328859437-Teste-Lic-Navigatie.pdf

TESTE NAVIGAŢIE LICENŢĂ UMC 1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cec mae !aecae de pe s"ea teesta se numesc# A. Vertexuri

$. Ca%uile paticulae cand distanta !t!d!mica este e&ala cu cea l!x!d!mica c!espund situatiei in cae punctul initial si cel "inal se situea%a pe# C. Acelasi meridian sau pe ecuator

'.(1)*+. Citeiul ,al!ic in -a%a cauia este ec!mandata utili%aea na,i&atiei !t!d!mice se sta-ileste in "unctie de# B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica

.( 1)*/. C!!d!natele ,etexuil! unei !t!d!me !aecae sunt int!tdeauna in umat!aea elatie# A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd

*.( 1)+). Cu cat ,al!aea di"eentei de l!n&itudine inte punctele intemediae este mai mica cu atat di"eenta inte distantele insumate pe dumuile l!x!d!mice si distanta !t!d!mica este# D. Mai mica

/. 0ata &n!m!nica usuea%a c!nsidea-il e%!l,aea p!-lemel! de na,i&atie# D. rtodromica

1).( 1)+$. E!ile accidentale de masuae a paametil! de na,i&atie ele,ment2 distanta2 un&3i !i%!ntal2 un&3i ,etical2 inaltime4 sunt deteminate ped!minant de# B. !i"elul de instruire a o#ser"atorului

11.( 1)+'. 5iminuaea in"luentei e!il! accidentale de !-se,atie se eali%ea%a pin# A. $erii de masuratori efectuate in aceleasi conditii

1$.( 1)+. E!ile sistematice de !-se,ae sunt deteminate de# C. !ecali#rarea instrumentului%aparatului de masura

1'.( 1)+6. Eliminaea in"luentei e!il! sistematice de !-se,ae se p!ate "ace pin# C. Determinarea erorii re&iduale de masurare si aplicarea corectiei corespun&atoare

1+.( 1)+/. P!cedeul tiun&3iuil! asemenea sau p!cedeul l!cului de e&ala di"eenta de ele,ment p!t "i aplicate numai cu c!nditia ca# C. $a existe certitudine ca o#ser"atiile sunt afectate numai de eroare sistematica 1/.( 6$.( 76.( 1)+7. M!di"icaile imp!tante sau de"ectiunile in "uncti!naea mi8l!acel! de asi&uae a na,i&atiei sunt c!municate initial pin# Atentie aspunsul este di"eit la 1)+7 "ata de 1/(6$(764 B. A"i&e radio catre na"igatori

$).( 1)/). 9cean Passa&es "! t3e :!ld c!ntine in"!matii e"eit!ae la# C. 'utele recomandate de tra"ersada

'). Ce este tempeatua aeului ; A.  stare care exprima ni"elul caldurii aerului.

'$. Ce este pesiunea atm!s"eica ; A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.

'. Ce este anticicl!nul ; C.  &ona incon(urata de linii i&o#are inc)ise caracteri&ata de un gradient #aric ori&ontal cu sensul de la centru spre periferie.

'6. Ce este tepeatua punctului de !ua ; B. *emperatura la care "aporii de apa condensea&a.

-1-

'*. Ce sint n!ii ; A. $int formatiuni compacte de condensare sau de su#limare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca "i&i#ilitatea ori&ontala nu este afecta.

'+. Ce este &adientul -aic !i%!ntal ; A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la i&o#are un segment de 0 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.

'/. Ce este 3ata i%!-aica ; C.  )arta a"ind configurata distri#utia presiunii in &ona respecti"a prin linii i&o#are.

'7. Cum ,aia%a tempeatua aeului in ap!pieea s!lului in timpul unei %ile; B. *emperatura minima se inregistrea&a cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge "aloarea maxima.

). Ce intele&eti pin in,esiune de tempeatua ; B. $e intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inaintea&a in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.

1. Ce este teapta -aica ; A. *reapta #arica este distanta pe "erticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistrea&a o crestere sau o descrestere de 1 m#ar.

$. Cum ,aia%a pesiunea atm!s"eica in timpul unei %ile ; C. n timpul unei &ile presiunea atmosferica inregistrea&a + maxime in (urul orelor locale 10.00 si ++.00 si + minime in (urul orelor locale 0.00 si 1.00.

'. Ce este umiditatea elati,a ; C. /miditatea relati"a este raportul dintre ume&eala reala la o anumita temperatura si ume&eala a#soluta si se exprima in procente.

. Cae sint n!ii eta8ului supei! ;

A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.

6. Cae sint n!ii eta8ului in"ei! ;

B. !im#ostratus, stratocumulus si stratus.

*. Cae sint n!ii eta8ului mi8l!ciu ;

A. Altocumulus si altostratus.

+. Cae sint n!ii cu de%,!ltae ,eticala ;

B. Cumulus si cumulonim#us.

/. Ce se intele&e pin ne-ul!%itate ; A. rin ne#ulo&itate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.

7. Cite ,aietati de ceata se p!t distin&e in "unctie de m!dul de "!mae ; C. De radiatie, e"aporare, ad"ectie, frontala.

6). Identi"icati ,aietatea de ceata dupa umat!aele caacteistici # apae in c!nditii de in,esiune temica la cadeea seii ca umae a c!-!iii tempeatuii din statul in"ei! su- tempeatua punctului de !ua2 se idica la scut timp dupa asaitul S!aelui C. Ceata de radiatie.

61. Identi"icati ,aietatea de ceata dupa umat!aele caacteistici # apae in situatia in cae ! masa de ae ece si umeda aluneca pe supa"ata maii cu ape mai calde depasind ni,elul de satuatie2 la latitudini latitudini medii se intilneste t!amna si iana A. Ceata de e"aporare.

6$. Identi"icati ,aietatea de ceata dupa umat!aele caacteistici # apae ca umae a deplasaii unei mase de ae cald si umed pe supa"ata maii cu tempeatua mai c!-!ita decit tempeatua punctului de !ua2 la latitudini medii apae iana# B. Ceata de ad"ectie.

-+-

6'. Identi"icati ,aietatea de ceata dupa umat!aele caacteistici # apae la c!ntactul a d!ua mase de ae cu tempeatui di"eite si ume%eli elati,e idicate2 se pe%inta su- "!ma un! centui cu latimea de cica 6) Mm. B. Ceata de ad"ectie.

6. Ce intele&eti pin pecipitatii atm!s"eice ; B. *otalitatea produselor re&ultate prin condensarea sau su#limarea "aporilor de apa din atmosfera si care a(ung la suprafata solului sau a marii su# actiunea fortei gra"itationale.

66. Indicati m!dalitatea de educee a e!ii ce apae in ca%ul mia8ului la masuaea inaltimil! la asti cind este impei!s necesa sa se detemine punctul in ast"el de c!nditii # B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe na"a, cind mira(ul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mira(ul este inferior.

6/. Ce indiciu da 3al!ul ; A. Vremea rea se "a instala in regiunea in care este o#ser"at in circa 8 ) de la inregistrarea fenomenului.

67. Ce este ,intul ; A. Deplasarea ori&ontala a unei mase de aer dintr-o &ona cu presiuni inalte spre o &ona cu presiuni (oase.

*). Caactei%ati %!na calmuil! ecuat!iale # A. Vinturi de directii "aria#ile si intensitati reduse2 erioada de calm intr-un an 3 cca. 1%2 4renuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice.

*1. Ce sint ali%eele ; B. Vinturi permanente caracteri&ate printr-o directie foarte sta#ila ce #at intr-o centura continua de cca. 1+00 Mm in fiecare emisfera dinspre !5 in emisfera nordica si $5 in emisfera sudica.

*$. Ce sint c!ntaali%eele ; A. $int "inturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de ali&ee si au directia $6 in emisfera nordica respecti" !6 in cea sudica.

*'. Ce sint ,intuile de ,est ; A. $int "inturi intilnite intre paralele de 0 grd. si 70 - 77 grd. ! respecti" $ #atind, in 9 dintr-un an, spre 6, a"ind forta B%$ in timpul iernii si forta B%$ in timpul "erii, aceste "inturi fiind folosite in tra"ersadele ocenice spre 6.

*. Ce sint mus!nii ; C. $int "inturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei se&oniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare a"ind directia $6 in perioada de "ara si !5 in timpul iernii cu unele "ariatii functie de &ona.

*6. Ce sint &enuile ; A. $int lo"ituri #ruste de "int de durata scurta a"ind "ite&e de 0 - 0 !d producind o crestere a presiunii de aproximati"  m#, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a ume&elii relati"e2 "intul se roteste #rusc in sens retrograd in e

*/. Cae sint e&iunile din emis"ea n!dica de la latitudini medii si inalte caactei%ate pint
*7. Ce este cicl!nul t!pical ; B. 5ste o formatiune depresionara mo#ila, cu i&o#arele foarte apropiate, lipsita de fronturi, a"ind efect de"astator si &one de formare si regiuni de actiune specifice.

+). Indicati taiect!ia cicl!nului t!pical # B. 5ste o para#ola a"ind, inainte de cur#are, orientare 6!6 in emisfera nordica, respecti" 6$6 in cea sudica, iar dupa cur#are orientindu-se pe directia !5 in emisfera nordica si $5 in cea sudica.

--

+$. Ce intele&eti pin =diectia ,intului

A. Directia dinspre care #ate "intul.

+'. Ce este ,intul apaent ;

B. Vintul pe care-l inregistrea&a na"a in mars.

+. Cum se detemina ,ite%a ,intului apaent la -!d ; C. 'aportind indicatiile anemometrului la timpul i nregistrarii rotatiilor.

+6. Cum se clasi"ica ,intuile in "unctie de "ec,enta ; B. Vinturi permanente - #at in tot cursul anului2 Vinturi periodice - #at intr-o anumita perioada a anului2 Vinturi neregulate - sur"in accidental intr-o anumita &ona si au directie si "ite&a impre"i&i#ile.

+*. Ce epe%inta ci"ele din centul !%ei ,intuil! epe%entata in 3atile =!utein&=2 ex. pe ,eticala de sus in 8!s4 # '6*2 /21$ ; B. $-au facut 7 o#ser"atii in cadrul carora "inturile "aria#ile au repre&entat 89, iar calmurile 1+9.

/). Cae este semicecul peicul!s al unui cicl!n t!pical ; B. $e situea&a in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.

/1. Cae este semicecul mane,a-il al unui cicl!n t!pical ; C. $e situea&a, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

/$. In emis"ea n!dica2 daca na,a2 in semicecul peicul!s2 se indeapta spe pei"eia cicl!nului2 in dum c!nstant ,intul # C. 4irea&a in sens retrograd.

/'. In emis"ea n!dica2 daca na,a2 in semicecul mane,a-il2 se indeapta spe pei"eia cicl!nului in dum c!nstant2 ,intul # A. 4irea&a in sens direct.

/. In emis"ea sudica2 daca na,a2 in semicecul peicul!s2 se indeapta spe pei"eia cicl!nului in dum c!nstant2 ,intul # B. 4irea&a in sens in"ers acelor de ceasornic.

/6. In emis"ea sudica2 daca na,a2 in semicecul mane,a-il2 se indeapta spe pei"eia cicl!nului in dum c!nstant2 ,intul # A. 4irea&a in sensdirect.

/*. Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea n!dica2 in semicecul peicul!s # A. $e ia alura cu "intul din pro"a tri#ord intre 10 - 7 grade si se na"iga cu "ite&a maxima permisa de starea marii.

/+. Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea n!dica2 in semicecul mane,a-il # C. $e ia alura cu "intul din pupa tri#ord si se na"iga cu "ite&a maxima permisa de starea marii.

//. Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea sudica2 in semicecul peicul!s # B. $e ia alura cu "intul din pro"a #a#ord si se na"iga cu "ite&a maxima permisa de starea marii.

/7. Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea sudica2 in semicecul mane,a-il # C. $e ia alura cu "intul din pupa #a#ord si se na"iga cu "ite&a maxima permisa de starea marii.

7). Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea n!dica2in semicecul peicul!s ap!ape de taiect!ia centului cic!nului # A. $e ia o alura cu "intul din pupa tri#ord +0 - +7 grade si se "a na"iga cu "ite&a maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat #ine in semicercul mane"ra#il se "a mane"ra ca atare.

71. Indicati mane,a na,ei supinsa de cicl!n2 in emis"ea sudica2 in semicecul peicul!s ap!ape de taiect!ia centului cicl!nului # A. $e ia alura cu "intul din pupa #a#ord +0 - +7 grade, iar dupa ce patrunde #ine in semicercul mane"ra#il, "a mane"ra ca atare.

7$. Cae este !dinea apaitiei semnel! pe,estit!ae de ,eme ea la latitudini extat!picale ; A. !orii cirrus care pot precede cu + - 8 ore modificarile de presiune2 $caderea presiunii atmosferice2 :ula, in ca&ul apropierii de na"a a unei oclu&iuni2 Comportamentul pasarilor si animalelor marine.

--

7'. Cae sint "act!ii cae in"luentea%a caacteisticile ,alului ; B. ;orta "intului2 Durata de actiune a "intului2 $uprafata de contact2 Adincimea apei.

7. Ce este 3ula ; B. Valul ramas dupa ce "intul, care l-a generat, a incetat sa mai #ata.

76. Sec,enta n!il! Cius2 Ci!status2 Alt!status si Nim-!status2 dupa cae umea%a pl!aie cu caacte &eneal2 indica ap!pieea unui# C. ;ront cald 7*.( **1.( 1)/1. In &eneal supa"etele ciculae de 8!asa pesiune se numesc#

B. Cicloni

7+.( 1)/$. Liniile de pe 3ata mete!!l!&ica cae unesc puncte cu aceeasi ,al!ae a pesiunii atm!s"eice se numesc# C. &o#are

7/.( 1)/'. Vantul l!cal cae -ate in timpul %ilei cau%at de di"eentele de tempeatua si pesiune dinte uscat si mae se numeste# D. Bri&a de mare

77.( 1)/. C!n"!m le&ii >u?s<>all!t2 daca in emis"ea sudica se !-se,a ca ,antul este din N:2 centul de 8!asa pesiune ,a "i l!cali%at in# B. $$6 1)).( **6.( 1)/6. 5upa teceea "!ntului ece2 pesiunea atm!s"eica in m!d n!mal# D. Creste in timp ce temperatura aerului scade

1)1. Cae din umat!aele expesii nu ae le&atua cu n!ii Cumul!nim-us# B. recipitatii cu caracter general

1). Anticicl!nii sunt caactei%ati de !-icei pin#

A. Vreme frumoasa si uscata

1)6. Cand tempeatua unei mase de ae scade# C. /miditatea relati"a creste

1)*. A,esele putenice de pl!aie "ec,ent ins!tite de descacai electice sunt as!ciate cu# B. *recerea unui front rece

1)+. Vantuile cata-atice -at# C. n (osul pantei datorita curgerii aerului rece

1)/. Cuentul ece cae cu&e dinspe stamt!aea >ein&2 de
1)7. Int
11). Vemea -una este in m!d !-isnuit as!ciata cu# C. resiune atmosferica inalta

111. 5aca in emis"ea n!dica !-se,at!ul sta cu "ata in ,ant2 %!na de pesiune 8!asa ,a "i# B. $pre dreapta, usor in spatele sau

11$. 5aca este imp!si-il sa se e,ite un ua&an din emis"ea n!dica2 cel mai indicat l!c pentu a tece de "utuna ,a "i# D. rin (umatatea stanga a traiectoriei furtunii

11'. La citiea unei 3ati2 inte,alele dese de linii de &adient -aic ,! indica# A. Vanturi puternice

-7-

11. In emis"ea n!dica2 pincipalele sisteme de cuenti !ceanici tind sa cu&a# B. n sens retrograd, in Atlanticul de nord si acificul de nord

116. In emis"ea n!dica2 %!na in cae ,antuile se deplasea%a in sens diect este# A. =ona de (oasa presiune

11*. In emis"ea sudica2 %!na in cae ,antuile se deplasea%a in sens diect este# B. =ona de presiune inalta

11+. Int
11/. In emis"ea n!dica2 sc3im-aea -usca a diectiei ,antului spe : sau N: !data cu cesteea ,ite%ei lui indica "aptul ca# A. 5ste in trecere un front rece

117. Maeea inalta medie ae inaltimea medie a# D. *uturor apelor inalte

1$). Maeea 8!asa medie ae inaltimea media a# B. *uturor apelor (oase

1$1. Mus!nii sunt caactei%ati ca# C. Vanturi constante care isi sc)im#a directia de + ori pe an

1$$. Maeele de cuadatua se p!duc# B. Cand $oarele, amantul si Luna formea&a un ung)i de >0 grd

1$'. Maeele de cuadatua se p!duc cand# A. Luna este la fa&ele de primul si al doilea patrar

1$. La un ,!ia8 de la Capet!@n la L!nda2 cae este cel mai putenic cuent intalnit pe lan&a c!astele A"icii; B. Curentul Benguelei

1$6. Vantuile d!minante cae -at inte ) &d<*) &d latitudine n!dica sunt# B. Vanturile de 6est

1$*. Cicl!nii t!picali putenici ua&ane2 tai"unui4 se p!duc in t!ate apele calde !ceanice2 cu exceptia# D. ceanului Atlantic de $ud

1$+. Maeele de si%i&ii au l!c cand#

B. 5ste Luna noua sau Luna plina

1$/. Maeele de si%i&ii se p!duc cand# C. Cand $oarele, Luna si amantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine

1$7. Pecipitatiile c!ntinue2 cu caacte &eneal2 sunt tipice pentu# B. Conditiile de "reme caracteristice frontului cald

1'). Acea pate a ua&anului cae este situata in deapta taiect!iei sale in sensul in cae se deplasea%a "utuna2 in emis"ea n!dica2 este numita# D. $emicercul mane"ra#il 1'1. Cuentul >a%iliei cu&e in diectia &eneala# B. $$6 1'$. Ciculatia aeului in 8uul centului de 8!asa pesiune in emis"ea n!dica este# A. n sens direct

--

1''. Semicecul mane,a-il al cicl!nil! t!picali in emis"ea n!dica este %!na situata in# B. $tanga traiectoriei furtunii 1'6. Ine&alitatea diuna a maeel! este cau%ata de# 1'*. Expesia =aeul este satuat= inseamna#

B. Varitia declinatiei Lunii

A. /miditatea relati"a este de 1009

1'+. Semnele cae indica ap!pieea unui "!nt cald2 sunt# D. !ori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mi(locii si apoi inferiori, densi

1'/. 5eplasaea aeului int
B. n sens direct spre exterior

1'7. Ceata p!dusa de teceea unei mase de ae cald peste ! supa"ata ece2 se numeste# 1). In ce diectie cu&e cuentul 0um-!ldt Peului4;

D. Ceata de ad"ectie

A. $pre $-6

11. Semicecul na,i&a-il al unui cicl!n t!pical2 in emis"ea sudica este l!cali%at "ata de taiect!ia "utunii# B. n dreapta traiectoriei

1$. Cuentului Ecuat!ial C!nta ae diectia &eneala spe#

B. 5st

1'. Vantuile ali%ee de SE -at de "apt spe#

A. !6

1.( 11)*.( */7.( 61'. Pesiunea atm!s"eica standad2 expimata in m-2 este# 16. Cuentul !ceanic sta-il c!ntinuu a"lat la ap!ximati, *) &d S este#

D. 101, m#

C. Curentul de deri"a al "anturilor de 6

1*. Tempeatua la cae aeul este satuat cu ,ap!i de apa si la cae incepe c!ndensaea acest!a se e"ea la# B. unct de roua 1+. Succesiunea !-isnuita a diectiil! in cae se deplasea%a un cicl!n t!pical in emis"ea n!dica este#

D. N6, N si N5

1/. Succesiunea !-isnuita a diectiil! in cae se deplasea%a un cicl!n t!pical in emis"ea sudica este#

B. S6, S si S5

17. Vite%a ,antului este mai mae in semicecul peicul!s al unui cicl!n t!pical din cau%a ca# B. La "ite&a "antului se adauga si si "ite&a de deplasare a furtunii

16). Na,a din ima&ine umea%a un anumit p!cedeu de sal,ae M9>.Cae
a. Cur#a $c)arno?

