254899521-Manualul-Profesorului-de-Istorie-Auxiliar-Didactic.doc

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Profes orului” Gabriel

Prof. Zidaru Ionuţ

,,MANUALUL PROFESORULUI DE ISTORIE” ,,Fişe de lucru” ,,Auxiliar didactic” didactic”

Clasa a-I-a, Clasa a--a, Clasa a-I-a

Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel

2014

1


Prof. Zidaru Ionuţ

s!a ţii istorice din Antic"itate”cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 ,,Po!oare şi s!aţii

1. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele din Antichitate:

u!erie"ii

e#i$%e"ii

a!&ri'ii

e(reii

a))adie"ii

2. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii *. !ormulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii. 4. "recizează două popoare care s-au format #n Antichitate pe continentul $uropa +. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n Antichitate

2


Prof. Zidaru Ionuţ

s!a ţii istorice din Antic"itate”cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2 ,,Po!oare şi s!aţii

1. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din Antichitate: u!erie"ii

e#i$%e"ii

e(reii

%racii

#recii

2. Argumentaţi sintagma ,,$giptul este un dar al &ilului' *. !ormulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şi egiptean 4. "recizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei +. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n $uropa

s!a ţii istorice din Antic"itate”cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. * ,,Po!oare şi s!aţii

3

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel

Prof. Zidaru Ionuţ

1. Completează tabelul de mai jos cu popoarele care s-au format #n mileniile respective:

Mile"iul I i -r.

Mile"iul I i -r.

Mile"iul II i -r.

Mile"iul I i -r.

Mile"iul I i -r.

2. !ormulează o asemanare şi o seosebire cu privire la formarea popoarelor grec şi roman *. Menţionează două realizări ale poporului sumerian pentru cultura antichităţii 4. "recizaţi popoarele care au realizat primele scrierii ale antichităţii +. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a $giptului Antic

Fişa de lucru Nr. 4 ,,Po!oare şi s!aţii istorice din Antic"itate” cls. a-I-a

1. Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor (rientului Antic: u!erie"ii

e#i$%e"ii

e(reii

4

#recii

r&!a"ii


Prof. Zidaru Ionuţ

2. )efiniţi termenul de ziggurat *. !ormulaţi c*te un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti, monoteism. 4. Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia umanităţi +. Menţionaţi o deosebire şi o asemănare #ntre poporul evreu şi poporul egiptean

For#e de organi$are !olitic% &n antic"itate cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

+ Citiţi cu atenţie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,Şi au mai zis lui Faraon: Noi am venit ca să locuim o vreme aici în ţara, pentru că nu mai este păşune pentru oile robilor tăi şi este o mare foamete în ţara Canaanului îngăduie doar robilor tăi să locuiască în ţinuturile !osen. Faraon a zis lui "osif: #atăl 5


Prof. Zidaru Ionuţ

tău şi fraţii tăi au venit la tine. $ara %giptului este desc&isă înaintea ta aşează pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. 'ă locuiască în ţinutul !osen, şi dacă găseşti printre ei oameni destoinici, pune(i în fruntea turmelor mele.) *%vreii in %gipt+ ,,este %gipt s(a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe "osif. -tunici %giptenii au adus pe copiii lui "srael la o aspră robie. e(au facut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi prin tot felul de lucrări de pe c/mp, şi în toate muncile acestea pe cari au sa le facă, erau fară nici un pic de milă.) a. b. c. d. e.

dentificaţi, pe baza tetului, motivele venirii evreilor #n $gipt Comparaţi atitudinea faraonului faţă de evrei #n timpul lui osif şi după ei )escrieţi,viaţa evreilor #nainte şi #n timul robiei egiptene Menţionaţi, numele celui sub care evreii părăsesc $giptul "recizaţi, ce s-a #nt*mplat cu evreii după ce părăsesc $giptul

For#e de organi$are !olitic% &n antic"itate cls. a-I-a

Fişa de lucru Nr. 2

1. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,0in pricina contactului liber şi direct dintre om şi 0umnezeu în monoteismul evreiesc, concepţia evreilor cu privire la regalitate se deosebea de cea a pag/nilor. ag/nii atribuiau regelui lor o descendenţă divină. 1egele evreilor răspundea în faţa legii pentru 6


Prof. Zidaru Ionuţ

faptele sale penale şi comportamentul său moral şi religios, ca oricare cetaţean de r/nd. Nu e2istau legii speciale, nici e2cepţii anume pentru regele evreilor.) *3onar&ia la evrei+ a. b. c. d.

dentificaţi, pe baza tetului, forma de guvernare a statului evreu "recizaţi, pe baza tetului, care este deosebirea dintre regalitatea la pag*ni şi cea a evreilor Ce #nţelegeţi prin monoteism Ce fel de conducere au avut evreii #nainte de monarhie


Fişa de lucru Nr. *

1. Analizaţi tetul şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,- ars Casa 0omnului, casa împăratului şi toate casele "erusalimului a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnatate oarecare. #oată oştirea 4aldeilor, care era cu capetenia stra5erilor, a dăr/mat zidurile dimpre5urul "erusalimului. 4aldeii au sfăr/mat st/lpii de arama din Casa 0omnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa 0omnului, şi au dus arama în 6abilon.) *0istrugerea "erusalimului+

7


Prof. Zidaru Ionuţ

a. "recizaţi, evenimentul prezentat #n tet . Cine a descris acest eveniment c. "rezentaţi, pe baza tetului, cum au cucerit haldeii erusalimul



1. 2.

Argumentaţi sintagama ,,$giptul este un dar al &ilului' Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: ,,%u sunt fiul vostru, pe care l(au născut cele două braţe ale voastre. 7oi m(aţi făcut suveran. 7iaţa, sănătate, forţa, peste tot păm/ntul. "mi îndeplinesc menirea în pace. Nu( mi las inima să se odi&nească, tot căut/nd ce este util şi bun pentru sanctuarele voastre. %u le înzestrez prin înalte decrete cu oameni, terenuri, animale, corabii.) a.

dentificaţi principala #ndatorire a faraonului, aşa cum reiese din tet 8

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel b. c. d.

Prof. Zidaru Ionuţ

&umiţi c*teva #ndatoriri ale faraonului faţă de zei "recizaţi, un faraon din perioada %egatului &ou care a realizat o reforma religioasă .n ce constă această reformă religioasă &umiţi, două atribuţii ale faraonului #n plan politic şi religios


Fişa de lucru Nr. +

/. Completează tabelul de mai jos cu zonele geografice unde s-au format popoarele din Antichitate:

u!erie"ii

e#i$%e"ii

a!&ri'ii

9

e(reii

a))adie"ii


Prof. Zidaru Ionuţ

. Argumentează, de ce Mesopotamia, a găzduit un aşa număr mare de civilizaţii . !ormulează două motive care stau la baza afirmaţiei: istoria începe cu sumerienii. . "recizează două popoare care s-au format #n Antichitate pe continentul $uropa 10. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n Antichitate


Fişa de lucru Nr. /

/. Completează tabelul de mai jos cu apele de-a lungul cărora s-au format popoarele din Antichitate: u!erie"ii

e#i$%e"ii

e(reii

. Argumentaţi sintagma ,,$giptul este un dar al &ilului' 10

%racii

#recii


Prof. Zidaru Ionuţ

. !ormulează o asemănare şi o deosebire cu privire la formarea popoarelor sumerian şi egiptean . "recizează două popoare care s-au format pe teritoriul Mesopotamiei 10. %edactează un afiş pentru promovarea turistică a unei zone #n care s-a format un popor #n $uropa


Fişa de lucru Nr. 

1 Completează tabelul de mai jos cu originea popoarelor (rientului Antic: u!erie"ii

e#i$%e"ii

e(reii

#recii

r&!a"ii

2 )efiniţi termenul de ziggurat * !ormulaţi c*te un enunţ cu următori termeni istorici: piramidă, ziggurat, politeişti, monoteism. 11


Prof. Zidaru Ionuţ

4 Argumentaţi cum au contribuit sumerienii şi egiptenii la cultura şi civilizaţia umanităti + Menţionaţi o deosebire şi o asemănare #ntre poporul evreu şi poporul egiptean


Fişa de lucru Nr. 

1. 2. 3. 4. 5.

)efiniţi următorii termeni istorici: monarhie, politeism, monoteism, piramidă "rezentaţi statul egiptean #n perioada %egatului &ou Cum s-a format statul egiptean Care au fost premisele formării statului egiptean "rezentaţi monarhia iudaică #n timpul lui /aul şi )avid

12


Prof. Zidaru Ionuţ

,,For#e de organi$are !olitic% &n antic"itate '!arta şi Atena” cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

1.

0rmăriţi harta şi #ncercaţi să identificaţi cele mai importante oraşe stat din 1recia Antică

13


Prof. Zidaru Ionuţ

,,For#e de organi$are !olitic% &n antic"itate '!arta si Atena” cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2

14

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel 1.

Prof. Zidaru Ionuţ

Citiţi cu atenţie sursele istorice şi identificaţi clasele sociale din 1recia Antică şi drepturile acestora

,,'!artani formau clasa stăp/nilor, bucur/ndu(se de toate drepturile, socotindu(se egali între ei. Fiecare familie spartană primea în folosinţă, din partea statului, c/te un lot de păm/nt egal în suprafaţă, muncit de &iloţi, care nu putea fi înstrăinat. 8n lipsa urmaşilor, lotul revenea statului.) ,,(iloţii proveneau din populaţia cucerită şi aparţineau statului, care avea drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Nu puteau fi v/nduţi, se puteau casători, dispuneau de o gosodărie proprie, fiind obligaţi la plata unei părţi din produse de pe lotul muncit. articipau la războaie, construind fortificaţii şi transport/nd arme şi baga5e.) ,,Parecii proveneau din populaţia liberă şi locuiau într(o zonă situată în 5urul oraşului. -veau proprietăţi individuale, se ocupau cu meşteşugurile şi comerţul şi, deşi plăteau impozite, nu aveau drepturi politice.)

,,For#e de organi$are !olitic% &n antic"itate '!arta şi Atena” cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. *

15


Prof. Zidaru Ionuţ

1. 3&!$le%a'i %aelul de !ai & cu i"%i%u'iile %a%ului $ar%a" du$5 6u"c'ia $e care & 7"de$li"eş%e. Atribuţii militare, juridice şi religioase

2.

Adunarea tuturor cetăţenilor care se ţinea in piaţa publică şi hotăra #n probleme de interes comun

nstituţie de control care supraveghea respectarea legilor şi activitatea publică

)efiniţi următoarele noţiuni: apella, gerusia, colonizare.

DEMO3RA8IA ATENIAN9, 3LS. A:I;:A FI<9 DE LU3RU NR. 1

16

2ribunalul suprem format din 34 de persoane care judeca procesele


Prof. Zidaru Ionuţ

+ Citiţi cu atentie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. 9icurg a statornicit legi, diferite de cele în vigoare în celelalte cetăi grece;ti*...+ a interzis cetăenilor liberi să str/ngă averi, impun/ndu(le o singură preocupare: asigurarea libertăii ora;elor.
/electa5i, din sursa A, două dintre obliga5iile spartanilor Men5iona5i, pe baza sursei 6, două dintre ideile care definesc democra5ia Men5iona5i doi dintre reformatorii atenieni, preciz*nd reforme ale acestora 7secolele 8-8 #9r

DEMO3RA8IA ATENIAN9, 3LS. A:I;:A FI<9 DE LU3RU NR. 2 3 Citiţi cu atentie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,-vem o Constituţie care nu ia nimic din legile altora, ba mai degrabă, în loc să(i imităm pe alţii, noi le suntem pildă. 'e numeşte democraţie, pentru că or/nduirea acestora nu este în interesul celor puţini, ci în al celor mulţi. 8n neînţelegerile dintre particulari, 17


Prof. Zidaru Ionuţ

legea este egală pentru toţi. C/t priveşte dregătoriile, pe fiecare dintre noi il preţuim pentru îndeletnicirile obşteşti, potrivit meritului care i(a făcut faima.
Educa'ia 7" lu!ea #reac5, Fişa de lucru, 3l. a:I;:a

)ducaţia la s!artani .n %a%ul $ar%a" copilul aparţinea familiei numai p*nă la v*rsta de ; ani< după care un spartan era total la dispoziţia statului p*nă la v*rsta de => de ani Educa'ia $ar%a"5 consta #n eerciţii fizice dure şi antrenament militar, urmărindu-se să i se formeze copilului sau t*nărului un desăv*rşit spirit de disciplină, de supunere oarbă, precum şi capacitatea de a suporta cele mai absurde privaţiuni fizice: umbl*nd desculţi şi cu capul ras, m*nc*nd mizerabil şi insuficient, dormind pe o saltea de trestie şi adeseori fiind biciuiţi numai pentru a se deprinde să suporte durerea .n rest, o instrucţie intelectuală absolut minimă 7şi de care foarte probabil că nu toţi 18


Prof. Zidaru Ionuţ

copiii beneficiau< scris-citit, eventual c*teva noţiuni elementare de aritmetică şi de muzică militară !etele primeau şi ele o instructie pre-militară: alergări, marşuri, luptă, aruncarea discului şi a suliţei )ducaţia la atenieni Cu totul diferită era educa'ia c&$iil&r şi a %i"eril&r 7" A%e"a  2atăl dispunea de educaţia copiilor p*nă la v*rsta de +4 ani Mamele, secondate uneori de sclavele casei, se #ngrijeau de creşterea lor ?a v*rsta de ; ani #ncepeau şcoala ?a Atena, dar nu şi #n alte părţi ale lumii greceşti, legile prevedeau obligaţia statului de a se ocupa de instrucţiunea copiilor ca de o esenţială problemă civică )ar aici, chiar dacă n-ar fi obligaţi părinţii să-şi dea copiii la şcoală, această obligativitate deriva dintr-un obicei !apt este ca #ncă de la #nceputul secolului al 8-lea #9r puţini ţărani din statul atenian mai rămăseseră analfabeţi /tatul atenian suporta cheltuielile şcolare numai pentru copiii orfani de război "ărinţii #şi trimiteau copiii la şcoala particulară, singura formă eistentă, ţinută de un #nvăţător Acesta le preda- #n casa lui sau sub porticele oraşului @ noţiuni de scris-citit, de aritmetică şi de muzică, timp de cinci, şase sau şapte ani< nu mai mult pentru că după v*rsta de + ani educaţia fizică lua aproape complet locul educaţiei intelectuale $levii scriau pe tăbliţe cerate 7#n epoca elenistică @ pe foi de papirus tete literare şi elemente de aritmetică, limitate la cele patru operaţiuni 7tabla #nmulţirii eista #ncă din timpul lui "itagora ?ocul principal #n programa şcolară #l deţineau poeţii S&l&", -ei&d şi, #n primul r*nd, -&!er, pentru că aceştia puteau influenţa asupra formării morale şi politice a viitorului cetăţean /tudiul muzicii corale şi instrumentale 7lira #naintea tuturor, dar şi harpa sau flautul dezvoltau #n tineri simţul auto-controlului, al moderaţiei, al măsurii şi, prin formaţia corală, de pildă, al participării la viaţa colectivităţii mnurile şi c*ntecele dedicate zeilor, eroilor sau #nvingătorilor la Bocurile (limpice contribuiau de asemenea la formarea şi cultivarea sentimentelor cetăţeneşti ar educaţia fizică le fortifica corpul #n vederea fie a #ndeplinirii #ndatoririlor militare, fie a oricărei alte activităţi din viaţa civilă, mai ales manuale Cei ce dispun de mijloace #şi continuau studiile la şcolile sofiştilor şi ale retorilor Această unică formă de #nvăţăm*nt superior avea un scop eminamente practic: să-i #nveţe pe tineri arta elocinţei şi tehnica convingerii publicului printr-un bine studiat sistem şi un #ntreg arsenal de argumente şi de formulări abile Aceasta era un lucru indispensabil celui care se pregătea pentru viaţa politică sau pentru activitatea din tribunale .n schimb, alte discipline nu erau considerate indispensabile: celebrul profesor de retorică I&cra%e 7=-4 #9r susţinea că, de eemplu, geometria, astronomia sau ştiinţele naturale nau nici o valoare educativă, #ntruc*t nu au nici un efect asupra vieţii practice, sociale, şi nici asupra destinului oamenilor< dimpotrivă, forma filozofică de #nvăţăm*nt are prin ecelenţă acest caracter practic, #ntruc*t dă t*nărului pregatirea şi #i formează capacitatea de a judeca şi de a-i conduce pe ceilalţi 2oate

aceste forme de #nvăţăm*nt erau rezervate numai băieţilor< educaţia fetelor, care se făcea eclusiv #n familie, se reducea la gospodărie, la tors şi la ţesut Abia mai t*rziu, #n perioada elenistică, femeia va putea primi o oarecare cultură .n epoca clasică, o femeie care ar fi urmărit să-şi facă o educaţie culturală şi artistică ar fi fost bănuită că este de o moralitate foarte dubioasă

*egatul +ac, cls. a-I-a

Fişa de lucru Nr.1

1. "riviţi harta de mai jos şi identificaţi triburile geto-dace şi teritoriul locuit de aceştia

19


Prof. Zidaru Ionuţ

2. 3e a6l5! de$re #e%&:daci di" i>(&arele i%&rice crie? 3are u"% $ri!ele !ar%urii de$re #e%&:daci. A.

,,.nainte de a ajunge la stru, )ariu supune mai #nt*i pe geţi care se cred nemuritori, căci tracii care au #n stăp*nirea lor /almDdessos şi care locuiesc la miazănoapte de Apollonia şi de oraşul Mesambria i s-au #nchinat lui )arius fără nici un fel de #mpotrivire 1eţii #nsă, care luaseră hotăr*rea nesăbuită de a-l #nfrunta, au fost robiţi pe dată, măcar că ei sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci E @-er&d&%, Istorii

B.

EFdacii au aceeaşi limbă ca şi geţiiF'< E1eţii sunt cei care se #ntind spre "ont şi spre răsărit, dacii cei care locuiesc #n partea opusăF' 7'trabon, Geografia >%u îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cum îşi spun ei şi cum le zic romanii, măcar că ştiu prea bine că unii dintre greci îi numesc geţi, fie pe drept, fie pe nedrept. Căci eu îmi dau bine seama că geţii locuiesc dincolo de 4aemus *6alcani+ de(a lungul "strului). @3aiu Di&, Istoria ro#an%

*egatul +ac, cls. a-I-a Fişa de lucru Nr.2

20


Prof. Zidaru Ionuţ

Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

>0ecebal era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind c/nd să năvălească şi c/nd să se retragă la timp, meşter a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu pricepere de o victorie şi a scăpa cu bine dintr(o înfr/ngere). *Cassius 0io, "storia romană+

a. Ce calităţi ale regelui dac menţionează autorulG . $plică atenţia pe care autorul o acordă felului #n care )ecebal ştia să poarte un război c. .ncearcă să scrii o continuare a acestui tet, #n care să povesteşti despre războaiele purtate de )ecebal cu 2raian

Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,!eţii sunt cei mai vite5i şi drepţi dintre traci. "ată cum se cred nemuritori geţii. %i cred că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul ?almo2is. #ot la al cincilea an, ei trimit la ?almo2is un sol, tras la sorţi, cu porunca să(" facă cunoscute lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. @nii dintre ei primesc porunca să ţină trei suliţe cu v/rful în sus, iar alţii apucă de m/ini şi picioare pe cel ce urmează să fie trimis la ?almo2is şi, ridic/ndu(l în sus, îl aruncă în suliţe. 0acă, străpuns de suliţe, acesta moare, geţii socot că zeul lor este binevoitor.) a. Cum #i descrie 9erodot pe geţii b Cum #nţelegeau geţii conceptul de nemurire c. "recizaţi zeul suprem al geto-dacilor 2.

*egatul +ac, cls. a-I-a Fişa de lucru Nr.*

1.

Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 21


Prof. Zidaru Ionuţ

>6urebistas, bărbat get, lu/nd conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceştia ticăloşiţi de nesf/rşitele războaie şi i(a îndreptat prin abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci, aşa înc/t în c/ţiva ani a întemeiat o mare stăp/nire şi a supus geţilor cea mai mare parte a populaţiilor vecine ba a a5uns să fie temut şi de romani). 'trabon, Geografia

a. Cum il descrie /trabon pe 6urebista . Cum a pus 6urebista bazele statului dac

Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,)aco-geţii erau organizaţi #n triburi şi uniuni de triburi 2riburile erau formate din maimulte familii Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes 7 pileati, şefi politici şi militari care formau aristocraţia ( altă clasa socială era cea a oamenilor de r*nd, comati *capillati+. )ezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu Astfel, regatul dac a fost #ntemeiat #n secolul  #9r, de 6urebista )upa moartea acestuia 7 #9r, statul s-a făr*miţat' 2.

Cum erau organizaţi geto-dacii b Care erau clasele sociale c. Menţionaţi motivele care i-au deterinat pe geto-daci să se unească a.

