26_Lectie_Demo_Ghid_de_Turism

D E M L E O N C S T Ţ I R A E T I V Ă

INTRODUCERE Aţi simţit, cu siguranţă, nevoia unei informări com plete, care să corespundă nivelului dumneavoastr ă de înţelegere şi preocupărilor pe care le aveţi, atunci când aţi vizitat locuri noi. Sau aţi simţit dorinţa de a împărtăşi celorlalţi din ceea ce ştiaţi despre respectivele locuri.

Vă plac excursiile, vă fascineaz ă istoria şi geografia locurilor, doriţi să cunoaşteţi noi oameni, visaţi să puneţi semnul egal între muncă şi vacanţă? Acum aveţi posibilitatea de a vă pregăti în modul cel mai simplu şi comod cu putinţă pentru a deveni ghid de turism. Printr-o structur ă clar ă şi prin prezentări atractive, cursul de Ghid de turism elaborat de EUROCOR urmăreşte să formeze acele însuşiri ale ghidului care îl pot determina pe orice turist ce l-a însoţit să exclame cu nostalgie peste ani: „A fost cea mai frumoasă călătorie din viaţa mea!”. Cursul se adresează atât celor ce doresc să profeseze într-un astfel de domeniu, cât şi celor care ăşoar ă deja o activitate de ghidare turistică, dar care resimt nevoia sistematizării şi exdesf ăş tinderii cunoştinţelor specifice domeniului. Cunoştinţele pe care acest curs vă pro pune să le dobândi ţ i acoper ă întreg necesarul de informaţii utile în această profesie: elemente de geografie, metodăş ur ării unei excursii şi prologia desf ăş ezentarea obiectivelor turistice, particularităţile activităţii de transport, cazare şi alimentaţie a turiştilor, serviciile de agrement şi elementele de animaţie, colaborarea cu agenţiile de turism, instrumentele de plată folosite, precum şi aspectele ce ţin de comunicarea eficientă cu turiştii. Cursul de Ghid de turism vă ofer ă calea spre pregătirea de care aveţi nevoie pentru a reuşi în această profesie. Vă dorim mult succes!

Ghid de turism

1

lecţie demonstrativă

Materialul cursului se compune din 12 module, prezentate sub forma unor fascicule, care se îndosariază într-o mapă specială EUROCOR. Structura sa clar ă facilitează semnificativ însuşirea cunoştinţelor; în ceea ce priveşte conţinutul său, cursul are un pronunţat caracter practic, menit să vă ajute în adoptarea celor mai potrivite decizii pentru activitatea de ghid de turism pe care o veţi desf ăşura. Fiecare lecţie debutează cu o introducere, iar la sfâr şitul principalelor capitole din modul sunt prevăzute întrebări de verificare, cu ajutorul cărora vă veţi valorifica sistematic competenţele dobândite. Fiecare modul se încheie cu un rezumat al principalelor aspecte analizate în cadrul acestuia şi cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de înţelegere a subiectelor prezentate. După rezolvare, puteţi trimite tema spre corectare pe adresa Institutului Eurocor, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea r ăspunsurilor şi să vă transmită observaţiile sale pe marginea acestora. Pentru buna înţelegere a limbajului de specialitate, finalul anumitor lecţii prevede şi o secţiune de vocabular. Veţi întâlni, de asemenea, studii de caz şi scurte istorice pentru anumite fenomene turistice prezentate, dar şi unele teste psihologice utile pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. În plus, lecţiile cuprind nenumărate definiţii, exerciţii, ilustraţii atractive, figuri, grafice şi tabele. Pentru ca studiul dumneavoastr ă individual să fie cât mai uşor şi eficient, au fost introduse următoarele simboluri pe marginea lecţiilor:

i

– semnalează no ţ iunile şi de fini ţ iile noi sau aspectele deosebit de importante

?

– semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

3 (21)

– indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioar ă (în acest caz, tema a mai fost abordată în lecţia 3, la pagina 21) Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu Eurocor. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor de curs şi un exemplu de formular de temă pentru acasă.

2

Ghid de turism


Pentru început, v ă prezent ăm programa cursului.

Programa cursului Ghid de turism Modulul 1

Istoricul ghidăriei, termeni uzuali în turism Definirea ghidului din punctul de vedere al legislaţiei şi al clasificării ocupaţionale

Modulul 2

Psihologia grupului Psihologia turistului

Modulul 3

Potenţialul turistic al României (I)

Modulul 4

Potenţialul turistic al României (II)

Modulul 5

Serviciile prestate de agenţia de turism Transporturile turistice

Modulul 6

Serviciile prestate în unităţile de cazare turistică Serviciile prestate în unităţile de alimentaţie publică pentru turism

Modulul 7

Serviciile de agrement în turism Elementele de animaţie în turism

Modulul 8

Metodologia şi desf ăşurarea unei excursii tip în turismul intern Metodologia şi desf ăşurarea unei excursii tip în turismul internaţional

Modulul 9

Metodologia prezentării itinerarelor, obiectivelor turistice şi a staţiunilor turistice Comunicarea şi relaţiile publice în turism

Ghid de turism

Modulul 10

Contractele în sfera comercializării produsului turistic

Modulul 11

Instrumentele şi modalităţile de plată în turism

Modulul 12

Asigur ările în domeniul turismului

3


De o deosebit ă importan ţă pentru direc ţ ionarea învăţării este partea de introducere, în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte care vor fi anali zate în cadrul modulului. Pentru exempli ficare, am selectat introducerea şi câteva observa ţ ii referitoare la psihologia turistului din modulul 2 al cursului.