--

161.T Na,a din ima&ine umea%a un anumit p!cedeu de sal,ae M9>.Cae
c. Cur#a 6illiamson

16$.T Na,a din ima&ine umea%a un anumit p!cedeu de sal,ae M9>.Cae
c. 4iratie directa

16'. Ce semni"icatie ae semnalul de distess din ima&inea alatuata;

d. $unteti reperati-cat de urgent posi#il "eti primi a(utor@asistenta

-8-

16. Semnale "!l!site de cate un a,i!n a"lat in misiune de cautae si sal,ae de a diecti!na na,ele spe un a,i!n 2na,a sau pes!ana a"lata in distess.Cae este semni"icatia semnalului;

c. A"ionul directionea&a na"a spre un a"ion sau o na"a aflata in distress

166. Semnale "!l!site de cate un a,i!n a"lat in misiune de cautae si sal,ae de a diecti!na na,ele spe un a,i!n 2na,a sau pes!ana a"lata in distess.Cae este semni"icatia semnalului;

a. Asistenta acordata na"ei nu este de lunga durata

16*. Cae este semni"icatia acestui semnal "acut de cate un a,i!n 2supa,ietuit!il! a"lati pe apa; Ima&inea alatuata cupinde semnalul.

c. A"ionul doreste sa informe&e sau sa trimita instructiuni supra"ietuitorilor

16+. T!ate ae!na,ele SA si ci,ile destinate sa tansp!te ec3ipament de sal,ae2 !peea%a pe "ec,entele intenati!nale de distess ae!nautic. Cae sunt aceste "ec,ente ;

c. 1+1,7 M:& si%sau 1+,1 M:& @ci"il a"iation

->-

16). Sistemele -aice la latitudini medii se deplasea%a in &eneal# B. De 6 la 5

161. Cae este indicatia de -a%a a ap!pieii unui cicl!n t!pical de ! na,a in umat!aele / de !e; C. $caderea &ilnica a presiunii atmosferice cu peste m#

16$. Cae este ,ite%a medie de deplasae a cicl!nil! t!picali pe taiect!ia ,aia-ila; A. 10 la 1+ !d

16'. Cae este ,ite%a medie de deplasae cicl!nil! t!picali pe taiect!ia caacteistica; B. +0 la 0 !d

16. Cae este unul din semnele de existenta a unui cicl!n t!pical2 la inceputul de%,!ltaii sale; B.  )ula neo#isnuit de lunga

166. Cum se mani"esta un tsunami in !cean desc3is; D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme

16*. Cae sunt tipuile pincipale de n!i as!ciate unui "!nt ece; D. Cumulonim#us si Cumulus 16+. Ce ,antui isi sc3im-a pei!dic diectia;

B. Musonii

16/. Cae ,antui -at spe ecuat!2 in emis"ea n!dica2 din %!na de ap!ximati, de ') &d N; D. Ali&eele de !5

167. Cand sunt ta,esate de un "!nt2 i%!-aele tind# B. $a se sc)im#e de la cur#e line in interiorul masei de aer spre #en&i ascutite la front

1*). Cand exista ! di"eenta nesemni"icati,a inte inaltimile a d!ua ape inalte succesi,e sau a d!ua ape 8!ase succesi,e int
1*$. Ce c!nditii exista in !c3iul unui cicl!n t!pical; D. resiune atmosferica extrem de (oasa si calm

1*'. Ce cuent p!duce deplasaea ais-e&uil! spe utele maitime din N: !ceanului Atlantic; C. Curentul La#rador

1*. Ce cuent se intalneste pe uta diecta dinte Vanc!u,e si L!s An&eles;

C. Curentul Californiei

1*6. Ce cuent ,ei intalni pe uta S A"ica spe St. Ma&ellan; A. Curentul de deri"a al "anturilor de 6

1**. Cae din a"imatiile de mai 8!s pi,ind ,ite%a de deplasae a "!ntuil! este A5EVAATA; B. ;rontul rece se deplasea&a mai rapid decat frontul cald

1*+. Cae din a"imatiile de mai 8!s pi,ind maeele de ap!&eu este A5EVAATA; C. Au o "aloare mai sca&uta decat in mod normal

1*/. Cae din a"imatiile de mai 8!s pi,it!ae la e"ectul "!tei C!i!lis asupa cuentil! !ceanici din emis"ea n!dica este A5EVAATA; A. ;orta Coriolis a#ate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii 1*7. Ce ,ant se "!mea%a inte masele de uscat si supa"ata maii in timpul n!ptii; - 10 -

B. Bri&a de uscat

1+). Ce mateiale d!cumentae te-uie sa se c!nsulte pentu in"!maea de amanunt asupa cuentil! din !ceanul Atlantic de N!d; B. Cartile pilot ale &onei 1+1. 0atile de p!&n!%a de la "acsimilul na,ei indica "aptul ca ,eti ta,esa in umat!aele !e un "!nt ece al unui sistem de 8!asa pesiune. Ce masui ,eti lua; D. Va "eti continua drumul si "eti fi pregatiti pentru rafale de "ant, a"erse si descarcari electrice 1+$. 9-se,atiile mete! indica "aptul ca tempeatua aeului este in c!ntinua scadee si "!ate ap!apiata de punctul de !ua. Ce tip de ,eme p!ate "i p!&n!%at; B. Ceata 1+'. Axa lumii intesectea%a s"ea ceeasca in d!ua puncte numite#

B. ol !ord, pol $ud

1+. Emis"ea cae c!ntine p!lul idicat se numeste#

C. 5misfera "i&i#ila

1+6. Acul de cec ,etical masuat de la !i%!ntul ade,aat ast!n!mic pana la paalelul de inaltime al astului se numeste# D. naltime

1++. Punctul ,enal epe%inta !i&inea pentu c!!d!natele#

D. /ng)i sideral, ascensiune dreapta

1+/. C!mplementele latuil! unui tiun&3i s"eic de p!%itie sunt#

A. naltimea, declinatia, latitudinea

1+7. P!%itia unui astu in sistemul de c!!d!nate ecuat!iale este de"inita la intesectia# C. aralelului de declinatie cu cercul orar

1/). Cae din a"imatiile pi,it!ae la miscaea diuna a s"eei ceesti este BALSA# D. 5ste directa

1/1. Un astu la culminatie intesectea%a#

A. Meridianul superior,meridianul inferior

1/$. Astii a,and declinatia in ,al!ae a-s!luta mai mica decat c!latitudinea intesectea%a !i%!ntul ade,aat ast!n!mic in d!ua puncte c!espun%at!ae# C. 'asaritului, apusului 1/'. Pentu un !-se,at! situat pe ! latitudine !aecae2 astii a,and declinatia de semn c!nta si ,al!aea mai mae decat c!latitudinea sunt # D. Astrii circumpolari in"i&i#ili 1/. Pentu un !-se,at! situat pe ! latitudine sudica !aecae2 un astu a,and declinatia de semn c!nta cu latitudinea2 in miscaea diuna apaenta pacu&e# B. !umai cadranele de ori&ont !5, !6 1/6. Pentu un !-se,at! situat in P!lul Sud teestu#

A. *oti astrii emisferei sudice sunt circumpolari "i&i#ili

1/*. Un !-se,at! se deplasea%a cu na,a pe un paalel de latitudine la ! data cand declinatia s!aelui ae aceiasi ,al!ae si semn cu latitudinea !-se,at!ului.Ce ,al!i p!ate lua a%imutul S!aelui in acest ca%; B. 0 grd -0grd

1/+. Val!aea maxima a a%imutului unui astu cae nu intesectea%a pimul ,etical in emis"ea ,i%i-ila se numeste# D. 5longatie

1/7. La ce data se a"la S!aele in miscaea sa anuala apaenta in punctele de intesectie dinte ecliptica si ecuat!ul ceesc# B. +1 martie, + septem#rie

17). Pe ! latitudine !aecae di"eita de %e!2 %iua este e&ala cu n!aptea la umat!aele date# C. +1 martie, + septem#rie

171. Planetele sistemului s!la ce p!t "i utili%ate pentu !-se,atii in na,i&atia ast!n!mica sunt# B. Venus, Marte, upiter, $aturn

- 11 -

17$. In "unctie de dispuneea !-itei2 in ap!t de !-ita teesta planetele in"ei!ae sunt# A. Mercur, Venus

17'. Timpul ci,il se de"ineste ast"el# A. /ng)iul orar al $oarelui ade"arat masurat de la meridianul inferior al o#ser"atorului

17*. iua s!laa este inte,alul de timp inte d!ua culminatii succesi,e la meidianul supei! al !-se,at!ului a.... C. $oarelui ade"arat

17/. 9 na,a in deplasae spe ,est ta,esea%a meidianul limita dinte "usul ': si : la !a -!dului 1+.'). Cand se m!di"ica in  8unalul de -!d2 !a -!dului pentu a ! aduce in c!nc!danta cu n!ul "us !a# A. La mie&ul noptii

$)1. Val!aea semidiametului S!aelui2 data in ta-lele %ilnice din E"emeida nautica este necesaa pentu# C. Verifcarea preci&iei determinarii corectiei sextantului

$)'. In "unctie de ma&nitudine se ec!mada sa se utili%e%e pentu !-se,atii in ,edeea deteminaii punctului na,ei# A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura condi tia optima de intersectie

$). Met!da ec!mandata pentu ident"icaea unui astu necun!scut este# B. rin calcul $)*. Masuaea un&3iuil! cu sextantul se -a%ea%a pe pincipiul#

B. Du#lei reflexii

$)+. Met!da ec!mandata pentu deteminaea c!ectiei sextantului cae pemite ,ei"icaea peci%iei ,al!ii !-tinute este# C. Cu $oarele

$11. La un sextant "!ate -ine e&lat e!aea de masuae a un&3iuil! este deteminata de# A. 5roarea re&iduala de neparalelism a oglin&ilor

$1'. C!ectia t!tala a inaltimii masuate la stele este suma al&e-ica dinte# A. Corectie de depresiune si refractie

$1*. Pentu deteminaea pecisa a elementel! deptei de inaltime se ec!manda utili%aea umat!aei met!de# D. $erie de o#ser"atii

$1+. Met!da cea mai accesi-ila de deteminae a c!ectiei c!mpasului cu !-se,atii la asti indi"eent de latitudinea l!cului !-se,at!ului este # A. Cu $oarele la rasarit sau apus $1/. Pe s"ea teesta linia de p!%itie !-tinuta din ! -se,atia e"ectuata la un astu se numeste# $17. Pe s"ea teesta centul cecului de inaltime se a"la in#

D. Cerc de inaltime

B. unctul su#astral

$$. Pentu deteminaea punctului na,ei cu !-se,atii succesi,e la S!ae2 !-se,atiile se e"ectuea%a int!tdeauna in aceeiasi succesiune.Sta-iliti cae din ,aiantele de mai 8!s este BALSA# D. rima o#ser"atie meridiana, a doua a.m.

$$6. P!cedeul educeii inaltimil! la acelasi %enit se aplica in sc!pul# B. Asigurarea c"asisimultaneitatii o#ser"atiilor

$$*. Cae este m!dalitatea cea mai pecisa de deteminae a a%imutului unui astu; B. Cu formula ctg =

$$+. Ta-lele A.>.C. nu p!t "i utili%ate pentu deteminaea c!ectiei c!mpasului pin met!da cu S!aele la asait apus4 de!aece# A. !u ofera suficienta preci&ie

- 1+ -

$$/. Cepusculul nautic ae l!c in inte,alul de timp cat S!aele se a"la su- !i%!nt la ! inaltime ne&ati,a cupinsa inte# B. -1+ grd

$'). P!%itia unui astu in sistemul de c!!d!nate !i%!ntale se de"ineste la intesectia# D. aralelului de inaltime cu cercul "ertical

$'$. Ecuatia medie a timpului expima# B. Diferenta intre po&itia $oarelui ade"arat si a $oarelui mediu

$''. Succesiunea "a%el! Lunii este umat!ea# A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

$'. Un&3iuile int
$'6. Peci%ia punctului deteminat cu !-se,atii succesi,e la S!ae depinde in pimul and de# A. 5roarea in estima

$'*. Cae din "act!ii enumeati mai 8!s nu in"luentea%a peci%ia deptei de inaltime; A . nlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime

$**.Se em!c3ea%a ! na,a. Lun&imea t!tala a em!cii este 17) meti.Ce semnale lumin!ase se utili%ea%a;

a. !u-i necesar nici un semnal

$*+. Na,a d,s. este ec3ipata cu elice m!n!-l!c sens deapta pas c!nstant .Cand masina este pusa pe Dt!ata ,ite%a inap!i din teapta Dt!ata ,ite%a inainte 2 na,a se indeapta cu p!,a spe ti-!d .Exista ,e! p!si-ilitate de a educe ,eniea p!,ei na,ei spe deapta;

a.  $e pune carma #anda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din dreapta a propulsorului

$*/. Na,a p!pie este ec3ipata cu ! sin&ua elice sens deapta pas c!nstant. Punand Dt!ata ,ite%a inainte se sc3im-a sensul de !tatie al p!puls!ului in sc!pul !piii na,ei.Cae ,a "i e,!lutia na,ei.; Nu exista ,ant sau cuent.

- 1 -

a. nitial "a mai gira cu pro"a spre tri#ord si gradual "a "eni cu pro"a usor spre #a#ord

$*7.Masina este pe mas inap!i ia cama na,ei este in ax un&3i de cama %e!42 na,a este ec3ipata cu ! sin&ua elice m!n!-l!c2 sens deapta pas c!nstant.Cum ,a e,!lua na,a pe mas inap!i;

a. Va gira cu pro"a spre tri#ord .

$+). Pe ce distanta se ,a !pi na,a cae se deplasea%a cu / Fn!ts si masina ,a "i pusa pe Dt!ata ,ite%a inap!i;

c.  Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de "ite&a

$+1. Vei sa !pesti na,a pe un spatiu cat mai mic p!si-il "aa sa sc3im-i de dum pea mult.Cum p!ti sa eali%e%i acest lucu;

c. rientea&a carma #anda alternati" in am#ele #orduri concomitent cu reducerea "ite&ei E asa numitul procedeu  )ig) freFuenc< rudder c
$+$. Ce se p!ate spune mai intai despe ! na,a cu ! -una sta-ilitate de dum;

a. Cand este pusa carma in ax @&ero ea continua deplasarea pe un drum drept

- 1 -

$+. Identi"icati !dinea c!ecta a camel! din ima&inea de mai 8!s# NE>ALANSATA2 >ALANSATA2 SEMI<>ALANSATA2 >ALANSATA< SUSPEN5ATA

c. !. 1,+, and  +7. /nde se afla axul unei carme !5BALA!$A*AH

c. 5xact la capatul dinspre pro"a a suprafetei laterale a carmei@figure .