*egatul +ac, cls. a-I-a ScBi'a lec'iei 1. Pre!iele a$ari'iei %a%ului dac - aria de locuire: spaţiul carpato-dunărean

22


Prof. Zidaru Ionuţ

- unificarea triburilor: religie şi limbă comună, dezvoltare economică, stratificare socială, pericole eterne

2. S%a%ul dac c&"du de =urei%a @2:44 7.-r. - 6urebista: cel dinti şi cel #ai #are dintre regii din /racia - ajunge rege #n jurul anului 4> #9r - consolidarea statului #n plan intern - punctul central al puterii sale militare şi politice este /armizegetusa %egia - etinderea teritoriului statului - societatea este structurată: ari%&cra'ie 7tarabostes şi &a!e"i de rC"d 7comati - economia se bazează pe producţia obştilor săteşti formate din oameni liberi

*. Re#a%ul lui Deceal @:10/ - intern: dezvoltare economică, consolidarea centrului politico-religios - regatul nu mai are #ntinderea din timpul lui 6urebista - etern: războaie cu mperiul %oman @ 4;, 44< pacea din 4H: - )acia devine regat clientelar - războaiele din +>+-+>3, +>I-+>=< pacea din +>3: - cucerirea )aciei - romanizare, etnogeneză

Cine au fost daco-geţii0 Cu ce !o!ulaţii se &n1ecinau0 .n epoca antică, locuitorii teritoriului de astăzi al rom*nilor au fost dacii, numiţi astfel de romani, #n timp ce grecii le spuneau geţi 

23


Prof. Zidaru Ionuţ

"rintre populaţiile vecine dacilor s-au numărat celţii, sciţii, bastarnii germanici, grecii 

"e litoralul Mării &egre, grecii au #ntemeiat oraşe ale căror urme pot fi văzute şi azi: 9istria, 2omis 7azi, Constanţa, Callatis 7azi, Mangalia 

)e la greci, dacii au #nvăţat să folosească roata olarului, moneda, scrierea cu alfabet grecesc 

 

Mai t*rziu, au utilizat alfabetul latin, preluat de la romani

Care era #odul de 1iaţ% al daco-geţilor0

(cupaţiile dacilor au fost agricultura, meşteşugurile şi comerţul $i cultivau gr*u, orz, mei, legume, creşteau animale, albine, practicau olăritul şi metalurgia 

Majoritatea caselor oamenilor de r*nd erau construite din lemn, pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu ţiglă, şindrilă sau cu paie 

Cetăţile dacilor 7numite dava erau de obicei construite #n locuri #nalte, greu de cucerit, pe v*rfurile dealurilor sau ale munţilor st*ncoşi, fiind apărate cu ziduri din piatră 

Care era religia daco-geţilor0 )acii se rugau mai multor zei, deci aveau o credinţă politeistă  "rincipalul zeu adorat era Jalmois, divinitate a "ăm*ntului  .n sanctuarele din Munţii (răştiei , de la cetatea /armizegetusa, slujea marele preot 

Cu# erau organi$aţi daco-geţii0 +aco-geţii erau organi$aţi &n triburi şi uniuni de triburi. 2riburile erau formate din mai multe familii 

Conducerea triburilor era deţinută de tarabostes 7 pileati, şefi politici şi militari care formau aristocraţia 

( altă clasa socială era cea a oamenilor de r*nd, comati *capillati+. 



)ezvoltarea societăţii dacice şi ameninţarea romană i-au determinat pe daci să se unească pentru a-şi forma un stat propriu Astfel, regatul dac a fost #ntemeiat #n secolul  #9r, de 6urebista )upa moartea acestuia 7 #9r, statul s-a făr*miţat

24


Prof. Zidaru Ionuţ

G*2PA nr.3 + %ealizaţi un ciorchine plec*nd de la tema 'piritualitatea geto(dacilor

2. Fia de lucru

25


Prof. Zidaru Ionuţ

E/e spune ca un get pe numele Jalmois ar fi sclavul lui "itagora şi că ar fi deprins de la acesta cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările aceea a sale l-ar fi dus acolo7F Mai #nt*i, s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după şi primit numele de zeu, petrec*ndu-şi viaţa #ntr-o peşteră' /2%A6(&, !eograp&ia a /tabiliţi rolul pe care l-a deţinut Jalmois #n spiritualitatea geto-dacilor b &umiţi alte două zeităti din panteonul geto-dac c Cine a fost cel mai renumit slujitor al cultului zalmoianG

RUPA "r 2 + "rezentaţi politica interna a lui 6urebista KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK 3 $numeraţi teritoriile supuse de 6urebista prin forţă ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________

 &umiti I cetăţi din compleul de fortificaţii din Munţii (raştiei KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK

4. Fişa de lucru E6oerebistas, bărbat get, lu*nd conducerea neamului său a ridicat pe oamenii aceştia, ticălosiţi de nesf*rşitele războaie, i-a #ndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa #nc*t #n caţiva

26


Prof. Zidaru Ionuţ

ani a #ntemeiat o mare stăp*nire ţi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine< ba a ajuns să fie temut chiar de romani' a &otaţi anii domniei lui 6urebista b Care a fost rolul preotului )eceneu #n timpul domniei lui 6urebista c &otaţi semnificaţia numelui 6urebista

*o#a Antica, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

27


Prof. Zidaru Ionuţ

1. Analiz*nd tetul despre aşezarea %omei şi imaginea alăturată stabiliţi următoarele: a "oziţia geografică a %omei b Condiţiile natural ale zonei deamplasare a cetăţii eterne ,,Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tăr/muri pentru întemeierea oraşului, aceste coline denude respire un aer at/t de curat, at/t ,de sănătos, un fluviu at/t de binefăcător pe care seaduc roadele ţărilor de la mi5locul păm/ntului, unde se fac transporturile pe corăbile maritime un oraş în vecinătatea mării, bucur/ndu(se de toate foloasele, nefiind nici prea apropiat de mare, ca să fie ameninţat de prime5dia năvălirii străinilor ce vin cu flotele lor. @n oraş ce se află în mi5locul regiunilor "taliei, un loc creat parcă anume ca să fie prielnic pentru creşterea oraşului.)

*o#a Antica, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2

28


Prof. Zidaru Ionuţ

dentificaţi structura societăţii romane pe baza tetului şi a imaginii de mai jos

,,'ocietatea romană era împărţită în !atricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de drepturi politice şi participau la conducerea oraşului. -ceştia erau marii proprietari de păm/nt, uniţi în c/teva familii A gentes. atricieni constituiau aristocraţia socială constituită pe baza originii. Plebea , reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau origine nobilă, nu aparţineau unui gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari din alte cetăţi.

*o#a Antica, Cls. a-I-a 1.


Completaţi tabelul de mai jos cu instuţiile !epublici n"nd cont de at!ibuţiile acesto!a.

29

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel co#!us tot din 455 de !atricieni !atres 6 şefii clanurilor şi foştii consuli la care #ai tr$iu li se 1or ad%uga şi !lebei. 7ua acu# "ot%rrile &n cele #ai i#!ortante !roble#e de stat şi consilia acti1itatea tuturor #agistraţilor senatus consultu#. A1ea atribuţii &n ad#inistraţie, religie extern%.

*o#a Antica, Cls. a-I-a

Prof. Zidaru Ionuţ

)rau extraordinare, ordinare şi !o!ulare. For#ate din consului, !retori, cen$ori, c1estori, edili şi tribuni !lebei.

+ecideau &n !roble#e religioase, !acea şi r%$boiul, alegeau tribunii, c"estorii şi edilii.

finanţe, consuli consules. Aleşi !e ti#! de !olitic% un an dintre !atricieni, ei deţineau !uterea su!re#% &n stat. )i co#andau ar#ata, con1ocau şi !re$idau senatul şi co#iţiile şi 8udecau &n ulti#% instanţ% !rocesele cele #ai &nse#nate. Purtau toga cu #arginile roşii şi erau escortaţi de o gard% for#at% din 39 lictori care duceau !e u#eri un #%nunc"i de nuiele şi o secure fasciile, si#bolul !uterii su!re#e. 7a ex!irarea ter#enului #agistraturii, consulii !uteau fi traşi la r%s!undere !entru fa!tele lor, dac% ele erau socotite abu$i1e.

Co#iţiile curiate şi co#iţiile centuriate din ti#!ul, regalit%ţii au fost #enţinute. :ns% co#iţiile curiate şi-au !ierdut #ai tr$iu i#!ortanţa, #ulte din atribuţii trecnd asu!ra senatului şi co#iţiilor centuriate. :n ti#!ul re!ublicii au fost create adun%rile !e triburi ale !lebeilor, co#iţiile tribute. 7a &nce!ut, acestea alegeau !e #agistraţii !lebeilor ; tribunii. Mai tr$iu, cnd !lebeii au obţinut dre!turi egale cu !atricienii, "ot%rrile co#iţiilor nu#ite !lebiscite, au luat caracterul de legi obligatorii !entru &ntreg !o!orul ro#an.


30


Prof. Zidaru Ionuţ

1. )iagrama 8enn %ealizaţi o comparaţie #ntre %oma regală şi %epublica romană ma repub li c a o n R

a re gal a o m

R

a

*o#a Antica, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. + + !olosind harta de mai jos, urmăriţi desfăşurarea războaielor pentru cucerirea bazinului Marii Mediterane şi rezolvaţi următoarele cerinţe: 31


Prof. Zidaru Ionuţ

a dentificaţi #ntinderea statului roman la sf*rşitul acestor războaie b Cum vă eplicaţi susccesul acestor cuceririG



32


Prof. Zidaru Ionuţ

#!imul t!ium$i!at% Caesar& Crassus& Pompei

Citi5i cu aten5ie tetul de mai jos: L Caesar 7 s-a prezentat la alegerile de consul i a fost ales 7 #mpreună cu Calpurnius 6ibulus .ndată ce a luat #n primire slujba de consul, a #nceput să aducă #n fa5a poporului proiecte de legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte #ndrăzne5, care propune, pe placul mul5imii, votarea de colonii sau #mpăr5irea de păm*nturi 7)e aceea, #n /enat, nobilimea se #mpotrivea proiectelor sale Caesar, care de mult timp urmărea un prilej de ceartă, strig*nd i zic*nd că /enatul, cu nemăsurata-i #ng*mfare i răutate, #l silete să coboare #n mijlocul mul5imii, a dat fuga i acum #n adunarea poporului Ni av*nd de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă pe "ompei, Caesar i-a #ntrebat pe acetia dacă #i #ncredin5au legile7$i #ntr-adevăr, #i făgăduiau ajutor, iar nobilii s-au m*niat, spun*nd că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li se cuvenea, nici cu cinstea ce trebuia arătată /enatului, dar poporului i-a plăcut' 7"lutarh, 8ie5i paralele "ornind de la acest tet, răspunde5i la următoarele #ntrebări: + Men5iona5i, pe baza tetului, modul #n care putea fi ocupată func5ia de consul 3 Men5iona5i, pe baza tetului, două cauze ale #mpotrivirii nobilimii fa5ă de politica lui Caesar  "reciza5i secolul #n care se desfăoară evenimentele din tet  "rezenta5i o altă magistratură a %epublicii romane, #n afara celor precizate #n tet I #!e'enta(i un alt e$eniment isto!ic& )n a*a!a celo! men(ionate )n te+t& des*,-u!at )n pe!ioada c!i'ei epublicii !omane.


33


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 

1.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din listă astfel #nc*t să obţineţi un tet corect istoric: ,,0upă ce a organizat în sec. al "7 lea o e2celentă armată a cărei unitate de bază este legiunea, 1oma cucereşte "talia în sec. al """ lea. %a îşi desăv/rşeşte atunci organizarea guvernării sale fondată pe adunările de cetăţeni, Comiţiile, o ierar&ie de......................... aleşi de........................care asigură continitatea........................şi din care fac parte reprezentanţii marilor familii. 0upă tradiţie, în BB î. 4r. lebea s(a retras pe -ventin. %a a obţinut astfel crearea instituţiei magistraţilor plebei. -ceşti.......................ai plebei, aveau puteri e2trem de întinse.)

7ista ter#eni< #agistrat, *e!ublic%, 'enat, tribun, !lebeu.

Princi!atul lui Augustus, cls. a-I-a

34


Prof. Zidaru Ionuţ


1. 2.

Analizaţi cauzele care au dus la sf*rşitul %epublicii romane Credeţi că regimul republican ar mai fi putut continuaG Completaţi spaţiile libere cu titlurile pe viaţă pe care le primeşte (ctavianus: a................................, şeful religiei ro#ane. b................................., adic% #%ritul, sl%1itul, cu care !n% atunci doar $eii erau denu#iţi. c................................., co#andant su!re# al ar#atei. d.................................., !%rinte al !atriei. e...................................., !ri#ul dintre senatori.

*. &umiţi reformele adoptate de )iocleţian şi Constantin cel Mare pentru salvarea unităţii mperiului %oman

Princi!atul lui Augustus, cls. a-I-a

35


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

(rdonaţi cronologic următoarele evenimente istorice: a "rincipatul b %epublica c "răbuşirea mperiului %oman de Apus d $dictul de la Milano

Menţionaţi o asemănare şi o deosebire #ntre %epublica %omană şi mperiul %oman 7"rincipatul  Citiţi, cu atenţie, următoarea sursă istorică şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,epidus sfătui poporul să(l aleagă pe Caesar dictator şi se grăbi sa(i confere el însuşi această demnitate, încălc/nd datinile străbune. Caesar luă dictatura în primire de îndată ce intră în 1oma. -fară de faptul că avea la dispoziţie întreaga putere armată, îşi însuşi în parte şi puterea legislativă civilă, pe care i(au conferit(o acei membri ai 'enatului care nu părăsiseră Capitala.) a. Menţionaţi, din text, o instituţie a *e!ublicii ro#ane. b. Preci$aţi, din text, o #agistratur% a *e!ublicii ro#ane. c. Preci$aţi, o ase#%nare &ntre *e!ublica ro#an% şi Princi!at. 2.

,,Moştenirea cultural% a Antic"it%ţii” cls. a-I-a

36


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 1 + "riviţi harta şi identificaţi principalele civilizaţii ale omenirii Ce mostenire au lăsat omenirii aceste civilizaţii ale (rientului AnticG Ce #nţelegeţi prin moştenire culturală

3 Ce tipuri de scriere au apărut #n (rientul AnticG Mai cunoaşteţi şi alte creaţii materiale, artistice şi literare ale popoarelor din (rientul AnticG


37


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 2 + Asociază corect monumentele de artă din imaginile de mai jos cu civilizaţiile căruia #i aparţin

A

3

=

D

E


38


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. * 1.

Care sunt cele mai importante construcţii antice greceşti Ce stiluri ale artei greceşti cunoaşteţiG dentificaţi pe baza imaginilor de mai jos cele mai cunoscute capodopere ale sculpturii clasice greceştiG

39


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Moştenirea cultural% a Antic"it%ţii” cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 4 1.

%ealizaţi o diagramă 8enn pe tema -rta monumentală greacăD-rta monumentală romană.

+iagra#a =enn

40


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Moştenirea cultural% a Antic"it%ţii” cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. + 1.

Care sunt cele mai importante construcţii antice romane dentificaţi pe baza imaginilor de mai jos cele mai cunoscute capodopere ale artei romane clasiceG

41


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Moştenirea cultural% a Antic"it%ţii” cls. a-I-a ScBi'a Lec'iei De6. 3ul%ura  totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire.

I.

3ul%ura #reac5. Tr55%uri

- -rta este legată de religie. - se concentrează pe construcţii de palate şi temple, încon5urate de cele mai multe ori de ziduri de apărare. - iniţial materialul de construcţie a fost lemnul, apoi piatra şi marmura. - #emplul grecesc se înalţă pe coloane, care sunt de trei tipuri: ionice, dorice, corintice. - -rta plasează în centrul său,
II.

D&!e"ii de !a"i6e%are A. Ar%a *-r&itectura, 'culptura, ictura, Ceramica+ =. G%ii"'a, 6il&&6ia, li%era%ura, %ea%rul.

III.

Reali>5ri 7" d&!e"iul cul%urii A. Ar%a a. ArBi%ec%ura : /e#!lul ( modelul de ar&itectură care predomină, decorat cu statui, friza A banda laterală îngustă cu bazoreliefuri şi coloanele. 'tilurile: ionic, doric, corintic. )difici ridicate pe -cropole, %re&teionul b. Scul$%ura : reprezintă corpul uman #n mişcare c. *e!re$entanţi A3Eron, luc. ,,0iscobolul) - &idias, luc. ,,-t&ena art&enos), ,,?eus din
d. Pic%ura  se dezvoltă odată cu sculptura. e. *e!re$entanţi Aolignot A fresce cu scene mitologice şi scene din istoria -tenei. f. 3era!ica  se înscrie în creaţiile artistice de o mare frumuseţe. 7asele împodobite cu scene mitologice, de muncă, 5ocuri publice, şi episoade din poemele &omerice, pictate cu figuri roşii pe fond negru. =. G%ii"'a, 6il&&6ia, li%era%ura, %ea%rul. - evoluat împreună cu filosofia.

42


Prof. Zidaru Ionuţ

a. D&!e"ii de !a"i6e%are - Mate#atica ; geo#etria ; #&ales din 3ilet, itagora, %uclid, astrono#ia - -ristar&, #&ales din 3ilet. Medicina ; 4ipocrate, circulaţia s/ngelui, creierul, nervi. Geografia ; 'trabon, tolomeu din -le2andria Istoria ; 4erodot, luc. ,,"storii), #&ucidide, ,,"storia războiului peloponesiac) Filosofia ; 4eraclit din %fes, 0emocrit, 'ocrate, laton, şi -ristotel. 7iteratura ; poemele epice "liada şi
I.

3ul%ura r&!a"5. Tr55%uri

- Caracter urban, influenţată de cultura greacă. - 3ateriale de construcţie: cărămida, mortarul şi betonul. - -par inovaţii noi: arcul, cupola. - @rbanizarea. -

a. D&!e"ii de !a"i6e%are . Ar%a *-r&itectura, 'culptura, ictura,+ ArBi%ec%ura A #ilitar% ( castre, arcuri de triumf, Colosseumul, -rcul de triumf A #itus, Columna lui #raian. religioas% A templul de la 1oma, templul lui -ugustus, ant&eonul. ci1il% A palatele imperial, vilele, vila rustica, basilica, t&ermele lui #itus, Nero, drumurile romane, apeducte etc. c. Scul$%ura: portrete ale împăraţilor, bustul, basorelieful. d. Pic%ura  fresce romane, scene din viaţa cotidiană.

.

3&"clu>ii Cultura greac% şi ro#an% au #arcat !rofund istoria ci1ili$aţiei u#ane. Moştenirea cultural% a Antic"it%ţii a &#bog%ţit !atri#oniul cultural occidental !rin #odelele şi 1alorile create şi !ro#o1ate.

+icţionar< Cultura  totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire. Acro!ol% A zona cea mai înaltă a unui polis, care era centrul religios şi loc de refugiu în caz de prime5die. Fri$% A element al ar&itecturii antice greceşti, situat în partea superioară a unei construcţii, ornament cu basoreliefuri, sculpturi şi picturi. Portic A galerie desc&isă susţinută de coloane şi pilaştri. Ca!itel A partea de sus mai groasă şi ornată a unei coloane. 43


Prof. Zidaru Ionuţ


,,'tate #edie1ale &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a-I-a, + dentifica#i pe baza hărţii de mai jos formaţiunile prestatale rom*neşti din sec O-O

"e baza hăr5ii, şi a cunoştinţelor de istorie dob*ndite #n anii anteriori, realiza5i un tabel privind forma5iunile politice atestate documentar #n spa5iul rom*nesc #ntre secolele al O-lea i al O 2abelul va avea următoarele rubrici: /paţiul geografic

Căpetenii locale

2ipul formaţiunii prestatale

44

/ursa documentară care o atestă


Prof. Zidaru Ionuţ

,,State medievale în spaţiul românesc” Cls. a-IX-a,


1.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,0e întindere şi însemnătate variată, autonomiile rom/neşti erau grupări de sate *obşti săteşti+ şi cătune modelate în general după cadrul geografic în care se alcătuiseră: văile unor r/uri, depresiuni intramontane, zone prote5ate de munte şi păduri. 8n acest cadru şi( au găsit ocrotire auto&tonii *cnezate, voievodate, ţări+ împotriva invaziilor. 3untele şi pădurea au îndeplinit timp de secole o funcţie vitală salvatoare în istoria rom/nească şi au intrat ad/nc în conştiinţa noastră.)

"recizaţi, pe baza tetului, factorul de continuitate al vieţii rom*neşti după formarea poporului rom*n b. )escrieţi, cu ajutorul tetului, viaţa comunităţilor rom*neşti la #nceputul mileniului al  lea c. $plicaţi sintagma ,,codrul, frate cu rom/nul). Motivaţi funcţia salvatoare a muntelui #n istoria noastră d Menţionaţi, pe baza tetului, principalele autohtonii ale rom*nilor a.

2.

Ce #nţelegeţi prin termenul de obşte sătească G )ar cnezat, voievodatG

,,'tate #edie1ale &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. * 45


1.