Psihologia grupului şi psihologia turistului Introducere Pentru ghid, de un real interes şi o mare importanţă sunt psihologia şi dinamica grupului. Indivizii care alcătuiesc un grup, după o anumită perioadă petrecută împreună, formează caracterul grupului şi imprimă acestuia un mod propriu de comportament. Ei pot astfel acţiona ca un grup plăcut, agreabil sau, dimpotrivă, ca un grup dificil, care ridică probleme ghidului, acestuia fiindu-i necesare, pentru rezolvarea lor adecvată, solide cunoştinţe de psihologia grupului şi a turistului. O parte importantă a activităţii ghidului constă tocmai în a crea acea senzaţie de unitate şi armonie necesar ă bunei derulări a acţiunilor grupului. Este, de asemenea, important ca ghidul să observe cum se înţeleg între ei membrii grupului. Trebuie acordată o mare atenţie acestui fapt, deoarece, dacă apar neînţelegeri în grup, este de datoria ghidului să îndrepte lucrurile. Cine este popular în grup, cine nu este? Cine are obiceiuri resping ătoare, cine este un outsider? Toate acestea trebuie avute în vedere atunci când se împart camerele la hotel sau când se distribuie locurile în autocar. De exemplu, fumătorii şi nefumătorii trebuie să aibă locuri separate, iar cei care sunt obişnuiţi să călătorească singuri trebuie integraţi şi ei grupului. De multe ori, oamenii merg în aceste excursii pentru a găsi companie şi a scă pa de viaţa singuratică de acasă. Pe de altă parte, există şi oameni care prefer ă să stea izolaţi de ceilalţi membri ai grupului sau doresc să stea singuri în camer ă. Câteodată , unii turi ş ti încearcă s ă acţioneze în aşa fel încât să dea impresia că sunt mai buni, mai cultivaţi şi mai experimentaţi decât ceilalţi. Unele grupuri îi vor accepta ca îndrumători, altele însă vor respinge oamenii de acest fel. Totodată, există indivizi care sunt permanent nemulţumiţi şi care pot provoca aceleaşi reacţii în cadrul grupului. În acest caz, atunci când nemulţumirile sunt nejustificate sau nerezonabile, un ghid trebuie să fie chiar dur, dar politicos şi atent în acelaşi timp.

Psihologia turistului Psihologia descrie şi analizează caracteristicile speciale ale grupurilor de indivizi sau ale indivizilor în parte. Cunoscând aceste caracteristici, ghidul va fi în stare să anticipeze şi s ă înţeleagă comportamentul şi reacţiile oamenilor pe care îi întâlneşte. Comunicarea cu oamenii este „pâinea zilnică” a ghidului. Aceasta trebuie să fie extrem de elastică, turiştii fiind foarte diferiţi între ei – pot proveni din zone geografice sau din ţări diferite, pot avea diverse profesii (care determină o anumită conduită generală), pot avea un anumit statut etc. 4

Ghid de turism


În mare măsur ă, succesul activităţii ghidului depinde de reuşita în a-şi rezolva sarcinile ce-i revin într-un mod satisf ăcător atât pentru el, cât şi pentru partenerii lui. În acest scop, cunoştinţele de psihologie îi vor fi foarte utile. Un ghid trebuie să aibă întotdeauna mintea limpede şi cunoştinţele necesare pentru a înţelege tipurile de caracter, atitudinile, comportamentul şi reacţiile de acceptare sau de respingere ale oamenilor din jurul său.

Caracteristici generale Mentalitatea şi comportamentul unei persoane sunt în mare parte determinate de mediul în care tr ăieşte, de geografia şi climatul ţării sale de baştină. De exemplu, locuitorii regiunilor nordice sau montane vor avea preferinţă pentru locuinţele confortabile. Ei vor fi, în general, mai introvertiţi, mai puţin exuberanţi decât oamenii din zonele sudice însorite, a căror viaţă se petrece în cea mai mare parte în afara locuinţelor. Totodată, cei din sud au preferinţă pentru culorile vii, zilele calde şi însorite şi au tendinţa de a tr ăi în relaţii mai strânse cu vecinii. Locuitorii Marii Britanii, Olandei, Germaniei şi Austriei, de exemplu, prefer ă să aibă gr ădini împrejmuite cu garduri, care-i izolează într-un fel de restul lumii.

Caracteristici materiale Comportamentul şi o mare parte a vieţii unei persoane sunt influenţate de munca sa şi de mediul în care tr ăieşte. Turiştii din ţările puternic industrializate îşi petrec aproape 11 luni pe an într-o lume închisă, de multe ori monotonă, care se află continuu sub presiunea lipsei de timp. Ora şele aglomerate, traficul intens ş i staţiunile înţesate cu lume sunt tipice pentru aceste ţări, de aceea locuitorii acestora vor fi atraşi de locurile larg deschise şi de plajele singuratice. Oamenii din regiunile îndepărtate faţă de locul excursiei şi din ţările în curs de dezvoltare vor căuta distracţii care în ţările lor nu există, dar de care au auzit vorbindu-se. Oraşele mari şi aglomerate, cinematografele, teatrele şi activităţile tipice ale or ăşenilor din zonele respective se vor număra printre preferinţele vizitatorilor. Totodată, gastronomia este un factor care are o influenţă puternică asupra turiştilor. Făr ă îndoială că mulţi str ăini vor încerca să se adapteze bucătăriei locale, dar, în acelaşi timp, vor fi foarte fericiţi să găsească meniuri cu care s-au obişnuit acasă.