$+*. Ce "!ma de caena c!n"ea na,ei ! -una sta-ilitate de dum;

a.  na"a cu carena lunga si supla

')/. Un cec mae pe s"ea teesta cae intesectea%a ecuat!ul la l!n&itudinea de 11&d E il ,a intesecta din n!u la l!n&itudinea de# D. 0> grade 6 ')7. Un "a cu inaltimea de '+ meti si ! -ataie n!minala de 1/ Mm2cand ,i%i-ilitatea este de 11Mm2 pentu ! inaltime a !c3iului !-se,at!ului de 1' meti2 incepe sa se ,ada de la distanta ap!ximati,a de# C. +0.0 Mm

'1). 5aca na,a se deplasea%a spe Est#

A. diferenta de longitudine este po&iti"a

- 17 -

'11. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire

'1$. 5e,iatia c!mpas este p!dusa de# D. masele magnetice ale corpului na"ei

'1'. 5aca dumul ma&netic este mai mic decat dumul c!mpas de,iatia c!mpas este# D. "estica

'1. 5umul ma&netic di"ea de dumul c!mpas cu ,al!aea# B. de"iatiei compas

'16. Pe 3atile la scaa "!ate mica in"!matiile pi,ind declinatia ma&netica sunt date su- "!ma de# C. i&ogone

'1*. 5aca pentu ! anumita ,al!ae a capului c!mpas de,iatia c!mpas este %e!2 c!ectia c!mpas este# B. egala cu declinatia magnetica

'1+. C!ectia c!mpas pentu ! anumita ,al!ae a dumului na,ei este %e! cand# A. "aloarea declinatiei magnetice si a de"iatiei compas sunt egale si de semn contrar

'1/. C!mpensaea c!mpasului ma&netic ae dept c!nsecinta# B. diminuarea influentei magnetismului na"ei

'17. Vite%a deasupa "undului se detemina cu# D. loc)ul Doppler

'$). 5aca distanta la l!c3 este mai mae decat distanta eala pacusa de na,a2 "act!ul de c!ectie al l!c3ului este# C. su#unitar

'$1. Pe 3ata Mecat! de"!maile epe%entaii supa"etei teeste sunt p!p!ti!nale cu# B. $ec (

'$$. Ni,elul de e"einta al inaltimii epeel! din 3ata este de e&ula# D. ni"elul mediu al apei inalte la si&igii

'$'. Tipul de p!iectie cat!&a"ica utili%at pentu 3ata Mecat! este# C. cilindrica

'$. 9 3ata a,ind scaa de 1#1*).))) este # A. )arta costiera

'$6. P!iectia &n!m!nica este#

A. centrala plana tangenta

'$*. 0ata Mecat! este eali%ata in p!iectie#

A. centrala cilindrica dreapta

'$+. 9t!d!ma se p!ate epe%enta ca linie deapta pe ! 3ata in p!iectie# D. gnomonica

'$/. In %!nele cu maee ni,elul de e"einta al adancimil! ni,elul %e! al 3atii4 este de e&ula# B. ni"elul mediu al celei mai (oase ape la si&igii

'$7. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and#

B. a"i&ele pentru na"igatori

- 1 -

''). L!x!d!ma tece pin p!lii teestii daca intesectea%a paalelele de latitudine su- un un&3i de# C. >0 grd

''1. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la p!iectia Mecat! este BALSA; B. este ec)i"alenta

''$. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# D. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant

'''. Cae din umat!aele caacteistici ale unui "a nu sunt speci"icate pe 3ata# C. inaltimea constructiei farului

''. P!%itia deteminata in "unctie de dumul si ,ite%a eala a na,ei este un punct# C. estimat

''6. P!%itia na,ei e%ultata pe -a%a de !-se,atii succesi,e este un punct# A. estimat-o#ser"at

''*. Linia de p!%itie c!espun%at!ae unui un&3i ,etical masuat la un epe c!stie de inaltime cun!scuta este# B. cerc de egala distanta

''+. epeele c!stiee utili%ate pentu deteminaea punctului na,ei te-uie sa indeplineasca umat!aele c!nditii# D. sa fie trecute pe )arta si "i&i#ile

''7. Cae este numaul minim de epee c!stiee necesa pentu deteminaea punctului na,ei cu !-se,atii simultane# B. unu

'). Cae este numaul minim de linii de p!%itie necesa pentu deteminaea pecisa a punctului na,ei cu !-se,atii simultane# C. trei

'1. Lumina unui "a in i%!"a%a ae umat!aea semni"icatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric

'$. Lumina altenati,a a unui "a ae umat!aea semni"icatie# C. culori diferite in sectoare strict delimi tate

''. >ataia n!minala a unui "a epe%inta distanta la cae se ,ede lumina acestuia cand ,i%i-ilitatea mete!!l!&ica este de# C. 10 Mm

'. >ataia &e!&a"ica a unui "a este speci"icata in Catea "auil! pentu ! inaltime a !c3iului !-se,at!ului de# B. 7 metri

'6. >ataia &e!&a"ica a unui "a este calculata in "unctie de# D. inaltimea luminii, inaltimea oc)iului o#ser"atorului si refractia atmosferica standard

'*. Cae este ca%ul ne"a,!a-il pentu deteminaea p!%itiei na,ei cu d!ua un&3iui !i%!ntale simultane# D. na"a este dispusa a proximati" intre cele trei repere

'/. Un&3iul !ptim de intesectie inte d!ua linii de p!%itie este#

B. >0 grd

'7. Ga"ic pe 3ata p!cedeul ele,mentului p!,a du-lu se aplica ca p!cedeu c!m-inat# C. rele"ment-distanta

'61. Un aliniament ae sensi-ilitate maxima cand# A. distanta na"a-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare

- 1 -

'6$. L!cul &e!metic al punctel! de e&ala di"eenta de ele,ment ae umat!aea p!pietate# D. este independent ca po&itie pe )arta de "aloarea corectiei compas

'6'. Cae din umat!aele n!tiuni nu este ! linie de p!%itie; C. ortodroma

'6. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de N!d este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# D. negru-gal#en

'66. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de Vest este pituat in dun&i !i%!ntal dispuse de sus in 8!s ast"el# A. gal#en-negru-gal#en

'6*. C!espun%at! sensului c!n,enti!nal de -ali%a8 de la la& la uscat2 in e&iunea >2 maca8ele lateale au umat!aele lumini# C. tri#ord-rosu, #a#ord-"erde

'6+. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de Est este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# A. negru-gal#en-negru

'6/. 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de -ali%a8 maitim se e"ea la# B. marca(ul lateral

'67. Maca8ul cadinal de Est ae ca semn de ,a"# C. doua conuri negre unite la #a&a

'*). Maca8ul cadinal de Vest ae ca semn de ,a"# B. doua conuri negre unite la "arf

'*1. Maca8ul lateal de -a-!d din e&iunea A ae ca semn de ,a"# C. un cilindru rosu

'/). Cea mai pecisa in"!matie pe cae un ada ! p!ate !"ei se e"ea la# D. Distanta la o tinta

'/$. adaul este setat in Miscae elati,a2 cu ima&inea in sistem 0
'/6. adaul este setat in Miscae elati,a 0
'/*. adaul este setat in Miscae elati,a2 in 0
'7). Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unei na,e cae na,i&a in acelasi dum si cu aceeasi ,ite%a cu na"a este ;AL$AH D. Vectorul de Miscare 'elati"a pentru na"a respecti"a "a a"ea aceeasi directie cu drumul na"ei proprii

- 18 -

'71. adaul este setat in Miscae elati,a2 ima&inea sta-ili%ata N
'7$. Cae din umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea PI paalelel! indicat!ae4 este BALSA; D. Cu a(utorul  se poate urmari re&ultatul unei mane"re de e"itare

'7'. Cae din umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea PI paalelel! indicat!ae4 este BALSA; C. ilotarea na"ei cu a(utorul  nu este indicata atunci cand exista deri"a

'7. Cae dinte umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea NAVLINE este BALSA; D. $pre deose#ire de , !AVL!5-ul nu poate fi utili&at decat pe scala radar pe care a fost trasat

'76. Miscaea elati,a a unui epe "ix p!ate "uni%a in"!matii utile de na,i&atie. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; C. /ng)iul total de deri"a

'7*. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; In c!nditiile in cae exista dei,a2 pl!tand pe Planseta A5A p!%itiile succesi,e ale unui epe "ix se p!ate detemina# A. Drumul ade"arat @Da care tre#uie tinut la timona, pentru a contracara efectul deri"ei

'7+. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; In c!nditiile in cae exista dei,a2 pe Planseta A5A se lucea%a cu umat!ii paameti de miscae pentu na,a p!pie# C. Drum ade"arat% "ite&a prin apa

'7/. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; 9 3ata elect!nica ada Tue MAP4 p!ate "i tasata pe ecanul ada de cate utili%at! si ultei! "!l!sita pentu pil!taea na,ei2 numai daca# D. A"em pe radar un reper in functie de care sa putem po&itiona manual )arta electronica

'77. Un ada APA te-uie sa !"ee p!si-ilitatea de int!ducee manuala a umat!ael! date# A. Vite&a na"ei prin apa

)). adaul este setat in Miscae eala2 ima&inea sta-ili%ata N
)1. Ce detemina la un ada APA emiteea unei alame ,i%uale si s!n!e;

SUNT >UNE CELE ' ASPUNSUI4

A. lotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata &onelor de "eg)e B.  tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut C.  tinta care are un CA mai mic decat limita sta#ilita%setata de utili&ator

)$. adaul APA este cuplat cu l!c3ul 3id!dinamic. 5in cau%a cuentului de maee2 acesta indica ! ,ite%a mai mae decat ,ite%a eala a na,ei p!pii. Ce e!i sunt p!si-ile in datele pe cae APA le a"isea%a; D. !ici una dintre acestea erori

)'. Cae este cea mai utili%ata "!ma de epe%entae &a"ica pentu dumul si ,ite%a unei tinte2 la adaele APA; D. Vector relati" sau real de miscare

). Cae din umat!aele date te-uie utili%ate int!duse4 in sistemul APA; D. Drumul ade"arat

)6. Cae din umat!aele date te-uie utili%ate int!duse4 in sistemul APA; B. Vite&a prin apa

)*. Cae dinte umat!aele setai ale adaului APA "uni%ea%a ! ima&ine ada "!ate ap!piata de cea cae p!ate "i !-se,ata ,i%ual2 de pe puntea de c!manda; C. Miscarea 'eala, C-/, Vector 'eal pentru tintele plotate

- 1> -

)+. Ce "el de e!i sunt p!si-ile daca in sistemul APA se int!duce ,al!aea dumului deasupa "undului pentu na,a p!pie D. ot aparea erori la determinarea drumului ade"arat al tintelor

)/. Cand este acti,ata %!na de ,e&3e de * Mile in& &uad4 la un ada APA cae din a"imatiile de mai 8!s este A5EVAATA; D. /nele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei &onelor de "eg)e

)7. Exista din punct de ,edee al C9LEG un tatament pe"eential pentu na,ele d!tate cu adae APA; A. !/

1). Cum te-uie setat adaul pentu a e"ectua simulaea unei mane,e de e,itae pentu ! na,a tinta a"lata in ti-!d2 putin inaintea ta,esului2 la un APA; C. Miscare 'elati"a% !-/% "ector relati"

11. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; La un ada APA cu sistem ,ect!ial2 in cadul simulaii mane,ei de e,itae p!t "i m!di"icati umat!ii paameti# A. *CA-ul la na"a tinta pentru care se face e"itarea

1$. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; Simulaea mane,ei de e,itae2 la un ada APA cu sistem ,ect!ial2 ae ca e%ultat# D. $ta#ilirea parametrilor mane"rei de e"itar e 1'. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; In cadul simulaii mane,ei de e,itae la un ada APA cu sistem ,ect!ial e"ectele mane,ei de e,itae se p!t estima# B. !umai pentru tintele care sunt de(a pl otate si urmarite de A'A

1. La un ada APA cu sistem PA52 cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la acest sistem &a"ic APA2 este BALSA; D. unctul de coli&iune nu coinicide cu centrul geometric al AD-ului

16. La un ada APA cu sistem PA52 cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la acest sistem &a"ic APA2 este BALSA; B. Aria AD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la na"a tinta

1*. Cae dinte umat!aele a"imatii e"eit!ae la m!dul de sta-ilie al mane,ei de e,itae pe -a%a in"!matiil! date de un ada APA cu sistem PA5 este A5EVAATA; A. AD-ul indica grafic &ona periculoasa din (urul unei tinte

1+. Peci%ia masuaii ele,mentului adi!&!ni!metic este in"luentata de un cumul de "act!i. In"luenta caui din acesti "act!i p!ate "i masuata ,al!ic pin met!da c!mpaatiei inte ele,ementul !ptic si ele,mentul adi! masuate simultan la acelasi adi! D. efectul de emisie secundara

1/. Caacteisticile de "uncti!nae a adi!"auil! sunt c!ntinute in Admialit? list!t adi! si&nals C. Vol.+

17. E"ectul de n!apte este &eneat de# B. 'eceptia simultana a undei directe si a celei reflectate

$). 5e,iatia adi! este deteminata de# C. 5fectul de emisie secundara

$$. Cae din elementele c!nstucti,e ale na,ei ae de e&ula cea mai mae in"luenta asupa ,al!ii de,iatiei adi! si cae detemina ,aiatia de tip cuadantal a acesteia# B. Corpul na"ei $'. Semnul c!ectiei !t!d!mice depinde de# C. o&itia na"ei in functie de po&itia radiofarului

$. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la e"ectul de uscat este BALSA# C. 5ste maxim cand directia na"a-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

- +0 -

$6. Linia de p!%itie 3ipe-!lica se de"ineste ca "iind# D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe

$*. Bece,enta putat!ae de lucu a statiil! L9AN
$+. 9 peec3e de statii a unui lant L9AN
$/. 9 linie de p!%itie L9AN
$7. Ac!dul ecept!ului L9AN
'). Cae din a"imatia de mai 8!s cu pi,ie la "act!ii cae a"ectea%a peci%ia punctului L9AN
'1. Paametii utili%ati pentu deteminaea p!%itiei cu sistemul GPS# C. seudodistanta, diferenta de distanta

''. Se&mentul spatial GPS este "!mat2 in c!n"i&uatie standad2 din $ de sateliti !peati!nali2 a ca! dispunee in spatiu este umat!aea# B. n  plane or#itale, cate  sateliti in fiecare plan or#ital '6. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la !lul se&mentului de c!nt!l GPS este BALSA# C. Modificarea continua a parametrilor or#itei satelitiilor 4$

'*. Sistemul GPS a "!st p!iectat pe -a%a elips!idului de e"einta# B. 64$-8 '+. In sistem tidimensi!nal '5 paametii de p!%itie a"isati de un ecept! GPS sunt latitudinea2 l!n&itudinea si inaltimea. Inaltimea a"isata epe%inta inaltimea antenei ecept!ului GPS masuata de la supa"ata# C. 5lipsoidului de referinta

'/. Inte p!%itia a"isata de ecept!ul GPS in sistem -idimensi!nal $5 latitudine2 l!n&itudine4 si p!%itia c!espun%at!ae mateiali%ata pe 3ata de na,i&atie apa di"eente daca# D. :arta a fost proiectata pe #a&a unui elipsoid de referinta diferit de cel pe #a&a caruia a fost proiectat sistemul 4$

'7. Peci%ia punctului a"isat de un ecept! GPS depinde de un cumul de "act!i. Cae din a"imatiile de mai 8!s este BALSA# B. 5roarea in punctul estimat al na"ei

1. Gadul de incedee in punctul a"isat de un ecept! GPS este dat de dilutia !i%!ntala in p!%itie 059P4 expimata pint
'. Val!aea limita a "unctiei HTE a-atee lateala de la dumul deasupa "undului pana la umat!ul :A P9INT4 se sta-ileste in ap!t de# A. $ensi#ilitatea pilotului automat coro#orata cu gradul marii . In stati!nae la anc!a setaea alamei c!espun%at!ae la ecept!ul GPS se "ace in "unctie de# C. !umarul de c)ei de lant la apa

6. P!&amaea in mem!ia ecept!ului GPS a utei de na,i&atie2 pentu ! ta,esada !ceanica pe dum mixt2 se "ace in "unctie de# B. unctele intermediare ca 6AK !*-uri

*. Speci"icatia 5ATUM a unei 3ati elect!nice epe%inta# C. 5lipsoidul de referinta pe #a&a caruia a fost proiectata )arta

- +1 -

+. Cadanele de !i%!nt sunt delimitate de# C. linia !ord-$ud, linia 5st-Vest.

/. C!!d!natele ,etexuil! unei !t!d!me !aecae sunt int!tdeauna in umat!aea elatie# A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade2

7. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la caacteisticile !t!d!mei este BALSA; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.

6). Vetexuile in ca%ul na,i&atiei mixte au latitudinea# A. egala cu "aloarea latitudinii paralelului limita2

61. 5istanta insumata pe dumuile intemediae c!mpaata cu distanta l!x!d!mica2 especti, !t!d!mica este int!tdeauna# B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica2

6$.( 1/.( 76.( 1)+7. M!di"icaile imp!tante sau de"ectiunile in "uncti!naea mi8l!acel! de asi&uae a na,i&atiei sunt c!mmunicate initial pin# Atentie aspunsul este di"eit la 1)+7 "ata de 1/(6$(764 A. a"i&e radio catre na"igatori2

6'. In"!matiile e"eit!ae la e&lementaea ta"icului maitim pin sc3eme de sepaae a ta"icului sunt c!ntinute in# B. $)ips 'outeing2

6. Vite%a na,ei se mas!aa cu#

C. loc)ul.

66. Adancimea apei se mas!aa cu#

B. sonda2

6*. In na,i&atia maitima se utili%ea%a pep!ndeent 3ata in p!iectie#

C. Mercator.

6+. 0ata maina este# A. repre&entarea la o anumita scara aunei &one oceanice2 6/. Scaa numeica a unei 3ati este#

C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe )arta.

67. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and# *). Un cat ae#

B. a"i&ele pentru na"igatori2

C. 11 grade si +7min.

*7. Ma&netul pemanent ,etical  sau c!ect!ul de -anda4 al c!mpasului ma&netic este m!ntat# B. in interiorul postamentului2

+). Sistemul de ace ma&netice ale c!mpasului ma&netic ae umat!aele caacteistici# A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului2

+1. !%a ma&netica a c!mpasului ma&netic se spi8ina pe# +$. Cesculita ae !lul

B. pi"ot2

A. de a reduce frecarea dintre pi"ot si ro&a2

+'. Lic3idul din cutia c!mpasului ma&netic ae !lul# C. de a asigura plutirea ro&ei cu oflota#ilitate usor negati"a.

+. C!mp!%itia lic3idului din cutia c!mpasului ma&netic este# B. alcool, apa distilata si glicerina2

+6. Sistemul cadanic al cutiei c!mpasului ae !lul# C. de a mentine in po&itie ori&ontala cutia compasului.

