D E M L E O N C S T Ţ I R A E T I V Ă
INTRODUCERE Nevoia cur ăţ ăţeniei corporale şi dorinţa omului de a se înfrumuse ţa au origini foarte îndepărtate. Iniţial, acestea au fost manifest ări ale instinctulu instinctuluii de apărare faţă de acţiunile nefaste ale for ţelor supranaturale şi fa ţă de condi ţiile naturale vitrege. Treptat, interesul pentru între ţinere ş i înfrumuse ţ are s-a extins, ca urmare a conştientizării rolului propriei imagini. Dacă în secolele trecute grija pentru cosmetic ă constituia îndeosebi o preocupare a unei minorităţi privilegiate, în societatea modern ă aceasta a devenit o necesitate. Femeia contemporan ă îşi alocă o mare parte a timpului s ău trat ă rii, îngrijirii/prevenirii ş i înfrumuse ţă ri riii corpului. Tehnicile estetice s-au diversificat ş i perfec ţionat foarte mult, f ăcând posibil ă efectuarea unor intervenţii cosmetice super ficiale sau profunde într-un timp scurt, cu rezultate uimitoare. Nici una dintre cele trei componente ale cosmeticii (cosmetica cu scop terapeutic, cosmetica de îngrijire-men ţinere şi cosmetica de înfrumuse ţare) nu poate fi neglijată. Fiecare perioadă din viaţa omului are avatarurile sale; în plus, uneori, ceea ce este natural are nevoie de un plus de corecţie. Cosmetica ofer ă soluţii tuturor problemelor impuse de vârst ă şi nu numai. A fi frumoasă şi sănătoasă înseamnă a şti care sunt cele mai eficiente mijloace prin intermediul c ărora poate fi atins acest deziderat. Cursul de Cosmetic Cosmeticăă elaborat de Institutul EUROCOR reprezint ă ghidul perfect în acest sens. Sunt prezentate cele mai importante aspecte legate de îngrijirea corpului, fiind menţionate atât aplica ţiile cosmetice tradi ţionale, ce şi-au demonstrat în timp eficacitatea, cât şi cele speci fice cosmeticii moderne, aplicabile la domiciliu, dar şi în cabinetele cosmetice. Ve ţi găsi în materialul acestui curs informa ţii utile din istoria cosmeticii despre structura pielii, a p ărului, despre îngrijirea mâinilor şi a unghiilor, despre aromoterapie şi tehnici de machiaj, iar lista subiectelor de mare interes pentru femeia modern ă poate continua.
lecie demonstrativă
2
Cosmetică
Cursul, structurat în în 12 caiete (24 de lecţii), este elaborat la un nivel care satisface cerin ţel elee celor doritori să-şi schimbe look-ul, să fie frumoşi şi sănătoşi, oferind, în egală măsu sur r ă, cunoştinţele de bază celor care vor să se iniţieze în profesia de cosmetician. Structura sa clar ă facilitează semnificativ însuşirea cunoştinţelor. În ceea ce prive şte conţinutul său, cursul are un pronun ţat caracter practic, menit s ă vă ajute în aplicarea corect ă a tuturor tehnicilor prezentate. Reprezent ările grafice vin şi ele în sprijinul învăţării, f ăcând procesul de asimilare a cuno ştinţelor mai accesibil şi mai plăcut. La sfâr şitul fiecărei lecţii se află o scurtă recapitulare referitoare la cele mai importante aspecte prezentate, având atât rolul de a sistematiza materia predat ă, cât şi de a veri fica modul în care au fost asimilate cuno ştinţele. Pentru buna înţelegere a limbajului de specialitate, finalul fiecărei lecţii prevede o sec ţiune de vocabular şi, acolo unde este cazul, anexe cu menţionarea tipurilor de substan ţe sau produse necesare îngrijirii pielii. Fiecare lecţie se încheie cu o tem ă pentru acasă, pe care, dup ă rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului dumneavoastr ă personal, pe adresa Institutului EUROCOR; acesta vă va asista pe întreg parcursul studiului, oferindu-v ă recomandările necesare pentru a vă îmbogăţi cunoştinţele de specialitate. Lecţiile sunt elaborate astfel încât s ă vă faciliteze la maximum studiul şi să asigure obţinerea cât mai rapidă a rezultatelor practice. Pentru aceasta, în lec ţii au fost introduse câteva semne gra fice speciale, care v ă vor ajuta să vă orientaţi mai uşor în materialele de studiu:
i
fini ţ ii Textul tipă rit rit cu caractere italice şi înso ţ it it de acest semn con ţ ine ine de fi ii şi informa ţ ii ii esen ţ iale iale privind aspectele abordate.
În acest chenar sunt încadrate sfaturi, recomand ări utile pentru fiecare dintre dumneavoastr ă.
{TIAŢ I C Ă ? Astfel se marcheaz ă informaţiile suplimentare, curiozit ăţile din curs.
Ă TEMĂ PRACTIC TEMĂ PRACTICĂ Sub acest titlu vă sunt propuse o serie de exerci ţii, pe care vă suger ăm să le rezolvaţi atunci când parcurge ţi fiecare lecţie. Scopul lor este de a v ă dezvolta abilităţile cosmetice corespunzătoare elementelor de teorie prezentate în cadrul cursului.
2 (15)
Indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioar ă (în acest caz, tema respectiv ă a mai fost prezentat ă în lecţia 2, la pagina 15). Lecţia de faţă constituie o lec ţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al num ărului de pagini, ea reprezint ă aproape jumătate din conţinutul unui unu i modul de studiu. stu diu. Ve Ve ţi găsi aici fragmente din structura lec ţiilor acestui curs, recomand ări, teme practice, precum şi un model de recapitulare, de vocabular şi de temă pentru acas ă.