Ghid de turism

5


Prezent ările, extrem de clare şi bine structurate, con ţ in de fini ţ ii care marcheaz ă aspectele cele mai importante şi sunt înso ţ ite adesea de imagini atractive. Pentru exempli ficare, am ales un fragment din modulul 1, la finalul căruia ve ţ i g ăsi o list ă cu întrebări de veri ficare a modului în care v-a ţ i însu şit

Potenţialul turistic Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic, care, prin atractivitatea sa, are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale, permiţând accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. În literatura de profil, noţiunea de potenţial turistic este redată şi prin expresiile de „fond turistic” şi „patrimoniu turistic”, însă potenţialul turistic are un sens mai larg, el incluzând structurile şi dotările tehnico-edilitare, precum şi serviciile turistice oferite. Printre componentele potenţ ialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele naturale (de exemplu: frumuseţile montane şi peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cur ă din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat etc.). Într-un sens determinant, valorile naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create de mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară), menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) şi a resurselor create (oferta secundar ă) într-o zonă, staţiune etc. de interes turistic depinde, în mare măsur ă, de dinamismul dezvoltării economiei naţionale a unei ţări, de politica de ansamblu pe care o promovează una sau alta dintre ţările primitoare de turişti în domeniul dezvoltării turismului, de facilităţile oferite pentru atragerea vizitatorilor.

i

6

Poten ţ ialul turistic al unei ţă ri, zone, sta ţ iuni etc. ar putea fi de finit ca fiind totalitatea valorilor naturale, economice, culturale ş.a., care, ca urmare a ac ţ iunii omului, pot deveni obiective de atrac ţ ie turistică . Prin urmare, este vorba de acele valori a c ă ror punere în func ţ iune în scopuri turistice necesit ă lucr ă ri de amenajare şi echipare, investi ţ ii de capital şi for ţă de muncă specializat ă.

Ghid de turism


Prestaţiile turistice Din definiţia formulată anterior, reiese clar că noţiunea de potenţial turistic presupune ideea de ofertă turistică, corelându-se automat cu cea a prestaţiilor turistice. Nu se poate vorbi, deci, despre potenţial turistic f ăr ă a se face referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice, oferite într-o gamă tot mai diversă şi la un nivel calitativ superior, în conformitate cu preferinţele şi exigenţele vizitatorilor potenţiali. Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de la reşedinţa sa permanentă până la destinaţia călătoriei şi înapoi, se desf ăşoar ă un complex de activităţi menite să satisfacă nevoile variate de consum, în funcţie de preferinţele solicitanţilor de servicii. În mod inevitabil, aceste activităţi de prestaţii de servicii turistice se află într-o strânsă interdependenţă, iar realizarea lor presupune existenţa unor unităţi economice prestatoare (societăţi comerciale, agenţii de turism etc.), care se specializează pentru serviciile respective.

Produsele turistice oferite de aceste unităţi sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a timpului liber al turiştilor şi, ca atare, ele trebuie să ofere acestora – material şi calitativ – satisfacţia deplină în urma consumului turistic. Concretizarea acestor oferte de produse turistice a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile) turistice din ţar ă (reţea de unităţi de cazare, de restaurante, de unităţi specializate pentru prestaţiile de agrement, de baze de tratamente balneomedicale ş.a.). În acest fel, volumul şi complexitatea ofertei turistice a generat dezvoltarea unei adevărate industrii a că lă toriilor ş i turismului.

Întrebări de verificare

Ghid de turism

1.

Care sunt principalele motivaţii care, de-a lungul istoriei, au determinat oamenii să călătorească?

2.

Care sunt avantajele turismului organizat?

3.

Care sunt şi cum pot fi definite pricipalele categorii de călătorii?

4.

Cum defineşte OMT turismul naţional?

5.

Care sunt categoriile de vizitatori internaţionali, conform criteriilor OMT?

6.

Cum poate fi definit potenţialul turistic al unei zone?

7.

Care sunt elementele care compun oferta turistică? 7


Cuno ştin ţ ele de geogra fie sunt indispensabile oric ărui ghid de turism. G ăsi ţ i în continuare un fragment din modulul 3 al cursului nostru, în care este prezentat poten ţ ialul turistic natural al ţării noastre, pentru a vă ilustra simplitatea şi atractivitatea prezent ării.

Carpaţii Meridionali Au un important potenţial turistic, dat, mai ales, de varietatea şi atractivitatea peisagistică, de marea bogăţie a formelor glaciare şi carstice, de întinsele domenii alpine schiabile, de mulţimea lacurilor glaciare etc. Cu toată masivitatea lor, Carpaţii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice, modernizate în parte, naţionale sau internaţionale, care str ă bat defileele Oltului şi Jiului, culoarele Rucăr-Bran şi Timiş-Cerna, Valea Prahovei sau trec munţii la peste 2000 m, ca Transf ăgăr ăşanul şi „Transalpina” (peste Parâng-Cindrel) sau ca magistralele feroviare ce urmăresc aceleaşi v ăi. O serie de drumuri forestiere sau industriale pătrund adânc în interiorul munţilor, uşurând accesul. Din acestea porneşte reţeaua de poteci turistice, în marea lor majoritate marcate, care preiau fluxurile turistice spre cele mai înalte culmi montane.