- ++ -

+*. Cu-a de pe supa"ata teesta paalela cu ecuat!ul este# B. un cerc mic2

++. 5aca adancimea data in 3ata este de '* de pici!ae2 aceasta este e&ala cu# C. 11 m.

+/. Lun&imea milei maine expimata in meti este de#

B. 187+2

+7. Acul de meidian masuat de la ecuat! pana la paalelul l!cului se numeste# C. latitudine2

/). Acul de meidian masuat de la paalelul punctului de plecae pana la paalelul punctului de s!sie se numeste# C. diferenta de latitudine2

/1. Acul de ecuat! masuat de la meidianul punctului de plecae pana la meidianul punctului de s!sie se numeste# B. diferenta de longitudine2

/$. Acul de ecuat! masuat de la meidianul %e! pana la meidianul l!cului se numeste# B. longitudine2

/'. 5i"eenta de l!n&itudine ae d!meniul de ,al!i cupins inte#

B. 0- 180 grade2

/. ele,mentul ade,aat se mas!aa de la#

C. meridianul ade"arat.

/6. 5ei,atia c!mpas este un&3iul "!mat inte#

A. meridianul magnetic si meridianul compas2

/*. 5umul ma&netic di"ea de dumul c!mpas cu ,al!aea#

B. de"iatiei compas2

//. 5aca pentu ! anumita ,al!ae a capului c!mpas de,iatia c!mpas este %e!2 c!ectia c!mpas este# B. egala cu declinatia magnetica2

/7. C!mpensaea c!mpasului ma&netic ae dept c!nsecinta B. diminuarea influentei magnetismului na"ei2

7). Pentu c!n,etiea dumului ade,aat in dum c!mpas se utili%ea%a# A. declinatia magnetica si de"iatia compas insumate alge#ric2

71. 5aca distanta la l!c3 este mai mae decat distanta eala pacusa de na,a2 "act!ul de c!ectie al l!c3ului este# C. su#unitar

7$. S!nda ultas!n mas!aa#

C. adancimea apei su# c)ila.

7'. 5istanta inte d!ua puncte pe 3ata Mecat! se mas!aa pe# C. scara latitudinilor in dreptul punctelor2

7. 0ata mecat! este eali%ata in p!iectie# A. centrala cilindrica dreapta conforma2

76. Cu-a pe supa"ata teesta cae intesectea%a meidianele su- acelasi un&3i se numeste# C. loxodroma.

7*. Cae din umat!aele in"!matii nu sunt c!ntinute in 3atile c!stiee# C. frec"enta de lucru a radiofarurilor

- + -

7+. 5eplasaea est<,est este# C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.

7/. In p!iectie Mecat! ecuat!ul este# C. un segment de dreapta.

77. In p!iectie Mecat! paalele sunt# A. linii drepte perpendiculare pe meridian2

6)). La -!dul unei na,e a"lata la anc!a se mas!aa# A. "antul ade"arat2

6)1. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

6)$. La -a!metu2 scadeea pesiunii indica ap!pieea unui# B. sistem de (oasa presiune2

6)'. 0i&!metele sunt instumente de masua utili%ate pentu a detemina# C. umiditatea relati"a

6). 9 maee este c!nsideata diuna cand este "!mata din# A. o singura apa inalta si o singura apa (oasa in + de ore2

6)6. Mili-aul este unitatea de masua pentu#

C. presiunea atmosferica.

6)*. La ! na,a in mas2 cu anem!metul se mas!aa#

A. !umai "ite&a "antului aparent2

6)+. >a!metul ane!id este un instument de masua "!l!sit pentu# 6)/. Cuentii !ceanici sunt de"initi ca#

B. masurarea presiunii aerului2

B. deplasari ori&ontale ale maselor de apa2

6)7. Ce instument de masua ine&istea%a ,aiatiile pesiunii aeului# B. #arograful2

61). Cand ,aiatia ,al!ii de pesiune2 citita la -a!metu in ultimile 1$ !e2 este e&ala cu ) sau este edusa2 indica# B. conditiile pre&ente de "reme "or fi nesc)im#ate2

611. Maeele de cuadatua se p!duc cand# A. luna este la fa&ele de primul si al doilea patrar2

61$. Instumentul utili%at pentu masuaea umiditatii atm!s"eice este# C. psi)ometrul

61'.( 11)*.( 1.( */7. Pesiunea atm!s"eica standad2 expimata in m-2 este# C. 101, m#.

61. Inte,alul de timp dinte d!ua ceste de ,al succesi,e se e"ea la# A. perioada "alului2

616. 5!ua din cele mai imp!tante cau%e cae &eneea%a cuentii !ceanici de supa"ata sunt# B. "anturile si diferenta de densitate a apei marii2

61*. 5istanta pe ,eticala dinte maeea data si ni,elul mediu al apei este# C. inaltimea mareei.

- + -

61+. Cum se numeste distanta pe ,eticala dinte talpa ,alului si ceasta ,alului; C. inaltimea "alului.

61/. Linia de p!%itie deteminata de d!ua epee ,i%ate in acelasi plan ,etical se numeste# C. aliniament.

617. Linia de p!%itie este# B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de na"igatie constant2

6$). P!%itia deteminata in "unctie de dumul si ,ite%a eala a na,ei este un punct# A. estimat-o#ser"at2

6$1. P!%itia na,ei e%ultata pe -a%a de !-se,atii succesi,e este un punct# A. estimat-o#ser"at2

6$$. P!%itia na,ei deteminata cu !-se,atii simultane este un punct# B. o#ser"at2

6$'. Linia de p!%itie c!espun%at!ae unui un&3i ,etical masuat la un epe c!stie de inaltime cun!scuta este# B. cerc de egala distanta2

6$. Lumina unui "a cu !cultatii ae umat!aea semni"icatie# A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina2

6$6. Plecand dint
6$+. Cuentul cae p!duce e"ect maxim de dei,a este#

C. curentul din tra"ers.

6$/. I%!"a%a ae umat!aea semni"icatie# A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric2

6$7. Lumina unui "a cu sclipii ae umat!aea semni"icatie# A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric2

6'). Linia de e&ala adancime se mai numeste#

B. i&o#ata2

6'1. L!cul &e!metic al punctel! de e&ala di"eenta de ele,ment ae umat!aea p!pietate# C. este independent ca po&itie pe )arta de "aloare a corectiei compas.

6'$. Caacteistica luminii -ali%ei de maca8 cadinal de Sud cupinde un &up de#

C.  sclipiri urmate de o sclipire lunga.

6''. Caacteistica luminii maca8ului cadinal de Est cupinde un &up de#

C.  sclipiri

6'. Caacteistica luminii maca8ului cadinal de Vest cupinde un &up de#

B. > sclipiri2

6'6. Caacteistica luminii maca8ului de peic!l i%!lat este umat!aea#

B. grup de doua sclipiri de culoare al#a2

6'*. Maca8ul de peic!l i%!lat ae ca semn de ,a"#

B. doua sfere negre dispuse pe "erticala2

- +7 -

6'+. 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de -ali%a8 maitim se e"ea la# B. marca(ele laterale2

6'/. Maca8ul cadinal de N!d ae ca semn de ,a"#

A. doua conuri negre cu "arful in sus2

6'7. Maca8ul cadinal de Sud ae ca semn de ,a"#

B. doua conuri negre cu "arful in (os2

6). Busul !a in cae se a"la la un m!ment dat !-se,at!ul se detemina pin impatiea l!n&itudinii l!cului !-se,at!ului la# C. 17 grade.

61. Masuaea un&3iuil! cu sextantul se -a%ea%a pe pincipiul# B. du#lei reflexii2

6$. C!nt!lul si e&la8ul sextantului c!nsta in e"ectuaea umat!ael! !peatiuni#1.C!nt!lul si e&la8ul paalelismul !&lin%il! $. c!nt!lul si e&la8ul pependiculaitatii !&lin%ii mai '. c!nt!lul si e&la8ul pependiculaitatii !&lin%ii mici. Al&!itm # C. +,,12

6'. Cand in uma deteminaii c!ectiei sextantului e%ulta ! ,al!ae mai mae decat limita admisa2 ia ,al!aea c!ectiei !-tinuta este mai mica sau mai mae  plus sau minus $ min.6 se# A. reface controlul si regla(ul sextantului2

6. Succesiunea "a%el! Lunii este umat!aea# A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.

6*. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# A. latitudinea punctului de plecare este mai m ica decat latitudinea punctului de sosire2

6+. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

6/. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

67. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudinea punctului de sosire este mai ma re decat latitudinea punctului de plecare2

66). In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

661. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

66$. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# C. longitudinea punctului de plecare este mai m are decat longitudinea punctului de sosire2

66'. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

66. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

666. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

66*. Tempeatua apei de mae se expima in #

B. grade Celsius2

- + -

66+. P!%itia na,ei se p!ate detemina2 pinte altele2 pin masuat!i de# B. rele"mente2

66/. Acul ma&netic al c!mpasului ma&netic de la -!dul na,ei se !ientea%a pe diectia# C. !ord compas.

667. epeele c!stiee utili%ate in pincipal pentu deteminaea punctului na,ei p!t "i# C. faruri de ateri&are

6*). Linia de cedinta a c!mpasului ma&netic de la -!d mateiali%ea%a# B. axul longitudinal al na"ei2

6*1. Lumina altenati,a a unui "a ae umat!aea semni"icatie# C. culori diferite in sectoare strict delimi tate.

6*$. C!espun%at! sensului c!n,enti!nal de -ali%a8 de la la& la uscat2 in e&iunea >2 maca8ele lateale au umat!aele lumini# C. tri#ord-rosu, #a#ord-"erde.

6*'. Maca8ele lateale din sistemul de -ali%a8 semnali%ea%a# C. limitele laterale ale semnalului na"iga#il.

6*. e&ula = ,ede la ti-!d<!su la -a-!d= ,ala-ila in e&iunea A de -ali%a8 se aplica maca8el! lateale ast"el# B. in sensul de la larg catre coasta2

6*6. 5umul ma&netic al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la axul pro"a al na"ei2

6**. 5umul c!mpas al na,ei este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la axul pro"a al na"ei2

6*+. 5umul &i! al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord giro pana la axul pro"a al na"ei2

6*/. ele,mentul ade,aat la un epe c!stie este # B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord ade"arat pana la linia de "i&are la reperul costier2

6*7. ele,mentul ma&netic la un epe c!stie este # C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la axul pro"a al na"ei2

6+). ele,mentul c!mpas la un epe c!stie este # B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la linia de "i&are la reperul costier2

6+1. ele,mentul p!,a la un epe c!stie este # A. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la axul pro"a al na"ei pana la directia de "i&are la un reper costier2

6+$. Lumina maca8ului special este de cul!ae#

C. gal#ena.

6+'. Lumina maca8ului de peic!l i%!lat este de cul!ae#

A. al#a2

6+. Lumina maca8ului cadinal de ,est este de cul!ae#

C. al#a.

6+6. Lumina maca8ului de ape si&ue este de cul!ae#

C. al#a.

6+*. Lumina maca8ului cadinal de n!d p!ate a,ea itmul#

B. sclipiri rapide2

- + -

6++. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

A. i&ofa&a2

6+/. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

C. litera A in codul Morse.

6+7. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a ti-!d un maca8 cae emite un &up de d!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# B. un semn de pericol i&olat2 6/). 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a -a-!d un maca8 cae emite un &up de tei sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de 5st. 6/1. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de n!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de Vest.

6/$. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de sase sclipii al-e plus ! sclipie lun&a cae se epeta e&ulat. Acesta este# B. un semn de $ud2 6/'. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a ti-!d un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae &al-ena. Acesta este# A. un semn special2

6/. Peci%ia de masuae a dumului c!mpas este de# C. 0 grade.1.

6/6. Peci%ia de masuae a dumului &i! este de# B. 0 grade.72

6/*. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae !sie. Acesta este# C. un semn de #a#ord.

6/+. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae ,ede. Acesta este# B. un semn de tri#ord2

6//. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu )7) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate# B. 5st2

6/7. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu ))) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate# A. !ord2

67). 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu 1/) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate# C. $ud.

671. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu $+) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate# A. Vest2

67$. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul de !i%!nt NE. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc3 0 grade2

67'. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul de !i%!nt SE. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; A. Dc3 11+ grade2

67. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul de !i%!nt S:. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; A. Dc3 +0+ grade2

676. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul de !i%!nt N:. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; C. Dc3 +8 grade

- +8 -

67*. Un epe c!stie se ,ede in ele,ment ade,aat e&al cu )7) &ade e%ulta ca epeul se ,ede cate# B. 5st2

67+. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
67/. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
677. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
*)). Lumina unui "a apae la !i%!nt int
*)1. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
*)'. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
*). Lumina unui "a apae la !i%!nt int
*)6. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>dJ1') &ade. e%ulta lumina "aului se ,ede in# C. #a#ord, inapoia tra"ersului

*)*. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>dJ') &ade. e%ulta lumina "aului se ,ede in# A. #a#ord, inaintea tra"ersului2

*)+. 5umul c!mpas este 5cJ$)$ &ade.) ia c!ectia t!tala c!mpas este 5elta cJ<$ &ade.6. Cae este ,al!aea dumului ade,aat 5a; C. Da31>> grade.7 *)/. 5umul c!mpas este 5aJ)+/ &ade.) ia c!ectia t!tala c!mpas este 5elta cJ< 1 &ade.). Cae este ,al!aea dumului ade,aat 5c; C. Dc3 0>grade.02 *)7. Na,a in dum c!mpas 5cJ1)) &ade si mas!aa cJ )') &ade la "a. Baul se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

*1). Na,a in 5&J'') &ade si mas!aa &J )') &ade. epeul se ,a ,edea in# A. pro"a tri#ord2

*11. 9 na,a se ,ede in p!,a. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu

B. 000 grade2

*1$. 9 na,a se ,ede in pupa. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

C. 180 grade2

*1'. 9 na,a se ,ede in ta,es ti-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. 0>0 grade2

*1. 9 na,a se ,ede in ta,es -a-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. +0 grade2

*16. Na,a in 5&J)/) &ade si mas!aa &J)') &ade. Na,a se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

- +> -

*$+. adaul este setat in Miscae eala. Cae din umat!aele tipui de tinte nu se ,a deplasa pe ima&inea ada; A. un reper fix2

*$/. adaul este setat in Miscae elati,a2 cu ima&inea in sistem 0
*'). adaul este setat in Miscae eala2 N
*''. In temin!l!&ia ada= Aspectul= unei na,e tinta inseamna# B. rele"mentul pro"a semicircular in care na"a tinta G "edeG na"a proprie2

*'. Cum se p!ate detecta cu a8ut!ul adaului setat in Miscae elati,a pe%enta unei tinte peicul!ase; C. tinta se apropie, iar rele"mentul la ea nu se modifica2

*'6. Ce caactei%ea%a ! situatie de ="!ate mae ap!piee; C. CA-ul la o na"a tinta este mai mic decat distanta de siguranta.

*'*. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unei = na,e a8unse din uma = este BALSA; B. directa Miscarii 'elati"e a G na"ei a(unsa din urmaG are aproximati" aceeasi "aloare cu drumul na"ei proprii2

*'+. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unei na,e cae na,i&a in acelasi dum si cu aceeasi ,ite%a cu na,a este BALSA; C. "ectorul de Miscare 'elati"a pentru na"a respecti"a "a a"ea aceeasi directie cu drumul na"ei proprii. *'/. Cae din a"imatiile umat!ae pi,it!ae la utili%aea PI  paalelel! indicat!ae4 este BALSA; C. pilotarea na"ei cu a(utorul  nu este indicata atunci cand exista deri"a.

*'7. Miscaea elati,a a unui epe "ix p!ate "uni%a in"!matii utile de na,i&atie. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; C. a#aterea na"ei proprii de la ruta trasata pe )arta

*). Cae din umat!aele a"imatii este BALSA;In c!nditiile in cae exista dei,a2 pl!tand pe Planseta A5A p!%itiile su&esti,e ale unui epe "ix se p!ate detemina# B. corectia pentru sta#ilirea "alorii exacte a CA-ului la o na"a tinta2

*1. Un ada APA te-uie sa !"ee p!si-ilitatea de int!ducee manuala a umat!ael! date# A. "ite&a na"ei prin apa2

*'. Ce inseamna APA; A. un sistem automat de plotare a tintelor radar2

*. Cae din umat!aele date te-uie utili%ate int!duse4 in sistemul APA; C. drumul ade"arat.

- 0 -

*6. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA;La ada APA cu sistem ,ect!ial2 in cadul simulaii mane,ei de e,itae p!t "i m!di"icati umat!ii paameti# A. *CA-ul la na"a tinta pentru care se face e"itarea2

**. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; Simulaea mane,ei de e,itae2 la un ada APA cu sistem ,ect!ial2 ae ca e%ultat# C. sta#ilirea parametrilor mane"rei de e"itare. */. Caacteisticile de "uncti!nae a adi!"auil! sunt c!ntinute in =Admialt? List !" adi! Si&nals= C. "ol.+

*7. E"ectul de n!apte este &eneat de# B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate2

*6). 5ei,ata adi! este deteminata de# C. efectul de emisie secundara.

*61. Semnul c!ectiei !t!d!mice depinde de# C. po&itia na"e in functie de po&itia radiofarului.

*6$. Linia de p!%itie 3ipe-!lica se de"ineste ca "iind# C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe2

*6'. C!n"i&uatia se&mentului spatial GPS asi&ua in !ice punct pe supa"ata teesta numaul minim necesa de sateliti adi!,i%i-ili2 cae este de# A. 2 *6. Se&mentul spatial GPS este "!mat2 in c!n"i&uatie standad2 din $ de sateliti !peati!nali2 a ca! dispunee in spatiu este umat!aea# B. in  plane or#itale, cate  sateliti in fiecare plan or#ital2 *66. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la paametii se&mentului spatial GPS este BALSA; C. perioada de rotatie a satelitilor *3 + ore.