Cosmetică
lecţie demonstrativă
3
Ă Programa cursului de COSMETIC COSMETICĂ Lecţia 1 Lecţ Lecţţia 2 Lec
O scurtă istorie a cosmeticii Structura şi caracteristicile pielii
Lecţia 3 Lecţ Lecţţia 4 Lec
Îngrijirea tenului acas ă Metode de îngrijire a tenului într-un salon de cosmetic ă
Lecţia 5 Lecţ Lecţţia 6 Lec
Îngrijirea ochilor Îngrijirea corpului
Lecţţia 7 Lec Lecţia 8 Lecţ
Tratamente peeling de profunzime (I) – peeling chimic şi mecanic Tratamente peeling de profunzime (II) – peeling biologic şi fizic
Lecţia 9 Lecţ Lecţţia 10 Lec
Îngrijirea mâinilor Îngrijirea picioarelor
Lecţia 11 Lecţ Lecţţia 12 Lec
Principalele tratamente de între ţinere a p ărului Vopsirea, oxigenarea, oxig enarea, ondularea ondula rea p ărului; îndepărtarea părului de prisos
Lecţia 13 Lecţ Lecţţia 14 Lec
Muşchii feţei şi ai gâtului Masajul
Lecţia 15 Lecţ Lecţţia 16 Lec
Aromoterapia în cosmetic ă Folosirea uleiurilor esen ţiale la domiciliu
Lecţia 17 Lecţ Lecţţia 18 Lec
Corecţia feţei Sprâncenele şi genele
Lecţţia 19 Lec
Alegerea machiajului în func ţie de tr ăsăturile proprii (I) – tipurile var ă şi iarnă Alegerea machiajului în func ţie de tr ăsăturile proprii (II) – tipurile toamnă şi primăvar ă
Lecţţia 20 Lec Lecţia 21 Lecţ Lecţţia 22 Lec
Machiajul pentru femeile care poart ă ochelari Machiajul permanent
Lecţia 23 Lecţ Lecţţia 24 Lec
Plante folosite în cosmetic ă Utilizarea plantelor la domiciliu
lecie demonstrativă
4
Cosmetică
Din lec ţ ia ia 2, unde vă sunt prezentate câteva elemente teoretice de baz ă referitoare la structura pielii, am selectat câteva fragmente ce con ţ in in de fi fini ţ ii, ii, informa ţ ii ii ş şi recomand ări importante.
Structura (histologia) pielii Pielea este alc ă tuit tuit ă ă din trei niveluri:
i
epidermul
dermul
hipodermul
În ceea ce prive ş te grosimea pielii, aceasta nu este uniformă, ci variază între câţiva milimetri (pielea de pe c ălcâie, genunchi sau coate) şi câteva zecimi de milimetru (pielea de pe fa ţă – tenul – sau de pe tâmple). În jurul ochilor, grosimea pielii este de numai 0,3 mm, de aceea este nevoie de o îngrijire special ă.
Structura pielii
epidermul dermul (stratul papilar) glandele sebacee
dermul (stratul reticular) r ădăcina părului
Suprafa ţ a pielii unei persoane adulte se ridic ă la aproximativ 2m2 , dacă se ia în considerare fiecare strat.
hipodermul glandele sudoripare mastocitele
Pielea Epidermul 1. stratul bazal 2. stratul spinos
Dermul fibre
celule
3. stratul granulos
1. de colagen
1.
4. lucidum
2. de elastină
2. histiocite
5. stratul cornos
3. de reticulină
3. mastocite
6. stratul exfoliativ
fibroblaste
4. monocite şi limfocite
substanţă intracelular ă
Hipodermul
Cosmetică
lecţie demonstrativă
5
Epidermul Epidermul este nivelul exterior, periferic al pielii; este un epiteliu strati ficat, alcătuit la rândul lui din şase straturi suprapuse:
stratul bazal germinativ
Este stratul cel mai profund dinspre interiorul epidermei, format dintr-un rând de celule cilindrice dispuse paralel, cu nuclei alungi ţi; acest strat este pozi ţionat perpendicular pe membrana bazal ă, care îl desparte de derm. Stratul bazal îndepline şte două func ţ ii: ii:
i
– creeaz ă celule noi (keratocite) prin diviziunea celulelor existente; – contribuie la formarea formarea pigmentului pielii prin prin intermediul melanocitelor, melano citelor, celule care au capacitatea de a forma pigmentul melanic.
Stratul bazal este desp ăr ţit de nivelul de baz ă al pielii printr-o membrană.
stratul filamentos (spinos, mucos, al lui Malpighi)
i
Este cel mai gros strat al epidermei, alc ătuit din câteva rânduri de celule, care se aplatizează pe măsur ă ce se apropie de stratul granulos. Celulele din acest strat au câte un apendice protoplasmatic, alc ătuind aşa-numitele „poduri intercelulare”, care pătrund în protoplasma celulelor învecinate. Între aceste celule r ămân şi mici spaţii libere (spaţiile intercelulare), prin care circul ă limfa. Limfa este cea care îndeplineşte funcţia de nutriţie a acestui strat. Epiderma nu este vascularizat ă , ci este hr ă nit nit ă ă cu ajutorul lichidului limfatic – un lichid intersti ţ ial, ial, care transport ă ă substan ţ ele ele nutritive şi energizante de care au nevoie celulele epidermei. Printre P rintre altele, lichidul limfatic con ţ ine ine proteine, lipide, aminoacizi şi vitamine.