Prof. Zidaru Ionuţ

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

3"e>a%e şi (&ie(&da%e r&!C"eş%i la ud de 3ar$a'i  +i!lo#a ca1alerilor ioaniţi H124 .n numele /fintei 2reimi una şi nedespărţită, Amin 6ela, din mila lui )umnezeu regele 0ngariei, )almaţiei, Croaţiei, %amei, /erbiei, 1aliţiei, ?odomeriei şi Cumaniei de-a pururea PQ )upă o #ndelungată sfătuirecu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la această hotăr*re, luată dimpreună cu venerabilul bărbat %embald, marele preceptor al caselor ospitalierilor din erusalim din părţile de dincolo de mare, PQ #i dăm şi #i dăruim lui şi prin d*nsul numitei case, #ntreaga ţară a /everinului #mpreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce at*rnă de ea, precum şi cu cnezatele lui oan şi !arcaş p*nă la r*ul (lt, afară de păm*ntul cnezatului voievodului ?itovoi, pe care #l lăsăm rom*nilor aşa cum l-au stăp*nit aceştia şi p*nă acum PQ Ri mai #ngăduim ca jumătate din toate veniturile şi foloasele ce se vor str*nge pe seama regelui de la rom*nii care locuiesc #n ţara ?itua @ #n afară de Sara 9aţegului cu cele ce ţin de d*nsa @ să le culeagă sus-zisa casă Mai voim ca sus-zişii rom*ni să ajute pe sus-zişii fraţi cu mijloacele lor ostăşeşti #ntru apărarea ţării şi #nfr*ngerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de către străini, iar din partea lor aceşti fraţi să fie datori la prilejuri asemănătoare să le dea lor sprijin şi ajutor, pe c*t le va sta #n putinţă PQ "e l*ngă aceasta, am dăruit amintitului preceptor şi prin d*nsul casei ospitalierilor toată Cumania, de la r*ul (lt şi munţii 2ransilvaniei, sub aceleaşi #ndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la ţara /everinului @ #n afară de ţara lui /eneslau, voievodul rom*nilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăp*nit-o şi p*nă acum @ şi #ntru totul sub acele #ndatoriri, r*nduite mai sus cu privire la ţara ?itua .nsă nu vrem să trecem cu vederea acest lucru, că de la intrarea #n stăp*nire a des-pomeniţilor fraţi, timp de douăzeci şi cinci de ani, numita casă va str*nge toate veniturile ţării Cumaniei #n #ntregime, afară de cele din sus-amintita ţară a lui /eneslau, din care vor avea numai jumătate din venituri şi din foloase PQ

a. Care sunt formaţiunile statale rom*neşti menţionate #n tetG . Cui erau subordonate acesteaG c. Menţionaţi, la ce document face referire tetulG d. /crieţi o informaţie aflată #n relaţie cauză-efect selectată din sursă e. "recizaţi, pe baza sursei numele unor căpetenii locale

,,'tate #edie1ale &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. 4 46


1.

Prof. Zidaru Ionuţ

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,'puneţi lui -rpad, ducele @ngariei, stăp/nul vostru, că(i suntem datori ca prieten unui prieten.."ar păm/ntul pe care l(a cerut bunăvoinţei noastre nu i(l vom da niciodată.....Şi nu ne tulbură cu vorbe cu acele trmise, că e un conducător din neamul regelui -tilla..... C&iar dacă acela a răpit cu sila păm/ntul acesta de la strămoşul meu, acum însă din milostivirea stăp/nului meu, împăratul de la Constantinopol, nimeni nu poate să(l mai smulgă din m/inile mele.) Anon>#us ; Gesta (ungaroru#

a 2ranscrieţi din tet fragmentul care demonstrează relaţiile eterne ale lui Menumorut b Menţionaţi, pe baza tetului, o cauză care a dus la confruntarea dintre unguri şi rom*ni c "recizaţi rezultatul confruntării dintre conducătorii rom*nilor şi a maghiarilor d !ormulaţi un punct de vedere privind formarea statului medieval 2ransilvania e &umiţi, documentul la care face referire sursa

2. Completaţi spaţiile libere de pe prima coloană cu cifra corespunzătoare de pe coloana a doua: FFFFFA. )iploma cavalerilor ioaniţi =. 6asarab  3. 6ogdan . D. )obrotiţă

,,'tate #edie1ale &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. +

47

1. Moldova 2. )obrogea *. +3; 4. Sara %om*nească +. 2ransilvania


1.

Prof. Zidaru Ionuţ


3a!$a"ia lui 3ar&l R&er% de A"&u şi 5%5lia de la P&ada H1**0  rela%area Cronicii !ictate de la =iena ,,8n acelaşi an în care a murit nevrednicul de pomenire Felician, adică în anul domnului GHHI, regele şi(a adunat o mare oaste J...K şi J...K s(a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin 'everin în ţara voievodului rom/nilor, 6asarab, ţară care nu poate fi locuită de un popor neobişnuit cu ea, ca să alunge din această ţară pe 6asarab, sau cel puţin să dea în posesiune ţara aceluia unuia dintre curtenii săi, cu toate că voievodul plătise întotdeauna cu credinţă darea cuvenită maiestăţii sale regelui.J...K 1egele a a5uns pe o cale oarecare cu toată oastea sa, dar calea aceasta era cotită şi înc&isă de am/ndouă părţile de r/pe foarte înalte de 5ur împre5ur, şi pe unde această cale era mai largă, acolo rom/nii în mai multe locuri o întăriseră J...K 3ulţimea nenumărată a rom/nilor sus pe r/pe a alergat din toate părţile şi a aruncat cu săgeţi asupra oastei regelui care se găsea în fundul unei căi ad/nci. J...K Cădeau tineri şi bătr/ni, principi şi nobili fără nici o deosebire. Căci această tristă înt/mplare a ţinut mult de la ziua a şasea a săptăm/nii p/nă la ziua a doua a săptăm/nii viitoare. J...K Şi a fost un cumplit dezastru, căci au căzut o mulţime de ostaşi, de principi şi de nobili."ar regele îşi sc&imbase însemnele armelor sale. J...K Şi însuşi regele abia a scăpat cu c/ţiva inşi. J...K) a. . c. d. e.

)espre ce voievod rom*n este vorba #n tetG )escrieţi locul lupteiT Cum a scăpat regele maghiarG /crieţi o informaţie aflată #n relaţie cauză-efect selectată din sursă Menţionaţi, pe baza sursei o cauză a conflictului dintre 6asarab şi Carol %obert de Anjou "recizaţi, izvorul istoric care face referire la bătălia de la "osada

2.


F&r!area %a%ului !&ld&(ea" 7" (i>iu"ea cr&"icarului I&a", arBidiac&" de TCr"a(a H!il&cul ec&lului al ;I:lea ,,"ar în acel timp 6ogdan, voievodul rom/nilor din 3aramureş, adun/nd în 5urul său pe rom/nii din acel district, trecu pe ascuns în ţara 3oldovei, supusă coroanei regatului ungar, dar lipsită de locuitori de multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate că a fost lovit de mai multe ori de armata regelui, cresc/nd mult numărul locuitorilor rom/ni, acea ţară a crescut JdevenindK un stat. 8nsă voievodul pe care(l alegeau rom/nii din acea ţară se recunoştea drept vasal al regelui @ngariei, oblig/ndu(se să plătească censul la timpul obişnuit.)

a. )espre ce voievod rom*n este vorba #n tetG . Care era situaţia Moldovei p*nă la venirea acestuiaG

,,'tate #edie1ale &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. / 48


Prof. Zidaru Ionuţ


9 0obrogea fusese a unui despot cu numele 0obrotici, care o mo;tenise de la fratele său 6alica, ce(;i avea re;edina la Cavarna ;i o mărise, at/t spre miazăzi, cucerind 7arna ;i regiunea pănă la 3esembria, c/t ;i spre miazănoapte, ocup/nd la un moment dat, în GHLL, ;i C&ilia. 0upă 0obrotici, a urmat fiul său "vanco: acsta are lupte cu turcii în GHMM ;i dispare de pe scena istorică. 8n anii următori, GHMM(GHI, constatăm că cea mai mare parte din statul lui "vanco 0obrotici este în stăp/nirea lui 3ircea care se intitulează, în documente latine, din GHI ;i GHG c&iar în acest fel: 9terrarum 0obrodicii depotus). Felul în care 0obrogea a a5uns în m/na lui 3ircea nu e încă bine lămurit. robabil, fapta a avut loc prin luptă, poate prin luptă cu turcii care atacaseră pe "vanco. 0/rstorul( 'ilistra de azi( va fi ;i el c/;tigat, în aceea;i epocă: GHMM( GHM. 0acă această cetate apare în titlul lui 3ircea ca o entitate deosebită, separată de 0obrogea în care se găse;te totu;i, faptul se e2plică prin împre5urarea că 0/rstorul n(a aparinut politice;te niciodată statului lui 0obrotici, ci arului de #/rnovo el nu putea fi a;adar contopit cu posesiunea transdanubiană a celui dint/i).

 Constantin C. Giurescu, Istoria *o#nilor a. . c. d. e.

dentifica5i căile de constituire ale statului )obrogea "reciza5i nucleul viitorului stat dobrogean "rezenta5i raporturile dintre vanco i turci /emnala5i conducătorii statului dobrogean $plica5i titulatura lui Mircea L terraru# +obrodicii de!otus'

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. 1

49


Prof. Zidaru Ionuţ

)escrieţi cu ajutorul hărţii de mai jos situaţia internaţională din perioada sec O8-O8 dentificaţi Marile "uteri din sec O8-O8

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. 2 1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ele

50


Prof. Zidaru Ionuţ

E Sările %omane au devenit obiect de disputa #ntre Marile "uteri, sau ţinta epansiunii acestorastoria noastră a fost o permanentă tr*ntă cu primejdia, rom*nii fiind nevoiţi să lupte pentru a-şi păstra fiinţa statală şi autonomia' E 2entativa de transformare a Sărilor %om*ne #n paşal*curi au fost, dar remarcabilă capacitate de rezistenţă probată #n numeroase confruntări 7 %ovine, 8aslui, Calugareni, 1iurgiu a salvat fiinţa lor statală' E"e de altă parte, turcii nu s-au hazardat să cucerească Sările %omane şi datorită unei conjuncturi internaţionale: interesul marilor din regiune de a menţine statele rom*ne ca statetampon #ntre ele' E%aţiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare, motiv pentru care "oarta prefera un regim indirect de dominaţie cu administraţie rom*nescă, mult mai rentabil pentru statul otoman' E2ratatele #ncheiate, deşi purtau amprenta medievală a raporturilor de vasalitate, nu reprezentau o ştirbire a suveranităţii lor politice şi a integrităţii teritoriale'

a. Cerinţa< e baza te2telor de mai sus identificaţi motivele pentru care $ările 1omane nu au fost transformate în paşal/curi. b. Ce înţelegeţi prin termenul de capitulaţii 

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. * 1.

3i%i%i cu a%e"%ie %eJ%ele

A. Asup!a acestui /i!cea ca!e a )nceput )nt"i mai )nainte !,'boi& ... Baia'id ...& ,sindui $in,& a po!nit cu !,'boi -i t!ec"nd peste st!u un,!e me!ea )nainte !obind (a!a. a! /i!cea& st!"n"nd cu !ij, oastea (,!ii& nu -ia *,cut planul 51


Prof. Zidaru Ionuţ

s, $in, asup!a lui s, dea lupta ... )ns,& se (inea -i el cu a!mata pe u!ma lui Baia'id p!in p,du!ile de steja! ale (,!ii& ca!e sunt multe -i acope!, )n toate p,!(ile (a!a& s, nu e u-o! de umblat pent!u du-mani -i nici lesne de cuce!it. i (in"nduse pe u!ma lui& s,$"!-ea isp!,$i $!ednice de amint& d"nd lupte& c"nd $!eo unitate du-man, !up"nduse& se )nd!epta uneo!i p!in (a!, dup, !an, sau la p!,dat $ite -i a-a cu *oa!te ma!e )nd!,'neal, se (inea de a!mata otoman,. :in"nduse de u!ma lui Baia'id& se lupta )nt!una cu el& )n cip st!,lucit.;

(Laonicus Chalcocondil, Expuneri istorice) B. i l,nci

nenum,!ate sau *!"nat atunci -i mul(imea s,e(ilo! a *ost nenum,!at,& )nc"t $,'duul nu se mai putea $edea de desimea lo!. ... Baia'id sa )nsp,im"ntat -i a *uit -i !"ul acela cu!ea !o-u de s"nele ce ie-ea din mul(imea t!upu!ilo! c,'ute. (O cronică bulgară conemporană despre băălia de la !o"ine) C. i anume& mai )nt"i ca noi& c"nd -i de c"te o!i de acum )nainte domnul nost!u !eele 
(#raaul de alian$ă dinre %ircea cel Băr&n 'i igismund

de Luemburg, * mar+e 1-, Bra'o") /. =icmon >?iismund@ c!aiul unu!esc& adun, toat, t,!ia desp!e apus domnii& $oie$o'ii& boie!ii& nem(i -i *!ance'i -i p!e uscat -i p!e un,!e c, nu se $edea apa de mul(imea co!,biilo! $enea /i!cea $oie$od cu !om"nii -i de la /anoil #aleoloul $eni!, co!,bii multe pline de $oinici din :a!i!ad Constannopol -i den ene(ia 30 de co!,bii& deci me!ea c!aiu pe uscat )n jos p!e un,!e cu *al, ma!e -icu o- tocmite& )mpl,to-a(i& polei(i -i sclipea de(i p,!ea c, !,sa!e soa!ele& -i c"nd sosi la cetatea de ecopoe& el $!ea s, o ia& ia!, Baia'id st!"nse tu!cii cu totul desp!e !,s,!it -i p,'i!, cu!"nd de se lo$i!, *,(i- cu cei desp!e apus -i *u s*ad, ma!e )n mult, $!eme ce )n$inse!, tu!cii p!e unu!i& ia!, c!aiul scap, )nt!o co!abie& ia! Baia'id iau onit p"n, la un,!e -i mul(i se )neca!, )n un,!e. Pornind de la acese surse răspunde$i urmăoarelor cerin$e% 1. Numiţi un popor menţionat în sursa C. . !reci"aţi secolul la care se re#er$ sursa C. %. Numiţi conduc$torul menţionat atât în sursa & cât 'i în sursa (. ). Scrieţi litera corespun"$toare sursei care susţine punctul de vedere con#orm c$ruia se #olose'te ca tac*c$ atacul surpri"$ asupra adversarului. +. Scrieţi dou$ in#ormaţii aate în relaţie cau"$-e#ect selectate din sursa C. . ormulaţi, pe /a"a sursei 0, un punct de vedere re#eritor la armata condus$ de Siismund, #olosind dou$ in#ormaţii selectate din surs$. 2. 3enţionaţi din sursa C trei in#ormaţii re#eritoare la o/liaţiile lui 3ircea cel ($trân #aţ$ de reele 4nariei. 5. Numiţi sursa care susţine punctul de vedere con#orm c$ruia (aia"id a su#erit o mare în#rânere pe câmpul de lupt$.

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. 4 1. 3i%i'i %eJ%ele de !ai &

52


Prof. Zidaru Ionuţ

UV6un organizator, Mircea a consolidat şi desăv*rşit organizarea instituţională a statului, preocup*ndu-se de sporirea avuţiei ţării şi de #ntărirea capacităţii de apărare .n politica eternă a manifestat abilitate politică şi diplomatică, a intreţinut bune relaţii cu Moldova şi "olonia şi a #ncheiat o alianţă antiotomană cu 0ngaria A sprijinit lupta antiotomană a s*rbilor conduşi de cneazul ?azăr 7+4H şi a luptat #mpotriva turcilor la %ovine 7+HI şi la &icopole 7+H= )upă +>3 s-a implicat #n luptele pentru succesiune din mperiul (toman, susţin*nd diferiţi candidaţi )ar a eşuat #n impunerea unui sultan favorit şi, bătr*n fiind, #n ++; s-a vazut nevoit să plătească tribut' UVAsupra acestuia Mircea care a #nceput mai #nainte război, plec*nd cu armata asupra barbarilor impreună cu #mpăratul rom*nilor /igismund, 6aiazid a lui Murat găsindu-i vina a pornit război< şi trec*nd peste stru, mergea #nainte robind ţara )ar Mircea, str*ng*nd oastea ţării, nu şi-a făcut planul să vină asupra lui şi să dea lupta, ci cu multa grijă şi-a pus la adăpost #n muntele 6raşovului femeile şi copii' UV&oi, Mircea voievodul Sării %om*neşti, duce al !agăraşului şi ban al /everinului, facem cunoscut că domnul /igismund, rege al 0ngariei, a arătat faţă de noi deosebita bunavoinţă şi ne-a dat nouă de la sine şi cu toată milostivireaşi ne-a ajutat mai ales #mpotriva acelor cumpliţi şi ne#mpăcaţi duşmani ai noştri, turcii' UVAdevărat ctitor de ţara, Aleandru cel 6un a desăv*rşit opera de organizare politică şi bisericească a ţării ?unga sa domnie a corespuns unei perioade de pace şi prosperitate .n plan etern a continuat tradiţia bunelor relaţii cu "olonia, #ncheind tratate cu 8ladislav agello 7 +>3, +>, +>;, +++ A sprijinit militar lupta polonezilor #mpotriva teutonilor la 1rumWald 7++> şi Marienburg 7+33 .n +3>,baz*ndu-se doar pe forţele proprii, a respins la Cetatea Alba cel dint*i atac turcesc asupra Moldovei' Eacela care, cel dint*i a făcut să fie ştiut de străini numele moldovenilor p*nă atunci puţin cunoscut'

Cerinţa< pe baza te2telor de mai sus identificaţi O aspecte ale politicii interne şi O aspecte ale politicii e2terne ale lui 3ircea cel 6atran şi -le2andru cel 6un.

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. + 3i%i'i %eJ%ele de !ai & şi r5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e: A. .n anul P+=3, sultanul Mahomed al -leaQ trimite la voievodul 8alahiei P8lad SepeşQ un sol anunţ*ndu-l să vină #n grabă la #nchinăciune PQ8oievodul i-a răspuns #nsă: Lc*t despre sine să vină #nsuşi la #nchinăciune PQ 53


Prof. Zidaru Ionuţ

este cu neputinţă' P/ultanulQ şi-a str*ns armata de pretutindeni, peste +I> de mii< şi, #n vreme de primăvară, PQ a venit la )anubiu P)unăreQ PQ 2iranul trec*nd )anubiul, a străbătut PSara %om*neascăQ PQ 2iranul s-a #nspaim*ntat şi noaptea, c*nd a ridicat corturile, fiindu-i frică, a tras şanţuri şi a ridicat valuri Pde păm*ntQ şi sta #n mijlocul lor 8lahul P8lad SepeşQ #nsă scul*ndu-se dis-de-dimineaţă şi r*nduindu-şi bine oamenii de sub el, a năvălit, c*nd era #ncă #ntuneric, şi, nimerind #n partea dreaptă a taberei, a intrat deodată #năuntru şi p*nă #n ziuă a tăiat turci fără de număr şi p*nă ce s-a luminat de ziuă, mulţi turci s-au ucis #ntre ei C*nd #nsă s-a făcut dimineaţă, rom*nii au intrat #n PtabăraQ lor @MiBail Duca, Istoria turco-bi$antin%  =. )eci să ştii, Măria 2a, că am călcat pacea cu ei Pcu turciiQ PQ 8ăz*nd ei ceea ce am făcut, au părăsit g*lcevile şi certurile pe către le aveau p*nă acum #n toate alte părţi, at*t dinspre ţara şi coroana cea sf*ntă a Măriei 2ale, c*t şi din toate celelalte părţi, şi şi-au aruncat toată turbarea asupră-ne Cum se va deschide vremea, adică primăvara, au de g*nd să vie duşmăneşte, cu toată puterea lor .nsă vaduri n-au, că ai vadurile lor de la )unăre, #n afară de 8idin, am pus să le ardă, să le nimicească şi să le facă pustii )eoarece pe vadul 8idinului prea puţin pot să ne aducă vreun rău, ei ar vrea să-şi aducă vasele de la Constantinopol şi 1alipole, pe mare, la )unăre )eci, Măria 2a, milostive )oamne, dacă voia Măriei 2ale este să ai luptă cu ei, atunci str*nge-ţi toată ţara şi tot poporul de oaste, at*t călăreţii, c*t şi pedestraşii, adu-l #n această ţară peste munţi a noastră şi binevoieşte să te baţi aici cu ei ar dacă nu vrei Măria 2a #nsuţi, atunci fii bun şi trimete-ţi oastea #ntreagă #n părţile transilvane ale Măriei 2ale, #ncă de la sărbătoarea /f*ntului 1rigore )acă #nsă Măria 2a nu vrei să dai toată oastea, atunci dă numai c*t ţi-e voia, măcar 2ransilvania şi părţile secuieşti @Scri&area lui lad Ke$eş c5%re Ma%ia 3&r(i", 11 6eruarie 14/2 3. Ri cum PsultanulQ Mahomed nu avea nici cele trebuincioase pentru oştire şi nici nu putea urmări pe )raculea #n pădurile #n care se ascunsese fără a se epune la primejdii din cele mai mari, pierz*nd pe mulţi dintre ai săi, fu nevoit să facă calea #ntoarsă fără nici o pradă şi fără a dob*ndi victoria pentru care venise ar boierii munteni, scăp*nd de vrăjmaşul care pricinuise at*ta teamă, uitară de binele pe care li-l făcuse )raculea şi #ncepură #mpotriva lui uneltiri periculoase, refuzară a mai face serviciul militar, ridicară #n slăvi pe turci, ponegreau pe )raculea, spuneau că victoria va fi c*ndva mai dăunătoare #nvingătorilor dec*t celor #nvinşi, că turcii nu se poartă cu vrăjmăşie at*ta timp c*t ei le sunt credincioşi şi le plătesc tributul cerut< )raculea, dimpotrivă, se străduia să le arate că nu se cade să ceară pacea de la cei #nvinşi, că apăr*ndu-se cu arma #n m*nă pot trăi #n libertate, şi #n sf*rşit, că at*ta timp c*t va trăi el Sara %om*nească nu va plăti tribut turcilor G. Numiţi statul menţionat în sursa -. O. recizaţi secolul la care se referă sursa 6. H. Numiţi sultanul menţionat at/t în sursa - c/t şi în sursa C.B. recizaţi numele sub care apare voievodul $ării 1om/neşti în sursa -, respectiv în sursa C. P. 'crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia voievodul $ării 1om/neşti este implicat într(o acţiune diplomatică. L. 'crieţi două informaţii aflate în relaţie cauză(efect selectate din sursa C. Q. Formulaţi, pe baza sursei -, un punct de vedere referitor la victoria rom/nilor, folosind două informaţii selectate din sursă. M. 3enţionaţi din sursa 6 trei informaţii referitoare la modalităţile sub care 7lad $epeş îi solicită lui 3atia Corvin să(i ofere a5utor. . Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la abandonarea lui 7lad $epeş de către boieri, folosind două informaţii selectate din sursă. GI. Numiţi sursa care susţine punctul de vedere conform căruia 7lad $epeş c/ştigă o victorie pe c/mpul de luptă.