*6*. Sistemul GPS a "!st p!iectat pe -a%a elips!idului de e"einta#

B. 64$-82

*6+. In sistem tidimensi!nal '52 paametii de p!%itie a"isati de un ecept! GPS sunt latitudinea2 l!n&itudinea si inaltimea. Inaltimea a"isata epe%inta inaltimea antenei ecept!ului GPS masuata de la supa"ata# C. 5lipsoidului de referinta.

*6/. Cae este semni"icatia paametului S9G a"isat de un ecept! GPS de na,i&atie maitima; C. "ite&a deasupra fundului re&ultata din deri"ata spatiului intre puncte consecuti" determinate2

*67. Pe 3ata elect!nica p!ate "i a"isata p!%itia cu c!nditia ca ec3ipamentul EC5IS sa "ie cuplat cu# A. 'eceptorul 4$2

**). La -a!metu2 scadeea pesiunii indica ap!pieea unui# B. sistem de (oasa presiune2

**1. In &eneal supa"etele ciculae de 8!asa pesiune se numesc#

B. cicloni 2

**$. 0i&!metele sunt instumente de masua utili%ate pentu a detemina# C. umiditatea relati"a.

**'. 9 maee este c!nsideata diuna cand este "!mata din# A. o singura apa inalta si o singura apa (oasa in + de ore2

**. Mili-aul este unitatea de masua pentu#

C. presiunea atmosferica.

- 1 -

**6. 5upa teceea "!ntului ece2 pesiunea atm!s"eica in m!d n!mal# C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.

***. La ! na,a in mas2 cu anem!metul se mas!aa# A. numai "ite&a "antului aparent2

**+. >a!metul ane!id este un instument de masua "!l!sit pentu# B. masurarea presiunii aerului2

**/. Anticicl!nii sunt caactei%ati de !-icei pin# A. "reme frumoasa si uscata2

**7. Cand tempeatua unei mase de ae scade# C. umiditatea relati"a creste.

*+). A,esele putenice de pl!aie "ec,ent ins!tite de descacai electice sunt as!ciate cu# B. trecerea unui front rece2

*+1. N!ii sunt clasi"icati tinand c!nt de# C. altitudine si mod de formar e.

*+$. Cuentii !ceanici sunt de"initi ca# B. deplasari ori&ontale ale maselor de apa2

*+'. Ceata se "!mea%a cand# C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua.

*+. Ce instument de masua ine&istea%a ,aiatiile pesiunii aeului; B. Barograful2

*+6. Cand ,aiatia ,al!ii de pesiune2 citita la -a!metu in ultimile 1$ !e2 este e&ala cu ) sau este edusa2 indica# B. conditiile pre&ente de "reme "or fi nesc)im#ate2

*+*. In emis"ea n!dica2 sc3im-aea -usca a diectiei ,antului spe : sau N: !data cu cesteea ,ite%ei lui indica "aptul ca# A. este in trecere un front rece2

*++. Maeele de cuadatua se p!duc cand#

A. Luna este la fa&ele de primul si al doilea patrar2

*+/. Una din cau%ele cae &eneea%a ciculatia cuentil! !ceanici este# C. "ariatia densitatii apei oceanice

*+7. Gadientul -aic !i%!ntal epe%inta# B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata ori&ontala2

*/). Umiditatea elati,a este de"inita ca# A. raportul dintre cantitatea actuala de "apori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posi#ila2

*/1. Apaitia n!il! Alt!status in imediata ap!piee a na,ei2 deasupa maii2 ,a "i ins!tita pe lan&a altele si de umat!aele c!nditii# A. precipitatii cu caracter general si "i&i#ilitate redusa2

*/'. Expesia = aeul este satuat= inseamna ca#

A. umiditatea relati"a este de 10092

*/. Ceata p!dusa de teceea unei mase de ae cald peste ! supa"ata ece2 se numeste# C. ceata de ad"ectie

- + -

*/6. Instumentul utili%at pentu masuaea umiditatii atm!s"eice este# C. si)ometrul.

*/*. !na "undului !ceanic cae se intinde de la linia tamului spe la&ul maii pana unde se m!di"ica panta2 spe cele mai mai adancimi se numesc# C. $elf sau platou continental. */+. Teceea unui sistem de 8!asa pesiune p!ate "i deteminata pin citiea pei!dica a instumentului de masua numit# A. Barograf2

*//. Vaiatia de ni,el a supa"etei !ceanului dat!ate unei "utuni a"late la distanta se numeste # C. :ula.

*/7.( 11)*.( 1.( 61'. Pesiunea atm!s"eica standad2 expimata in m-2 este#

C. 101, m#.

*7). Tempeatua la cae aeul este satuat cu ,ap!i de apa si la cae incepe c!ndensaea acest!a se e"ea la# B. punct de roua2

*71. Inte,alul de timp dinte ceste de ,al succesi,e se e"ea la# A. perioada "alului2

*7$. 5!ua din cele mai imp!tante cau%e cae &eneea%a cuentii !ceanici de supa"ata sunt# B. "anturile si diferenta de densitate a apei marii2

*7'. 5istanta pe ,eticala dinte maeea data si ni,elul mediu al apei este# C. inaltimea mareei

*7. Sistemele -aice la latitudini medii se deplasea%a in &eneal# B. de 6 la 52

*7/. Cae este unul din semnele de existenta a unui cicl!n t!pical2 la inceputul de%,!ltaii sale; A. o )ula neo#isnuit de lunga2

*77. Cand exista c!nditii de isipie a cetii; C. La intensificarea la tare, a "antului.

+)). Ce ,antui isi sc3im-a pei!dic diectia;

B. Musonii2

+)1. Cand masa de ae ece si ! masa de ae cald se intalnesc "aa a c!ntinua sa se mai deplase%e2 %!na de sepaatie se numeste C. front c"asistationar

+)$. Cand un cuent cu&e in diectie !pusa "ata de ,alui2 ,alul# A. creste ca inaltime2

+)'. Cae este "!ta unui ,ant a,and ,ite%a de *6 Nd; C. 1+ Bf.

+). Cae din a"imatiile de mai 8!s pi,ind maeele de ap!&eu este A5EVAATA; C. au o "aloare mai sca&uta decat in mod normal.

+)*. Ce ,ant se "!mea%a inte masele de uscat si supa"ata maii in timpul n!ptii; B. Bri&a de uscat2

+)+. Ce mateiale d!cumentae te-uie sa se c!nsulte pentu in"!maea de amanunt asupa cuentil! din !ceanul Atlantic de n!d; B. carti pilot ale &onei

-  -

+)/. 9-se,atiile mete! indica "aptul ca tempeatua aeului este in c!ntinua scadee si "!ate ap!piata de punctul de !ua. Ce tip de ,eme p!ate "i p!&n!%at; B. ceata2 +)7. Vite%a na,ei se mas!aa cu#

C. loc)ul.

+1). Adancimea apei se mas!aa cu#

B. sonda2

+11. 0ata maina este# A. repre&entarea la o anumita scara a unei &one oceanice2

+1$. Scaa numeica a unei 3ati este# C. raportul dintre lungimea unitara de pe a mant si corespondentul pe )arta.

+1'. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and#

B. a"i&ele pentru na"igatori2

+1. Tempeatua apei de mae se expima in#

B. grade celsius,

+16. Linia de cedinta a c!mpasului ma&netic de la -!d mateiali%ea%a# B. axul longitudinal al na"ei2

+1*. P!lii &e!&a"ici sunt# A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersectea&a suprafata amantului2

+1+. Latitudinea &e!&a"ica este# C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.

+1/. L!n&itudinea &e!&a"ica este# A. arcul de ecuator masurat de la meridianul 4reen?ic) pana la meridianul locului2

+17. Un cat ae#

C. 11 grade +7 secunde.

+$). Catul N este un cat#

B. cardinal2

+$1. Catul S: este un cat#

A. intercardinal2

+$$. Catul SSE este un cat#

C. inter-intercardinal.

+$'. Catul E la N este un cat#

C. intermediar.

+$. Ma&netii c!mpensat!i ai c!mpasului ma&netic au !lul# C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al na"ei.

+$6. Ma&netii pemanenti ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# C. in interiorul postamentului.

+$*. Ma&netul pemanent ,etical sau c!ect!ul de -anda4 al c!mpasului ma&netic este m!ntat# B. in interiorul postamentului2

+$+. Sistemul de ace ma&netice al c!mpasului ma&netic ae umat!aele caacteistici# A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului2

+$/. Cesculita ae !lul# A. de a micsora frecarea dintre pi"ot si ro&a2

-  -

+$7. Lic3idul din cutia c!mpasului ma&netic ae !lul# C. de a asigura plutirea ro&ei cu o flota#ilitate usor negati"a.

+'). C!mp!%itia lic3idului din cutia c!mpasului ma&netic este# B. alcool, apa distilata si glicerina2

+'1. Cand apa -ule de ae in cutia c!mpasului2 c!nducat!ul de salupa ae !-li&atia# A. de a completa cu apa distilata2

+'$. Sistemul cadanic al cutiei c!mpasului ae !lul# C. de a mentine in po&itie ori&ontala cutia compasului.

+'. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# A. latitudinea punctului de plecare este mai m ica decat latitudinea punctului de sosire2

+. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

+6. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

+*. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

++. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

+/. 5aca ,antul -ate din ta,es acesta p!duce# C. deri"a de "ant.

+7. 5aca ,antul -ate din p!,a ti-!d acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant la #a#ord.

+6). P!%itia na,ei se p!ate detemina2 pinte altele2 pin masuat!i de# B. rele"mente2

+61. Acul ma&netic al c!mpasului ma&netic de la -!dul na,ei se !ientea%a pe diectia# C. !ord compas.

+6$. epeele c!stiee utili%ate pentu deteminaea punctului na,ei p!t "i# C. faruri de ateri&are.

+6. Lumina unui "a in i%!"a%a ae umat!aea semni"icatie# A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric2

+66. Lumina altenati,a a unui "a ae umat!aea semni"icatie# C. culori diferite in sectoare strict delimi tate.

+*). 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de -ali%a8 maitim se e"ea la# B. marca(ele laterale2

+*$. Maca8ul lateal de -a-!d din e&iunea A ae ca semn de ,a"# +*'. Maca8ul lateal de ti-!d din e&iunea A ae ca semn de ,a"# A. un con "erde @sau negru prin exceptie cu "arful in sus2

- 7 -

C. un cilindru rosu.

+*. Maca8ul de peic!l i%!lat ae ca semn de ,a"# C. o sfera de culoare neagra.

+*6. Maca8ele lateale din sistemul de -ali%a8 semnali%ea%a# C. limitele laterale ale senalului na"iga#il.

+**. e&ula =,ede la ti-!d < !su la -a-!d= ,ala-ila in e&iunea A de -ali%a8 se aplica maca8el! lateale ast"el# B. in sensul de larg catre coasta2

+*+. 5umul ade,aat al na,ei este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord ade"arat pana la axul pro"a al na"ei2

+*/. 5umul ma&netic al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la axul pro"a al na"ei.

+*7. 5umul c!mpas al na,ei este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la axul pro"a al na"ei2

++). 5umul &i! al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord giro pana la axul pro"a al na"ei.

++1. ele,mentul ade,aat la un epe c!stie este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord ade"arat pana la linia de "i&are la reperul costier2

++$. ele,mentul ma&netic la un epe c!stie este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de "i&itare la reperul costier.

++'. ele,mentul c!mpas la un epe c!stie este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la linia de "i&are la reperul costier2

++. ele,mentul p!,a la un epe c!stie este# A. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la axul pro"a al na"ei pana la directia de "i&are la reperul costier2

++6. In e&iunea A2 lumina maca8ului lateal de ti-!d este de cul!ae#

A. "erde2

++*. In e&iunea A2 lumina maca8ului lateal de -a-!d este de cul!ae#

B. rosie2

+++. Lumina maca8ului special este de cul!ae#

C. gal#ena.

++/. Lumina maca8ului de peic!l este de cul!ae#

A. al#a2

++7. Lumina maca8ului cadinal de n!d este de cul!ae#

A. al#a2

+/). Lumina maca8ului cadinal de Est este de cul!ae#

B. al#a2

+/1. Lumina maca8ului cadinal de Sud este de cul!ae#

C. al#a.

+/$. Lumina maca8ului cadinal de Vest este de cul!ae#

C. al#a.

+/'. Lumina maca8ului de ape si&ue este de cul!ae#

C. al#a.

+/. Lumina maca8ului cadinal de n!d p!ate a,ea itmul#

B. sclipiri rapide2

+/6. Lumina maca8ului cadinal de Est p!ate a,ea itmul#

B.  sclipiri rapide2

-  -

+/*. Lumina maca8ului cadinal de Sud p!ate a,ea itmul#

C.  sclipiri rapide plus o sclipire lunga.

+/+. Lumina maca8ului cadinal de Vest p!ate a,ea itmul#

B. > sclipiri rapide2

+//. Lumina maca8ului de peic!l i%!lat p!ate a,ea itmul#

A. + sclipiri rapide2

+/7. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

A. i&ofa&a2

+7). Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a ,ea itmul#

C. litera A in Codul Morse.

+71. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a ti-!d un maca8 cae emite un &up de d!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# B. un semn de pericol i&olat2 +7$. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a -a-!d un maca8 cae emite un &up de tei sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de 5st. +7'. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de n!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de Vest. +7. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de sase sclipii al-e plus ! sclipie lun&a cae se epeta e&ulat. Acesta este# B. un semn de $ud2 +76. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a ti-!d un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae &al-ena. Acesta este# A. un semn special2 +7*. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae !sie. Acesta este# C. un semn de #a#ord.

+7+. C!nducat!ul de salupa ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae ,ede. Acesta este# B. un semn de tri#ord2 +7/. 5i"eenta de latitudine &e!&a"ica dinte punctul de plecae si cel de s!sie este# B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire2

+77. 5i"eenta de l!n&itudine &e!&a"ica dinte punctul de plecae si cel de s!sie este# A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire2

/)). 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu )7) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

B. 5st2

/)1. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu ))) &ade# e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. !ord2

/)$. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu 1/) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

C. $ud.

/)'. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu $+) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. Vest2

/). 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul NE de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc 3 0 grade2

/)6. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul SE de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; A. Dc 3 11+ grade2

/)*. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul S: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc 3 + grade2

-  -

/)+. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul N: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; C. Dc 3 +8 grade.

/)/. Un epe c!stie se ,ede un ele,ment ade,aat e&al cu )7) &ade e%ulta ca epeul se ,ede cate# B. 5st2

/)7. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
/1). Lumina unui "a apae la !i%!nt int
/11. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
/1$. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>d J ') &ade. e%ulta lumina "aului se ,ede in# A. #a#ord, inaintea tra"ersului2

/1+. 5umul c!mpas est 5c J $)$ &ade.) ia c!ectia t!tala c!mpas este 5elta c J <$ &ade 6. Cae este ,al!aea dumului ade,aat 5a ; C. Da 3 1>> grade.7. /1/. 5umul ade,aat este 5a J )+/ &ade.) ia c!ectia t!tala c!mpas este 5elta c J <1&ad.). Cae este ,al!aea dumului c!mpas 5c ; C. Dc 3 0> grade.0. /$1. Na,a in dum c!mpas 5c J 1)) si mas!aa c J )') &ade la un "a. Baul se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

/$$. 9 na,a se ,ede in p!,a. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

B. 000 grade2

/$'. 9 na,a se ,ede in pupa. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

C. 180 grade.

/$. 9 na,a se ,ede in ta,es ti-!d. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

A. 0>0 grade2

/$6. Na,a in 5& J )/) &ade si mas!aa & J )') &ade. Na,a se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

/$*. Na,a in 5& J $/) &ade si mas!aa & J '/ &ade. Na,a se ,a ,edea in# A. pro"a tri#ord2

/$+. Pe timpul catului2 c!nducat!ul de salupa ae !-li&atia# B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro2

/$/. Pe timpul ,e&3ei la anc!a2 &apaea anc!ei se p!ate identi"ica# B. masurand periodic rele"mente la doua repere fixe @costiere2

/66. Baul de atei%ae C!nstanta ae ! lumina de cul!ae#

B. al#a2

/6*. Baul de atei%ae C!nstanta ae ! pei!ada a sclipiil! de ap!ximati,

C. >0 secunde.

/6/. Lit!alul !manesc al Maii Ne&e este asi&uat cu un numa de

B.  faruri de ateri&are2

/67. Lun&imea milei maine expimata in meti este#

B. 187+ m2

/*). Acul de meidian masuat de la ecuat! pana la paalelul l!cului se numeste# C. latitudine.

- 8 -

/*1. Acul de meidian masuat de la paalelul punctului de plecae pana la paalelul punctului de s!sie se numeste# C. diferenta de latitudine.

/*$. Acul de ecuat! masuat de la meidianul punctului de plecae pana la meidianul punctului de s!sie se numeste# B. diferenta de longitudine2

/*'. Acul de ecuat! masuat de la meidianul %e! pana la meidianul l!cului se numeste# B. longitudine2

/*. 5i"eenta de l!n&itudine ae d!meniul de ,al!i cupins inte# B. 0 - 180 grade2

/*6. S!nda ultas!n mas!aa# C. adancimea apei su# c)ila.

/**. Busul !a in cae se a"la la un m!ment dat !-se,at!ul se detemina pin impatiea l!n&itudinii l!cului !-se,at!ului la# C. 17 grade.

/*+. Cadanele de !i%!nt sunt delimitate de# C. linia !ord-$ud, linia 5st-Vest.

/*/. Vite%a na,ei se mas!aa cu# C. loc)ul.

/*7. Adancimea apei se mas!aa cu# B. sonda2

/+). 0ata maina este# A. repre&entarea la o anumita scara a unei &one oceanice2

/+1. Scaa numeica a unei 3ati este# C. raportul dintre lungimea unitara de pe a mant si corespondentul pe )arta

/+$. Linia de cedinta a c!mpasului ma&netic de la -!d mateiali%ea%a# B. axul longitudinal al na"ei2

/+'. Un cat ae#

C. 11.+7 grade.

/+. Catul N este un cat#

B. cardinal2

/+6. Catul S: este un cat#

A. intercardinal2

/+*. Catul SSE este un cat#

C. inter-intercardinal.

/++. Catul E la N este un cat#

C. intermediar.

/+/. Ma&netii c!mpensat!i ai c!mpasului ma&netic au !lul# C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al na"ei.