Pâna la vârsta de zece ani, nu doar stratul bazal, ci şi stratul spinos are capacitatea de a crea celule noi. În schimb, la adul ţi, stratul bazal este singurul strat care are capacitatea de reproducere. În cazul deterior ării epidermei, stratul spinos poate ajuta la refacerea celulelor, indiferent de vârst ă. În procesul de reînnoire a celulelor, se înregistreaz ă o mişcare pe vertical ă a celulelor proasp ăt create în stratul bazal, care urc ă spre stratul granulos; concomitent cu aceast ă mişcare pe vertical ă, ele se aplatizeaz ă şi mor, luându-le locul celulele nou formate.
lecie demonstrativă
6
stratul granulos
Cosmetică
Este format din unul, dou ă, iar câteodată chiar patru şiruri de celule alungite, fusiforme, amplasate paralel cu suprafa ţa pielii. Nucleul unei astfel de celule nu este compact, ci disipat. În substan ţa protoplasmatică a acestei celule, exceptând marginea exterioar ă a acesteia, este r ăspândită keratohialina, un compus lipido proteic, care joacă un rol important în procesul de corni ficare. Datorită numărului mare de granule, stratul granulos se constituie ca o membran ă opacă, numită bariera Rein .
i
Bariera Rein nu este un strat al epidermei, ci doar o barier ă care protejeaz ă ă celulele vii de sub ea. Aceast ă barier ă ă împiedic ă pierderea apei din piele, dar şi absorb ţ ia ia excesivă de apă .
Întrucât bariera Rein este penetrabil ă doar pentru gaze, apa poate trece prin aceasta doar sub form ă de vapori. În afar ă de gaze, prin bariera Rein mai pot p ătrunde unele lipide şi compuşi solvabili în lipide, cum ar fi vitami vitaminele nele A, D, E, F, F, K şi provitaminele lor, precum şi enzime, aminoacizi, hormoni sexuali, substan ţe bioactive (cum ar fi lipozomii), radiaţii şi glucoză, dar şi substanţe nocive (acizi, s ăruri, substanţe alcaline), unele metale grele (mercur, plumb) şi nicotina. Aceste substan ţe nocive distrug bariera Rein şi ajung la celulele vii ale pielii. Dac ă ajung la vasele capilare, intr ă în circulaţia sângelui şi produc otr ăvirea întregului organism. De aceea, chiar dac ă nu fumaţi, dar staţi în aceea şi încă pere cu o persoană care fumează, nicotina v ă poate intra în sânge. A şa c ă, pentru binele organismului dumneavoastr ă, încercaţi să evitaţi încă perile în care se fumeaz ă.
stratul lucid (lucidum)
i
Este alcătuit din dou ă-trei rânduri de celule lipsite l ipsite de nucleu, con ţinând eleidin ă, un derivat al keratohialinei. Eleidina face ca acest strat s ă fie transparent şi îi confer ă proprietăţi hidrofile (de atragere a moleculelor de ap ă) şi hidroscopice (de absorbţie a moleculelor de ap ă).
Propriet ăţ ăţ ile ile de hidro filie şi hidroscopie sunt deosebit de importante pentru crearea unei emulsii naturale la suprafa ţ a epidermei, precum şi pentru p ă strarea gradului adecvat de hidratare în interiorul acesteia, gra ţ ie ie că ruia ruia pielea este ferm ă ş şi catifelat ă ă.
Cosmetică
lecţie demonstrativă
7
Din lec ţ ia ia 3, ce prezint ă elementele de finitorii pentru îngrijirea corespunz ătoare a tenului la domiciliu, v ă prezent ăm un fragment care vă ofer ă informa ţ iiii deosebit de utile privitoare la modul de preparare a unor produse cosmetice acasă , pentru un anumit tip de ten. În finalul acestui fragment se g ăse şte o temă practic ă , având rolul de a v ă determina să pune ţ i în aplicare cuno ştin ţ ele ele asimilate.
Reţete pentru prepararea unor produse cosmetice Reţ În ciuda faptului că există pe piaţă o gamă variată de produse cosmetice, v ă recomandăm ca pe unele dintre acestea s ă le preparaţi chiar dumneavoastr ă. Este adevărat, prepararea lor dureaz ă ceva timp, dar ve ţi obţine produse la fel de bune ca cele de pe pia ţă, şi, în plus, veţi fi sigur ă că ele nu conţin conservan ţi. Vă recomandăm să pregătiţi în casă în special măştile, care trebuie s ă fie cât mai variate, întrucât ele ofer ă pielii agenţii biologici nutritivi şi hidratanţi.
Ten gras şi acneic lapte demachiant
Reţeta 1 Reţ
Lapte demachiant din lapte bă b ătut şi mă mărar Se amestecă un pahar şi jumă tate tate de lapte b ă tut tut cu două linguri de semin ţ e de mă rar rar mă cinate. cinate. Se înc ă lze lze şte amestecul în baie de abur timp de 30 de minute. Se las ă două ore, după care se strecoar ă ă şi se toarn ă într-o sticl ă ă. Se pă streaz ă ă la frigider şi se folose şte în aceea şi să pt ă ă mân mână .
Reţeta 2 Reţ
Lapte demachiant din lapte bă b ătut şi panseluţă panseluţă sălbatic lbaticăă Două linguri de fl oare oare se amestec ă cu un pahar ş şi jumă tate tate de lapte bă tut. tut. Se procedeaz ă ă ca în re ţ eta eta de mai sus. Se aplică pe fa ţă cu ajutorul unui tampon de vat ă ă , îndep ă rtându-se rtându-se surplusul.
loţţiune tonică lo tonică
Reţeta 1 Reţ
zeamăă de varză varz ă acr acrăă Se amestec ă un pahar şi jum ă tate tate de zeam (muratăă) cu un litru şi jumă tate (murat tate de ap ă mineral ă ă . Se pă streaz ă ă la frigider.