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr. / 1. 3i%i'i %eJ%ele de !ai & 54


Prof. Zidaru Ionuţ

UVun ostaş cu suflet mare, născut #n s*nul unei nobile şi vestite familii de peste munţiF#ntr-at*ta a devenit de vestit #ncatFs-a ridicat p*na la rangul de voievod al 2ransilvanieiVV UVCneaz rom*n din ţara 9aţegului trecut la catolicism, ancu a #mbraţisat de t*năr cariera armelor, ajung*nd #n ++ voievod al 2ransilvaniei, iar #n += guvernator al 0ngariei A obţinut numeroase victorii asupra turcilor, precum cea din +3 de pe alomiţa sau cele din + din Campania cea lungă )upa eşecul de la 8arna 7+, ancu a reluat ofensiva antiotomană, cariera sa militară fiind #ncununată de lupta de la 6elgrad din +I= ?a scurta vreme dupa acest succes, a murit rapus de ciuma la Jemun şi a fost #nmorm*ntat la catedrala catolică de la Alba uliaVV UV/upranumit şi )racula, domnitorul rom*n este astăzi etrem de cunoscut şi peste hotare )omn autoritar, 8lad 2epeş a dus o politică antiboierească, iar #n plan economic a protejat comerţul autohton A #ntărit organizarea armatei pe care s-a bazat #n lupta antiotomană 0n moment important al acesteia a fost atacul de la 2argovişte 7 +=3 "entru susţinerea luptei #mpotriva turcilor a #ntreţinut relaţii diplomatice cu Matei CorvinVV UV/i aşa mult ura răul din ţara lui, #ncat dacă cineva făcea un rău, furt sau vreo minciună sau nedreptate, nici unul dintre aceştia nu ram*nea viu'

Cerinţa< pe baza te2telor de mai sus identificaţi aspectul e2tern, comun celor doi domnitori, şi politica internă promovată de 7lad $epeş.

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr.  1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ele de !ai &

55


Prof. Zidaru Ionuţ

E!ost-au acestu Rtefan-vodă nu mare de statu, m*nios şi degrabă vărsătoriu de s*nge nevinovat< de multe ori la ospeţe omoriea fără judeţu Amintrilea era om #ntreg la fire, neleanesu şi lucrul sau il ştiia a-l acoperi şi unde nu g*ndiiai acolo il aflai ?a lucruri de războaie meşter, unde era nevoie #nsuşi se varea ca văz*ndu-l ai săi, să nu #ndărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia Ri unde biruia alţii nu perdea nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, sa radica deasupra biruitorilorVV UVbarbat minunat cu nimic mai prejos decat comandanţii eroici, de care at*t ne mirameste cel mai vrednic să i se #ncredintezecinstea de comandant #mpotriva turcilorVV UV)omnia lui /tefan a reprezentat punctul culminant al luptei pentru neat*rnarea şi afirmarea rom*nilor moldoveni .n plan intern, domnitorul a realizat acel echilibru social care i-a #ngăduit să consolideze instituţiile statului şi să dea Moldovei stabilitate şi prosperitate Cei ; de ani de domnie au fost marcaţi de numeroase bătălii: cu ungurii la 6aia 7+=;, cu tătarii la ?ipnic 7+=H, cu polonii la Codrii Cosminului 7+H;, dar mai ales cu turcii la 8aslui 7+;I, %ăzboieni 7+;=, Cătlabuga 7+4I, /cheia 7+4= .n timpul domniei sale prestigiul internaţional al Moldovei a crescut foarte multV UV&u vreau să mai spun c*t de folositoare este pentru treburile creştine aceasta ţara a mea< socotesc că este de prisos, fiindcă lucrul e foarte evident, pentru ca seraiul 0ngariei si "oloniei şi straja acestor două regate Afară de aceasta, fiindcă turcul s-a #mpiedicat de mine, de patru ani mulţi creştini au rămas #n linişte Aşadar, că domni creştini şi cunoscuţi ca creştini, eu recurg la ilustra domnia voastră implor*nd ajutorul vostru creştinesc, spre a-mi păstra această ţară a mea, folositoare pentru treburile creştine, promiţ*nd ca orice dar şi subsidii imi veţi da eu #l voi folosi pe multe căi de c*te ori veţi porunci şi veţi avea trebuinţă, dar numai contra necredincioşilor, şi unde veţi porunci, fără nicio am*nareVV

Cerinţa< pe baza te2telor de mai sus identificaţi rolul pe care l(a 5ucat Ştefan cel 3are şi 3oldova în %uropa centrală şi răsăriteană.

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr.  1. 3i%i%i cu a%e"%ie %eJ%ele de !ai & şi răspunde$i urmăoarelor cerin$e% A. Mehmed-han PQ a ajuns pe malul apei )unărea PQ şi a pornit prin vilaietulX Moldovei, merg*nd cale de mai multe zile PQ .n sf*rşit acel necredincios PRtefanQ, str*ng*ndu-şi de asemenea oastea, a intrat #n fundătura 56


Prof. Zidaru Ionuţ

sălbatică a unei trecători, unde #şi pregătise uneltele sale de război $l porunci călăreţilor săi să descalece şi #i făcu pe toţi pedestraşi, ca să nu fugă, ci să lupte cu #nverşunare PQ Cele două oşti au stat o vreme, lupt*ndu-se pe locul de bătălie 1aziiXX s-au #nv*rtit pe acolo cu ogarii lor, dar au văzut că ei nu ies din pădure Atunci un buluc dintre ei, pun*ndu-şi #n primejdie, s-au ajutat unii pe alţii şi s-au năpustit asupra oştii ghiaurilorXXX PQ )ar şi oastea ghiaurilor răi de fire, care erau c*t un ocean de #ntinsă, pun*ndu-se #n mişcare ca un uragan şi ca un v*nt puternic aducător de nenorociri PQ )ar acei ageamiiXXXX care nu erau obişnuiţi cu luptele au obosit PQ Abia căutau prilejul de fugă C*nd au văzut oarecare #ngăduinţă, ei s-au#mprăştiat de tot şi au fost cauza #nfr*ngerii şi a celorlalţi "ărăsind lupta şi măcelul, au fugit astfel #nc*t nici nu s-au mai uitat #ndărăt &ici nu era chip $i s-au călcat #n picioare ca nişte turme de oi şi nici viteji şi bravi nu au mai putut găsi cale să mai lupte /uleiman-paşa nu a putut să-i str*ngă #ntr-alt loc pe ostaşii aceia care se #mprăştiau (ric*t de mult s-a străduit şi oric*t de multe sforţări a depus, el nu a putut totuşi să-şi #nchege şi să-şi r*nduiască alaiul PQXvilaiet Y provincie< XXgaziu Y soldat victorios #n războaie< XXX ghiaur Y nume dispreţuitor dat de musulmani persoanelor de altă religie< XXXXageamiu Y #ncepător, novice @3r&"icarul %urc Te(ariB:I Ali:I O!a" de$re eJ$edi'ia %urcil&r di" M&ld&(a di" 14+=. Către P0ngariaQ şi către toate ţările, #n care va ajunge această scrisoare, sănătate &oi, Rtefan 8oievod PFQ vă spunem că PFQ păg*nul #mpărat al turcilor #şi puse #n g*nd să-şi răzbune P#nfr*ngerea suferităQ şi să vie, #n luna mai, PpersonalQ şi cu toată puterea sa #mpotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii )ar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută PFQ atunci toată creştinătatea va fi #n primejdie )e aceea, ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri #ntr-ajutor #mpotriva duşmanilor creştinătăţii PFQ ar noi, din partea noastră făgăduim, pe credinţa noastră creştină că PFQ ne vom lupta p*nă la moarte pentru legea creştinătăţii @Scri&area lui G%e6a" cel Mare c5%re $ri"ci$ii creş%i"i, 2+ ia"uarie 14+ 3. &oi, Rtefan, voievod al Moldovei, PFQ #n caz că majestatea regală va merge contra turcilor prin Sara %om*nească, noi, Rtefan 8oievod, vom merge, #n acelaşi timp, #n persoană şi cu toată puterea #mpreună cu majestatea regească )e asemenea, #n caz că majestatea regală ar trimite contra aceloraşi turci pe un căpitan al său prin aceeaşi 8alahie, noi, Rtefan 8oievod, vom merge, de asemenea, #n persoană şi cu toată puterea cu zisul căpitan @Tra%a%ul di"%re G%e6a" cel Mare şi Ma%ia 3&r(i", re#ele U"#ariei, Iaşi, 12 iulie 14+ G. Numiţi un comandant militar menţionat în sursa -. O. recizaţi secolul la care se referă sursa 6. H. Numiţi voievodul menţionat at/t în sursa 6 c/t şi în sursa C. B. recizaţi c/te un stat menţionat în sursa 6, respectiv în sursa C. P. 'crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia voievodul 3oldovei este implicat într(o acţiune diplomatică ce vizează relaţii cu mai multe state. L. 'crieţi două informaţii aflate în relaţie cauză(efect selectate din sursa C. Q. Formulaţi, pe baza sursei -, un punct de vedere referitor la înfr/ngerea turcilor, folosind două informaţii selectate din sursă. M. 'crieţi două informaţii aflate în relaţie cauză( efect selectate din sursa 6. . Formulaţi, pe baza sursei C un punct de vedere referitor la condiţiile în care Ştefan cel 3are se va implica în lupta antiotomană alături de regele @ngariei, folosind două informaţii selectate din sursă. GI. 3enţionaţi din sursa 6 două informaţii referitoare la motivele pentru care Ştefan cere a5utor statelor creştine

,,?%rile *o#ne şi statele 1ecine” , Cls. a-I-a, Fişa de lucru Nr.  1. 3i%i'i %eJ%ele de !ai & 57


Prof. Zidaru Ionuţ

UVo, Mihail voievod, cu mila lui )umnezeu domn al Sării %om*neşti, al Ardealului şi a toată Sara Moldovei UV UV.nt*i Maiestatea sa imperială, c*tă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va da si se va ingriji sa ni se numere de catre oamenii si vistiernicii sai, pentru a ne apara tara si daca soarta ne va fi favorabila, pentru a ataca pe dusman, plata a I >>> de ostasi in bani gata Asemenea daca dusmanul ar izbi 2ransilvania sau partile vecine ale 0ngariei, noi vom dacat mai mare ajutor atat cu oastea care primim plata cat si cu oastea noastra munteneasca Al doilea "entru ca sa putem da acest ajutor cu cat mai multa ravna si dragoste si pentru a putea sluji crestinatatii cu toata credinta, maiestatea sa ne-a dat noua si preascumpului nostru fiu, "etru, 2ara %omaneasca cu toata veniturile sale, drepturile si hotarele sale ca sa o tinem si sa o stapanim in vecie, si ne-o daruieste ca unor slujitori supusi, credinciosi ai sai, preccum si descendentilor nostri in linie dreapta si barbateasca, fara ca sa fim datori a plati vreun tribut sau vreo dare, cu acele libertati si privilegii cu care am stapanito si am tinut-o si pana acumVV UV&oi, Mihail, voievodul partilor 2arii %omanesti ale regatului 0ngariei, si sfetnic al sfintei majestatii imperiale si regale dam de stire si facem cunoscut prin scrisoarea de fata la toti carora se cuvine, ca, deoarece aceasta provincie, 2ara %omaneasca, zace de mai mult de o suta de ani sub jugul turcesc si este supusa unei grele robii, noi, satui de aceasta lunga robie si impinsi de evlavie si dragoste crestineasca, am hotarat sa aducem aceasta provincie in starea ei de mai inainte si sa cerem ajutorul si ocrotirea majestatii sale imperialeVV

Cerinta< pe baza tetelor de mai sus identificaţi politica promovată de Mihai 8iteazul faţă de ţările vecine

,,For#area !o!oarelor euro!ene”, Migraţiile, cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 1. Ce #nţelegeţi prin termenul de migraţie a popoarelor G $istă vreo diferenţă #ntre invazie şi migraţieG 58


Prof. Zidaru Ionuţ

2. Analizaţi harta şi identificaţi: popoarele migratoare, direcţii de migraţie, şi localizarea geografică a acestor popoare

,,For#area !o!oarelor euro!ene”, Migraţiile, cls. a-I-a


59


Prof. Zidaru Ionuţ

1. 3i%i'i %eJ%ul de !ai & şi ide"%i6ica'i cau>ele !aril&r !i#ra'ii. ,,'unt invocate, în general, două tipuri de cauze. 3ult timp s(a pus accentul pe aşa numitele cauze e2terne: popoarele migratoare se pun în mişcare în urma unui impuls declanşat de e2istenţa unor mari bogăţii slab sau prost apărate sau de e2istenţa unor păm/nturi nelocuite. 'au aceste popoare sunt impuse de valurile de migratori venite din ad/ncul -siei, care determină, între altele, năvălirile cronice ale popoarelor stepei..#ot aşa, anumite modificări climatice pot declanşa asemenea migrări ale popoarelor nordice. % însă c/t se poate de evident că principalele cauze ţin c&iar de popoarele care se deplasează. Creşterea demografică #ransformări ale modului de viaţă3utaţii ale structurilor sociale8n acest domeniu, izvoarele lipsesc cu desăv/rşire. Fiecare caz e, foarte probabil, un caz special, şi nu e2istă nici o e2plicaţie generală care să lămurească sosirile succesive ale germanilor seminomazi, precum şi incursiunile caracterizate de violenţă ale călăreţilor stepei, lenta maree a ţăranilor slavi, pirateria maritimă a sa2onilor şi a scandinavilor sau cucerirea islamică.)

3eri"'5 Completaţi diagrama os de peşte cu următoarele cauze ale migraţiilor:

,,,,Cauze naturale,,,,

::::::::::::::::::::::::

Cau$ele #igraţiilor@@@@@@@@..

--------------------------

,,,Cauze economice,,,, --------------------------(((((((((((((((((((((((((((((

,,,Cauze sociale ,,,,,

----------------------------------------------------------



+ "recizaţi consecinţele migraţiilor 60


Prof. Zidaru Ionuţ

2.

Comentaţi următorul citat: ,, - fost nevoie ca barbarii să distrugă "mperiul 1oman pentru ca %uropa să se poată naşte.)

3.

Completaţi tabelul de mai jos cu zonele #n care s-au format popoarele şi regatele barbare

Re#a%ul i>i#&%

Re#a%ul O%r&#&%

Re#a%ul a"dal

Re#a%ul Fra"cil&r

Re#a%ul A"#l&: SaJ&"



1. )efiniţi termenul de etnogeneză 2.

Citiţi tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţele de mai jos:

61

P&$&arele la(e

P&$&arele "&r!a"de


Prof. Zidaru Ionuţ

atinizarea era de fapt, departe de a fi singurul instrument de romanizare.@rbanizarea a fost la fel de importantă(pentru un roman, viaţa prin e2celenţă, viaţa civilizată, în contrast cu cea barbară, era viaţa în cetate, viaţa de cetăţean care se bucură de drepturi,şi prerogative recunoscute prin lege. *+ 0ouă sunt puterile care apropie, popoarele 1<3RN"%". 3ai înt/i armata prin sistemul ei de recrutare, prin competenţa cadrelor, şi prin împropietărirea veteranilor.Cea de a doua putere, era la fel de mare.%a avea să se e2ercite un timp mai indelungat şi continuă să se e2ercite şi azi( este vorba de 6iserică.,,@bi %cclesia,ibi 1oma,,(acolo unde este 6iserica este 1oma .6iserica romană intervine în mod decisiv, în secolele 7"(=, în procesele de cristalizare a civilizaţiei europene care tocmai se năştea.,, Sean Cuisenier,%tnologia %uropei

Caracterizaţi prin c*te  cuvinte- cheie< viaţa civilizată şi viaţa barbară . Ce #nţelegeţi prin termenul de romanizae c. &umiţi cei I factori ai romanizării amintiţi #n tet a.

,,Ci1ili$aţia #edie1al%” Fişe de lucru Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 1. 2.

Ce #nţelegeţi prin termenul de $vul Mediu G "e baza imaginilor de mai jos, identificaţi trăsăturile societăţii medievale dentificaţi structura domeniului feudal

62


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Ci1ili$aţia #edie1al%” Fişe de lucru Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2 1.

Citiţi cu atenţie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,rima sarcină *.....+ trebuie să cosească f/nul, să(l adune şi să(l str/ngă şi să(l aşeze în mi5locul c/mpului *......+ trebuie să(l aducă la conac *....+ să(l depoziteze. 0acă păm/nturile lor sunt supuse di5mei ...... se vor duce să(l aducă pe zeciuitor*....+. 0upă aceea, partea seniorului se 63


Prof. Zidaru Ionuţ

încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine 'f/ntul 0ionisie * octombrie+ de care ţăranii sunt înspăim/ntaţi, pentru că îi face să plătească censul care îi îngri5orează.) ,,3unca are patru scopuri: mai înt/i şi în primul r/nd, ea trebuie să pună la îndem/nă mi5loacele de trai, în al doilea r/nd să facă să dispară tr/ndăvia, izvorul multor rele, iar în al treilea r/nd trebuie să înfr/neze poftele trupeşti...... 8n al patrulea, ea îngăduie să facă milostenii.) a. Care erau sarcinile ţăranilorG . &umiţi o obligaţie #n muncă şi una #n bani a ţăranilor c. "recizaţi, cele patru scopuri ale muncii #n lumea medievală, preciz*nd c*te dintre acestea şiau păstrat relevanţa< puteţi adăuga şi alteleG d. Menţionaţi un sinonim pentru cuv*ntul tr*ndăvie 2. "e baza imaginilor de mai jos identificaţi principalele unelte agricole folosite #n lumea rurală medievală

,,Ci1ili$aţia #edie1al%” Fişe de lucru Cls. a-I-a

Fişa de lucru Nr. * + "e baza imaginilor de mai jos identificaţi trăsăturile oraşului medieval )escrieţi oraşele din imaginile de mai jos "rin ce se deosebeşte oraşul medieval de oraşul din zilele noastre

64


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Ci1ili$atia #edie1ala” Fise de lucru Cls. a-I-a

Fişa de lucru Nr. 4 1.


65


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Nu(mi place deloc oraşul acesta. #oate soiurile de oameni se adună aici venind din toate ţările cu putinţă, fiecare rasă îşi aduce propriile vicii şi obiceiuri...... Cu c/t un om este mai ticălos, cu at/t este mai stimat..... Nu am nimic de zis împotriva oamenilor instruiţi, a călugărilor sau evreilor. #otuşi, cred că, trăind în mi5locul netrebnicilor, ei sunt aici mai puţin perfecţi dec/t oriunde în altă parte. 0in toate nobilele oraşe ale lumii, ondra tronul regatului englez, şi(a răsp/ndit în tot universul gloria, bogăţia, mărfurile şi s(a înălţat cel mai sus. Cerul a binecuv/ntat(o cu climatul ei prielnic, din religie, lungimea fortificaţiilor, amplasarea favorabilă, reputaţia cetăţenilor săi, din toate trage foloase..... ocuitorii ondrei sunt faimoşi pretutindeni pentru eleganţa manierelor şi a veşmintelor lor şi pentru bunătăţile de pe masa lor.)

a. . c. d.

)espre ce oraş vorbeşte tetulG &umiţi, categoriile sociale prezentate de autor #n tet "rin ce se deosebeşte ?ondra de toate oraşele lumii Menţionaţi, un punct de vedere cu privire la locuitorii ?ondrei sustin*ndu-l cu o eplicaţie din tet e. "recizaţi, pe baza tetului, o asemănare #ntre oraşul medieval şi oraşul modern

,,Ierar"ia feudal%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

66


Prof. Zidaru Ionuţ

+ "e baza imagini imaginilor lor de mai jos jos identificaţ identificaţii ierarhia ierarhia feudală a societăţ societăţii ii medievale medievale

,,Ierar"ia feudal%” Cls. a-I-a 67


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. Nr. 2

1. 3i%i'i 3i%i'i,, cu a%e"' a%e"'ie, ie, %eJ%ul %eJ%ul de de !ai !ai &. &. 'eniorul şi vasalul erau legaţi printr(un printr(un contract seniorial(vasalic. seniorial(vasalic. =asalul trebuia trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca seniorul şi să asiste la scaunul de 5udecată. -ceasta erau erau îndato îndatorir riril ilee de sfat 7asalul 7asalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea şi averea şi s%-l seniorului. -ceasta era datoria de credinţ% 7asalul trebuia să(şi însoţească pe senior şi *dar nu mai mult de BI de zile pe an+.. a8ute &n r%$boi *dar a r/ndul său, seniorul era dator s%-şi !rote8e$e şi să(şi apere vasalul contra duşmanilor acestuia, să(i facă dreptate, să(l sfătuiască la nevoie şi să(i ocrotească familia în caz de moarte.# moarte.#oate oate roadele feudului , obţinute cu trudă de către ţărani erau &ncasate de 1asal, ca plată dreaptă pentru serviciile serviciile făcute seniorului său. C/nd C/nd vasalu vasalull sau suzera suzeranul nul nu(şi nu(şi respect espectau au obliga obligaţii ţiile, le,era erauu acuzaţi acuzaţi de felonie şi 5urăm/ntul înceta să mai fie valabil. =asalul care îşi înşela seniorul se făce vinovat de trădare şi &şi !ierdea feuda si uneori si 1iata. a r/ndul său, seniorul care care nu(şi respect respectaa vasalul vasalul sau abuza de drepturile sale faţă de acesta era acuzat de felonie şi îşi pierdea drepturile asupra feudei R5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e Numiti pe baza te2tului *citat+ trei trei obligaţii ale 'eniorului faţă de vasal. Numiţi pe baza te2tului *citat+ trei trei obligaţii ale 7asalului 7asalului faţă de senior. senior. reciza recizaţi ţi pe baza te2tului *citat+ *citat+ consecinţel consecinţelee încălcării încălcării contractului contractului seniorial( seniorial( vasalic.   