Potenţialul turistic natural, foarte variat, este reprezentat de: – un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din Carpaţii româneşti – care, prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare, constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane; – relieful glaciar, cel mai dezvoltat din Carpaţi, circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe, stâncării, grohotişuri etc.; – relieful carstic bine dezvoltat (1600 km2, peste 400 peşteri), cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, poduri sus pendate, doline, peisaj agro-carstic etc.; – impunătoare defilee, văi montane şi chei; – lacuri glaciare (cele m a i r ă spândite din Carpaţi) de un pitoresc deosebit; – lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodată, atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism; – întinse păduri de conifere şi foioase, de mare interes estetic şi cinegetic; – peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus. 8

Ghid de turism


În structura cursului au fost introduse, de asemenea, scurte istorice, care au rolul de a v ă familiariza cu evolu ţ ia unor importante fenomene turistice. Am ales pentru exempli ficare un fragment din modulul 5 al cursului, în care sunt prezentate informa ţ ii referitoare la istoricul serviciilor de transport prestate de agen ţ iile de turism.

Tour-operatorii Tour-operatorii pot fi consideraţi angrosiştii industriei turistice, fiind întreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional, dar mai ales internaţional, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Produsul lor, care este mai degrabă un serviciu decât o marf ă tangibilă, este pachetul de servicii (sau tour-ul „împachetat”). Tour-operatorii ofer ă servicii de transport, cazare şi transfer la şi de la aeroport. Turistul plăteşte un preţ mai mic pentru acest pachet decât dacă încearcă să facă toate aceste aranjamente pe cont propriu. De asemenea, pachetul de servicii poate cuprinde şi servicii de divertisment, plimbări, închirieri de maşini şi alte servicii, unele dintre ele fiind opţionale. Juridic, tour-operatorii au statut de agent de turism, dar şi de asociaţie care fabrică şi comercializează produsele turistice.

Scurt istoric 1 (5)

Primul tour, în accepţiune moder nă, a fost realizat de Thomas Cook în 1841. Cook a oferit pachete de servicii în întreaga lume, ideea câştigând teren foarte repede, nu numai în Anglia, dar şi în alte ţări europene şi în SUA. Firma lui Cook a r ămas o putere în industria călătoriilor, în ciuda numeroaselor schimbări în structura proprietăţii. Princi palul său rival a fost şi este com pania „American Express”. Cele două companii funcţionează ca angrosişti de servicii şi ca agenţii de voiaj detailiste, adică vând servicii pe care le distribuie direct publicului, prin propriile filiale şi agenţii. „American Express” este implicată în multe afaceri: a fost prima companie care a emis cecurile de călătorie; este proprietara unuia dintre cele mai importante servicii de creditare a clienţilor; de asemenea, prestează servicii de asigurare şi bancare internaţionale. Primii mari tour-operatori s-au dezvoltat pentru că s-au adresat unei clientele colective, deturnând interesul faţă de sistemele de comercializare clasice prin agenţia de turism. Această clientelă era formată din sindicate, adică din colectivitatea de muncă, şi din reţele generale de distribuţie din comer ţ (mari magazine, vânzări prin corespondenţă). În contextul unei anume „democratizări” a vacanţelor, unii tour-operatori au propus şi dezvoltat produse turistice la scar ă industrial ă (pelerinaje, participări la expoziţii şi târguri internaţionale), care au contribuit la afirmarea acestui nou tip de organizare a turismului în masă.

Ghid de turism

9


În în ţ elegerea informa ţ iilor prezentate, o mare importan ţă o au studiile de ficate caz. Rolul acestora este de a spori aplicabilitatea cursului, fiind identi situa ţ iile concrete cu care se va confrunta ghidul de turism. Iat ă un exemplu de analiz ă practic ă din modulul 8.

Portofoliul ghidului Vom face acum o prezentare extrem de practică pentru orice ghid de turism, cuprinzând fişa tehnică a unui circuit, analiza de preţ a circuitului conform fişei tehnice, precum şi o situaţie a realizărilor efective (decontul).

1. Fişa tehnică a unui circuit Circuitul ales este: Cluj Napoca – Alba Iulia (146 km, DN 75) – Deva (135 km, DN 74) – Sibiu (122 km, DN 7) – F ăgăraş (77 km, DN 1) – Braşov (66 km, DN 1) – Sighişoara (116 km, DN 15) – Mediaş (37 km, DN 14) – Târgu Mureş (84 km, DN 14A) – Cluj Napoca (107 km, E 60). Obiective turistice vizitate în traseu:

– Alba Iulia: monumente arhitecturale din sec. XIV-XV, Palatul princiar, Palatul Apor, Catedrala, Castelul-fort medieval Alba Carolina, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan, Statuia lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii; – Deva: Muzeul oraşului, mănăstirea franciscană, Statuia lui Decebal, Cetatea; – Sibiu:Muzeul Brukental, fragmente ale oraşului medieval, monumente arhitecturale din sec. XV-XVIII; – Făgăraş: cetatea (sec. XIII) reconstruită în stil renascentist; Biserica Sf. Nicolae, fondată în 1697; – Braşov: Muzeul judeţean, Biserica Sf. Nicolae din Schei, Biserica Neagr ă, fortificaţii; şoara: Muzeul de istorie, Biserica mănăstirii, Biserica din deal; – Sighi

– Mediaş: Muzeul Municipal, mănăstirea franciscană Sf. Margareta; – Tg.Mureş: Muzeul judeţean, Biserica catolică, Catedrala ortodoxă, Biserica reformată, Palatul Culturii. 10

Ghid de turism


2. Realizarea analizei de preţ a circuitului turistic conform fişei tehnice Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit: serviciul de transport (979 km), serviciul de alimentaţie publică, serviciul de cazare. Serviciul de restaurant: 1.08

– –

prânz – restaurant Transilvania (Alba Iulia) cina – restaurant Bulevard (Sibiu)

2.08

– – –

mic dejun – restaurant Bulevard (Sibiu) prânz – restaurant Alpin (Braşov) cina – restaurant Steaua (Sighişoara)

3.08

– –

mic dejun – restaurant Steaua (Sighişoara) prânz – restaurant Grand (Tg. Mureş)

1.08 2.08

– –

cazare hotel Bulevard (Sibiu) cazare hotel Steaua (Sighişoara)

Serviciul de cazare:

Baremele aferente serviciilor (negociate): – –

serviciul de transport – autocar 40 loc. – 10.000 lei/km; serviciul de restaurant – 75.000 pensiune completă (60 % prânz; 20% cină; 20% micul dejun); – serviciul de cazare – 100.000 lei/pers. (categoria 1 stea); ări obiective turistice (muzee) – 10.000 persoană/obiectiv. – intr Notă: Preţurile stabilite sunt aleatorii, ele nu corespund cu realitatea.