Reţeta 2 Reţ
apăă şi zeamă zeamă de Pentru sp ă larea larea fe ţ ei ei se folose şte un amestec de ap lămâie (o linguri ţă de zeamă de l ă ă mâie mâie la un litru de ap ă ).
Reţeta 3 Reţ
ment ă. Se strecoar ă Se fierbe o cană de apă cu două frunze de mentă ă după ce s-a r ă ă cit cit complet. Se p ă streaz ă ă la frigider.
Reţeta 4 Reţ
Se aplică aceea şi procedur ă ă ca mai sus, folosindu-se dou ă frunze
de urzică urzică.
lecie demonstrativă
8
ăşti măş ti
Cosmetică
Reţeta 5 Reţ
Se folose şte tinctura de crin , a c ă rei rei re ţ et et ă ă a fost prezentat ă ă anterior; se dilueaz ă ă însă în propor ţ ia ia de o parte tinctur ă la o parte de apă .
Reţeta 6 Reţ
Un pahar de apă că ldu ldu ţă se toarnă peste coji de portocalăă sau de grapeportocal fruit , , dup ă ce au fost spă late late bine şi cur ăţ ăţ ate ate de pieli ţ a alb ă . După câteva ore, se strecoar ă ă şi se toarn ă într-o sticl ă ă. Se pă streaz ă ă la frigider.
Reţeta 1 Reţ
Se aplică pe fa ţă felii sau coji de castravete . Se ţ in in timp de 20 de minute, după care se îndepă rteaz rteaz ă ă . Nu se cl ă ă te te şte fa ţ a. a.
Reţeta 2 Reţ
Se amestecă o lingur ă ă de drojdie de bere proaspă t tă ă şşi zeama de la un castravete. Se aplic ă pe fa ţă . Se cl ă ăte t e şte cu apă cald ă ă după 20 de minute. Nu se recomand ă ă pentru ten acneic.
Reţeta 3 Reţ
Se toacă o leg ă ătur t ur ă ă de pătrunjel verde şi se amestec ă cu o lingur ă ă brânzăă de vaci omogenizat ă măsline. de brânz ă şşi o linguri ţă de ulei de mă Se aplică pe fa ţă . Se cl ă ă te te şte cu ap ă că ldu ldu ţă după 20 de minute.
Reţeta 4 Reţ
coacăăze negre. Amesteca ţ i zeama cu o linguri ţă Stoarce ţ i o mână de coac inăă de cartofi. Cl ă de f ăin ăti t i ţ ţ i-v i-vă după 20 de minute şi şterge ţ i-v i-vă bine pe fa ţă .
Reţeta 5 Reţ
portocal ă. Se cl ă Se aplică pe fa ţă felii de portocală ăte t e şte fa ţ a după 15 minute. Se şterge bine fa ţ a. a.
Reţeta 6 Reţ
inăă de cartofi Se amestecă zeama unei portocale , dou ă linguri de f ăin ovăz. Se aplică pe fa ţă . Se cl ă şi o mână de fulgi de ovă ă te te şte după 20 de minute şi se şterge bine fa ţ a. a.
Reţeta 7 Reţ
Se d ă ă un morcov prin r ă ă z ă ă toare. toare. Se aplic ă pe fa ţă , acoperindu-se cu tampoane de vat ă ă pentru a evita scurgerea sucului. Se cl ă te te şte cu apă cald ă ă după 20 de minute.
Cosmetică
lecţie demonstrativă
Reţeta 8 Reţ
Se aplic ă pe fa ţă felii de roş roşie. Se cl ă ă te te şte şi se şterge fa ţ a după 20 de minute.
Măşti similare se pot prepara folosind dovleac, cartof fiert, la care se adaug ă trei picături de vitamina vi tamina A + D3, brânz brânzăă de vaci omogenizată omogenizat ă, sămân mânţă ţă de in, recomandate pentru ten sensibil.
Pentru aplicarea m ăştilor, trebuie să respectaţi următoarele reguli: 1. masca se aplic ă pe o faţă perfect demachiat ă; 2. se evit ă zona ochilor şi a gurii; 3. după clătirea cu apă caldă şi uscarea feţei, se aplic ă o cremă hidratantă sau nutritivă.
TEMĂ TEM Ă PRACTIC PRACTICĂ Ă 1. Aplicaţi o masc ă adecvată tipului de ten pe care îl aveţi. Relaxaţi-vă timp de 20 de minute. Observa ţi ce diferenţe sesizaţi şi felul cum vă simţiţi şi ar ătaţi după ce înlăturaţi masca şi vă clătiţi. 2. Preparaţi o mască pentru o prietenă sau un membru al familiei. Aplicaţi-o. Ce rezultate observaţi? 3. Preparaţi o loţiune tonică adecvată tenului dumneavoastr ă. Aplicaţi-o. Comparaţi rezultatele cu cele ob ţinute după folosirea unei lo ţiuni cumpărate din comer ţ.
9
lecie demonstrativă
10
Cosmetică
„Ceea ce e nepl ăcut trebuie mascat, ceea ce e frumos trebuie eviden ţ iat” iat” – iat ă principiul de baz ă al cosmeticii. Ilustrativ este fragmentul urm ător al lec ţ iei iei 18, ce surprinde modul în care poate fi schimbat ă radical estetica fe ţ ei ei prin conturarea corespunz ătoare a sprâncenelor. Ve Ve ţ i remarca şi de aceast ă dat ă prezent ările gra fice atractive, menite a facilita în ţ elegerea elegerea materialului prezentat.