  





&caular Se"i&r  feudalul 7nobilul care oferă feudul #n posesia altui nobil aal aal  feudalul 7nobilul, om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte feudul aali%a%e  practica prin care un nobil 7vasalul intră #n serviciul unui om important 7senior Feud @6eud5  proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un feudal @ senior unui feudal-(aal.



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. Nr. *

1. 3i%i'i 3i%i'i,, cu a%e"' a%e"'ie, ie, %eJ%ul %eJ%ul de de !ai !ai &. &. 9


2. 3i%i'i 3i%i'i,, cu a%e" a%e"'ie 'ie,, %eJ%u %eJ%ull de !ai &. &.

Cetatea lui +-$eu pe care care oamenii o cred una, este deci, împărţită împărţită în trei st%ri : unii se roag% , alţi alţiii se lu!t u!t% , alţii ... #uncesc. -ceste trei părţi care coe2istă nu suferă eră să fie despărţite despărţite...... .......aceast .aceastăă îmbinare îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel astfel a putut legea lui +-$eu s% triu#fe şi lu#ea crestin% s% se bucure de !ace E$ic&$ Adaler&" de La&" : oemul prinţilor 7+>> R5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e a. b. c.

dentifică numele acordat de episcop societăţii medievale dentifică cele trei stări sociale din societatea medievală "rezintă rolul coeistenţei celei trei stări 7defineşte obiectivul LCetăţii lui )-zeu'



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. Nr. 4 1. 3i%i'i 3i%i'i,, cu a%e"' a%e"'ie, ie, %eJ%ul %eJ%ul de de !ai !ai &. &. E .n fruntea ierarhiei feudale se află monarhul $l este suzeran @ protector al supuşilor sup uşilor şi suveran @ stăp*n absolut !eudalii pot fi laici sau clerici 7episcopi şi sunt grupaţi #n seniori şi vasali %elaţia dintre senior şi vasal are ca bază materială feudul< ?egătura dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează r ealizează prin omagiul vasalic: ligiu 7principal şi plan 7secundar şi implică drepturi şi obligaţii reciproce 7 /telian 6rezeanu, 0espre structuri structuri sociale şi raporturi ierar&ice  3eri"'e

1 "e baza tetului şi a imaginii, stabiliţi structura ierarhiei feudaleG 2. Ce reprezintă feudulG * "rezentaţi raporturile dintre senior şi vasal  Ce #nţelegeţi prin felonie



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. + 1. 3i%i'i, cu a%e"'ie, %eJ%ul de !ai &. E .n primul r*nd ei făcură omagiu după cum urmează Contele #l #ntrebă pe viitorul vasal dacă voia să devină omul său fără rezerve şi acesta răspunse: Z 8reau[ .n al doilea r*nd, cel care promise omagiu jură contelui astfel : Z"romit , cu credinţă, să fiu din acest moment fidel contelui \ilhelm, să respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună-credinţă şi fără viclenie[ .n al treilea r*nd, el jură toate acestea cu m*na pe relicvele sfinţilor' * B Calmette , #e2te şi documente istorice+

Cerinţ%< e baza sursei descrieţi contractul vasalic.

,,)x!ansiunea euro!ean%,, Clasa a-I-a, 71


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa "r.1

3au>ele !aril&r dec&$eriri #e&#ra6ice Nr.cr%.

Na%ura cau>ei

1.

P&li%ic5

3au>5 Centralizarea politică şi unificarea teritorială

2.

/porirea cererii de produse eotice, preţul foarte mare al acestora

*.

Convertirea noilor popoare la creştinism

4.

/fericitatea "ăm*ntului,subestimarea dimensiunilor "ăm*ntului

+.

"erfecţionarea busolei, inventarea caravelei, inventarea c*rmei scufundate şi #ntocmirea hărţilor

/.

&ecesitatea descoperirii unui drum comercial spre ndia mai sigur şi mai efficient

.

)ezvoltarea unei burghezieii interesată să-şi sporească veniturile

3eri"'5  Completează tabelul de mai 5os,după modelul dat, natura fiecărei cauze a marilor descoperiri geografice cu o cauză 



Prof. Zidaru Ionuţ

Fiş5 de lucru "r. 2 1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai & şi r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e ,,?ipangu este o insulă în răsărit, la GPII de mile în largul mării. "nsula e foarte mare, oamenii sunt albi, cu purtări alese şi frumoşi, se înc&ină la idoli şi n (au asupr lor alt stăp/n dec/t pe ei înşişi. -colo se află aur, din care au din belşug, căci nici un om nu merge la ei şi nici un negustor nu ia din aurul acesta şi de aceea au at/ta. alatul stăp/nului insulei e foarte mare şi e acoperit cu aur, aşa cum pe la noi se acoperă bisericile cu plumb, şi camerele, pe dinăuntru, sunt în întregime acoperite cu un strat de aur, gros de două degete, şi toate ferestrele, şi zidurile, şi orice lucru, ba încă şi podelele sunt acoperite cu aur, c/t nu i s(ar putea spune preţul. -u perle din belşug, roşii, rotunde şi mari, care sunt mai scumpe dec/t cele albe. 3ai sunt şi alte multe pietre preţioase, înc/t nici nu se poate socoti bogăţia din această insulă.) *3arco olo, Cartea minunilor lumii+ Numiţi autorul sursei de mai sus. O. recizaţi, pe baza sursei, o cauză economică care a stat la baza descoperirilor geografice. H. Numiţi şi alţi precursori care au realizat e2pediţi geografice înainte de sec. al =7 lea. 2. Ide"%i6ica'i $e a>a B5r'ii de !ai & dec&$eririle #e&#ra6ice di" ec. ;:;I. 1.



Prof. Zidaru Ionuţ

Fiş5 de lucru "r. * G. 'arcin% de lucru< "cerca'i 5 ide"%i6ica'i , a"ali>C"d Bar%a, >&"ele %r55%u%e de  dru!ul !5%5ii”

I#!ortanţa utili$%rii busolei 9 /nă la începutul secolului al ="""(lea, navigaţia se realiza doar în lunile de vară. 0in octombrie p/nă în aprilie, navele răm/neau în porturi, nu din pricina v/nturilor de iarnă, ci din cauza ceţii şi a norilor care împiedicau observarea 'oarelui şi a astrelor, după care se realiza orientarea. -pariţia busolei a sc&imbat toate acestea. Fie cerul era limpede sau cu nori, navigatorii dotaţi cu busole puteau să se orienteze în spaţiu. %2tinderea navigaţiei şi în lunile de iarnă a modificat frecvenţa călătoriilor.)

Sarci"5 de lucru 3are e%e i!$&r%a"'a u&lei $e"%ru "a(i#a'ie?


,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel Fişa

Prof. Zidaru Ionuţ

de lucru "r. 4 MAR3O POLO

,,/tilul viu, antrenant, face ca ,,MilionulVV 7Cartea lui Marco "olo  să se #nscrie #ntre puţinele lucrări medievale care se citesc cu plăcere şi interes şi astăzi .n sec+ @ +I a jucat un rol deosebit de important #n istoria marilor descoperiri geografice 7suger*nd posibilitatea că, pornind de la ţărmurile europene, este posibil să fie atins, travers*nd Atlanticul, fabulosul CataD şi fiind una din cărţile de căpăt*i ale marilor navigatori, #ncep*nd cu Cristofor Columb şi a constituit un #ndreptar preţios pentru #ntocmirea hărţilor despre Asia 7 nomenclatura sa geographică este #nscrisă, printre altele, pe harta catalană a lumii +;I şi pe planisferul lumii, din +IH, a lui !ra Mauro Marco "olo a fost supradenumit ,,9erodotul evului mediu E şi ,,creatorul geografiei moderne a Asiei'

3ERINTA 

Identific% şi )P7ICB !rinci!ala contribuţie a lui Marco Polo la #arile desco!eriri geografice şi notea$% !e fişa de lucru. 2r#%riţi !e "art% cte c%l%torii a organi$at =asco da Ga#a şi ce $one a ex!lorat

,,)x!ansiunea euro!eana,, Clasa a-I-a,

75


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru "r. +

1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai & şi r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e Ascultaţi noutăţiT 8ă amintiţi de ColumbGAcum el s-a #ntors viu şi teafăr şi povesteşte minunăţii despre călătoria sa şi despre tot ce a văzut #n ţările descoperite de el a adus cu el aur, bumbac şi piper, mai bun de condiment dec*t cel din Caucaz 2oate acestea, spune el, păm*ntul de acolo le rodeşte de la sine, la fel ca arborele care dă vopsea de purpură $l povesteşte că, plutind către apus de la Cadi, a descoperit felurite insule, dintre care una mai mare dec*t /pania şi pe toate acestea le-a luat #n stăp*nire #n numele domnitorilor noştri )upă vorbele sale, insulele acelea sunt locuite de oameni de neam, deosebit, trăind #n stare de sălbăticie, dar #n chip fericitF)eşi trăiesc #ntr-o stare cu totul #napoiată şi umblă goi, nu le este totuşi străină patima după stăp*nire' 7 0espre descoperirea -mericii+

'arcini de lucru< Cnd a &nce!ut Colu#b cea dinti c%l%torie s!re 1est &n c%utarea Indiilor0 Care sunt bog%ţiile desco!erite de el &n A#erica0 Cu# i-a nu#it Colu#b !e locuitorii teritoriilor desco!erite0



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru "r. /

A"%&"i& Pi#a6e%%a de$re c5l5%&ria lui Ma#ella" L .mi pun speranţa ca faima unui at*t de mare căpitan să nu se stingă #n vremurile noastre "rintre alte virtuţi ale lui, era cel mai neclintit #n marile schimbări ale soartei ca nimeni altul pe lume, răbda foamea mai mult dec*t toţi ceilalţi şi, mai bine dec*t oricare alt om pe lume cunoştea hărţile nautice şi naviga, şi că acesta a fost adevărul se vede limpede că nimeni n-a avut at*ta iscusinţă şi nici #ndrăzneală ca să dea #nconjurul lumii aşa cum, aproape, a făcut-o el' *8nsemnări despre umea Nouă( 5urnalul e2pediţiei lui 3agellan +

'arcin% de lucru< a. *eliefaţi tr%s%turile de caracter ale #arelui na1igator Magellan. b. bse1aţi cu atenţie "arta şi identificaţi nu#%rul cor%biilor cu care a !ornit Magellan . c. *efaceţi itinerariul !arcurs de Magellan şi #arinarii s%i.



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru "r.  1. Sarci"5 de lucru A(e'i !ai & di$u"erea c&l&"iil&r $&r%u#Be>e şi $a"i&le Recu"&aş%e'i >&"ele #e&#ra6ice?

P&r%u#Be>ii "u $5%ru"d 7" i"%eri&rul c&"%i"e"%ului $e"%ru a:l c&l&"i>a şi u"% i"%erea'i 7" d&!i"a'ia c&!ercial5, "u 7" cea %eri%&rial5 S$a"i&lii cucerec %eri%&rii, le c&l&"i>ea>5 şi le &r#a"i>ea>5 7" $aralel cu di%ru#erea u"&r ci(ili>a'ii 2. I!$eriul c&l&"ial $a"i&l şi a%r&ci%5'ile 6a'5 de i"di#e"ii di" I"diile a$ue"e  Lnsula $spaniola 7azi 9aiti din Arhipelagul Antilelor Mari a fost #nt*ia undeFs-au aşezat creştinii şi au răvăşit mari pustiuri şi au nimicit pe localnici Ri această insulă a fostF pe care au ruinat-o şi au lăsat-o fără locuitori Ri au #nceput cu aceea că le-au luat indienilor femeile şi copiiiFCreştinii #i băteau cu pumnii, cu bicele şi cu beţeleF FRi apoi #ncepură indienii a căuta mijloace de a alunga pe creştini de pe păm*ntul lor şi s-au răsculat, dar jalnice şi ne#nsemnate erau armele lorFCreştinii, cu caii, săbiile şi lăncile lor, se aruncară asupră-le şi săv*rşiră pretutindeni măceluri şi cruzimi' *6artolomeo de as Casas+

'arcini de lucru< Menţionaţi, conform tetului, care a fost insula unde au ajuns #nt*ia dată europenii #n AmericaG Ce s-a #ntamplat cu insula ,după debarcarea creştinilorG Cum s-au comportat europenii 7creştinii cu populaţiile #nt*lnite #n noile teritoriiG %eproduceţi ,din tet ce #ncepură să facă indienii, c*nd au văzut comportamentul creştinilorG $plicaţi: fapta creştinilor, este #n conformitate cu 6ibliaG



Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru "r.  1. LAvantajele care decurgeau din eploatarea coloniilor i-au determinat pe regii "ortugaliei şi /paniei să-şi #mpartă dreptul de stăp*nire asupra noilor teritorii, prin tratatul de la 2ordesillas7+H, de-a lungul unei linii imaginare care traversa Atlanticul .ntărit de papă, acest tratat oferea portughezilor spaţiul de est de această linie, iar spaniolilor teritoriile de vest' Sarci"i de lucru Oer(a'i cu a%e"'ie cele d&u5 B5r'i. 3e $5rere a(e'i?

)omeniul portughez )omeniul spaniol

79


Prof. Zidaru Ionuţ

,,)x!ansiunea euro!eana,, Clasa a-I-a, Fişa de lucru "r.  3&"eci"'ele !aril&r dec&$eriri #e&#ra6ice 3reş%e c&"u!ul de !ir&de"ii, e5%uri de !5%ae, $ie%re $rei&ae i $&d&ae, care $r&(e"eau di" I"dia, 3Bi"a i A6rica. 0ezvoltarea comerţului la scară mondială . " l&cul Medi%era"ei şi =al%icei, !5ri 7"cBie, A%la"%icul de(i"e ce"%rul c&!ercial al lu!ii. P&r%u#alia, S$a"ia, Fra"'a,A"#lia de(i" $ri"ci$alele $u%eri ec&"&!ice şi c&!erciale. - început decăderea lentă a porturilor italiene sau &anseatice. ocul lor a fost luat de cele de la
Politice

'ociale

Ideologice

/e"nice şi ştiinţifice 80


Prof. Zidaru Ionuţ

,,)x!ansiunea euro!ean%,, Clasa a-I-a, Fişa de lucru "r. 10

3&"eci"'ele ec&"&!ice ale !aril&r dec&$eriri #e&#ra6ice "rincipala şi aproape singura cauză este abundenţa aurului şi a argintului, care, #n zilele noastre, este #n acest regat mai mare ca niciodatăF )ar, s-ar putea #ntreba cineva, de unde at*t de mult aur şi argintG Acum peste opt decenii, portughezul, navig*nd #n largul mărilor, şi-a umplut corăbiile cu toate bogăţiile ndiilorF.n acelaşi timp, ca%ilia"ul, lu*nd #n stăp*nire păm*nturile noi, peste măsură de bogate #n aur şi argint, a adus, la r*ndul său aceste bogăţii #n /paniaF)ar spaniolul care, #n cele necesare traiului zilnic, depinde de !ranţa, obligat fiind să se aprovizionezede aici cu gr*ne, p*nzeturiori postavuri, va merge p*nă la capătul "ăm*ntului ca să caute metalele preţioaseFAzi, se află mai mult aur şi argint #n /pania şi #n talia dec*t #n !ranţa )e aceea, totul este mai scump #n /pania şi #n talia dec*t #n !ranţa şi #ncă mai scump #n /pania faţă de taliaF Bean 6odin, scrisoare către domnul 3alestroit ,+I=4

Cerinţe < 3. 'tabileşte leg%tura dintre desco!eririle !ortug"e$ului şi ale castilianului şi creşterea !reţurilor #enţionate &n text. 9. Pre$int% o alt% consecinţ% a #arilor desco!eriri geografice. Acordul de la /ordesillas 3DED

81


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 1. dentificaţi cu ajutorul hărţii de mai jos principalele zone de răsp*ndire a creştinismului

2. $plicaţi următoarea afirmaţie: ,,creştinismul este o sectă a iudaismului.)

82


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2

1. Fa$%e i Lucruri I"%er>ie i" Reli#ia Ila!ica "rintre altele, religia islamică interzice: carnea de porc, carnea animalelor care au murit natural, băuturile alcoolice, drogurile 7in cazul in care nu sunt folosite ca medicament, v*nătoarea ca sport, cultivarea drogurilor si a tutunului, adulterul, prostitutia, divortul fără motiv sau amenintarea cu divortul, maltratarea sotiei, neascultarea părintilor, dispreţul, aroganţa, minciuna, superstiţiile, vrăjitoria, #nşelăciunea, blestemele, invidia, specula, imprumutul cu dob*ndă, jocurile de noroc, sinuciderea, mita, risipa, b*rfa si indiferenţa in relatiile umane Cele +> porunci au o importanta la fel de mare in islam ca in iudaism sau crestinism - desi nu au aceeasi formă Multe lucruri nu sunt interzise in mod absolut< c*nd musulmanul se afla intr-o situatie dificilă si nu are de ales, unele lucruri devin permise /pre eemplu, musulmanul are voie să măn*nce carne de porc dacă nu găseste altceva si moare de foame /au, desi imprumutul cu dob*ndă este interzis, musulmanul poate depozita sau chiar imprumuta bani de la bancă pentru ca acest lucru este necasar in societatea occidentala si nu eista alternative care să nu foloseasca dob*nda 7aceasta presupune ca musulmanul depoziteaza banii la bancă din necesitate, si nu cu scopul de se imbogăţi din dob*ndă 3eri"'e a.