/+7. Ma&netii c!mpensat!i de "ie m!ale ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# B. pe postament, langa cutia compasului2

//). Ma&netii pemanenti tans,eali ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# C. in interiorul postamentului.

- > -

//1. Ma&netii pemanenti l!n&itudinali ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# A. in interiorul postamentului.

//6. Cesculita ae !lul#

A. de a reduce frecarea dintre pi"ot si ro&a2

//*. Lic3idul din cutia c!mpasului ma&netic ae !lul# C. de a asigura plutirea ro&ei cu o flota#ilitate usor negati"a.

//+. C!mp!%itia lic3idului din cutia c!mpasului ma&netic este# B. alcool, apa distilata si glicerina2

///. Sistemul cadanic al cutiei c!mpasului ae !lul# C. de a mentine in po&itie ori&ontala cutia compasului.

//7. La -a!metu2 scadeea pesiunii indica ap!pieea unui# B. sistem de (oasa presiune2

/7). 0i&!metele sunt instumente de masua utili%ate pentu a detemina# C. umiditatea relati"a.

/71. 9 maee este c!nsideata diuna cand este "!mata din# A. o singura apa inalta si o singura apa (oasa in + de ore2

/7$. Mili-aul este unitatea de masua pentu# C. presiunea atmosferica.

/7'. La ! na,a in mas2 cu anem!metul se mas!aa# A. numai "ite&a "antului aparent2

/7. >a!metul ane!id este un instument de masua "!l!sit pentu# B. masurarea presiunii aerului2

/76. Cuentii !ceanici sunt de"initi ca# B. deplasari ori&ontale ale maselor de apa2

/7*. Ce instument de masua ine&istea%a ,aiatiile pesiunii aeului# B. #arograful2

/7+. Cand ,aiatia ,al!ii de pesiune2 citita la -a!metu in ultimele 1$ !e2 este e&ala cu ) sau este edus2 indica# B. conditiile pre&ente de "reme "or fi nesc)im#ate2

/7/. Maeele de cuadatua se p!duc cand# A. luna este la fa&ele de primul si al doilea patrar2

/77. Instumentul utili%at pentu masuaea umiditatii atm!s"eice este# C. psi)rometrul.

7)). Pesinea atm!s"eica standad2 expimata in m-2 este#

C. 101, m#.

7)1. Inte,alul de timp dinte d!ua ceste de ,al succesi,e se e"ea la# A. perioada "alului2

7)$. 5!ua din cele mai imp!tante cau%e cae &eneea%a cuentii !ceanici de supa"ata sunt# B. "anturile si diferenta de densitate a apei marii2

- 0 -

7)'. 5istanta pe ,eticala dinte maeea data si ni,elul mediu al apei este# C. inaltimea mareei.

7). Cum se numeste distanta pe ,eticala dinte talpa ,alului si ceasta ,alului; C. inaltimea "alului.

7)6. Tempeatua apei de mae se expima in# B. grade Celsius2

7)*. ele,mentul ade,aat se mas!aa de la# C. meridianul ade"arat.

7)+. 5e,iatia c!mpas este un&3iul "!mat inte# A. meridianul magnetic si meridianul compas2

7)/. 5umul ma&netic di"ea de dumul c!mpas cu ,al!aea# B. de"iatiei compas

7)7. 5aca declinatia din 3ata pentu anul 17// este ) &ade 6 min : * min E4 declinatia actuali%ata pentu anul $))$ este# C. 0 grade > min 5

71). 5aca pentu ! anumita ,al!ae a capului c!mpas de,iatia c!mpas este %e!2 c!ectia c!mpas este# B. egala cu declinatia magnetica2

711. C!mpensaea c!mpasului ma&netic ae dept c!nsecinta# B. diminuarea influientei na"ei2

71$. Pentu c!n,etiea dumului ade,aat in dum c!mpas se utili%ea%a# A. declinatia magnetica si de"iatia compas insumate alge#ric2

71'. 5aca distanta la l!c3 este mai mae decat distanta eala pacusa de na,a2 "act!ul de c!ectie al l!c3ului este# C. su#unitar.

71. 5istanta inte d!ua puncte pe 3ata Mecat! se mas!ae pe# C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.

716. 0ata Mecat! este eali%ata in p!iectie# A. centrala cilindrica dreapta conforma2

71*. Cae din umat!aele in"!matii nu sunt c!ntinute in 3atile c!stiee # C. frec"enta de lucru a radiofarurilor.

71+. 5eplasaea est<,est este# C. lungimea arcului de paralel cupri ns intre doua meridiane

71/. In p!iectie Mecat! ecuat!ul este#

C. un segment de dreapta.

717. In p!iectie Mecat! paalele sunt# A. linii drepte perpendiculare pe meridian2

7$). La -!dul unei na,e a"lata la anc!a se mas!aa#

A. "antul ade"arat2

7$1. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

- 1 -

7$$. P!%itia deteminata in "unctie de dumul si ,ite%a eala a na,ei este un punct# C. estimat.

7$'. P!%itia na,ei e%ultata pe -a%a de !-se,atii succesi,e este un punct# A. estimat-o#ser"at2

7$. P!%itia na,ei deteminata cu !-se,atii simultane este un punct# B. o#ser"at

7$6. Linia de p!%itie c!espun%at!ae unui un&3i ,etical masuat la un epe c!stie de inaltime cun!scuta este# B. cerc de egala distanta2

7$*. Lumina unui "a cu !culatii ae umat!aea semni"icatie# A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina

7$+. Plecand dint
7$/. Cae este numaul minim de epee c!stiee necesa pentu deteminaea punctului na,ei cu !-se,atii simultane# C. doua.

7$7. Cuentul cae p!duce e"ect maxim de dei,a este# C. curentul din tra"ers.

7'). I%!"a%a ae umat!aea semni"icatie# A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric2

7'1. Lumina unui "a cu sclipii ae umat!aea semni"icatie# A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric2

7'$. Linia de e&ala adancime se mai numeste# B. i&o#ata

7''. L!cul &e!metic al punctel! de e&ala di"eenta de ele,ment ae umat!aea p!pietate# C. este independent ca po&itie pe )arta de "aloarea corectiei compas

7'. Caacteistica luminii -ali%ei de maca8 cadinal de Sud cupinde un &up de#

C.  sclipiri urmate de o sclipire lunga.

7'6. Caacteistica luminii maca8ului cadinal de Est cupinde un &up de#

C.  sclipiri.

7'*. Caacteistica luminii maca8ului cadinal de Vest cupinde un &up de#

B. > sclipiri2

7'+. Caacteistica luminii maca8ului de peic!l i%!lat este umat!aea#

B. grup de doua sclipiri de culoare al#a2

7'/. Maca8ul de peic!l i%!lat ae ca semn de ,a"#

B. doua sfere negre dispuse pe "erticala2

7'7. 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de maitim se e"ea la#

B. marca(ele laterale2

7). Maca8ul cadinal de N!d ae ca semn de ,a"

A. doua conuri negre cu "arful in sus2

71. Maca8ul cadinal de Sud ae ca semn de ,a"

B. doua conuri negre cu "arful in (os2

- + -

7$. Masuaea un&3iuil! cu sextantul se -a%ea%a pe pincipiul# B. du#lei reflexii2

7'. C!nt!lul si e&la8ul sextantului c!nsta in e"ectuaea umat!ael! !peatiuni# 1. C!nt!lul si e&la8ul paalelismului !&lin%il! $. C!nt!lul si e&la8ul pependiculaitatii !&lin%ii mai '. C!nt!lul si e&la8ul pependiculaitatii !&lin%ii mici. Al&!itm # C. +,,1.

7. Val!aea limita admisa pentu c!ectia sextantului este# C. plus sau minus 0.7 minute.

76. Limita admisa pentu c!mpaatia e%ultatului calculului de c!nt!l al peci%iei c!ectiei sextantului cu semidiametul S!aelui este# B. plus sau minus 0.1 minute2 7*. Cand in uma deteminaii c!ectiei sextantului e%ulta ! ,al!ae mai mae decat limita admisa2 ia ,al!aea c!ectiei sextantului !-tinuta este mai mae sau e&ala cu plus sau minus $.6 minute este# A. reface controlul si regla(ul sextantului2

7+. Succesiunea "a%el! Lunii este umat!aea# A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar2

7/. adaul este setat in Miscae eala. Cae din umat!aele tipui de tinte nu se ,a deplasa pe ima&inea eda; A. un reper fix2

77. C!!d!natele ,etexuil! unei !t!d!me !aecae sunt int!tdeauna in umat!aea elatie# A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade2

76). Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la caacteisticile !t!d!mei este BALSA; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra

761. Vetexuile in caul na,i&atiei mixte au latitudinea# A. egala cu "aloarea latitudinii paralelui limita2

76$. 5istanta insumata pe dumuile intemediae c!mpaata cu distanta l!x!d!mica2 especti, !t!d!mica este int!tdeauna# B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica2

76'. P!cedeul tiun&3iuil! asemenea sau p!cedeul l!cului de e&ala di"eente de ele,ment p!t "i aplicate numai cu c!nditia ca# C. sa existe certitudine ca o#ser"atiile sunt afectate numai de eroare sistematica.

76.( 1/.( 6$.( 1)+7. M!di"icaile imp!tante sau de"ectiunile in "uncti!naea mi8l!acel! de asi&uae a na,i&atiei sunt c!mmunicate initial pin# Atentie aspunsul este di"eit la 1)+7 "ata de 1/(6$(764 A. a"i&e radio catre na"igatori2

766. In"!matiile e"eit!ae la e&lementaea ta"icului maitim pin sc3eme de sepaae a ta"icului sunt c!ntinute in# B. $)ips 'outeing2

76*. In na,i&atia maitima se utili%ea%a pep!ndeent 3ata in p!iectie# C. Mercator.

76+. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and# B. a"i&ele pentru na"igatori2

76/. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# A. latitudinea punctului de plecare este mai m ica decat latitudinea punctului de sosire2

767. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

-  -

7*). In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

7*1. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudinea punctului de sosire este mai ma re decat latitudinea punctului de plecare2

7*$. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

7*'. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

7*6. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

7**. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

7*+. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce# C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

7*/. P!%itia na,ei se p!ate detemina2 pinte altele2 pin masuat!i de# B. rele"mente2

7*7. Acul ma&netic al c!mpasului ma&netic de la -!dul na,ei se !ientea%a pe diectia# C. !ord compas.

7+). epeele c!stiee utili%ate in pincipal pentu deteminaea punctului na,ei p!t "i# C. faruri de ateri&are.

7+1. C!espun%at! sensului c!n,enti!nal de -ali%a8 de la la& la uscat2 in e&iunea >2 maca8ele lateale au umat!aele lumini# C. tri#ord-rosu, #a#ord-"erde.

7+$. Maca8ele lateale din sistemul de -ali%a8 semnali%ea%a# C. limitele laterale ale senatului na"iga#il.

7+'. e&ula =,ede la ti-!d<!su la -a-!d= ,ala-ila la e&iunea A de -ali%a8 se aplica maca8el! lateale ast"el# B. in sensul de la larg catre coasta2

7/). ele,mentul p!,a la un epe c!stie este# A. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la axul pro"a al na"ei pana la directia de "i&are la reperul costier2

7/1. Lumina maca8ului special este de cul!ae#

C. gal#ena.

7/$. Lumina maca8ului de peic!l i%!lat este de cul!ae#

A. al#a2

7/'. Lumina maca8ului cadinal de ,est este de cul!ae#

C. al#a.

7/. Lumina maca8ului de ape si&ue este de cul!ae#

C. al#a.

7/6. Lumina maca8ului cadinal de n!d p!ate a,ea itmul#

B. sclipiri rapide

7/*. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

A. i&ofa&a2

-  -

7/+. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

C. litera A in codul Morse.

7//. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a -a-!d un maca8 cae emite un &up de tei sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de est. 7/7. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de n!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Acesta este# C. un semn de "est.

77). 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sase sclipii al-e plus ! sclipie lun&a cae se epeta e&ulat. Acesta este# B. un semn de sud2 771. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae &al-ena. Acesta este# A. un semn special2

77$. Peci%ia de masuae a dumului &i! este de#

C. 0.1 grade.

77. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae !sie. Acesta este# C. un semn de #a#ord.

776. 9"iteul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae ,ede. Acesta este# B. un semn de tri#ord2

77*. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu 7) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

B. 5st2

77+. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu ) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. !ord2

77/. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu 1/) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

C. $ud.

777. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu $+) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. Vest2

1))). 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul de !i%!nt NE. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc este egal cu  grade2

1))1. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul SE de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; A. Dc este egal cu 11+ grade2

1))$. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul S: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc este egal cu + grade2

1))'. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul N: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; C. Dc este egal cu +8 grade.

1)). Un epe c!stie se ,ede in ele,ment ade,aat e&al cu 7) &ade e%ulta ca epeul se ,ede cate#

B. 5st2

1))6. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1))*. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1))+. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1))/. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
- 7 -

1))7. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1)1). Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1)11. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1)1$. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1)1'. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>d este e&al cu 1') &ade e%ulta lumina "aului se ,ede in# C. #a#ord, inapoia tra"ersului

1)1. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>d este e&al cu ') &ade e%ulta lumina "aului se ,ede in# A. #a#ord, inaintea tra"ersului2

1)16. Na,a in dum c!mpas 5c este e&al cu 1)) &ade si mas!aa c este e&al cu ') &ade la un "a. Baul se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

1)1*. Na,a in 5& este e&al cu '') &ade si mas!aa & este e&al cu ') &ade. Na,a se ,a ,edea in# A. pro"a tri#ord2

1)1+. 9 na,a se ,ede in p!,a. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

B. 0 grade2

1)1/. 9 na,a se ,ede in pupa. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

C. 180 grade2

1)17. 9 na,a se ,ede in ta,es ti-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. >0 grade2 1)$). 9 na,a se ,ede in ta,es -a-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. +0 grade2 1)$1. Na,a in 5& este e&al cu /) &ade si mas!aa & este e&al cu )') &ade. Na,a se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

1)'6. adaul este setat in Miscae elati,a2 in 0
1)'7. In temin!l!&ia ada =Aspectul= unei na,e tinta inseamna# B. rele"mentul pro"a semicircular in care na"a tinta G"edeG na"a proprie2

1)). Cum se p!ate detecta cu a8ut!ul adaului setat in Miscae elati,a pe%enta unei tinte peicul!ase; C. tinta se apropie, iar rele"mentul la ea nu se modifica in mod e"ident.

-  -

1)1. Ce caactei%ea%a ! situatie de ="!ate mae ap!piee=; C. CA-ul la o na"a tinta este mai mic decat distanta de siguranta.

1)$. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unei =na,e a8unse din uma= este BALSA; B. directa Miscarii 'elati"e a Gna"ei a(unsa din urmaG are aproximati" aceeasi "aloare cu drumul na"ei proprii2

1)'. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unei na,e cae na,i&a in acelasi dum si cu aceeasi ,ite%a cu na,a este BALSA; C. "ectorul de Miscare 'elati"a pentru na"a respecti"a "a a"ea aceeasi directie cu drumul na"ei proprii.

1). Cae din umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea PI paalelel! indicat!ae4 este BALSA; C. pilotarea na"ei cu a(utorul  nu este indicata atunci cand exista deri"a.

1)6. Miscaea elati,a a unui epe "ix p!ate "uni%a in"!matii utile de na,i&atie. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; C. a#aterea na"ei proprii de la ruta trasata pe )arta.

1)*. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; In c!nditiile in cae exista dei,a2 pl!tand pe Planseta A5A p!%itiile succesi,e ale unui epe "ix se p!ate detemina# B. corectia pentru sta#ilirea "alorii exacte a CA-ului la na"a tinta

1)+. Un ada APA te-uie sa !"ee p!si-ilitatea de int!ducee manuala a umat!ael! date# A. "ite&a na"ei deasupra fundului sau prin apa2

1)/. Ce detemina la un ada APA emiteea unei alame ,i%uale si s!n!e; C. o tinta care are un CA mai mic decat limita sta#ilita % setata de utili&ator

1)7. Ce inseamna APA; A. un sistem automat de plotare a tintelor radar2

1)6). Cae din umat!aele date te-uie utili%ate int!duse4 in sistemul APA; B. drumul compas2

1)61. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA;La un ada cu sistem ,ect!ial2 in cadul simulaii mane,ei de e,itae p!t "i m!di"icati umat!ii paameti# A. *CA-ul la na"a tinta care se face e"itarea

1)6$. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; Simulaea mane,ei de e,itae2 la un ada APA cu sistem ,ect!ial2 ae ca e%ultat# C. sta#ilirea parametrilor mane"rei de e"itare. 1)66. 5e,iatia adi! este deteminata de# C. efectul de emisie secundara

1)6*. Semnul c!ectiei !t!d!mice depinde de# B. semnul declinatiei magnetice2

1)6+. Linia de p!%itie 3ipe-!lica se de"ineste ca "iind# C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe2

1)6/. C!n"i&uatia se&mentului spatial GPS asi&ua in !ice punct pe supa"ata teesta numaul minim necesa de sateliti adi!,i%i-ili2 cae este de# A. 2 1)67. Se&mentul spatial GPS este "!mat2 in c!n"i&uatie standad2 din $ e sateliti !peati!nali2 a ca! dispunee in spatiu este umat!aea# B. in  plane or#itale, cate  sateliti in fiecare plan or#ital2 1)*). Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la paametii se&mentului spatial GPS este BALSA; C. perioada de rotatie a satelitilor este + ore

-  -

1)*1. Sistemul GPS a "!st p!iectat pe -a%a elips!idului de e"einta#

B. 64$-8

1)*'. Cae este semni"icatia paametului S9G a"isat de un ecept! GPS de na,i&atie maitima; C. "ite&a deasupra fundului re&ultata din deri"ata spatiului intre puncte consecuti" determinate

1)*. Pe 3ata elect!nica p!ate "i a"isata p!%itia cu c!nditia ca ec3ipamentul EC5IS sa "ie cuplat cu# A. receptorul 4$2

1)*+. Citeiul ,al!ic in -a%a cauia este ec!mandata utili%aea na,i&atiei !t!d!mice se sta-ileste in "unctie de# B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica2

1)*/. C!!d!natele ,etexuil! unei !t!d!me !aecae sunt int!tdeauna in umat!aea elatie# A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade2

1)*7. C!!d!natele punctel! intemediae se detemina pentu di"eentele de l!n&itudine  ,al!i ec!mandate4 de# B. 7 grade sau 10 grade2

1)+). Cu cat ,al!aea di"eentei de l!n&itudine inte punctele intemediae este mai mica cu atat di"eenta inte distantele insumate pe dumuile l!x!d!mice si distanta !t!d!mica este# D. mai mica. 1)+$. E!ile accidentale de masuae a paametil! de na,i&atie  ele,ment2 distanta2 un&3i !i%!ntal2 un&3i ,etical2 inaltime4 sunt deteminate ped!minant de# B. ni"elul de instruire a o#ser"atorului2

1)+'. 5iminuaea in"luentei e!il! accidentale de !-se,atie se eali%ea%a pin# A. serii de masuratori efectuate in acel easi conditii2

1)+. E!ile sistematice de !-se,ae sunt deteminate de# C. necali#rarea instrumentului%aparatului de masura.