Îngrijirea sprâncenelor Tipul şi forma sprâncenelor sunt importante pentru echilibrul fe ţei şi pentru eviden ţierea caracterului personal al fiecărei feţe. Linia sprâncenelor este adesea neglijată, deşi constituie un element important de frumuse ţe. Forma şi grosimea sprâncenelor sunt frecvent supuse schimb ării în modă. S-au impus de-a lungul timpului o multitudine de tipuri: t ipuri: sprâncene complet nepensate, sprâncene atât de subţiri încât sunt aproape invizibile, sprâncene drepte, arcuite etc. Nu urmaţi orbeşte tendinţele modei. Adapta ţi forma şi grosimea sprâncenelor la tipul de frumuse ţe care vă caracterizează şi la forma feţei dumneavoas dumneavoastr tr ă. Această le leccţie vă va ajuta să obţin ineeţi o serie de informaţii utile legate de acest aspect. Este bine să ţineţi cont de urm ătoarele reguli, înainte de a decide s ă vă aranjaţi sprâncenele: 1.
Alegeţi forma sprâncenelor care se potrive şte feţei dumneavoastr ă. Vă sf ătuim să urmaţi recomandările unei cosmeticiene atunci când le aranja ţi pentru prima oar ă.
2.
Sprâncenele ascendente, care au o form ă curbat ă delicată, fac ca fa ţa să arate mai tânăr ă şi mai senin ă.
3. Sprâncenele drepte, groase sau mult curbate, dau fe ţei o impresie de duritate. 4.
Sprâncenele descenden descendente, te, arcuite în jos (pe pleoape) la col ţurile exterioare ale ochilor fac ca fa ţa să arate tristă sau nepăsătoare.
Se consider ă că forma ideală a sprâncenelor este aceea în care baza se g ăseşte pe aceeaşi linie orizontală cu vârful (linia orizontal ă porneşte de la r ădăcina nasului spre tâmple), iar intervalul dintre pleoapa deschis ă şi arcada sprâncenoas ă este egală cu diametrul irisului. Culoarea sprâncenelor trebuie armonizat ă cu cea a p ărului şi se va evita folosirea culorilor contrastante, de exemplu sprâncene negre la un p ăr platinat.
Cosmetică
ajustarea formei sprâncenelor dupăă forma dup feţţei fe
lecţie demonstrativă
11
După cum am precizat deja, forma sprâncenelor trebuie ajustat ă în funcţie de forma feţei. Faţa ovală
Sprâncenele unei feţ feţe ovale trebuie să fie delicat curbate Faţa rotundă
Faţa pătrată
Sprâncenele unei feţ feţe pă pătrate trebuie să fie lungi, ridicate mult şi delicat curbate Faţa triunghiular ă
Sprâncenele feţ feţei rotunde trebuie să fie uşor ridicate şi puţin rotunjite la capete
Sprâncenele feţ feţei triunghiulare nu trebuie s ă fie niciodată drepte, ci, dimpotrivă, trebuie să fie ridicate şi rotunjite
Faţa hexagonală
Faţa alungită
Sprâncenele feţ feţei hexagonale nu trebuie să fie drepte, ci ridicate, dar nu atât de mult ca în cazul fe ţei triunghiulare
Sprâncenele feţ feţei alungite trebuie să fie drepte şi depărtate faţă de r ădăcina nasului
12
alegerea unei linii corespunzăătoare corespunz a sprâncenelor
lecie demonstrativă
Cosmetică
Lungimea şi grosimea sprâncenelor sunt factori importanţi. Punctul din care începe şi cel în care se termină linia sprâncenelor trebuie stabilite cu foarte multă grijă. Imaginile arată diferite tipuri de aranjare a sprâncenelor; foarte importante pentru un aspect estetic sunt locul care marcheaz ă punctul din care începe a fi trasată linia sprâncenelor, modalitatea în care stabilim înălţimea corespunz ătoare şi lungimea sprâncenelor. 1. Linia de de început început a sprâncenelor 2. Înălţimea sprâncenelor 3. Linia ddee terminare a sprâncenelor sprâncenelor
Trasarea liniei de început a sprâncenelor Pentru a marca punctul de start al liniei sprâncenelor, sprâncenelor, aşezaţi un creion imediat lâng ă baza nasului, astfel încât creionul s ă uneasc ă trei puncte: baza nasului, colţul interior al ochiului şi sprânceana. Sprânceana trebuie să înceapă de la punctul pe care l-a indicat creionul (adic ă de deasupra col ţ ului interior al ochiului). Atenţie: pentru a nu smulge mai mult decât este necesar, marca ţi punctul respectiv cu un creion cu mină albă. Firele de păr care se pot vedea dincolo de aceast ă linie (în apropierea mijlocului fe ţei) sunt de prisos şi trebuie să fie Trasarea liniei de terminare a sprâncenelor Aşezaţi un creion sau o pensul ă lângă laterala nasului, astfel încât aceasta s ă unească baza nasului, col ţul exterior al ochiului şi colţul exterior al sprâncenei. Dacă sprânceana este mai lung ă decât punctul indicat, va trebui scurtat ă prin pensare. În cazul în care sprânceana este mai scurt ă, va trebui lungit ă cu un creion pentru sprâncene de culoare cât mai apropiat ă de cea natural ă.