Menţionaţi lucrurile pe care religia islamică le interzice

b Care sunt lucrurile care nu sunt interzise #n mod absolut

83


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. *

=udi!ul sustine că totul este suferinţă in jurul oamenilor iar acestia trebuie sa se elibereze de ea Apare in ndia in secolele8-8 i 9r şi este intemeiat de 6uddha sau /iddartha si are la bazaE cele  adevăruri sfinte':universalitatea suferintei, sursa suferintei sunt placerile, oamenii se pot elibera de suferinta prin nirvana, abtinerea de la fapte ur*te si minciună pentru atingerea nirvanei 6uddha propovăduia o nouă doctrină, mai mult o intelepciune, fără zei sau tete sacre, si mai putin o adevărata religie &u a pretins niciodata că ar fi )umnezeu, si nici nu a fost privit ca atare de budişti $l a fost doar un om care a atins un nivel ridicat de cunoaştere, inteleg*nd viata in mod profund &ăscut intr-o familie bogată, de copil se pare ca avea calităţi iesite din comun 2ineretea a fost una obisnuita pentru un t*năr nobil din epoca sa @ o viata #ndestulată, studii, căsătorie n jurul v*rstei de > de ani, c*nd, se spune, urma să devină tată, are patru int*lniri care ii răscolesc viata: cu un bătr*n, cu un om bolnav, cu un mort si cu un călugăr care cerşeşte pentru a se hrăni $l descoperă astfel bătr*neţea, durerea, moartea si sărăcia )ezgustat de eistenţa sa plină de plăceri deşarte, alege sihăstria ?egenda spune ca 6odhgaDa este locul unde, asezat la poalele unui smochin, copacul care simbolizează cunoaştere 7bodhi, 6uddha a primit iluminarea in urma unei meditaţii prelungite 2imp de > ani, va călători prin 8alea 1angelui, eplic*ndu-si doctrina, apel*nd din c*nd in c*nd la amintirile din vietile sale anterioare, adun*nd in jurul lui călugări si adepti laici, accept*nd chiar, spre sf*rşitul vieţii, la insistenţele discipolului său, Ananda, si intrarea călugăriţelor in comunitate %eligia budistă considera că omul trebuie să depăşească iluzia lumii in care trăim şi să incerce să obţină iluminarea, accesul la nirvana, definită ca o stare de beatitudine veşnică, in care dorinţa, ignoranţa, timpul si suferinta nu mai eistă Cu nirvana ia sfarsit ciclul re#ncarnărilor successive ]arma este actiunea intentionată, adica fiecare gest, vorbă sau faptă făcute conştient si intenţionat Conform pricipiului cauză-efect, ârma dintr-o viaţă anterioară determină natura vietii prezente Adep5ii budismului trăiesc #n special #n ndia, China sau Baponia 3eri"'e + 3   I = ;

Care sunt cele  adevăruri sfinte #n care cred budiştiiG Ce este nirvana şi cum se poate ajunge la eaG Menţionaţi alte trei religii monoteiste şi precizaţi ariile de răsp*ndire ale acestora &umiţi divinităţile celor patru religii monoteiste şi locaşurile sfinte ale acestora "recizaţi două asemănări şi două deosebiri #ntre două religii studiate de voi "recizaţi care este cartea sf*ntă pentru fiecare religie #n parte &umiţi cetatea sf*ntă a arabilor

84


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 4 + "recizaţi, trei elemente comune iudaismului, creştinismului şi islamului 3 Menţionaţi, pe baza diagramei 8enn asemănările şi deosebirile dintre creştinism şi islamism

CDE?/
<A?/
Dia#ra!a e""

85


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a


1. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: ,,)umnezeu #i spuse lui Abraham: ,,"leacă, părăseşte păm*ntul, locul tău de baştină, casa tatălui tău, şi vino #n ţara pe care ţi-o voi arăta,, !acerea O-+

a. -dentificaţi locul unde se va #ndrepta Abraham, c*nd, şi ce consecinţe va avea pentru poporul evreu . Menţionaţi religia la care face referire tetul 2. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe: ,,6udismul este singura religie a cărei #ntemeietor, nu se declară nici profetul lui )umnezeu, nici trimisul său şi care , #n plus respinge #nsăşi ideea unui )umnezeu !iinţă /upremă )ar acest #ntemeietor se proclamă pe sine ,,2rezitul,, 76uddha şi pornind de aici, călăuză şi maestru spiritual "ropăvăduirea sa are drept ţel eliberarea oamenilor Acest prestigiu de ,,/alvator,, face din mesajul său, soteriologic o ,,religie,, şi transformă, destul de cur*nd, personajul istoric /ddhartha, #ntr-o fiinţă divină,, M $liade , storia credinţelor şi ideilor religioase

a. Analiz*nd tetul lui Mircea $liade,identificaţi cuvintele prin care acesta se referă la alte două religii monoteiste &umiţi-le . Cum este definit #ntemeietorul religiei budiste conform sursei c. Ce #nţelegeţi prin termenul de seteriologie

86


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. /

1.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

,,.n literatura medievală,apare7F o temă care descrie societatea #mpărţind-o #n trei categorii sau ordine, oratores, bellatores, laboratores, ceea ce #nseamnă: clerici , războinicii şi muncitorii7FF(rdinul clerical, se caracterizează prin rugăciune, fapt ce se referă cu precădere la natura esenţială a puterii clericale, care vine de la capacitatea, ei specifică, de a obţine, prin rugăciune , ajutor divin,, Ba_ues ?e 1off, pentru un alt ev mediu

3eri"'e a. dentificaţi schimbările de mentalitate datorate apariţiei creştinismului . "rezentaţi structura societăţii medievale

2.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 2oţi oamenii sunt egali, ca dinţii din pieptenele ţesătorului, nici o deosebire nu este #ntre un alb şi negru, #ntre un arab şi un nearab, dec*t măsura #n care ei se tem de )umnezeuF &u uita partea ta din lumea aceasta, şi fă bine precum şi )umnezeu ţi-a făcut bine, şi nu umbla după stricăciune , pe păm*nt )umnezeu nu iubeşte pe cei ce fac stricăciune Cel ce se căieşte şi crede şi face bine, aceluia poate că #i va merge bine , cei ce cred şi se poartă bine pentru ei nu lăsăm să se piardă răsplata pentru fapte bune,,

3eri"'e a. dentificaţi valorile susţinute de religia islamică . &umiţi #ntemeietorul religiei islamice

87


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Marile *eligii,, Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 

1. Analizaţi tetul de mai jos şi răspundeţi la #ntrebările formulate: >6iserica este ceva de modă vec&e. "n naţiunile industrializate, tot mai numeroşi tineri idolatrizează starurile pop sau sportivii unii din nevoia de siguranţă apelează la secte. 0ar tot mai puţini oameni frecventează biserica. ierd bisericile în epoca informatizării contactul cu oamenii 'au ce anume are de oferit 6iserica la OIII de ani de la naşterea lui 4ristos)

7nterviu cu prima femeie episcop, dr Margot ]assemann

3eri"'e 1. Ce #ntelegeţi prin epresia Ebiserica este ceva de modă veche'G 2. Ce secte şi culte religioase cunoaşteţiG *. Care credeti că sunt motivele pentru care oamenii nu mai frecventează bisericaG

88


Prof. Zidaru Ionuţ

6evolu7ia enle"$, cls. a-X-a

Fiş5 de lucru Nr. 1 3&!$le%a'i e"u"'urile 6&l&i"d %er!e"ii c&re$u">5%&ri + "uritanii cereauFFFFFFF6isericii de toate urmeleFFFFFFF 3 )inastia /tuarţilor a #nceput o dată cu urcarea pe tronul Angliei a luiFFFFF#n anulFFFFFFF  "arlamentul i-a adresat regelui o FFFFFFF#n care #i atragea atenţia asupra limitelor puterii regale c*t şi asupra preogativelor parlamentare  "arlamentul a fost dizolvat de rege #n anulFFFFFFF I .ntre anii +=3-+=H #n Anglia a avut loc unFFFFFFFF = Armata &oului model era armataFFFFFFF ; .n +=H #n Anglia a fost instauratăFFFFFFF 4 (liver CromWell a instituit o dictatură militară numităFFFFFFFFFproclam*nduseFFFFFFF H "entru #nlăturarea /tuaţilor de la conducerea Angliei, a fost chemat FFFFFFF +> .n +=4H a fost elaboratăFFFFF#n careFFFFFpreciza drepturile şi datoriile poporului şi ale regelui 3&!$le%a'i e"u"'urile 6&l&i"d %er!e"ii c&re$u">5%&ri

1. Q$uri6icarea” ca%&lici!ului. 2. 3ar&l I S%uar% 1/0*. *. QPe%i'ie a dre$%ului”. 4. 1/2. +. r5>&i ci(il. /. Parla!e"%ului. . Re$ulica. @3&!!&"eal%B . Pr&%ec%&ra% L&rd Pr&%ec%&r. . ilBel! de Ora"ia. 10. QDeclara'ia dre$%uril&r ” Parla!e"%ul. 89


Prof. Zidaru Ionuţ

'c"iţa lecţiei *e1oluţia france$%, clasa a -a 'co!ul lecţiei< elevii urmează să(şi însuşească cunoştinţe despre revoluţia franceză. biecti1e o!eraţionalere$ultate aşte!tate< ( să indice timpul şi spaţiul la care face referire lecţia ( să opereze corect cu noii termenii istorici ( să descopere cauzele revoluţiei franceze ( să prezinte desfăşurarea revoluţiei. /i#!ul ( secolul al =7"""(lea '!aţiul (%uropa, Franţa 3. Cri$a =ec"iului *egi# 'ocietatea 7ec&iului 1egim se caracteriza prin împărţirea ei în trei stări sociale: clerul *starea "+, nobilimea *starea a ""(a+ şi starea a """(a *burg&ezia, lucrătorii de la oraşe şi ţăranii+. Cau$ele declanş%rii re1oluţiei : ( clerul şi nobilimea erau stări privilegiate, membrii lor erau scutiţi de ta2e, ocupau cele mai importante funcţii în stat şi armată etc. ( burg&ezia dorea să 5oace un rol mai mare în conducerea statului ( ţăranimea şi muncitorii de la oraşe erau nemulţumiţi de cond iţiile de viaţă ( izbucnirea crizei financiare. entru a scoate ţara din impas, regale udovic al =7"(lea a &otăr/t convocarea Adun%rilor 't%rilor Generale *GQM+.

9. *e1oluţia #oderat% +ebutul re1oluţiei (reprezentanţii stării a """(a s(au constituit într(o -dunare Naţională *GQ iulie GQM+ şi apoi în -dunare Naţională Constituantă. ( sub ameninţările regelui populaţia arisului a cucerit şi a demolat fortăreaţa 6astilia, simbol al absolutismului regal * 3D iulie 3HE +. +esf%şurarea re1oluţiei ( în provincie au loc acţiuni, uneori violente împotriva clerului şi nobilimii ( -dunarea Naţională a decretat abolirea privilegiilor feudale şi a adoptat ,,+eclaraţia dre!turilor o#ului şi cet%ţeanuluiJJ T *OL august GQM+ ( în septembrie GQG este adoptată o nouă constituţieT *se introducea principiul suveranităţii poporului şi principiul separări iputerilor în stat+ ( se vor dezvolta dezbaterile publice, acestea aveau loc în cluburi *e2emple: cel al iacobinilor condus de personalităţica 1obespierre, 0anton, 3arat sau 'aint(Sust( vederi radicale cel al girondinilor , cu vederi mai moderate+ ( se declară război -ustriei *primăvara GQO+, Franţa va fi salvată de invazia străină prin victoria de la 7almE *OI septembrie GQO+ 90


Prof. Zidaru Ionuţ

( datorită trădării, regele a fost suspendat din funcţiile sale, 5udecat şi condamnat la moarte *e2ecutat în GQH+ ( noua -dunare, Convenţia Naţională proclamă republica *septembrie GQO+.

4. *e1oluţia radical% +esf%şurarea re1oluţiei ( %uropa, în frunte cu -ustria, rusia, -nglia şi 'pania, s(a coalizat împotriva Franţei ( în acest conte2t în 7andeea, provincie din sud(vestulFranţei, s(a declanşat o puternică revolt ţărănească împotriva noului regim politic ( izbucneşte o a cută criză economică ( iacobinii îiînlătură pe girondini de la conducere *septembrie GQO(iunie GQH, faza "+ şi au preluat puterea ( iacobinii, în frunte cu 1obespierre, au instaurat teroarea re1oluţionar% ( se iau mai multe măsuri: zeci de mii de victime *moartea prin g"ilotinareT+, au ordonat mobilizarea generală, au decretat preţuri fi2e, au desfiinţat sclavia din colonii, se introduce sistemul metric şi calendarul republican ( în GQH se adoptă o nouă constituţie ( armata va fi reorganizată, înfruntea ei se vor impune generali tineri ( un complot al noilor îmbogăţiţi înlătură dictatura iacobină *iunie GQH(iulie GQB, faza a ""(a+şi îi e2ecută pe conducătorii iacobinilor ( Convenţia intră în faza ei t&ermidoriană *OQ iulie GQB (GQP, fazaa """(a+. D. +irectoratul ( regim politic întreGQP(GQ ( în GQP este adoptată o nouă constituţie ( se obţin succese pe plan e2tern, de către generalul Napoleon 6onaparte, datorită victoriilor militare din "talia şi %gipt ( pe seama crizei din interior lţării, 6onaparte va răsturna 0irectoratul prin lo1itura de stat T din noiembrie GQ.

Kot%< ter#eninoi +icţionar Adun%rilor 't%rilor Generale( erau adunări e2cepţionale în care îşi aveau locul reprezentanţii naţiunii întregi, adică reprezentanţii clerului , nobilimii şi orăşenii, prin opoziţie cu 'tările rovinciale , care nu reprezentau dec/t c/te o provincie. ,,+eclaraţia dre!turilo ro#ului şi cet%ţeanuluiJJ (este carta fundamentală prin care la data de OL august GQM au fost puse, în Franţa şi în lume, bazele democraţiei moderne. Constituţie(legea fundamentală a unui stat. G"ilotin%(un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă trapezoidală , care alunecă g&idat, construit în scopul decapitării rapide a condamnatului la moarte.

91


Prof. Zidaru Ionuţ

7o1itur% de stat ( se numeşte o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă *neparlamentar+ prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofiţeri militari sau comandanţi paramilitari, folosind forţa. 'e deosebeşte de revoluţie prin aceea că la revoluţie e2istă o participare masivă a populaţiei la procesul de sc&imbare. /e#% !entru acas% sau un #od !l%cut de a-#i !etrece ti#!ul liberLLL +e lecturat noţiunile istorice din #anual 7=5lu'&iu, ., "storie. 3anual pentru clasa a =(a, $ditura )idactică şi "edagogică, %A, 6ucureşti, 3>+3, p +4-3>

92


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fiş5 de lucru Nr. 1

1.

%eamintiţi-vă cauzele revoluţiei engleze 7+=3-+=4 Citiţi cu atenţie documentul de mai jos şi rezolvaţi urmatoarele sarcini: dentificaţi cauzele războiului de eliberare a coloniilor nord-americane b /tabiliţi asemănări şi deosebiri #ntre cauzele celor două evenimente c "recizaţi două principii iluministe prezente #n cadrul revoluţiilor moderne a.

,,'upuşii 3a5estăţii 'ale în aceste colonii sunt îndreptăţiţi la toate drepturile şi libertăţile proprii supuşilor săi naturali, născuţi în regatul 3arii 6ritanii. $ine de esenţa indivizibilă a libertăţii poporului şi a dreptului de netăgăduit al englezilor de a nu fi impuse asupra lor ta2e fără propriul lor consimţăm/nt, e2primat personal sau prin reprezentanţi. oporul din aceste colonii nu este şi, din cauza circumstanţelor locale, nu nu poate fi reprezentat în Camera Comunelor din 3area 6ritanie.) 2.

)efiniţi termenii: boicot, re!ublic% !re$idenţial%.

93


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fi5 de lucru Nr. 2 Citiţi cu atenţie tetul de mai jos: E.n a doua jumătate a secolului al O8-lea, coloniile americane au #nceput o răscoală #mpotriva conducerii britanice Coloniştii resimţeau tot mai mult amestecul englezilor, mai ales #n comerţ Au observat, de asemenea, alte politici britanice care dăunau intereselor lor Astfel, Anglia a declarat tot teritoriul de la vestul coloniilor sale din America ca fiind rezervaţia indiană ?ocuitorii unor colonii ca 8irginia, au privit acest lucru ca pe o ameninţare7 .n mai +;;I, reprezentanţii tuturor coloniilor s-au #nt*lnit la Congresul din "hiladelphia 7 .n  iulie +;;=, prin vot, Congresul a adoptat un act fundamental, 0eclaraţia de "ndependenţă Americanii au găsit aliaţi #n !ranţa şi /pania, care aveau motivele lor de antipatie faţă de influenţa britanică din America' 7 %nciclopedia istoriei lumii %ăspunde5i urm*toarelor cerin5e: + /electaţi, din tet, două informaţii care demonstrează caracterul democratic al adoptării 0eclaraţiei de "ndependenţă. 3 lustraţi atitudinea !ranţei faţă de Anglia cu o informaţie din tet şi prezentaţi un eveniment de la #nceputul secolului al OO-lea, #n care se menţine această atitudine  "rezentaţi o asemănare #ntre evenimentele descrise de tet şi Erevoluţia glorioasă' din Anglia  "rezentaţi un principiu politic al 0eclaraţiei de "ndependenţă care este preluat #n Constituţia nord-americană 7+;4;

94


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fi5 de lucru Nr. * + /tudiaţi imaginea de mai jos referitoare la "artida de ceai de la 6oston şi răspundeţi la următoarele cerinţe: a dentificaţi autorii revoltei şi eplicaţi #nfăţişarea diferită a acestora b dentificaţi şi eplicaţi atitudinea asistenţei c dentificaţi asemănări şi deosebiri #ntre evenimentele trecute şi cele actuale de acest tip d $primaţi-vă sentimentul faţă de aceste mişcări

95


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fi5 de lucru Nr. 4

+ Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,, Consideram aceste adevaruri ca fiind de la sine intelese, ca toti oamenii sunt egali prin nastere, ca sunt inzestrati de Creator cu drepturi inalienabile, ca printre acestea se numara dreptul la 7iata, la ibertate si la cautarea Fericirii. Ca, in vederea prote5arii acestor drepturi, !uvernele se constituie din randul oamenilor, dobandindu(si puterile din consimtamantul celor guvernati.) *0eclaraţia de "ndependenţă+

a dentificaţi acele drepturi naturale ale omului menţionate #n acest tet b Cunoaşteţi şi alte asemenea drepturi natural ale omuluiG $numeraţi şi argumentaţi c Mai sunt aceste drepturi naturale valabile #n societatea contemporanăG Argumentaţi-vă opinia

3 "recizaţi o cauză economică şi una politică care au stat la baza revoluţiei americane

96


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fi5 de lucru Nr. + + Asociaţi imaginile următoare cu una din personalităţile revoluţiei americane de mai jos

T-OMAS EFFERSON

=ENAMIN FRANVLIN

Fi#ura A

EORE AS-INTON

Fi#ura =

Fi#ura 3

97


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Constituirea '.2.A.” Cls. a--a Fi5 de lucru Nr. /

+ "rezentaţi conţinutul Constituţiei americane din +;4; 3 "recizati un principiu iluminist care a stat la baza Constituţiei americane  Menţionaţi forma de guvernare politică a statului american

98


Prof. Zidaru Ionuţ

,,)!oca Ka!oleoniana” cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1

+ Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi realizaţi un portret biografic al lui &apoleon 6onaparte ,,'(a născut la GP august GQL la -5accio în insula Corsica, fiind al doilea din cei opt copii ai lui Carlo 6onaparte şi ai etiziei 1amolino 6onaparte.#atăl său era un avocat care luptase pentru independenţa Corsicii, dar care, după ocuparea insulei de către francezi *GQL+, a intrat în ierar&ia 5udecătorească franceză. 3icul corsican, după cum a fost cunoscut mai t/rziu datorită originii sale, dar şi înălţimii reduse, a avut un temperament năvalnic, care ştia să iasă cu bine dintr(o încăierare şi să obţină iertarea mamei prin vicleşug, c&iar dacă era vinovat. 3ama sa era cea care s(a ocupat de educaţia copiilor, Napoleon moştenind de la ea spiritul de ordine şi dragostea de muncă. a v/rsta de P ani este dat e2tern la un pension de călugăriţe la -5accio. 8n GQQ, împreună cu fratele său, Sosep&, micul Napoleon a fost dus la învăţătură în Franţa, la colegiul din -utun, de unde a fost mutat repede, ca bursier, la Şcoala militară din 6rienne, în estul Franţei. - fost un elev strălucit, îndrăgostit de studiu, mai ales de matematică, dar şi de istoria !reciei şi a 1omei. a v/rsta de GL ani devine ofiţer. 8n GQM izbucneşte 1evoluţia Franceză. Napoleon este un locotenent de OI de ani. 8n GQL se căsătoreşte cu Sosep&ine de 6eau&arnais. a O martie GQL, 6onaparte a devenit comandant al armatei franceze din "talia, remarc/ndu(se în batalia de la 1ivoli. -şa şi(a început ascensiunea politică şi militară Napoleon 6onaparte.)

99


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

Citiţi cu atenţie tetul reprodus din Manifestul egalilor şi răspundeţi următoarelor cerinţe:

,,opor al Franţei, timp de GP secole tu ai trăit ca sclav şi în consecinţă nefericit, abia de şase ani, tu respiri în aşteptarea independenţei, fericirii şi egalităţii.....0in timpuri imemoriale ni s(a repetat cu ipocrizie:
dentificaţi trei motive ale Conjuraţiei $galilor

3 "rezentaţi un punct de vedere referitor la egalitatea reală invocată #n tet  Menţionaţi mijloacele avute #n vedere pentru obţinerea egalităţii reale  Cunoaşteţi şi alte evenimente istorice care au avut obiective asemănătoare 5.

Menţionaţi un eemplu biblic din &oul 2estament care comunism

100

reprezintă un #nceput de


Prof. Zidaru Ionuţ

,,)!oca Ka!oleoniana” cls. a--a Fişa de lucru Nr. * 1. 0ploia selară.

Cine

Cum 3nde

4apoleon Bonapare

/e ce C&nd

101


Prof. Zidaru Ionuţ


+ Citiţi cu atenţie tetul şi răspundeţi la următoarele cerinţe ,,6onaparte a apreciat că este momentul să intre în scenă.....ei şi(au făcut apariţia în Consiliul 6ătr/nilor.-colo..... el le(a adus la cunoştinţă că nu mai e2istă guvern şi Constituţia nu mai poate salva 1epublica. 1ug/nd Consiliul să se grăbească a adopta o nouă organizare a puterii, a susţinut că în cadrul e2ercitării funcţiei ce i se încredinţa el nu vrea să fie nimic altceva dec/t braţul însărcinat cu spri5inirea şi e2ecutarea ordinelor date de Consiliu. 8ncura5at de modul în care fusese primit de 6ătr/ni, spera să potolească febra republicană care agita pe cei Cinci 'ute. 0ar abia pătrunsese în sală, că întreaga asistenţă a fost cuprinsă de furie. 0in toate părţile el auzea strigătele repetate #răiască Constituţia, #răiască 1epublica. 0in toate părţile era apostrofat Sos cu CromUell. Sos cu dictatorul. Sos cu tiranul. 8n afara legii cu dictatorul.) 1.

dentificaţi instituţiile care reprezentau puterea legislativă #n stat

2.

$plicaţi motivul pentru care &apoleon afost #nt*mpinat #n Consiliul celor Cinci /ute cu strigătul ,,Bos cu CromWell'

3.

Menţionaţi dacă a mai eistat o situaţie asemănătoare #n epoca modernă

102


Prof. Zidaru Ionuţ

,,)!oca Ka!oleoniana” cls. a--a Fişa de lucru Nr. +

1.

$plicaţi următorii termeni istorici: consulat, concordat, con8uraţia egalilor etc.

2.

"recizaţi măsurile luate de &apoleon 6onaparte pe plan intern #n timpul Consulatului

 dentificaţi măsurile cu caracter autoritar luate de &apoleon 6onaparte 4.