Studiu de caz (1): Analiză de preţ Pentru excursia din 1-3.08 pe itinerarul Cluj Napoca – Alba Iulia – Deva – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Sighişoara – Mediaş – Tg. Mureş – Cluj Napoca, cod 1/19, număr minim de turişti – 40, număr personal însoţitor – 2 (conducător grup, şofer). Specificarea:

Capitol I – cheltuieli directe din prestaţii de asigurat de ter ţi furnizori: 1. transport – 979 km × 10.000 lei/km = 9.790.000 lei 9.790.000 / 40 = 244.750 lei 2. cazare – 2 × 100.000 = 200.000 lei 3. restaurant – 2 pensiuni complete × 75.000 = 150.000 lei 1 prânz × 45.000 = 45.000 lei Total: 195.000 lei 4. program turistic şi diverse servicii – 8 intr ări muzee x 10.000 lei = 80.000 lei 5. cheltuieli personal însoţitor: 2 pers. × 200.000 (cazare) + 195.000 (restaurant)+ 80.000 (intrare muzee) = 950.000 lei 950.000 / 40 = 23.750 lei Total Capitol I: (1+2+3+4+5) – 743.500 lei Ghid de turism

11


Exerci ţ iile reprezint ă un instrument foarte util pentru a veri fica în ţ elegerea con ţ inutului asimilat. Acesta este motivul pentru care cursul cuprinde numeroase şi diverse exerci ţ ii. În următoarele fragmente din modulele 7 şi 8 ve ţ i g ăsi două tipuri de exerci ţ ii, în care se aplic ă informa ţ iile primite.

Excursia la munte Muntele poate fi str ă bătut în toate anotimpurile, dar durata şi complexitatea traseului difer ă în funcţie de acestea. Vara ofer ă posibilitatea unor trasee mai lungi şi dificile datorită zilelor mai lungi, posibilităţii atingerii unor puncte de creastă, dar şi timpului mai favorabil şi îmbr ăcămintei mai uşoare. Iarna se merge cu atenţie numai pe trasee scurte, în nici un caz pe traseele marcate cu „Interzis iarna”. Este recomandabil să consultaţi localnicii în privinţa condiţiilor specifice ale regiunii. Excursiile se fac în grupuri care să aibă în jur de 10 persoane, iar cazarea în cort se face numai dacă turiştii au o experienţă verificată în domeniu.

?

Exerciţiu În povestirea de mai jos excursioniştii au f ăcut o serie de greşeli. Semnalaţi care sunt aceste greşeli şi precizaţi cum trebuia procedat. Au pornit spre munte 2 excursioni şti, unul dintre ei echipat cu un rucsac, cel ă lalt cu o geant ă de mână . Cei doi excursioni şti aveau de str ă bă tut un traseu de circa 5 ore, iar ve ştile meteo erau contradictorii. Cel mai r ău a fost că la circa 1 or ă de la începutul excursiei s-a l ă sat cea ţ a. C ă lă torul nostru cu rucsac a hot ă rât să continue, cel cu geanta ar fi vrut să se întoarcă . În curând a început şi ploaia. Au scos amândoi cumin ţ i o umbrel ă şi au continuat. După un timp, au ajuns la un refugiu. Au vorbit cu cabanierul, care i-a convins s ă r ăm ână acolo. A doua zi de diminea ţă , timpul fiind senin, au continuat drumul, dar socotind că nu au timp su ficient să se întoarcă , au luat-o pe prima scurt ă tur ă . Au început să facă un zgomot grozav ca să fie repera ţ i.

Ofertă de turism extern şi program de turism extern Circuit clasic Elve ţ ia Viena – Salzburg – Zürich – Berna – Montreux – Geneva – Lausanne – Milano – Veneţia – Budapesta; perioada: 23.04. – 3.05.2003

Servicii incluse:

– transport cu autocarul; ţi cazare cu mic dejun; – 10 nop ă pe lacul Geneva; – croazier – program turistic. Tarif: 495 Euro/pers 12

Ghid de turism


?

Exerciţiu Analizaţi oferta şi programul de mai jos: Circuit Italia – 13 zile autocar Cazări : 11 cazări la hoteluri de 2 şi 3 stele, cu mic dejun şi cină Plecări : 14.04, 14.06, 14.07, 14.08, 14.09 Preţ: 570 Euro