Înălţimea sprâncenelor Înă Cel mai înalt punct al sprâncenelor trebuie s ă fie plasat pe prelungirea liniei trasate din centrul buzei superioare, trecând prin pupila ochiului, spre sprânceană.
Distanţa potrivită Distanţ potrivită dintre sprâncene şi ochi Distanţa trebuie s ă fie egală cu diametrul irisului (măsurat pe ochiul deschis).
Cosmetică
lecţie demonstrativă
13
Tabelele sintetice reprezint ă un alt element deosebit de util pentru g ăsirea rapid ă a solu ţ iilor iilor optime. Iat ă , de exemplu, cum pute ţ i stabili machiajul corespunz ător persoanelor apar ţ inând inând diferitelor tipuri de frumuse ţ e, e, cu ajutorul prezent ărilor f ăcute în lec ţ ia ia 21.
CARACTERISTICILE CULORILOR PENTRU HAINELE {I MACHIACARACTERISTICILE JUL PERSOANELOR PERSOANEL OR APAR APAR ŢINÂND DIFERITELOR TIPURI DE FRUMUSEŢ FRUMUSE ŢE TIPUL PRIMĂ PRIMĂVAR Ă culoarea hainelor pastel cald, roz, roz-coral, roz foarte deschis, violet mediu
ruj de buze
roz cald, roz-coral
fard de obraz
roz cald, roz pur
fard de pleoape luminos
accentuat
roz cald
verde cald, violet
roz cald
miere, albastru cu nuanţe de verde sau verde cald
roz-portocaliu
roz-portocaliu
roz-portocaliu
coral-luminos
coral
roz-portocaliu, piersică-pală roşu mac delicat
maroniu-auriu, ar ămiu-deschis
toate nuanţele de piersică, caisă, piersică, porto piersică, caisă portocaliu deschis caliu deschis
piersică-pală
maroniu-auriu, verde-albastru, verde cald, aram ă viu colorată sau ar ămiu deschis
roşu-portocaliu, roşu foarte deschis
roşu-portocaliu, roşu de mac
piersică-pală, verde-albastru
maroniu-auriu, prună, ar ămiudeschis, turcoaz
galben-cafeniu, auriu-deschis, galben-auriu deschis
piersică, roz piersică, roz-por portocaliu, roşu tocaliu, coral intens (mac)
ivoriu, galbenauriu pal
maroniu-deschis, prună, verde-al bastru sau albastru
roşu-mac discret
toate nuanţele de verde-galben, orice culoare verde-delicat
în to ton cu cu bu buzele
culoarea maroniu-auriu, verde cald sau şampaniei, galben-auriu palid verde pin, prună
toate nuanţele de orice culoare albastru
în to ton cu cu bu buzele
culoarea şampaniei
miere, albăstrui sau violet miere, verde-al bastru sau albastru ca apa
smarald, verdeturcoaz, verdealbastru delicat
orice culoare
în to ton cu cu bu buzele
transparent, albastru
ivoriu, bej cald delicat, brunciocolată
orice culoare
în to ton cu cu bu buzele
ivoriu, culoarea şampaniei
miere sau orice altă culoare
verde cald delicat, verde cald mediu, orice culoare bleumarin delicat, bleumarin deschis
în to ton cu cu bu buzele
culoarea şampaniei
cenuşiu cald sau orice altă culoare
14
lecie demonstrativă
Cosmetică
PRIMĂVARA Toate liniile de cosmetice prezentate în lec ţia 19 ofer ă Toate o gamă vastă de culori, care permite oric ărei femei, indiferent de tipul căruia îi apar ţine, să aleagă diverse cosmetice în culorile care se asorteaz ă tipului ei. Tipul ĂVAR Ă are o faţă deschis colorată, care necesită PRIMĂ PRIM culori delicate: fard de obraz de culoarea piersicii, ruj de culoarea natural ă sau deschisă a piersicii, fard de pleoape ivoriu, maroniu-auriu, de culoarea caisei sau verde-turcoaz şters.
VARA Nu trebuie neapărat să aveţi o trusă de frumuseţe conţinând cosmetice de la o singur ă firmă. Compuneţivă trusa personalizat ă, folosind de la fiecare firmă articolul potrivit. Femeia de tip VAR Ă are, de regulă, tenul roz; prin urmare, i se recomand ă urm ătoarele culori: fard f ard de obraz obra z ciclamen, ciclamen , ruj roz-deschis, roz-deschis, fard fard de pleoape alb- fin, gri-albastru deschis, roz-violet, gri-verde.