"recizaţi acţiunile lui &apoleon 6onaparte pe plan etern #n timpul Consulatului

103


Prof. Zidaru Ionuţ

,,I#!eriul france$” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1

)efiniti termenii de: blocad%, concordat, directorat, consulat. 3 "recizaţi ce măsură luată de &apoleon 6onaparte #mpotriva insulelor britanice este utilizată şi astăzi #n relaţiile internaţionale $emplificaţi 3. Cunoaşteţi un sinonim neologic pentru cuv*ntul blocadăG 4. Argumentaţi de ce Campania din %usia nu a avut un succes deplin pentru &apoleon 6onaparte Comparaţi campania din anii +4>=-+4>; cu cea din %usia din +4+3 /esizaţi diferenţele şi eplicaţi #nfr*ngerea lui &apoleon 6onaparte 1.

,,I#!eriul france$” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 2

104


Prof. Zidaru Ionuţ

+ Comparaţi imaginile reproduse mai jos care #l reprezintă pe generalul &apoleon 6onaparte< observaţi asemănările şi deosebirile

,,I#!eriul france$” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. * 105


Prof. Zidaru Ionuţ

1.

"rezentaţi evenimentele petrecute #n !ranţa după abdicarea lui &apoleon 6onaparte, imediat după #nfr*ngerea de la ?eipzig 7+4+

2.

%ecunoaşteţi personajele din imaginile de mai jos:

I!a#i"ea 1

I!a#i"ea 2

I!a#i"ea *

Ilu#inis#ul cls. a--a - Ce este iluminismulG 106


Prof. Zidaru Ionuţ

- Care era motto-ul iluminismuluiG - Care sunt trăsăturile specifice ale iluminismuluiG - Ce concepte noi apar #n această perioadă G - "rin ce specii literare noi este propagat spiritul iluministG - $numeraţi scriitori reprezentativi pentru iluminismul european !ormula5i c*te o concluzie pentru fiecarui citat

Fişa 1 Lse ştie că mulţimea cea nemărginită a romanilor, a cărora rămăşiţe sunt romanii, pre la #nceputul sutei a doao de la 9s, #n zilele #mpăratului 2raian, au venit din talia #n )achia< şi au venit cu acea limbă lătinească care #n vremea aceia stăp*nea #n talia Aşa dară, limba rom*nească e acea limbă lătinească comună, care pre la #nceputul sutei a doao era #n gura romanilor şi a tuturor italianilor' 7Pe%ru Mai&r

Fişa 2 L/ocotind cu mintea mea zisa aceia a filosofului aceluia carele au zis că ur*t lucru iaste elinului să nu ştie elineşte, adevărat şi rom*nului să poată zice că ur*t lucru iaste rom*nului să nu ştie istoriia neamului său, că vedem cum toate neamurile au scris lucrurile mai-marilor săi, şi se cuvine acestea omului carele are minte, că istoriiaiaste dascăl tuturor lucrurilor, şi bisericeşti şi politicheşti, că ia nu numai cu cuvinte, ci şi cu pilde adeverează cele ce #nvaţă'

Sa!uil Micu Scur%5 cu"&ş%i"'5 a i%&riii r&!C"il&r @35%r5 ru!C"i

Fişa * L&aţiunea rom*nă este mai veche dec*t toate naţiunile, cu mult mai #nainte de aceste vremuri, din moment ce este sigur şi dovedit prin documente istorice , prin tradiţia ne#ntreruptă, prin asemănările de limbă şi obiceiuri, că ea #şi trage originea de la coloniile romane duse de #mpăratul 2raian, la #nceputul secolului al -lea, ca să apere provincia )acia cu un număr foarte mare de veterani'

Su$$leJ liellu(alacB&ru!Tra"il(a"ie @%raducere di" li!a la%i"5

Fişa 4

107


Prof. Zidaru Ionuţ

LJburdare aşa nedumerită #n mulţi din cei streini scriitori iaste de a vomi cu condeiul asupra rom*nilor, strănepoţilor romanilor celor vechi, ori ce le şopteşte lor duhul acela carele mai de mult spre aceaia #i #ntăr*tă pre varvari 7 barbari sau străini , ca pre romani sau ca pre domnii lor să-i urască sau lor, ca pre vitejilor biruitori a toată lumea, să le pismuiască c*t, şi c*nd fără nici o dovadă iscodesc ceva sau şi minciuni apriate 7lat. aperte( limpede, clar  spun asupra rom*nilor, #ncă socotesc că lumea toată e detoare să creadă nălucirile lor< ba, de o bucată de vreme, pre cum măgariu pre măgariu scarpină, aşa, unii de la alţii #mprumut*nd defăimările, fără de nici o cercare a adevărului< şi cu c*t rom*nii mai ad*nc tac, nemica răspunz*nd nedreptăţilor defăimători, cu at*ta mai v*rtos se #mpulpă 7a prinde cura5 pre rom*ni a-i micşora şi cu volnicie a-i batjocori'

Pe%ru Mai&r I%&ria $e"%ru 7"ce$u%ul r&!C"il&r 7" DacBia @3u(C"% 7"ai"%e

Fişa + L)in partea coloniei care au rămas #n )achia 8eche 7 s-au prăsit toţi rom*nii c*ţi sunt de-a st*nga )unării, cum cură 7curge #n Marea &eagră, iar din partea coloniei care s-au trecut )unăreas-au prăsit rom*nii cei ce sunt de-a dreapta )unării 7< oricum s-au numit şi se numesc şi acum, tot de o viţă şi porodiţă 7descendenţă  sunt , adecă romani de s*nge, precum firea şi virtutea #i mărturiseşte'

Be&r#Be Gi"cai -r&"ica r&!C"il&r şi a !ai !ul%&r "ea!uri Fişa / L/e străduia episcopul să obţină ca supuşii de neam rom*nesc, care se dovedesc capabili, să fie promovaţi #n funcţii şi alte dregătorii #nalte, fără nici o discriminare etnică, #n spiritul )iplomei #mpăratului ?eopold )e asemenea, ca clerul să aibă o #ntreţinere corespunzătoare şi rom*nii să nu fie siliţi să dea cvarte preoţilor catolici, ci să le dea parohilor săi 7romano-catolici )ragostea poporului faţă de episcopul său creştea şi mai mult, pentru o astfel de comportare, şi de aceea sporea ura celorlalte neamuri #mpotriva lui, at*t de mult, că odată, la /ibiu, la )ieta 7adunare cu caracter politic #n feudalism 2ransilvaniei, fiindcă ar fi oftat ad*nc şi ar fi gemut şi #ntrebat de ce suspină aşa, a răspuns că suspină după dreptate, căreia nu i se #ngăduie nici loc, nici vot, c*nd se discută despre daco-romani sau valahi, căci nu se #nt*lneşte nimeni care să spună nici un cuv*nt, oric*t de mic, despre dreapta uşurare a daco-romanilor, ci toţi strigă să fie oprimaţi 7rom*nii Atunci nişte magnaţi 7boieri mari ridic*nd glasul au zis #n bătaie de joc: Aşadar, un (prea valahul ciobanul să ne #nveţe pe noi dreptateGT< şi #nşfăc*ndu-l pe episcop voiau să-l arunce pe fereastră, de la etaj, dacă alţii mai #nţelepţi n-ar fi #mpiedicat această crimă' 7 Sa!uil 3lai", traducere din limba latină, Scur%5 cu"&ş%i"'5 a i%&riei r&!C"il&r

108


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa  LAdevărat de-ar fi papa nesm*ntnic 7cel infailibil , la ce ne mai rupe capetele cu at*tea #nvăţături, la ce ne mai cheltui bogăţiile pentru cumpăratul cărţilorT )estul ar fii să scrii la %oma, ca de acolo printr-o epistolie, prin bulă, să-ţi vie toată ştiinţa dogmaticeascăT' 7"etru Maior

Fişa  LC*nd se seamănă bucatele, se sădesc pl*ntele, se pun oarele la clocit şi se #nţearcă viţeii, cine va lua seamă la lună, iaste ea noao sau plină, are pătrriul cel dint*i sau cel de pre urmă, de va socoti precum se cuvine că luna la toate acealeatocmanemică ajută sau stricăG Aşadară, adeverit iaste că numai ştiinţa fizicei e mişlocirea aceia prin carea se m*ntuie oamenii de toate rătăcirile lor )rept ceaia, cine va #nvăţa fizica se va m*ntui de rătăcirile #n care alţii din neştiinţă s-au alunecat' 7B. Gi"cai:"(5'5%ura 6ireac5, $re ur$area u$er%i'iei "&r&dului

Fişa  LAcum au sosit acel timp bine primit ca rom*nii, smulg*ndu-se din grosul #ntuneric al ur*tei neştiinţe, să se deştepte a-şi lămuri limba sa cea rom*nă şi, lucr*nd cu bunul său talent, să se procopsească #ntru ştiinţe, din care se naşte #ntregirea naţiei şi tot felul de fapte bune' 7Pe%ru Mai&r, Dier%a'ie $e"%ru 7"ce$u%ul li!ei r&!C"eş%i 

FIGE DE LU3RU Fişa "r. I .L&c)e şi eJ$erie"'a e"#le>5 @1/ 109


Prof. Zidaru Ionuţ

?ibertatea naturală a omului este de a nu recunoaşte pe păm*nt nici o putere superioară lui, de a nu se supune voinţei sau autorităţii legislative a nimănui ?ibertatea omului #n societate constă #n a nu fi supus dec*t unei singure puteri, cea legslativă, stabilită #n stat de comun acord şi de a nu recunoaşte nici o altă autoritate, nici o altă lege #n afara celei create de această putere, conform misiunii care i-a fost #ncredinţată Cerinţe: + "recizaţi #n ce constă libertatea omului şi care este puterea faţă de care el trebuie să se supună 3 Ce s-a #nt*mplat #n Anglia prin %evoluţia glorioasă G  Ce #nţelegeţi prin monarhie constituţională G

FIGE DE LU3RU

Fişa "r. 2 110


Prof. Zidaru Ionuţ

M&"%eWuieu, De$re $iri%ul le#il&r @14

"entru a nu se abuza de putere trebuie ca aceasta, #n cadrul fiecărei ordini eistente să fie temperată de altă putere .n fiecare stat eistă trei feluri de putere: puterea legislativă, puterea eecutivă privitoare la guvernarea lucrurilor care derivă din drepturile oamenilor şi puterea eecutoare a celor care derivă din dreptul civil .n numele celei dint*i se elaborează legi cu carcater temporar sau pentru totdeauna .n numele celei de-a două se declară pace sau război .n virtutea celei de-a treia se pedepsesc infracţiunile sau se judecă litigiile dintre persoanele particulare "e cea din urmă o vom numi putere judecătorească Atunci c*nd o persoană reuneşte at*t puterea legislativă c*t şi puterea eecutivă nu eistă libertate &u eistă libertate nici atunci c*nd puterea judecătorească nu este separată de puterea legislativă şi de cea eecutivă Cerinţe: +"recizaţi care este justificarea lui Montes_uieu pentru eistenţa mai multor puteri #n stat 3 "recizaţi care sunt cele trei puteri #n stat şi ce atribuţii are fiecare  "recizaţi ce se #nt*mplă c*nd o persoană reuneşte at*t puterea eecutivă c*t şi pe cea legislativă

/arile *o#ne şi !roble#a oriental%, cls. a--a Fişa de lucru Nr.1

111


Prof. Zidaru Ionuţ


,,8n sec. al =7""" lea, o parte dintre greci obţinuseră un statut privilegiat în "mperiul
"rincipatele Ce religie aveau fanarioţiG b Ce statut aveau Sările %om*ne #n relaţia cu mperiul (tomanG c Ce origine aveau fanarioţiG 2.

)efiniţi termenii de: Proble#% riental%, Fanariotis#, fanariot.

/arile *o#ne şi !roble#a oriental%, cls. a--a Fişa de lucru Nr.2 1.


*BZAI)7) *2' ; A2'/* - /2*C) 112

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel ` ` `

` ` `

Prof. Zidaru Ionuţ

GLM A GL A război austro( otoman, se înc&eie cu pacea de la VarloUitz( #ransilvania A sub stăp/nire &absburgică GQGI (GQGG( război ruso A turc( cetatea 4otin AGQGL A GQGM( război austro Aotoman A prin pacea de la assaroUitz 6anatul şi
1. 3e $ierderi au u6eri% K5rile R&!C"e 7" $eri&ada r5>&aiel&r ru&:au%r&:%urce.

/arile *o#%ne şi !roble#a oriental%, cls. a--a

Fişa de lucru Nr.*

+ "recizaţi cum se numeşte documentul care reglementează #n fiecare dintre Sările %om*ne, funcţionarea instituţiilor, relaţiile dintre acestea, relaţiile statului cu locuitorii săi, staileşte regimul proprietăţii, enunţă drepturile şi obligaţiile instituţiilor şi ale cetăţenilor 3 Ce #nţelegeţi prin regulamente organice 113


Prof. Zidaru Ionuţ

,,*e1oluţia industrial%” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1 1.

(bservaţi cu atenţie imaginile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: - )escrieţi maşinile şi modul #n care funcţionau acestea

114

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel -

Prof. Zidaru Ionuţ

(bservaţi numărul muncitorilor care lucrează şi acţiunile acestora

,,*e1oluţia industrial%” Cls. a--a

Fişa de lucru Nr. 2 115


Prof. Zidaru Ionuţ

1. Completaţi tabelul de mai jos cu termenii corespunzători DOMENIUL TE;TIL

INENKIA

OMUL DE GTIINK9

DOMENIUL TRANSPORTURILOR

DOMENIUL METALURIEI DOMENIUL 3OMUNI3AKIEI

DOMENIUL MEDI3INEI DOMENIUL =IOLOIEI DOMENIUL ENERIEI ELE3TRI3E 2. dentifică principalele consecinţe ale revoluţiei industriale #n plan economic, social şi politic

,,*e1oluţia industrial%” Cls. a--a

116


Prof. Zidaru Ionuţ


1.


,,#reizeci(patruzeci de fabrici se înalţă ....... 8n 5urul acestora sunt presărate la înt/mplare locuinţele fragile ale săracilor ....... 'trăzile ...... prezintă imaginea unei lucrări ....... incomplete.... @nele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt denivelate şi noroioase, îng&iţ/nd piciorul trecătorului sau căruţa călătorului. !rămezi de murdărie, dăr/mături de clădiri, oc&iuri de apă stătută şi rău mirositoare se ivesc din loc în loc...... 1idicaţi(că privirile şi de 5ur împre5urul acestei pieţe veţi vedea înălţ/ndu(se imensele palate ale industriei. 7eţi auzi zgomotul furnalelor, şuierul aburului. -ceste clădiri uriaşe împiedică pătrunderea aerului şi a luminii în locuinţe...... @n fum des şi întunecat acoperă oraşul. rintr(însul soarele se vede ca un disc fără raze. 8n mi5locul acestei zile neîmplinite se zbat fără răgaz HII.III de fiinţe omeneşti.) a.

%valuaţi calitatea vieţii urbane la începuturile epocii industriale şi decideţi dacă aceasta reprezintă un progres în raport cu perioada anterioară sau nu.

b. e baza sursei, menţionaţi ce consecinţe are dezvoltarea industrială asupra oraşului. c.

Comparaţi imaginea oraşului pe care o descrie sursa cu oraşul de astăzi. 3enţionaţi deosebirile şi asemănarile. -rgumentaţi(vă punctul de vedere.

d. Ce măsuri se pot lua pentru a diminua efectele degradării mediului încon5urător ca urmare a dezvoltării industriale. e. 3enţionaţi, pe baza sursei, două cauze ale degradării mediului încon5urător.

,,Anul 3D &n )uro!a şi &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1 117

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel +

Prof. Zidaru Ionuţ

Compleţa tabelul de maj jos cu cau'ele !e$oluţiilo! eu!opene de la 1848.

3au>e $&li%ice

3au>e ec&"&!ice

3au>e &ciale

3 "recizaţi forţele participante la revoluţiile de la +44  &umiţi două obiective ale revoluţiilor de la +44

,,Anul 3D &n )uro!a şi &n s!aţiul ro#nesc” Cls. a--a

118

3au>e "a%i&"ale


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 2 + Ce #nţelegeţi prin termenul de re1oluţie )efiniţi termenii de: i#!eriu #ultinaţional, gu1ern !ro1i$oriu, !rogra# re1oluţionar. 2. Asociaţi personalităţile din coloana A cu activităţile din coloana 6: A. =. A &icolae 6ălcescu 6 1iusseppe Mazzini C !ranz Boseph

a Monarhia dualistă austro-ungară b #mpărat al !ranţei c revoluţionar ungur

) &apoleon al -lea d revoluţionar din Sara %om*nescă $ ?ajos ]ossuth e revoluţionar italian Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos: + "rogramul revoluţionar "etiţia &aţională este prezentat #n: a Sara %om*nească b 2ransilvania c Moldova d 6ucovina 3 %epublica se proclamă #n talia la: a &eapole b Milano c !lorenţa d 2orino .n +44 #n !ranţa este aleasă o: a. Adunare ?egislativă b Adunare &aţională c Adunare !ederală d Adunare "opulară


119


Prof. Zidaru Ionuţ


+ Citiţi tetul următor:  puncte ,,8n GMPO l(a numit ca prim(ministru pe contele Camillo Cavour, un maestru al 1ealpolitiW.'usţinute de conducerea statului iemont, metodele utilizate de Cavour au făcut din iniţiatorul lor fondatorul naţiunii italiene.Cavour reprezenta numărul cresc/nd de aristocraţi europeni care acceptau liberalismul politic moderat şi valorile economice burg&eze.%l a început imediat să guverneze în conformitate cu aceste principii moderne, ca un prim pas în planul de dezvoltare a iemontului.)

3eri"'e + Menţionaţi pe baza tetului ideile susţinute de prim-ministru Camillo Cavour 3 Menţionaţi un eveniment din prima jumătate a secolului al OO-lea, #n care obiectivul urmărit de popoarele dezbinate şi subjugate a fost unificarea politică şi crearea statului naţional  "rezentaţi căile de realizare ale unificării taliei  $numeraţi c*teva personalităţi politice implicate #n procesul de unificare naţională 3 Completaţi spaţiile lacunare cu informaţia istorică adecvată: + .n anulsituaţia #n "rincipate va fi reglementată prin "rincipatele %om*ne trec suba Marilor "uteri .n anuliau fiinţă adunări?a "aris din +4I4 va hotăr# ca noul stat să se numeascăşi #i va organiza viaţa politică, oferindu-i un caracter constituţional

Li%a %er!e"il&r3NH, 3NO, 3DE, ad-"oc, congresul, electi1e, conferinţa, Princi!atele 2nite ale Moldo1ei şi ?%rii *o#neşti, *o#nia, Con1enţia de la alta 7i#an, 3NH, Con1enţia, garanţia colecti1%.




Prof. Zidaru Ionuţ

+ Analizaţi documentele programatice ale %evoluţiei %om*ne de la +44 şi completaţi următoarele tabele: "$2S

?ocalităţi

"$2S

"revederi naţionale

"ersonalităţi

M&ld&(a Kara R&!C"eac5 Tra"il(a"ia =uc&(i"a =a"a%

M&ld&(a Kara R&!C"eac5 Tra"il(a"ia =uc&(i"a =a"a%


Fişa de lucru Nr. + 1. 3i%i'i cu a%e"'ie i r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e

121

"revederi economice

"revederi politice


Prof. Zidaru Ionuţ

,,a congresul naţional din H(P mai GMBM a fost aprobat un program în GL puncte. 6ărnuţiu şi confraţii săi, îşi 5ustificau cererile pe baza principiului pe care(l credeau universal valabil: drepturile naturale ale omului....-u proclamat independenţa naţiunii rom/ne şi egalitatea deplină cu celelalte naţionalităţi din #ransilvania...au cerut abolirea iobăgiei, c/t şi recunoaşterea posibilităţilor legate de afirmare in comerţ si meştesuguri. -u subliniat necesitatea formării unor cetăţeni bine informati şi cu ştiinţa de carte, prevaz/nd crearea unui sistem şcolar modern, în şcoli naţionale in limba naţională) 7V.-i%cBi", 1om/nii GQQB(GMLL 

+ 3  

Menţionaţi numele liderului revoluţiei din 2ransilvania $plicaţi motivaţia conflictului dintre revoluţionarii rom*ni şi cei maghiari 2ranscrieţi principalul obiectiv naţional al rom*nilor din 2ransilvania Mentionaţi o cerere referitore la #nvăţăm*nt $plicaţi motivaţia acesteia

2. 3i%i'i cu a%e"'ie i r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e ,,@n comitet, prezidat de 7 -le2andri a redactat etiţia(roclamaţie...3embrii comitetului au formulat ca principiu de bază al guvernării stricta respectare a legii de către oficialităţi, ca şi de către cetăţeni, deci o trimitere evidentă la regimul autoritar, de corupţie şi arbitrariu, al lui 'turdza. -poi au sc&iţat regulile pentru alegerea unei noi -dunări mai reprezentative cu puteri sporite...c/t priveşte economia au cerut insistent crearea unei bănci naţionale...8n privinţa ţaranilor, au formulat o cerere cu caracter general de îmbunătăţire a relaţiilor lor cu moşierii şi cu statul. 'turdza a fost de acord cu HH din cele HP de puncte, resping/ndu(le pe cele privitoare la dizolvarea -dunării
,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1 1.