Traseu: – Ziua 1:Bucureşti – Arad – Budapesta (cazare); – Ziua 2: Tur de oraş Budapesta – Lublijana – Peştera Postojna – Veneţia (cazare); – Ziua 3:Veneţia (Piaţa San Marco şi Basilica, Palatul Dogilor, opţional excursie cu vaporul în insula Murano) (cazare); – Ziua 4: Veneţia – San Marino (tur de oraş şi vizitarea palatului ) – Ancona (cazare); – Ziua 5:Ancona – Bologna – Florenţa (tur de oraş) (cazare); – Ziua 6:Vizitarea Florenţei (cazare); – Ziua 7:Florenţa – Roma (tur de oraş) (cazare); – Ziua 8:Vizitarea Romei (inclusiv Vaticanul) (cazare); – Ziua 9:Roma – Florenţa – Bologna – Milano (cazare); – Ziua 10:Tur de oraş Milano (se vizitează Domul, Scala, Castelul Sforza şi Galeriile Brera); – Ziua 11:Milano – Bergamo (tur de oraş) – Vicenza – Udine (cazare); – Ziua 12:Udine – Graz – Viena (tur de oraş) – Budapesta (cazare); – Ziua 13:Budapesta – Arad – Bucureşti. Completaţi apoi tabelul următor:

Ghid de turism

13


Prezen ţ a bogat ă a gra ficelor şi tabelelor constituie o parte atractiv ă a cursului, dar şi un suport esen ţ ial pentru însu şirea con ţ inutului. V ă va convinge în acest sens urm ătorul fragment din modulul 4.

Baza tehnico-materială turistică

i

Totalitatea mijloacelor materiale (speci fice turismului, dar şi cele comune, apar ţ inând altor ramuri) pe care le folose şte turismul pentru realizarea func ţ iilor sale economice şi sociale constituie baza tehnico-material ă a turismului.

În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacităţile de cazare, alimentaţia publică, agrementul etc., prin numărul şi structura lor, reflectă, în cea mai mare măsur ă, gradul de dotare şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Cazarea turistică Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora, aflată într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice, această componentă principală a bazei tehnico-materiale reprezintă un adevărat sprijin pentru activitatea turistică din ţara noastr ă. În ultimii ani, spaţiile de primire s-au diminuat, din cauza scoaterii din circuitul turistic a unor unităţi de cazare considerate necorespunzătoare, datorită trecerii unora dintre ele la alte de partamente şi schimbării destinaţiei iniţiale sau cedării proprietarilor de drept.

Peste 290.000 locuri (faţă de 340.000 în 1989) – acesta era numărul locurilor disponibile în unităţile de cazare din România la sfâr şitul anului 2000, ceea ce reprezintă circa 13 paturi la 1000 locuitori. De şi nu se situează la acelaşi nivel cu cele mai dezvoltate ţări turistice europene (Spania, Austria), ţara noastr ă se situează printre ţările cu un turism dezvoltat, ca Elveţia şi Iugoslavia, datorită faptului că deţine peste 2500 de unităţi de cazare. Analizând ponderea fiecă rui tip de unitate din totalul capacităţilor de cazare, se observă că într-o primă grupă intr ă hotelurile, care deţin peste jumătate din numărul locurilor (cca. 56,1%), urmate la o diferenţă destul de mare de taberele de elevi şi preşcolari (cca. 15%), de campinguri (cca. 11,8%) şi vile (cca. 10,8%), iar în cea de-a doua grupă intr ă unităţile cel mai puţin reprezentative: cabane (cca. 3%), hanuri (cca. 1,4%) şi moteluri (cca. 1,3%).

Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate (datele apar ţin anului 2000) evidenţiază că, din totalul de 3.127 unităţi, ponderea cea mai mare o deţine forma publică, cu 1.655 unităţi (52,9%), apoi cea privată (27,6%) (care este într-o continuă creştere), cea cooperatistă (aproximativ 200 unităţi), cea mixtă (circa 290 unităţi) şi cea obştească (aproximativ 110 unităţi).

Structura capacităţilor de cazare pe tipuri de 14

Ghid de turism


unităţi Pe tipuri de unităţi, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel:

Existenţa unei ponderi mari a structurilor de primire principale (hoteluri, vile + hanuri, moteluri şi cabane), care reprezintă aproximativ 71% din total, din care circa 65% în hoteluri şi vile, constituie un element pozitiv pentru activitatea turistică din ţara noastr ă. Deşi au un rol important în turismul itinerant, hanurile şi motelurile sunt în număr mai mic, structurile complementare deţinând un procent mic, cu un grad de confort redus în cele mai multe cazuri.

Structura capacităţilor de cazare pe forme de turism Pe forme de turism, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel:

Rezult ă, deci, că în staţiunile de pe litoral se găsesc circa 42% din spaţiile de cazare ale ţării, urmate de cele situate pe principalele trasee turistice şi în centrele urbane (cca. 28%) şi de cele a flate în staţiunile balneare (cca. 17%) şi montane (cca. 13%). Pe tipuri de unităţi, se remarcă şi în acest caz ponderea hotelurilor, cu precădere pe litoral, dar şi în cazul centrelor şi traseelor turistice şi în staţiunile balneare.

Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice se prezintă în felul următor:

Ghid de turism

15


Pentru c ă vă poate fi de mare ajutor s ă vă evalua ţ i competen ţ ele în acest fascinant domeniu, cursul v ă propune şi câteva teste. Sunte ţ i un bun tovar ăş de drume ţ ie? Pute ţ i a fl a r ăspunsul la aceast ă întrebare rezolvând testul din modulul 7. Ve ţ i g ăsi în cursul nostru şi alte exemple de teste incitante, pentru cunoa şterea proprie şi a celorlal ţ i. Test de animaţie (poate fi aplicat tuturor membrilor unui grup de turişti, pentru ca ghidul să-şi formeze o imagine generală): Sunte ţ i un bun tovar ăş de drume ţ ie? 1. Dacă după o noapte în care aţi dormit în comun cu alţi turişti (la un motel sau o cabană) vă treziţi înaintea celorlalţi, vă găsiţi o îndeletnicire liniştită? 2. Respectaţi zilnic programul stabilit pentru întregul grup? 3. La drum, vă potriviţi pasul cu al celorlalţi, f ăr ă a vă lansa pe scurtături sau a r ămâne în urmă? 4. În camping, la un foc de tabăr ă, vă oferiţi f ăr ă ză bavă (ezitare) să contribuiţi după putere şi pricepere la pregătirea mesei? 5. Vă abţineţi să fumaţi când călătoriţi într-o maşină sau într-un compartiment de tren pentru nefumători? 6. Cereţi permisiunea celor prezenţi de a deschide radioul, iar atunci când vă interesează o emisiune anume folosiţi casca de ureche a tranzistorului? 7. Când călătoriţi cu automobilul, vă abţineţi să îi împărtăşiţi celui de la volan temerile şi sfaturile dumneavoastr ă? 8. Sunteţi comunicativ, gata să daţi o mână de ajutor celor din jur? 9. {tiţi să tăceţi când e cazul (când tovar ăşii de drum se odihnesc sau citesc, când cineva povesteşte ceva)? 10. Renunţaţi la tabieturi şi vă adaptaţi cu voie bună la condiţiile pe care vi le ofer ă împre jurarea? 11. Ascultaţi tot timpul indicaţiile ghidului sau îi comentaţi deciziile? 12. Respectaţi regimul de alimentaţie specific pentru excursiile la munte?

Evaluare Notaţi cu 10 puncte r ăspunsurile afirmative, cu 0 puncte r ăspunsurile negative şi cu 5 pe cele nesigure: – Dacă aţi totalizat 90-120 puncte, vă dovediţi un bun tovar ăş de drum. Sunteţi politicos, atent cu cei din jur, ştiţi să respectaţi codul drumeţiei şi de aceea tovăr ăşia dumneavoastr ă este căutată şi apreciată. – Dacă totalul obţinut este de 60-85 puncte, puteţi considera că stă pâniţi deprinderile de bază ale drumeţiei. Dar comportamentul dumneavoastr ă poate fi încă mult îmbunătăţit. Supravegheaţi-vă mai mult. De fiecare dată când sunteţi pe cale de a proceda într-un anume fel, gândiţi-vă în ce măsur ă v-ar face plăcere dacă altcineva din grupul dumneavoastr ă ar acţiona identic. – Un total de până la 50 de puncte e absolut nesatisf ăcător. Sunteţi egoist, nepăsător faţă de ceilalţi. E absolut necesar să vă revedeţi comportamentul, astfel încât drumeţia alături de dumneavoastr ă să fie plăcută şi pentru cei din jur. Observaţi drumeţii experimentaţi, veţi învăţa de la ei. Urmăriţi şi întrebările acestui test, impunându-vă la început să acţionaţi în aşa fel încât fiecare r ăspuns să fie afirmativ. Cu timpul, o astfel de comportare dirijată se va transforma într-o bună deprindere. 16

Ghid de turism


Sistematizarea cuno ştin ţ elor asimilate de-a lungul unui modul se reg ăse şte în partea de rezumat, care are rolul de a v ă preg ăti pentru rezolvarea temelor pentru acas ă . G ăsi ţ i în continuare o parte a rezumatului modulului 5.

REZUMATUL MODULULUI 5 5.1

Agenţia de turism este distribuitorul produselor turistice care realizează legătura între agenţii economici cu profil de transport, cazare/alimentaţie publică şi client. Prezintă avantajul protecţiei consumatorilor de turism şi al garanţiilor financiare acordate atât turiştilor, cât şi prestatorilor.

5.2

Există mai multe criterii de clasificare a agenţiilor de turism, dar cel mai viabil este următorul: agenţii cu oferte de servicii complete, agenţii de stimulare, agenţii comerciale, agenţii pentru croaziere, agenţii implant, agenţii organizatoare de circuite, agenţii organizatoare de voiaje prin poştă. Pe plan mondial este utilizat şi termenul de „agenţie de voiaj”, dar în România este evitat, având alte conotaţii. Agenţiile de turism din România pot fi de următoarele tipuri: 

agenţie de turism tour-operatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari;



agenţie de turism detailistă, care vinde sau ofer ă spre vânzare, în contul unei agenţii de turism tour-operatoare, pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate de agenţia tour-operatoare.

5.3

Punctele de lucru (agenţiile) se grupează în reţele de agenţii şi grupuri de agenţii (când sunt mai puţin de 10 agenţii). Reţelele de agenţii sunt de mai multe tipuri: integrate, franşizate, voluntare şi protejate. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe puncte de vânzare şi puncte de implant.

5.4

Pentru a putea funcţiona, agenţiile de turism trebuie să solicite şi să obţină licenţe şi brevete de turism eliberate de Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism, care funcţionează în cadrul Ministerului Turismului. Conducătorii agenţiilor de turism sunt şi ei brevetaţi, iar în funcţie de nivelul pregătirii profesionale, aceştia pot fi: manager în activitatea de turism; director de agenţie de turism tour-operatoare; director de agenţie de turism detailistă; director de hotel; director de restaurant; cabanier.

5.5

Contractul dintre agenţia de turism şi turist este acordul de voinţă dintre agenţia touroperatoare sau detailistă şi turist, care are ca obiect cumpărarea unor servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism. În contract sunt menţionate obligatoriu o serie de elemente referitoare la pachetul de servicii de a cărui bună îndeplinire este r ăspunzătoare agenţia de turism. Cumpăr ătorul are dreptul de a informa în scris despre neconcordanţele sesizate sau despre calitatea necorespunzătoare a unor servicii turistice.