Cosmetică
lecţie demonstrativă
15
TIPUL TIPU L VAR VAR Ă culoarea hainelor
ruj de buze
fard de pleoape
fard de obraz
luminos
accentuat
toate nuanţele de roz şi de roşu, lavandă, violet mediu, orhidee
roz, roşu
roşu-pepene, roşu-albastru
roşu-pepene, roşu delicat cu nuanţe albastre
fucsie delicată (roz-roşu)
fucsie delicată
prună, că pşună, burgundia, roşulilá, orice nuanţă de roz închis
prună delicată sau că pşună, roşu ca vinul, roz închis
prună delicată
roşu-pepene, roz
cacao, verderoşu-pepene, roz galben pal, cualbastru, verde mediu loarea şampaniei mentă sau albastru-verde
galben deschis, lămâie
albastru ca cerul, albastru mediu, albăstrea toate nuanţele de albastru marin toate nuanţele de verde-albastru, verde pin cenuşiu-albastru marin, albastru cenuşiu, verdealbastru delicat, verde-albastru
orice culoare
orice culoare
orice culoare
orice culoare
roz palid
cenuşiu rece, strugure sau lavandă
roşu-pepene
culoarea şampaniei
cenuşiu rece, albastru oţel, verde pin sau verde-albastru
fucsie delicată
roz-pal
cenuşiu rece, strugure, verde pin, albastru oţel
roz-pal
cenuşiu rece, strugure, verde pin sau albastru oţel, argintiu, roz închis
roz delicat, roz mediu
în to ton cu cu bu buzele
culoarea şampaniei, cenuşiu palid
cenuşiu rece sau albastru rece, albastru oţel, strugure
în to ton cu cu bu buzele
culoarea şampaniei, nuanţe marine
cacao sau cenuşiu rece, albastru-verde marin, strugure
în to ton cu cu bu buzele
cacao, verde culoarea mentă, verde şampaniei, verde pin, verde-albasmentă tru, strugure
în to ton cu cu bu buzele
culoarea şampaniei, cenuşiu palid
TEMĂ PRACTIC TEMĂ PRACTICĂ Ă 1. În cazul în care purta ţi ochelari, trebuie s ă stabiliţi dacă forma şi culoarea ramei pe care o folosiţi se potrivesc feţei dumneavoastr ă. Dacă observaţi că regulile enunţate în lecţie nu sunt respectate, schimba ţi-vă ochelarii. 2. Stabiliţi dacă bijuteriile preferate se asorteaz ă ramei ochelarilor. Dacă nu, operaţi schimbările necesare.
cenuşiu rece, albastru-oţel, strugure, rozargintiu închis
lecie demonstrativă
16
Cosmetică
În încheierea lec ţ iei iei demonstrative am selectat un fragment al lec ţ iei iei 23, care prezint ă câteva produse naturale ale unor renumite game cosmetice, un model de recapitulare şi de vocabular de specialitate.
Gama Galenic Este o gamă ce cuprinde produse pentru îngrijirea atât a tenului, cât şi a corpului în general. Produsele acestei game au texturi care permit asimilarea rapid ă prin piele, fiind realizate pe baza unor principii active naturale.
Produsele demachiante con ţin extracte vegetale de agud alb de Japonia, care intensifică oxigenarea şi microcirculaţia cutanată, extracte de bace s ălbatice bogate în alfa hidroxi-acizi, tanini, pectine, vitaminele A şi P, apă de trandafiri, roze şi albăstrele, care toni fiază tenul.
Cremele şi loţiunile hidratante con ţin, în afar ă de elementele prezente şi în produsele demachiante, acidul hialuronic (molecul ă naturală de hidratare), care are rolul de asimila apa, pe care o depoziteaz ă în straturile superioare ale epidermei.
Măştile şi loţiunile puri ficatoare din aceea şi gamă sunt realizate pe baz ă de ap ă termală de Cauterets din Mun ţii Pirinei, care este un remediu natural bio-echilibrant. bio-ech ilibrant. Acestea regleaz ă producţia de sebum, calmeaz ă iritaţiile tenului şi combat acţiunea radicalilor liberi.
Secretul cremelor nutritive Galenic îl constituie extractul vegetal de soia, folosit datorită conţinutului bogat de fosfolipide purt ătoare de acizi gra şi esen ţiali, care se absorb în piele cu mare u şurinţă şi reduc pierderile de ap ă din epidermă.
Gama La Prairie Aceast ă gamă pune la dispozi ţie produse cu ingredien ţi bio-activi extra şi din diferite plante cu ac ţiune terapeutică de calmare a tenului iritat, alergic. Plantele folosite sunt, în mare parte, de origine marin ă (alge marine şi extract de Shiso), dar şi multe alte plante despre care s-a vorbit anterior: extracte de ginseng şi coada-
Cosmetică
lecţie demonstrativă
17
calului pentru hidratarea, energizarea şi hr ănirea tenului; echinaceea, aloe, balsam de lămâie, roze, mu şeţel care calmeaz ă tenul stresat; ceai verde pentru reducerea roşeţei; ananas şi papaia pentru producerea exfolierii naturale a pielii; extract de măr pentru a conferi fermitate tenului. Produsele acestei game au fost concepute atât pe baza formulelor cosmetice moderne, cât şi pe baza celor tradi ţionale. Gama con ţine produse de demachiere, măşti exfoliante, creme nutritive, lo ţiuni calmante şi fluide cu SPF 15.
Emulsia demachiant ă este astfel conceput ă încât să nu irite tenul. Extractul de aloe vera are rolul de a calma şi decongestiona tenul în timpul cur ăţă ăţării.
Loţiunea calmant ă, sub formă de spray, are rolul unei lo ţiuni tonice f ăr ă coloranţi, conservanţi sau parfum, care combate ro şeaţa tenului şi formează un strat fin de umezeal ă la suprafaţa pielii, ref ăcând astfel echilibrul hidric.
Crema nutritivă contribuie la refacerea echilibrului hidric al tenului, îl hr ăneşte şi îi redă fermitatea.
Fluidul protector asigur ă un strat de protec ţie care nu permite agen ţilor de mediu să ajungă la ten.
Cosmeticele L’Angelica L’Angelica Istituto Erboristico Produsele oferite de aceast ă companie sunt realizate pe baza principiului combin ării plantelor medicinale. Cele mai importante produse sunt: –
şampoane cu extracte de mu şeţel, coada calului, mesteac ăn, ginseng, germeni de grâu, urzic ă, brusture sau gen ţiană, concepute pentru fiecare tip de p ăr;
–
gel de duş cu extracte de ceai verde, eucalipt, ginseng, lapte de ov ăz, nalbă, melisă, ienupăr – în func ţie de tipurile de piele;
–
spumante de baie cu extracte de ceai verde, eucalipt, ginseng, nalb ă, flori de portocal, melis ă;
–
past ă de dinţi şi ape de gur ă cu ment ă şi salvie (antitartru) sau cu nalb ă şi salvie (împotriva inflamaţiei gingivale).