1)+6. Eliminaea in"luentei e!il! sistematice de !-se,ae se p!ate "ace pin# C. determinarea erorii re&idule de masurare si aplicarea corectiei corespun&atoare2

1)+*. Ga"ic pe 3ata2 "unctie de p!cedeul utili%at de deteminae a punctului na,ei2 in ca%ul depistaii in peala-il a existentei e!il! sistematice de !-se,ae se aplica di,ese met!de pentu sta-iliea celei mai p!-a-ile p!%itii. Ca # D. metoda reducerii rele"mentelor la acelasi moment.

1)++. Indi"eent de p!cedeul utili%at pentu deteminaea punctului na,ei s!lutia pentu eliminaea e,entualel! e!i in punct este# D. repetarea integrala a o#ser"atiilor.

1)+/. P!cedeul tiun&3iuil! asemenea sau p!cedeul l!cului de e&ala di"eenta de ele,ment p!t "i aplicate numai cu c!nditia ca C. sa existe certitudine ca o#ser"atiile sunt afectate numai de eroare sistematica2

1)+7.( 1/.( 6$.( 76. M!di"icaile imp!tante sau de"ectiunile in "uncti!naea mi8l!acel! de asi&uae a na,i&atiei sunt c!mmunicate initial pin# Atentie aspunsul este di"eit la 1)+7 "ata de 1/(6$(764 A. a"i&e catre na"igatori saptamanale2

1)/). 9cean Passa&es "! t3e :!ld c!ntine in"!matii e"eit!ae la# C. rutele recomandate de tra"ersada2

1)/1. In &eneal supa"etele ciculae de 8!asa pesiune se numesc# B. cicloni tropicali2

1)/$. Liniile de pe 3ata mete!!l!&ica cae unesc puncte cu aceeasi ,al!ae a pesiunii atm!s"eice se numesc# C. i&o#are2

- 8 -

1)/'. Vantul l!cal cae -ate in timpul %ilei cau%at de di"eentele de tempeatua si pesiune dinte uscat si mae se numeste# D. Bri&a de mare.

1)/. C!n"!m le&ii >u?s<>all!t2 daca in emis"ea sudica se !-se,a ca ,antul este din N:2 centul de 8!asa pesiune ,a "i l!cali%at in# B. $$62

1)/6. 5upa teceea "!ntului ece2 pesiunea atm!s"eica in m!d n!mal# D. creste in timp ce temperatura a erului scade.

1)/*. C!n"!m le&ii >u?s<>all!t2 cand in emis"ea n!dica se !-se,a ca ,antul este din N:2 centul de 8!asa pesiune ,a "i l!cali%at in# A. !52

1)/+. B!ntul !clus este cau%at de !-icei de# C. frontul rece care a(unge din urma frontul cald.

1)//. Anticicl!nii sunt caactei%ati de !-icei pin# A. "reme frumoasa si uscata2

1)/7. Cand tempeatua unei mase de ae scade# C. umiditatea relati"a creste2

1)7). A,esele putenice de pl!aie "ec,ent ins!tite de descacai electice sunt as!ciate cu# B. trecerea unui front rece2

1)71. Vantuile cata-atice -at# C. in (osul pantei datorita curgerii aerului rece2

1)7$. Int
1)7'. 5aca in emis"ea n!dica !-se,at!ul sta cu "ata in ,ant2 %!na de pesiune 8!asa ,a "i# B. spre dreapta, usor in spatele sau2

1)7. 5aca este imp!si-il sa se e,ite un ua&an din emis"ea n!dica2 cel mai indicat l!c pentu a tece de "utuna ,a "i# D. prin (umatatea stanga a traiectoriei furtunii.

1)76. In emis"ea n!dica2 pincipalele sisteme de cuenti !ceanici tind sa cu&a# B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si acificul de nord2

1)7*. Maeele de cuadatua se p!duc cand# A. Luna este la fa&ele de primul si al doilea patrar2

1)7+. Maeele de si%i&ii au l!c cand#

B. este Luna noua sau Luna plina

1)7/. Pecipitatiile c!ntinue2 cu caacte &eneal2 sunt tipice pentu# B. conditiile de "reme caracteristice frontului cald2

1)77. Ciculatia aeului in %!nele de 8!asa pesiune in emis"ea n!dica este# A. in sens direct2

11)). Semicecul mane,a-il al cicl!nil! t!picali in emis"ea n!dica este %!na situata in# B. stanga traiectoriei furtunii2

11)1. Ine&alitatea diuna a maeel! este cau%ata de#

B. "ariatia declinatiei Lunii2

- > -

11)$. Expesia = aeul este satuat= inseamna# A. umiditatea relati"a este de 10092

11)'. 5eplasaea aeului int
11). Ceata p!dusa de teceea unei mase de ae cald peste ! supa"ata ece2 se numeste# D. ceata de ad"ectie.

11)6. Semicecul mane,a-il al unui cicl!n t!pical2 in emis"ea sudica este l!cali%at "ata de taiect!ia "utunii# B. in dreapta traiectoriei2

11)*.( 1.( */7.( 61'. Pesiunea atm!s"eica standad2 expimata in m-2 este#

D. 101,+ m#.

11)+. Tempeatua la cae aeul este satuat cu ,ap!i de apa si la cae incepe c!ndensaea acest!a se e"ea la# B. punct de roua2

11)/. Succesiunea !-isnuita a diectiil! in cae se deplasea%a un cicl!n t!pical in emis"ea n!dica este# D. !6, ! si !5

11)7. Vite%a ,antului este mai mae in semicecul peicul!s al unui cicl!n t!pical din cau%a ca# B. la "ite&a "antului se adauga si "ite&a de deplasare a furtunii2

111). Cae este indicatia de -a%a a ap!pieii unui cicl!n t!pical de ! na,a in umat!aele / de !e; C. scaderea &ilnica a presiunii atmosferice cu peste  m#2

1111. Acul de cec ,etical masuat de la !i%!ntul ade,aat ast!n!mic pana la paalelul de inaltime al astului se numeste# C. inaltime2

111$. P!%itia unui astu in sistemul de c!!d!nate ecuat!iale este de"inita la intesectia# B. paralelului de declinatie cu cercul orar2

111'. Cae din a"imatiile pi,it!ae la miscaea diuna a s"eei ceesti este BALSA# C. este directa2

111. Un astu la culminatie intesectea%a# A. meridianul superior, meridianul inferior2

1116. Val!aea maxima a a%imutului unui astu cae nu intesectea%a pimul ,etical in emis"ea ,i%i-ila se numeste# D. digresiune.

111*. 5enumiti c!ect m!mentul cand S!aele ae declinatia S$' &ade $+ minute# B. solstitiu de iarna2

111+. Pe ! latitudine !aecae di"eita de %e!2 %iua este e&ala cu n!aptea la umat!aele date# C. +1 martie, + septem#rie2

111/. Emis"ea cae c!ntine p!lul idicat se numeste#

B. emisfera "i&i#ila2

1117. Inte,alul de timp necesa S!aelui pentu a tece de d!ua !i c!nsecuti, pin punctul ,enal se numeste# B. an tropic2

11$). Val!aea semidiametului S!aelui2 data in ta-lele %ilnice din E"emeida nautica este necesaa pentu# C. "erificarea preci&iei determinarii corectiei sextantului2

- 70 -

11$1. Cea mai stalucit!ae stea de pe s"ea ceeasca este# A. Alp)a Canis Ma(oris2

11$$. 9ientaea na,is"eei pentu m!mentul !-se,atiei se "ace in "unctie de# B. latitudine si timpul sideral al locului2

11$'. Limitele ec!mandate pentu ,al!aea inaltimii masuate la asti sunt# B. 0 grade mai mic decat ) mai mic decat 0 grade2

11$. Pe s"ea teesta linia de p!%itie !-tinuta din !-se,atia e"ectuata la un astu se numeste# B. cerc de inaltime2

11$6. Axa lumii si ,eticala l!cului !-se,at!ului detemina planul# B. meridianul ceresc al locului o#ser"atorului2

11$*. Vite%a deasupa "undului se detemina cu # B. loc)ul Doppler2

11$+. Ni,elul de e"einta al inaltimii epeel! din 3ata este de e&ula# D. ni"elul mediu al apei inalte la si&igii2

11$/. Tipul de p!iectie cat!&a"ica utili%at pentu 3ata Mecat! este# C. cilindrica2

11$7. 0ata Mecat! este eali%ata in p!iectie# A. centrala cilindrica dreapta2

11'). 9t!d!ma se p!ate epe%enta ca linie deapta pe ! 3ata in p!iectie# D. gnomonica.

11'1. In %!nele cu maee ni,elul de e"einta al adancimil! ni,elul %e! al 3atii4 este de e&ula# B. ni"elul mediu al celei mai (oase ape la si&igii2

11'$. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and#

B. a"i&ele pentru na"igatori2

11''. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

11'. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce#

D. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

11'6. Cae din umat!aele caacteistici ale unui "a nu sunt speci"icate pe 3ata# C. inaltimea constructiei farului2

11'*. P!%itia na,ei e%ultata pe -a%a de !-se,atii succesi,e este un punct# A. estimat-o#ser"at2

11'+. Linia de p!%itie c!espun%at!ae unui un&3i ,etical masuat la un epe c!stie de inaltime cun!scuta este# C. aliniament2

11'/. 5aca dumul ma&netic este mai mic decat dumul c!mpas dei,atia c!mpas este# D. "estica.

11'7. epeele c!stiee utili%ate pentu deteminaea punctului na,ei te-uie sa indeplineasca umat!aele c!nditii# A. sa fie trecute precis pe )arta2

- 71 -

11). Cae este numaul minim de epee c!stiee necesa pentu deteminaea punctului na,ei cu !-se,atii simultane# C. doua2

111. 5ei,atia c!mpas este p!dusa de#

D. masele magnetice ale corpului na"ei.

11$. Cae este numaul minim de linii de p!%itie necesa pentu deteminaea pecisa a punctului na,ei cu !-se,atii simultane  in sensul ca !"ea p!si-ilitatea de c!nt!l4# B. doua2 11'. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de Vest este pituat in dun&i !i%!ntal dispuse de sus in 8!s ast"el# A. gal#en-negru-gal#en2

11. Lumina unui "a in i%!"a%a ae umat!aea semni"icatie# A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric2

116. Lumina altenati,a a unui "a ae umat!aea semni"icatie# C. culori diferite in sectoare strict delimi tate2

11*. >ataia n!minala a unui "a epe%inta distanta la cae se ,ede lumina acestuia cand ,i%i-ilitatea mete!!l!&ica este de# C. 10 Mm2

11+. >ataia &e!&a"ica a unui "a este speci"icata in catea "auil! pentu ! inaltime a !c3iului !-se,at!ului# B. 7 metri2

11/. Cae este ca%ul ne"a,!a-il pentu deteminaea p!%itiei na,ei cu d!ua un&3iui !i%!ntale simultane# D. na"a este dispusa a proximati" intre cele trei repere.

117. Maca8ul cadinal de ,est ae ca semn de ,a"# B. doua conuri negre unite la "arf2

116). Cae sunt limitele maxim admise pentu un&3iul de intesectie inte d!ua linii de p!%itie# A. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 170 grade2

1161. Un&3iul !ptim de intesectie inte d!ua linii de p!%itie este

B. >0 grade2

116$. Un aliniament ae sensi-ilitate maxima cand# A. distanta na"a -reper anterior este mica , distanta dintre repere este mare2

116'. Cae din umat!aele n!tiuni nu este ! linie de p!%itie; C. ortodroma2

116. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de N!d este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# D. negru-gal#en.

1166. C!espun%at! sensului c!n,enti!nal de -ali%a8 de la la& la uscat2 in e&iunea >2 maca8ele lateale au umat!aele lumini# C. tri#ord-rosu, #a#ord-"erde2

116*. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de Est este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# A. negru-gal#en-negru2

116+. 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de -ali%a8 maitim se e"ea la# B. marca(ul lateral2

116/. Maca8ul cadinal de Est ae ca semn de ,a"# C. doua conuri negre unite la #a&a2

- 7+ -

1167. Maca8ul lateal de -a-!d din e&iunea A ae ca semn de ,a"# A. un con rosu cu "arful in sus2

11/). adaul este setat pe Miscaea elati,a2 ima&inea sta-ili%ata N
11/1. adaul este setat pe Miscaea eala2 ima&inea sta-ili%ata N
11/$. adaul este setat pe Miscaea eala. Cae din umat!aele tinte nu se ,a deplasa pe ima&inea ada; A. un reper fix2

11/'. adaul este setat pe Miscaea elati,a2 cu ima&inea in sistem 0
11/. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la ada este BALSA; D. rele"mentele sunt mai precise decat distantele mas urate cu radarul.

11/6. Cae din umat!aele a"imatii2 e"eit!ae la !peaea adaului pe timp de ceata este A5EVAATA; A. am#arcatiunile de mici dimensiuni pot sca pa uneori detectiei radar2

11//. adaul este setat in Miscae eala N
117). Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la identi"icaea pe ada a unui epe de na,i&atie plutit!  -ali%a4 este BALSA; C. in ca&ul in care nu exista deri"a, "ite&a relati"a a reperului este egala cu "ite&a curentului2

1171. adaul este setat in Miscae elati,a2 ima&inea sta-ili%ata N
117$. Cae din umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea PI  paalelel! indicat!ae4 este BALSA; C. pilotarea na"ei cu a(utorul  nu este indicata atunci cand exista deri"a2

117'. Cae dinte umat!aele a"imatii pi,it!ae la utili%aea NAVLINE este BALSA; D. spre deose#ire de , !AVL!5-ul nu poate fi utili&at decat pe scala radar pe care a fost trasat.

117. Cae dinte umat!aele a"imatii este A5EVAATA;In c!nditiile in cae exista dei,a2 pe Planseta A5A se lucea%a cu umat!ii paameti de miscae pentu na,a p!pie# D. drum deasupra fundului% "ite&a prin apa.

1176. Cae dinte umat!aele a"imatii este A5EVAATA ; 9 3ata elect!nica ada  Tue MAP4 p!ate "i tasata pe ecanul ada de cate utili%at! si ultei! "!l!sita pentu pil!taea na,ei2 numai daca# D. a"em pe radar un reper in functie de care sa putem po&itiona manual )arta electronica.

117*. Un ada APA te-uie sa !"ee p!si-ilitatea de int!ducee manuala a umat!ael! date# A. "ite&a na"ei deasupra fundului sau prin apa2

- 7 -

117+. adaul este setat in Miscae eala2 ima&inea sta-ili%ata N
1177. adaul APA este cuplat cu l!c3ul 3id!dinamic. 5in cau%a cuentului de maee2 acesta indica ! ,ite%a mai mae decat ,ite%a eala a na,ei p!pii. Ce e!i sunt p!si-ile in datele pe cae APA le a"isea%a; D. nici una dintre aceste erori

1$)). Cae este cea mai utili%ata "!ma de epe%entae &a"ica pentu dumul si ,ite%a unei tinte2 la adaele APA; D. "ector relati" sau real de miscare

1$)1. Cae din umat!aele date te-uie utili%ate  int!duse4 in sistemul APA; D. drumul ade"arat.