5.6

Publicitatea agenţiilor de turism cuprinde un complex de activităţi de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul firmei, în scopul stimulării vânzărilor. Modalităţile principale de comercializare a produselor turistice de către agenţiile de turism sunt:

Ghid de turism

17

lecţie demonstrativă 

editarea de materiale publicitare;



realizarea de campanii publicitare.

5.7

În etapa actuală, o dată cu creşterea numărului de agenţii turistice şi implicit a pachetelor turistice ce sunt oferite turiştilor, agenţiile de turism aplică două strategii de comercializare a produselor turistice: strategia de specializare şi strategia de nediferenţiere. Specializarea se face în funcţie de temă, clientelă şi destinaţie.

5.8

Agenţia desf ăşoar ă activităţi legate de vânzarea de bilete de transport, servicii turistice şi servicii complementare acestora. Ea vinde servicii turistice izolate (primire şi acces şi servicii) sau complexe (voiaje generice şi forfetare). O agenţie bine organizată şi care dispune de resurse financiare şi personal suficient are următoarea organigramă: biroul secretariat; biroul dezvoltare; biroul transporturi; biroul turism; biroul trafic accesoriu; oficiul tarife şi documentare; oficiul publicitate; oficiul difuzare şi fişier general. Agenţia corespondentă este acea agenţie de voiaj care asistă clientela altei agenţii de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta.

Acolo unde au fost men ţ ionate în material no ţ iuni care nu au bene ficiat de explica ţ ii detaliate, acestea sunt cuprinse în sec ţ iunea de vocabular, care se g ăse şte la sfâr şitul unor module. Am ales pentru exempli ficare vocabularul de la sfâr şitul aceluia şi modul 5.

VOCABULAR

18

agen ţ ie de turism

– firmă specializată în turism care se ocupă cu producerea şi comercializarea produselor turistice

agen ţ ie de voiaj

– firmă care are ca obiect comercializarea biletelor de transport. Agenţiile de voiaj se împart în agenţii CFR, rutiere, pentru transport fluvial.

brevet de turism

– act care acordă posesorului (persoană fizică) dreptul de a înfiinţa şi conduce o agenţie de turism

croazier ă

– călătorie pe mare sau ocean cu un vas special (de croazier ă)

licen ţă de turism

– act în baza căruia o agenţie de turism îşi desf ăşoar ă activitatea

rezervare

– anunţarea şi reţinerea (cu sau f ăr ă un acont) a unui serviciu turistic

serviciu turistic

– serviciu oferit spre vânzare de un tour-operator sau de o agenţie de voiaj turistic

tour-operator

–

voiaj forfetar

– pachet de produse turistice ce include transportul, cazarea şi alte servicii vândute sub titlul de vacanţă la un preţ forfetar

rm ă specializată în turism care se ocupă cu vânzarea en gros a aranjamentelor turistice către agenţii detailiste fi

Ghid de turism


În finalul fiecărui modul se g ăse şte o temă pentru acasă , care con ţ ine atât întrebări de tip gril ă , cât şi exerci ţ ii complexe, de tip practic. Am selectat pentru exempli ficare câteva exerci ţ ii din tema modulului 7.

TEMA PENTRU ACASĂ 1.

Cea mai importantă staţiune din Carpaţi în ceea ce priveşte dotările pentru sporturi de iarnă şi transport pe cablu este: a. Predeal; b. Semenic; c. Poiana Braşov; d. Sinaia.

2.

Analizaţi graficul de mai jos:

a. Specificaţi staţiunea cu cea mai mare pondere a transportului pe cablu. b. Realizaţi o comparaţie între totalul pentru Valea Prahovei şi cel pentru Poiana Braşov.

3.

4.

Ghid de turism

În textul de mai jos înlocuiţi acţiunile greşite cu altele corecte: Grupul de excursionişti format din 10 turişti a plecat pe munte, în faţă fiind persoana care mergea cel mai repede, un alpinist încercat. În spatele grupului erau câteva persoane mai slabe, din care una nu mai fusese niciodată pe munte. S-a mers într-un ritm rapid, iar la primul popas s-au epuizat toate rezervele de apă, cu gândul că vor fi găsite altele mai încolo. Cu cât se urca mai mult, cu atât se mărea pasul pentru a se ajunge la un loc de campare situat dincolo de limita pădurii. Exact când s-a înnoptat, s-a ajuns pe malul unui râu, unde lângă apă s-a stabilit şi tabăra. A doua zi de dimineaţă, s-a plecat în grabă, iar echipamentul s-a împr ăştiat pe la toţi turiştii prin bagaje, fiecare ce a putut să ia. La prânz, s-a ajuns la cabană, unde mai toţi turiştii s-au aşezat la o friptur ă şi o bere. Au pornit dup ă aceea veseli către baza muntelui. A. Pe baza tuturor cunoştinţelor din modulele anterioare şi a cunoştinţelor dobândite în acest modul, dezvoltaţi un traseu turistic în România (de circa 400 km), în care să atingeţi următoarele puncte: – tema; – obiectivele turistice; – itinerariul; – dotările de agrement. B. Aceleaşi cerinţe ca la 10 A, dar pentru a realiza o ofertă şi un program pentru turismul internaţional (un traseu cu durata de 5 zile). 19


Temele propuse se rezolv ă pe formularele de tem ă ata şate la sfâr şitul caietului şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica special dedicat ă observa ţ iilor profesorului ve ţ i primi din partea acestuia sugestii şi recomand ări pentru perfec ţ ionarea continu ă a activit ăţ ii.

Aici se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Ghid de turism. În speran ţ a că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru, înscriindu-vă la cursul de Ghid de turism! 20

Ghid de turism

26_Lectie_Demo_Ghid_de_Turism

Recommend Documents