Cosmeticele Dalton Compania Dalton a oferit numeroase game de cosmetice pe bază de plante şi extracte de plante; cele mai eficiente produse cosmetice con ţ i n ingrediente active obţinute din extracte din plante de mare (plancton, alge, caviar şi scoici).
lecie demonstrativă
18
Cosmetică
Combinaţia de plante şi extracte marine din produsele gamei Body Contour Perfect Perf ect asigur ă următoarele efecte: stimuleaz ă procesele metabolice, elimin ă substanţele toxice din ţesuturi şi reduce depunerile de ap ă şi gr ăsimi. Produsele cosmetice con ţin extracte din următoarele plante: hamei, ieder ă, rozmarin, trestie de zah ăr, jojoba, geranium, g ălbenele, cimbru, lavand ă, alge, p ăr de cal, ginko şi castane. Gama ofer ă, de asemenea, produse de peeling, geluri de zi şi de noapte împotriva celulitei, loţiuni de îngrijire a sânilor şi produse adi ţionale care sus ţin acţiunea gelurilor anti-celulită. Efectul calmant ş i relaxant al plantelor este eviden ţiat în produsele de baie cu paracelsus. Plantele transformă aceste produse într-un tip deosebit de „cur ă” vegetal ă, cu efect relaxant, revitalizant şi de creştere a imunităţii organism organismului, ului, de exemplu: –
plantele alpine: stimulează procesele metabolice;
– – –
rozmarinul şi arnica: împrosp ătează, revigorează şi stimulează circulaţia; măceşul: ajută la relaxarea muşchilor şi a corpului;
–
mu şeţelul şi grâul: protejeaz ă tenul sensibil, uscat sau iritat; băile de eucalipt şi salcie: contribuie la tratarea r ăcelilor.
Ă TEMĂ PRACTIC TEMĂ PRACTICĂ 1. Estimaţi starea de s ănătate a unghiilor dumneavoastr ă. Pentru aceasta, observa ţi dacă nu se rup uşor, nu sunt br ăzdate sau decolorate. În cazul apari ţiei unor astfel de deterior ări, administraţi vitaminele şi mineralele necesare, prezentate în aceast ă lecţie. 2. Dacă observaţi că părul dumneavoastr ă este mat, se rupe sau cade mai mult decât este permis, încerca ţi să aflaţi motivul şi să luaţi imediat măsuri. Nu uitaţi că părul reflectă funcţionarea proceselor metabolice din organism. Administraţi mineralele şi vitaminele corespunz ătoare. Dacă acest lucru nu v ă ajută, trebuie să faceţi o vizită la medicul dermatolog.
Cosmetică
lecţie demonstrativă
19
RECAPITULAREA LECŢIEI 23
P
lantele pot fi caracterizate ca adev ărate „laboratoare” foarte e ficiente, care procesează componentele solului şi aerului în diverse substan ţe vitale, necesare pentru men ţinerea echilibrului în corpul omenesc. Producerea cosmeticelor cosmeticelor naturale pe baz ă de plante este acum unul dintre domeniile cele mai dinamice ale cosmetologiei contemporane. Datorit ă acestui fapt, orice persoană poate găsi cosmetice ideale, care se potrivesc tenului s ău şi care tratează eventualele boli. Am reu şit să vă prezentăm doar câteva dintre aceste cosmetice, iar factorul nostru de selec ţie a fost recunoa şterea şi disponibilitatea lor pe pia ţa românească. După cum probabil a ţi remarcat, pe piaţă este disponibil ă o gamă largă de cosmetice, iar posibilit ăţile de selec ţie sunt foarte mari. Suntem siguri că aceste cuno ştinţe de cosmetic ă pe care le-aţi acumulat pe parcursul cursului vă vor ajuta la alegerea cosmeticelor potrivite, dezvoltând îndeosebi abilitatea dumneavoastr ă de a vă estima necesit ăţile şi cerinţele tenului.
Vocabular de specialitate asulene
– hidrocarburi care se află în unii vapori de ulei
flavone
– compus cristalin prezent în plante; pigmen ţi ai plantelor (aflaţi în cantităţi mari în flori şi frunze)
osteoporoză
– afecţiune caracteristică printr-o fragilitate mare a oaselor, din cauza unor disfuncţii hormonale, a lipsei unei cantit ăţi suficiente de calciu şi vitamina D
pectine
– polizaharide care se găsesc în ţesuturile vegetale, solubile în ap ă, care formează, prin fierbere, gelatine
radicali liberi
– diver şi produ şi metabolici caracteriza ţi printr-o activitate intens ă, dăunătoare organismului uman
tanin
– compus solid vegetal vegetal astringent astringent cu compozi ţie chimică complexă
20
lecie demonstrativă
Cosmetică
Temele se rezolv ă pe formularele speciale dispuse la mijlocul caietului. Iat ă , pentru ilustrare, tema lec ţ iei iei 17.
Cu aceste fragmente ale temei pentru acas ă se încheie lec ţ ia ia demonstrativ ă a cursului de cosmetic ă . În speran ţ a că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru pentru to ţ i cei interesa ţ i de acest domeniu,
vă aştept teptăăm să să deveni deveniţţi cursant al institutului nostru înscriindu-văă la cursul de COSMETICĂ înscriindu-v COSMETICĂ!