1$)$. Cae din umat!aele date te-uie utili%ate  int!duse4 in sistemul APA; B. "ite&a prin apa2

1$)'. Cae din umat!aele setai ale adaului APA "uni%ea%a ! ima&ine ada "!ate ap!piata de cea cae p!ate "i !-se,ata ,i%ual2 de pe puntea de c!manda; D. miscarea relati"a, C-/, Vector 'eal pentru tintele plotate2

1$). Ce "el de e!i sunt p!si-ile daca in sistemul APA se int!duce ,al!aea dumului deasupa "undului pentu na,a p!pie# D. pot aparea erori la determinarea drumului ade"arat al tintelor2

1$)*. Exista din punct de ,edee al C9LEG un tatament pe"eential pentu na,ele d!tate cu adae APA; A. !/2

1$)+. Cum te-uie setat adaul pentu a e"ectua simulaea unei mane,e de e,itae pentu ! na,a tinta a"lata in ti-!d2 putin inaintea ta,esului2 la un APA; C. Miscare relati"a% !-/% "ector relati"2

1$)/. Cae din umat!aele a"imatii este BALSA; La un ada APA cu sistem ,ect!ial2 in cadul simulaii mane,ei de e,itae p!t "i m!di"icati umat!ii paameti# A. *CA-ul la na"a tinta pentru care se face e"itarea2

1$)7. Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; Simulaea mane,ei de e,itae2 la un ada APA cu sistem ,ect!ial2 ae ca e%ultat# D. sta#ilirea parametrilor mane"rei de e"itare. 1$1). Cae din umat!aele a"imatii este A5EVAATA; In cadul simulaii mane,ei de e,itae2 la un ada APA cu sistem ,ect!ial e"ectele mane,ei de e,itae se p!t estima# B. numai pentru tintele care sunt de(a pl otate si urmarite de A'A2

1$11. La un ada APA cu sistem PA52 cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la acest sistem &a"ic APA2 este BALSA; B. aria AD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la na"a tintaH

1$1$. Cae din umat!aele a"imatii e"eit!ae la m!dul de sta-ilie al mane,ei de e,itae pe -a%a in"!matiil! date de un ada APA cu sistem PA5 este A5EVAATA; A. AD-ul indica grafic &ona periculoasa din (urul unei tinte2

1$1'. 5e,iatia adi! este deteminata de# C. efectul de emisie secundara2

1$1. Cae din elementele c!nstucti,e ale na,ei ae de e&ula cea mai mae in"luenta asupa ,al!ii de,iatiei adi! si cae detemina ,aiatia de tip cuadantal a acesteia# B. corpul na"ei2

- 7 -

1$16. Linia de p!%itie 3ipe-!lica se de"ineste ca "iind# D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe2

1$1*. 9 peec3e de statii a unui lant L9AN
1$1+. Paametii utili%ati pentu deteminaea p!%itiei cu sistemul GPS# C. pseudodistanta, diferenta de distanta2

1$1/. C!n"i&uatia se&mentului spatial GPS asi&ua in !ice punct pe supa"ata teesta numaul minim necesa de sateliti adi!,i%i-ili2 cae este de# A. 2 1$17. Se&mentul spatial GPS este "!mat2 in c!n"i&uatie standad2 din $ de sateliti !peati!nali2 a ca! dispunee in spatiu este umat!aea# B. in  plane or#itale, cate  sateliti in fiecare plan or#ital2 1$$1. Cae din a"imatiile de mai 8!s cu pi,ie la !lul se&mentului de c!nt!l GPS este BALSA; C. modificarea continua a parametrilor or#itei satelitilor 4$2

1$$$. Sistemul GPS a "!st p!iectat pe -a%a elips!idului de e"einta#

B. 64$-82

1$$'. In sistem tidimensi!nal '5 paametii de p!%itie a"isati de un ecept! GPS sunt latitudinea2 l!n&itudinea si inaltimea. Inaltimea a"isata epe%inta inaltimea antenei ecept!ului GPS masuata de la supa"ata# C. elipsoidului de referinta2

1$$. Inte p!%itia a"isata de ecept!ul GPS in sistem -idimensi!nal $5  latitudine2 l!n&itudine4 si p!%itia c!espun%at!ae mateiali%ata pe 3ata de na,i&atie apa di"eente daca# D. )arta a fost proiectata pe #a&a unui elipsoid de referinta diferit de cel pe #a&a caruia a fost proiectat sistemul 4$.

1$$6. Peci%ia punctului a"isat de un ecept! GPS depinde de un cumul de "act!i. Cae din a"imatiile de mai 8!s este BALSA# B. eroarea in punctul estimat al na"ei2

1$$*. E!aea medie pactica in punctul GPS pentu utili%at!ii neaut!i%ati de 5epatamentul Apaaii al SUA4cu met!da SA acti,a2 in 76 K din ca%ui este# B. plus sau minus 1+0 mm2

1$$+. Gadul de incedee in punctul a"isat de un ecept! GPS este dat de dilutia !i%!ntala in p!%itie  059P4 expimata pint
1$$/. E!aea medie patatica in punctul deteminat cu un ec3ipament 5GPS in 76 6 din ca%ui este# A. plus sau minus 10 m2

1$$7. Val!aea limita a "unctiei HTE  a-atee lateala de la dumul deasupa "undului pana la umat!ul :AP9INT4 se sta-ileste in ap!t de# A. sensi#ilitatea pilotului automat coro#orata cu gradul marii2 1$'). In stati!nae la anc!a setaea alamei c!espun%at!ae la ecept!ul GPS se "ace in "unctie de# C. numarul de c)ei de lant la apa2

1$'1. P!&amaea in mem!ia ecept!ului GPS a utei de na,i&atie2 pentu ! ta,esada !ceanica pe dum mixt2 se "ace in "unctie de# B. punctele intermediare ca 6AK!*-uri2 1$'$. Speci"icatia 5ATUM a unei 3ati elect!nice epe%inta C. elipsoidul de referinta pe #a&a caruia a fost proiectata )arta2

1$''. Vite%a na,ei se mas!aa cu#

C. loc)ul.

- 77 -

1$'. Adancimea apei se mas!aa cu#

B. sonda2

1$'6. In na,i&atia maitima se utili%ea%a 3ata in p!iectie# C. Mercator. 1$'*. 0ata maina este#

A. repre&entarea la o anumita scara a unei &one oceanice2

1$'+. Scaa numeica a unei 3ati este#

C. raportul dintre lungimea unitara de pe amant si corespondentul pe )arta.

1$'/. Catile pil!t se c!ectea%a la %i utili%and#

B. a"i&ele pentru na"igatori2

1$'7. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# A. latitudinea punctului de plecare este mai m ica decat latitudinea punctului de sosire2

1$1. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

1$$. In emis"ea n!dica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# A. latitudinea punctului de sosire este mai mi ca decat latitudinea punctului de plecare2

1$'. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire2

1$. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe N!d# A. latitudinea punctului de sosire este mai mi ca decat latitudinea punctului de plecare2

1$6. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# B. latitudinea punctului de sosire este mai ma re decat latitudinea punctului de plecare2

1$*. In emis"ea sudica2 daca na,a se deplasea%a spe Sud# A. latitudinea punctului de plecare este mai m ica decat latitudinea punctului de sosire2

1$+. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

1$/. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# C. longitudinea punctului de sosire este mai ma re decat longitudinea punctului de plecare.

1$7. In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

1$6). In emis"ea estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# C. longitudinea punctului de plecare este mai m are decat longitudinea punctului de sosire.

1$61. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

1$6$. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# C. longitudinea punctului de sosire este mai ma re decat longitudinea punctului de plecare.

1$6'. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare2

1$6. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Vest# B. longitudinea punctului de plecare este mai m ica decat longitudinea punctului de sosire2

- 7 -

1$66. In emis"ea ,estica2 daca na,a se deplasea%a spe Est# C. longitudinea punctului de plecare este mai m are decat longitudinea punctului de sosire.

1$6*. 5aca ,antul -ate dinaintea ta,esului acesta p!duce#

C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant.

1$6+. 5aca ,antul -ate din ta,es acesta p!duce#

C. deri"a de "ant.

1$6/. 5aca ,antul -ate din p!,a ti-!d acesta p!duce#

C. micsorarea "ite&ei si deri"a de "ant la #a#ord.

1$67. Tempeatua apei de mae se expima in#

B. grade Celsius2

1$*). P!%itia na,ei se p!ate detemina2 pinte altele2 pin masuat!i de#

B. rele"mente2

1$*1. Acul ma&netic al c!mpasului ma&netic de la -!dul na,ei se !ientea%a pe diectia# 1$*$. epeele c!stiee utili%ate pentu deteminaea punctului na,ei p!t "i# 1$*'. Linia de cedinta a c!mpasului ma&netic de la -!d mateiali%ea%a#

C. !ord compas.

C. faruri de ateri&are. B. axul longitudinal al na"ei2

1$*. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de Vest este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# A. gal#en-negru-gal#en2

1$*6. Lumina unui "a in i%!"a%a ae umat!aea semni"icatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric2

1$**. Lumina altenati,a a unui "a ae umat!aea semni"icatie# C. culori diferite in sectoare strict delimi tate.

1$*+. Maca8ul cadinal de ,est ae ca semn de ,a"

B. doua conuri negre unite la "arf2

1$*/. C!pul -ali%ei maca8ului cadinal de N!d este pituat in dun&i !i%!ntale dispuse de sus in 8!s ast"el# C. negru-gal#en.

1$+1. 5e!se-iea inte e&iunea A si e&iunea > de -ali%a8 maitim se e"ea la#

B. marca(e laterale2

1$+$. Maca8ul cadinal de Est ae ca semn de ,a"#

C. doua conuri negre unite la #a&a2

1$+. Maca8ul lateal de ti-!d din e&iunea A #

A. /n con "erde @ sau negru prin exceptie cu "arful in sus2

1$+*. e&ula =,ede la ti-!d< !su la -a-!d=,ala-ila in e&iunea A de -ali%a8 se aplica maca8el! lateale ast"el# B. in sensul de larg catre coasta2

1$++. 5umul ade,aat al na,ei este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord ade"arat pana la axul pro"a al na"ei2

1$+/. 5umul ma&netic al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la axul pro"a al na"ei2

1$+7. 5umul c!mpas al na,ei este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la axul pro"a al na"ei2

1$/). 5umul &i! al na,ei este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord giro pana la axul pro"a al na"ei2

- 7 -

1$/1. ele,mentul ade,aat la un epe c!stie este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord ade"arat pana la linia de "i&are la reperul costierui2

1$/$. ele,mentul ma&netic la un epe c!stie este# C. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier2

1$/'. ele,mentul c!mpas la un epe c!stie este# B. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la directia nord compas pana la linia de "i&are la reperul costierui2

1$/. ele,mentul p!,a la un epe c!stie este# A. ung)iul din planul ori&ontului ade"arat masurat de la axul pro"a al na"ei pana la directia de "i&are la un reper costier2

1$/6. In e&iunea A2 lumina maca8ului lateal de ti-!d este de cul!ae#

A. "erde2

1$/*. In e&iunea A2 lumina maca8ului lateal de -a-!d este de cul!ae#

B. rosie2

1$/+. Lumina maca8ului special este de cul!ae#

C. gal#ena.

1$//. Lumina maca8ului de peic!l i%!lat este de cul!ae#

A. al#a2

1$/7. Lumina maca8ului cadinal de n!d este de cul!ae#

A. al#a2

1$7). Lumina maca8ului cadinal de est este de cul!ae#

B. al#a2

1$71. Lumina maca8ului cadinal de sud este de cul!ae#

C. al#a.

1$7$. Lumina maca8ului cadinal de ,est este de cul!ae#

C. al#a.

1$7'. Lumina maca8ului de ape si&ue este de cul!ae#

C. al#a.

1$7. Lumina maca8ului cadinal de n!d p!ate a,ea itmul#

C. 1+ sclipiri rapide.

1$76. Lumina maca8ului cadinal de est p!ate a,ea itmul#

B.  sclipiri rapide2

1$7*. Lumina maca8ului cadinal de sud p!ate a,ea itmul#

B.  sclipiri rapide2

1$7+. Lumina maca8ului cadinal de ,est p!ate a,ea itmul#

B. > sclipiri rapide2

1$7/. Lumina maca8ului de peic!l i%!lat p!ate a,ea itmul#

B. + sclipiri rapide2

1$77. Lumina maca8ului de ape si&ue p!ate a,ea itmul#

C. litera A in codul Morse.

1')). Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in p!,a ti-!d un maca8 cae emite un &up de d!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Aceasta este# B. un semn de pericol i&olat2 1')1. Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in p!,a -a-!d un maca8 cae emite un &up de d!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Aceasta este# B. un semn de pericol i&olat2 1')$. Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de n!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Aceasta este# C. un semn de "est. 1')'. Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in p!,a un maca8 cae emite un &up de n!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Aceasta este# B. un semn de 62

- 78 -

1'). Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in p!,a -a-!d un maca8 cae emite un &up de d!ua sclipii al-e cae se epeta e&ulat. Aceasta este# B. un semn de pericol i&olat2 1')6. Peci%ia de masuae a dumului &i! este de#

C. 0 grade. 1.

1')+. Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in %!na A in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae !sie. Acesta este# cae se epeta e&ulat. Aceasta este# C. un semn de #a#ord. 1')/. Tim!nieul ,ede pe timp de n!apte in %!na A in p!,a un maca8 cae emite sclipii intemitente de cul!ae ,ede. Acesta este# B. un semn de tri#ord2

1')7. Axa de !tatie a Pamantului este# A. axa teoretica in (urul careia amantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct2

1'1). Axa de !tatie a Pamantului este# 1'11. P!lii &e!&a"ici sunt#

B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici2 A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersectea&a suprafata amantului2

1'1$. Axa de !tatie a Pamantului este# A. axa teoretica in (urul careia amantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct2

1'1'. Latitudinea &e!&a"ica este#

C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.

1'1. L!n&itudinea &e!&a"ica este#

A. arcul de ecuator masurat de la meridianul 4reen?ic) pana la meridianul locului2

1'16. 5i"eenta de latitudine &e!&a"ica dinte punctul de plecae si cel de s!sie este# B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire2

1'1*. 5i"eenta de l!n&itudine &e!&a"ica dinte punctul de plecae si cel de s!sie este# A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire2

1'1+. 5eplasaea est<,est este# A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire2

1'1/. Un cat ae#

C. 11 grade, +7.

1'17. Catul N este un cat#

B. cadinal2

1'$). Catul S: este un cat#

A. intercardinal2

1'$1. Catul SSE este un cat#

A. intercardinal2

1'$$. Catul E la N este un cat#

B. inter- intercadinal2

1'$'. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu )7) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

B. 5st2

1'$. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu ))) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. !ord

1'$6. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu 1/) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

C. $ud2

1'$*. 5umul ade,aat al na,ei este e&al cu $+) &ade e%ulta ca na,a se deplasea%a cate#

A. Vest2

1'$+. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul NE de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc30 grade2

- 7> -

1'$/. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul SE de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; A. Dc3 11+ grade2

1'$7. 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul S: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; B. Dc3 + grade2

1''). 5umul c!mpas al na,ei se a"la cupins in cadanul N: de !i%!nt. Cae din umat!aele ,al!i de dum c!mpas este c!ecta; C. Dc +8 grade.

1''1. Un epe c!stie se ,ede in ele,ment ade,aat e&al cu )7) &ade e%ulta ca epeul se ,ede cate# B. 5st2

1''$. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1'''. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''6. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''*. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''+. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''/. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1''7. Lumina unui "a apae la !i%!nt int
1'). Lumina unui "a apae la !i%!nt p>dJ1') &ade. e%ulta lumina "aului se ,ede in# C. #a#ord, inapoia tra"ersului2

1'1. Lumina unui "a apae la !i%!nt p>dJ') &ade. e%ulta lumina "aului se ,ede in# A. #a#ord, inaintea tra"ersului2

1'6). 5umul c!mpas este 5cJ$)$ &ade.) ia c!ectia t!tala c!mpas este 5c J <$ &ade.6. Cae este ,al!aea dumului ade,aat 5a; C. Da3 1>> grade.7

1'6$. Cae dinte elatiile de mai 8!s este ade,aata;

C. Dg3 Da - Delta g

1'6'. Cae dinte elatiile de mai 8!s este ade,aata;

B. Da3 Dg N Delta g

1'6. 5umul &i! este 5&J 1+ &ade.) ia c!ectia t!tala &i! este 5elta & J ' &ade.6. cae este ,al!aea dumului ade,aat 5a; B. Da 3 170 grade .7

1'66. Na,a in dum c!mpas 5c J 1))&ade si mas!aa cJ)') &ade la un "a. Baul se ,a ,edea in# B. pro"a #a#ord2

- 0 -

1'6*. Na,a in dum c!mpas 5& J '')&ade si mas!aa &J)') &ade la un "a. Baul se ,a ,edea in# A. pro"a tri#ord2

1'6+. Na,a in 5a J '') &ade si mas!aa & J )') &ade. Na,a se ,a ,edea in# A. pro"a tri#ord2

1'6/. 9 na,a se ,ede in p!,a. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

B. 000 grade2

1'67. 9 na,a se ,ede in pupa. ele,mentul p!,a la acea na,a este e&al cu#

C. 180 grade.

1'*). 9 na,a se ,ede in ta,es ti-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. 0>0 grade2 1'*1. 9 na,a se ,ede in ta,es -a-!d. ele,mentul p!,a cicula la acea na,a este e&al cu# A. +0 grade2 1'*$. Na,a in 5&J)/) &ade si mas!aa & J )') &ade. Na,a se ,a ,edea in#

B. pro"a #a#ord2

1'*'. Na,a in 5&J$/) &ade si mas!aa p Td J )') &ade. Na,a se ,a ,edea in#

A. pro"a tri#ord2

1'*. Ma&netii c!mpensat!i ai c!mpasului ma&netic au !lul C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al na"ei.

1'*6. Ma&netii c!mpensat!i de "ie m!ale ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# B. pe postament, langa cutia compasului2

1'**. Ma&netii pemanenti tans,esali ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# C. in interiorul postamentului.

1'*+. Ma&netii pemanenti l!n&itudinali ai c!mpasului ma&netic sunt m!ntati# A. in interiorul postamentului2

1'*/. Ma&netul pemanent ,etical sau c!ect!ul de -anda4 al c!mpasului ma&netic este m!ntat# B. in interiorul postamentului2

1'*7. Sistemul de ace ma&netice al c!mpasului ma&netic ae umat!aele caacteistici# A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului2

1'+). !%a ma&netica a c!mpasului ma&netic se spi8ina pe 1'+1. Cesculita ae !lul#

B. pi"ot2

A. de a micsora frecarea dintre pi"ot si ro&a2

1'+$. Lic3idul din cutia c!mpasului ma&netic ae !l# C. de a asigura plutirea ro&ei cu o flota#ilitate usor negati"a.

1'+'. C!mp!%itia lic3idului din cutia c!mpasului ma&netic este# B. alcool, apa distilata si glicerina2

1'+. Cand apa -ule de ae in cutia c!mpasului2 tim!nieul ae !-li&atia# A. de a completa cu apa distilata2

1'+6. Pe timpul catului2 tim!nieul ae !-li&atia# B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro2

1'+*. Sistemul cadanic al cutiei c!mpasului ae !lul# C. de a mentine in po&itie ori&ontala cutia compasului.

- 1 -