,,......0omnule reşedinte al Consiliului.

122


Prof. Zidaru Ionuţ

-utorităţile administrative şi militare germane au constatat un anumit număr de acte de ostilitate pe teritoriul german de către aviatorii militari francezi. 3ulte din acestea s(au manifestat prin violarea neutralităţii 6elgiei şi semnalarea teritoriului acestei ţări. @nul din avioane a încercat să distrugă construcţiile din apropiere de Xesel, alte avioane au fost zărite deasupra regiunii %ifel, un alt avion a aruncat bombe asupra căii ferate din apropiere de Varlsru&e şi Nurnberg. -m fost însărcinat şi am onoarea să fac cunoscut %2celenţei 7oastre că(n prezenţa acestor agresiuni. "mperiul german se consideră în stare de război cu Franţa, din cauza acestei ultime puteri. -m în acelaşi timp onoarea de a aduce la cunoştinţa %2celenţei 7oastre că autorităţile germane vor reţine navele comerciale franceze care se găsesc în porturile germane, dar că ele vor fi eliberate dacă în BM de ore reciprocitatea va fi asigurată. 3isiunea mea diplomatică lu/nd astfel sf/rşit, nu(mi răm/ne dec/t să rog pe %2celenţa 7oastră să(mi dea paşaportul şi de a lua măsurile pe care le va crede necesare pentru a asigura reîntoarcerea mea în !ermania cu personalul -mbasadei !ermaniei, precum şi cu personalul egaţiei 6avariei şi Consulatului !eneral al !ermaniei la aris.....)

2ranscrieţi din tet fragmentul care cuprinde cauzele invocate de declaraţia de război a 1ermaniei adresată !ranţei b. Menţionaţi, pe baza tetului, statul neutru care s-a aflat #ntre cei doi adversari din 8estul $uropei #n +H+ c "recizaţi, rezultatul declaraţiei de război din +H+ d !ormulaţi un punct de vedere privind izbucnirea "rimului %ăzboi Mondial a.

3 Argumentaţi #n +> r*nduri, de ce "rimul %ăzboi Mondial a fost un război total

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a


123


Prof. Zidaru Ionuţ

dentificaţi, pe baza hărţii de mai jos, principalele state implicate #n "rimul %ăzboi Mondial, dar şi fronturile de luptă Care sunt principalele lupte ale "rimului %ăzboi Mondial G

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. *

124


Prof. Zidaru Ionuţ

+ "rezentaţi pretetul "rimului %ăzboi Mondial şi numiţi două cauze care au stat la baza declanşării Marelui %ăzboi 2.


,,0eşi prin înarmările pe care le făceau se pregăteau pentru un război de mari proporţii, europenii nu(şi puteau imagina cu claritate înfăţişarea şi durata viitoarei conflagraţii. lanurile de companie erau adaptate unui război scurt, dus însă cu mi5loace umane şi militare imense. lanul strategic german, elaborat de generalul -lfred von 'c&lieffen, avea în vedere războiul pe două fronturi împotriva Franţei şi 1usiei. 8n timp ce efective reduse ale armatei germane urmau să facă faţă ruşilor în răsărit, înt/rziaţi cu mobilizarea, o vastă mişcare de învăluire, realizată prin 6elgia, trebuia să asigure zdrobirea armatei franceze. -poi, cu toate forţele disponibile, soarta războiului putea fi decisă prin înfr/ngerea 1usiei. Francezii prevedeau o puternică ofensivă în orena, cu ruperea rezistenţei germane într(o mare bătălie şi înaintarea rapidă spre 6erlin, pe c/nd ruşii prevedeau un război la frontiera occidentală cu doi adversari, germanii. 8n rusia
"entru ce fel de război erau elaborate aceste planuri G Care dintre planuri prevedeau un război pe două fronturi G Care dintre fronturi credeţi ca era mai important G

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a 1.

Fişa de lucru Nr. 4 Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

125


Prof. Zidaru Ionuţ

,, *%$boiul econo#ic constituie o altă formă prin care se urmărea slăbirea capacităţii de luptă a adversarului. -ntanta, av/nd asigurată supremaţia mărilor şi fiind posesoarea unor marii imperii coloniale, care(i asigurau resursele materiale şi umane necesare, putea duce un război economic aficient. %a realizează blocada maritimă a !ermaniei, împiedic/nd importurile acesteia.
*%$boiul na1al este, în mare măsură, o faţetă a războiului economic. 6locada !ermaniei era realizată prin bara5e de mine şi controale navale în 3area 3/necii şi 3area Nordului, inclusiv asupra navelor ţărilor neutre. -rmatorii scandinavi, olandezi şi americani riscau să(şi vadă încărcătura navelor confiscată de englezi sau scufundată de submarinele germane. rotestele lor rau ve&emente, mai ales faţă de !ermania, deoarece submarinele nu cruţau vieţile omeneşti.) a. )e ce au recurs cele două alianţe la războiul economic G . "recizaţi prin ce mijloace l-au pus #n practică G c. Comentaţi metodele utilizate #n războiul naval d. Ce rol credeţi că puteau juca #n desfăşurarea ostilităţilor noile arme prezentate #n imaginile de mai jos G

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. + 1.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 126


Prof. Zidaru Ionuţ

A. Politica extern% a *o#niei la cu#!%na secolelor I -  9G. 8naltele părţi contractante îşi făgăduiesc pace şi prietenie şi că nu vor intra în nici un fel de alianţă sau luptă îndreptată împotriva vreunuia din statele lor. %le se anga5ează să îşi acorde spri5in reciproc, în limita intereselor lor. O. 0acă 1om/nia va fi atacată, fără ca din partea ei să fi e2istat vreo provocare, -ustro A @ngaria va trebui să(i acorde, în timp util, a5utor şi asistenţă împotriva agresorului. 0acă -ustro A @ngaria va fi atacată, în aceleaşi împre5uări, în vreuna din zonele statelor limitrofe 1om/niei, 1om/nia va trebui să acţioneze şi ea, de îndată, în mod reciproc. B. 0acă, contrar dorinţei şi speranţei lor, înaltele părţi contractante vor fi nevoite să ducă un război comun, ele se anga5ează să nu negocieze sau să înc&eie pace în mod separat. L. 8naltele părţi contractante îşi făgăduiesc una alteia să păstreze secret conţinutul prezentului tratat. 8ntocmit la 7iena, în a treizecea zi a lunii octombrie a anului de graţie GMMH.)

 /ratatul de aderare a *o#niei la /ri!la Alianţ%, 34  1 Care sunt motivele pentru care %om*nia a semnat acest tratat G 2. Ce obligaţii reciproce #şi asumau %om*nia şi Austro @ 0ngaria prin acest tratat G *. Care credeţi că ar putea fi inamicul comun, vizat #n articolul 3 G 4 Ce eveniment a arătat clar #ndepărtarea %om*niei de 2ripla Alianţă G

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. / 127


Prof. Zidaru Ionuţ


. Procla#area neutralit%ţii *o#niei 91egele citeşte declaraţia sa: Nu trebuie să facem politică de sentimente. Neutralitatea este o soluţie rea, care va face ca 1om/nia să piardă înalta situaţie pe care a c/ştigat(o. 'ă ne pronunţăm numaidec/t în favoarea !ermaniei şi -ustriei, de care ne leagă un tratat * ... + Carp: 1ăzboi imediat, trebuie a5utat germanismul să zdrobească slavismul. %u: -tuncea * ... + neutralitate. %ste ea oare posibilă  * ... + 0esigur că da. * ... + 0ealmintrelea "talia, mai intim legată şi mai vec&e aliată, nu 5udecă că e2istă pentru ea casus belli. 'ă ne armăm eu singur războiul.)

7 Aleandru Marghiloman, &ote politice spre a ne păzi graniţele şi at/ta tot pentru moment. #aWe "onescu se raliază cu totul la părerea mea. 6rătianu: 'ă ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm neutri, dar în stare de apărare a graniţelor noastrre. 1egele: 'unt rege constituţional şi nu voi declara

1. Menţionaţi ce soluţii au fost propuse #n cadrul Consiliului de Coroană de la /inaia din data de 3+ iulie   august +H+ G 2. Motivaţi de ce %om*nia a ales epectativa armată #n perioada +H+ @ +H+= *. Av*nd #n vedere prerogativele conferite de Constituţia din +4==, regele Carol  era obligat să se supună voinţei majorităţii participanţilor la Consiliu G

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr.  128


Prof. Zidaru Ionuţ


9.. Carp: Nu putem răm/ne neutri, nici din punct de vedere moral, nici din punctul de vedere material. 0in punctul de vedere moral, fiindcă avem vec&i anga5amente e2terne şi trebuie să le respectăm, dacă vrem să ne mai putem prenumăra printre statele civilizate * ... + 0e altfel, de ce să ne mai g/ndim şi să ne mai sfătuim, victoria #riplicei * triplei -lianţe + e sigură şi indiscutabilă * ...+)

@ I. . Duca de$re 3&"iliul ce 3&r&a"5 de la Si"aia  ?a ce angajamente eterne face referire tetul de mai sus G A #ncălcat %om*nia aceste angajamente G 9Carol " a fost brusc pus în situaţie de a se uni cu noi într(un război poate mondial, făcut posibil prin uşurinţa diplomaţiei austriece şi slăbiciunea celei ale noastre. 0ilema era pentru el următoarea: sau trebuia, după o domnie de aproape o 5umătate de secol, să depună coroana şi să întoarcă spatele patriei sale de adopţiune sau, el, 4o&enzollern şi ofiţer prusac, să trădeze patria sa natală. -cesta a fost durerosul conflict moral pentru care a murit două luni mai t/rziu, precum regina %lisabeta, soţia sa, a spus prinţului de Xedel trimis de la 6erlin la funeraliile sale.)

@ F&%ul ca"celar al er!a"iei, (&" =ul&, de$re dile!a 7" care e a6la 3ar&l I 

a. )ra !osibil% intrarea *o#niei &n r%$boi &n 3E3D de !artea Puterilor Centrale 0

ARGUMENTE PRO

ARGUMENTE CONTRA

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a

Fişa de lucru Nr.  2. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: C. Con1enţia !olitic% şi #ilitar% din D  3H august 3E3O &ntre Franţa, Marea ritanie, Italia,*usia şi *o#nia Con"en+a poli+ca

Art + !ranta, Marea 6ritanie, talia si %usia garanteaza integritatea teritoriala a %egatului %omaniei pe toata intinderea frontierelor sale actuale 129


Prof. Zidaru Ionuţ

Art  %omania se angajeaza sa declare razboi si sa atace Austro @ 0ngaria in conditiile prevazute de Conventia militara, %omania se angajeaza totodata sa inceteze, din momentul declararii razboiului, toate relatiile economice si schimburile comerciale cu toti inamicii Aliatilor Art  !ranta, Marea 6ritanie, talia si %usia recunosc %omaniei dreptul de a anea teritoriile monarhiei austro @ ungare Art 8 !ranta, Marea 6ritanie, talia si %usia, pe de o parte, si %omania pe de alta parte, se angajeaza sa nu incheie pace separata 7  3&"(e"%ia !ili%ara %omania se obliga a mobiliza toate fortele sale de uscat si de apa si a ataca Austro @ 0ngaria cel mai tarziu la 34 august +H+= Armata rusa sa atace in chipul cel mai energic pe tot frontul austriac 7   Această acţiune va fi deosebit de ofensivă şi viguroasă #n 6ucovina, unde trupele ruse vor trebui să-şi păstreze, mai mult sau mai puţin, ca şi efectivele lor actuale %usia se obliga sa trimita doua divizii de infanterie si una de cavalerie, pentru a coopera cu armata romana contra armatei bulgare Aliaţii se angajează să devanseze, cel puţin opt zile printr-o ofensivă categorică a Armatelor de la /alonic, intrarea #n război a %om*niei, cu scopul de a facilita mobilizarea şi concentrarea tuturor forţelor rom*ne 7   Antanta se obliga a furniza %omaniei munitiuni si material de război ce vor fi transportate de vase rom*neşti sau aliate şi tranzitate prin %usia Aceste livrări şi transporturi vor trebui să fie efectuate astfel #nc*t să asigure %om*niei #n flu continuu a unui minim de >> t pe zi, calculat la o lună de transport 3. +e ce *o#nia se anga8a s% atace doar Austro ; 2ngaria 0 9. +e ce *usia se obliga s% acorde *o#niei un s!ri8in #ilitar substanţial 0 4. )nu#eraţi teritoriile !e care *o#nia le !utea anexa de la Austro ; 2ngaria. D. )nu#eraţi din text !re1ederile #ilitare care trebuiau s% facilite$e &naintarea tru!elor ro#ne !e frontul din /ransil1ania. N. Care ar fi fost cererile teritoriale ale *o#niei &n e1entualitatea unei alianţe cu )uro!a &n anul 3E3O Puterile Centrale 0

O. +e ce Antanta a1ea ne1oie de intrarea *o#niei &n r%$boi de !artea sa 0

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr.  130


Prof. Zidaru Ionuţ


+. Ca#!ania #ilitar% din anul 3E3O 9roiectul de operaţiuni în vederea unui război contra uterilor Centrale şi a 6ulgariei. 1om/nia aliată cu Yuadrupla 8nţelegere, -plicarea ipotezei 9?) 'copul războiului şi misiunea armatelor rom/ne. "poteza 9?) prevede întreprinderea unui război pe două fronturi operative şi anume: a+ pe frontul de nord, nord A vest şi contra uterilor Centrale b+ pe frontul de sud, contra 6ulgariei. 'cpul general al războiului ce von întreprinde este realizarea idealului nostru naţional, adică întregirea neamului. Cucerirea teritoriilor locuite de rom/ni, ce se găsesc astăzi înglobate în monar&ia austro A ungară, trebuie să fie fructul războiului. entru atingerea acestui scop, ma5oritatea forţelor noastre, -rmatele "(a, a ""(a şi de Nord, vor opera ofensiv, în #ransilvania, banat şi @ngaria, atac/nd în direcţia generală 6udapesta. -rmata de sud * a """(a + va asigura libertatea de acţiune a grosului forţelor, apăr/nd teritoriul naţional şi resping/nd atacurile pe care le(ar întreprinde bulgarii dinspre sud.)

@ Direc%i(a "r. 2, $e"%ru c&!a"da!e"%ele ar!a%el&r I, II şi de N&rd  1. 2. *. 4. +. /.

C*te armate au fost pregătite G "e c*te fronturi urma să lupte %om*nia Cum erau dispuse armatele rom*ne G )escrieţi campania militară din anul +H+= dentificaţi cauzele #nfr*ngerii %om*niei #n anul +H+= Menţionaţi trei urmări ale #nfr*ngerii armatei rom*ne #n campania din +H+=

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. 10 131


Prof. Zidaru Ionuţ

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ). Anul 3E3H 90e luni de zile luptam cu înd/r5ire pentru apărarea colţului de ţară care mai rămăsese liber. 1/ndurile noastre se răreau, mulţi căz/nd seceraţi de proiectilele duşmane şi de boli. @itasem ce înseamnă un adăpost cald şi o masă omenească, iar despre cei dragi, rămaşi sub ocupaţia duşmanului, de mult nu mai ştiam nimic. 'tr/nsesem în inimile noastre at/ta obidă, înc/t aveam senzaţia că stau gata să plesnească. ?ile de grea restrişte trecuseră peste noi şi altele şi mai cumplite ne aşteptau. Niciodată nu ne(a trecut însă prin minte că am fi putut fi definitiv învinşi. Niciodată nu am putut crede, ac&iar atunci c/nd artileria duşmană ne pisa tranşeele, palmă cu palmă, îmbib/nd cu carnea şi s/ngele nostru ţăr/na în care ni se odi&neau strămoşii. Credeam în victorie. < aşteptam cu înd/r5ire. Ne pregăteam pentru ea. %ram doar la noi acasă, ne luptam pentru casa noastră, a străbunilor şi urmaşilor.) 7 /crisoare a unui ofiţer rom*n, iarna anilor +H+=  +H+;  a. Pe ba$a textului, descrieţi situaţia din Moldo1a. Procla#aţia lui Ferdinand I c%tre ţ%rani  3E3H  97ouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat u braţul vostru păm/ntul unde v( aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, 1egele vostru, că pe l/ngă răsplata cea mare a izb/ndei * ... + aţi c/ştigat totodată dreptul de a stăp/ni într(o măsură mai largă păm/ntul pe care v(aţi luptat * ... + 7i se va da şi o largă ăarticipare la treburile publice.) 7  1 )uca, 3emorii 1.

*egina Maria la Iaşi 9a "aşi * ... + regina şi(a îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle ei. - fost c/t a putut mai mult în mi5locul celor care avea u nevoie de o m/ng/iere * ... + < găsim în tranşee printre combatanţi o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare, printre răniţi, printre bolnavi * ... + N(a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe, cum n(a cunoscut teama şi sc/rba de molimă sau nerăbdarea * ... + 'e poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în 3oldova, regina 3aria a întrupat, şi a întrupat frumos, aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei rom/neşti.) @ 3&"%a"%i" Ar#e%&ia"u, Pentru cei de #ine. A#intiri din 1re#ea celor de ieri  Menţionaţi, !e ba$a textelor de #ai sus, care a fost atitudinea #onar"iei faţ% de soldaţi. Ce !ro#itea regele Ferdinand I !rin !rocla#aţia sa 0 Ce consecinţe au a1ut acţiunile #onar"iei 0 +escrieţi o!eraţiunile #ilitare din 1ara anului 3E3H. +e ce nu au !utut fi 1alorificate 1ictoriile ro#neşti din 1ara anului 3E3H 0

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. 11

132


Prof. Zidaru Ionuţ

F. Pacea !unic%” ; tratatul de la ucureşti  9D a!rilie  H #ai 3E3  9 * ... + G. 1om/nia cedează uterilor Centrale 0obrogea p/nă la 0unăre. O. uterile Centrale vor purta gri5a pentru menţinerea căii comerciale pentru 1om/nia prin Constanţa spre 3area Neagră. H. 1ectificările de frontieră cerute de -ustro A @ngaria pe graniţa ungară sunt admise în principiu de 1om/nia. B. 0e asemenea se admit în principiu măsurile corespunzătoare situaţiei pe terenul economic. P. !uvernul rom/n se obligă să demobilizeze cel puţin opt divizii ale armatei rom/ne. %2ecutarea demobilizării se va efectua în comun de către comandamentul suprem al armatei rom/ne. 0e îndată ce pacea dintre 1usia şi 1om/nia va fi restabilită, se vor demobiliza şi celelalte părţi ale armatei rom/ne, at/t timp c/t nu vor fi necesare pentru serviciul de siguranţă pe graniţa ruso(rom/nă. L. #rupele rom/ne vor evacua imediat teritoriul monar&iei austro A ungare ocupate de ele. Q. !uvernul rom/n se obligă să spri5ine din punct de vedere te&nic al căilor ferate transportul trupelor uterilor Centrale prin 3oldova şi 6asarabia spre
@ Tra%a%ul de $ace de la =ucureş%i 

3. Menţionaţi din text caracterul tratatului de la ucureşti. 9. Care credeţi c% ar fi fost situaţia *o#niei dac% acest tratat ar fi r%#as &n 1igoare. A!  putut om"nia e$ita )nceie!ea p,cii de la Bucu!eG H

ARGUMENTE PRO

ARGUMENTE CONTRA

,,Pri#ul *%$boi Mondial” cls. a--a Fişa de lucru Nr. 12 2.

Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 133


Prof. Zidaru Ionuţ

9... 0aZ '(a pierdut 0obrogea. Nu noi am pierdut(o. Noi cel puţin am scăpat 0elta 0unării, şi tot este ceva. 0a Z '(au pierdut culmile de munţi ... * ... + Noi am scăpat, noi am păstrat ţărei un păm/nt strămoşesc, în întindere de GIPOI Wm p. Noi am scăpat 'everinul, noi am scăpat 7alea #rotuşului, noi am făcut astfel că, dacă 1om/nia este silită să(şi ispăşească păcatele ei, cel puţin ispăşenia să fie mai puţin dureroasă dec/t putea să fie. -m consimţit şi la concesiuni economice. acea, da, în acest punct este grea însă vă afirm eu, că ea nu atinge puterile vii ale ţărei, de a reînvia şi a se reface... Concesiunile economice însă, ca şi toate părţile din pacea noastră, nu trebuie privite izolat. acea din 6ucureşti trebuie privită în toată întinderea ei, căci pacea de la 6ucureşti virtualmente face parte încorporarea 6asarabiei la $ara 1om/nească....)

7 Aleandru Marghiloman despre pacea de la 6ucureşti 

3. 'unteţi de acord cu !unctul de 1edere al lui Al. Marg"ilo#an 0 2.

Ku#iţi teritoriile !ierdute de *o#nia &n ur#a !acii de la uftea-ucureşti.

,,Marea 2nire de la 3E3” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1

134


Prof. Zidaru Ionuţ

1. Preci>a'i 6ac%&rii i"%er"i şi eJ%er"i care au 6a(&ri>a% c&"%i%uirea de "&i %a%e "a'i&"ale du$5 Pri!ul R5>&i M&"dial. 2. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai & a$&i r5$u"de'i la 7"%re5ri 98n numele poporului 6asarabiei, 'fatul $ării declară: 1epublica 0emocratică 3oldovenească * 6asarabia +, în &otarele sale dintre rut, Nistru, 0unăre şi 3area Neagră şi vec&ile graniţe cu -ustria, ruptă de 1usia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vec&ii 3oldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului că năroadele singure să(şi &otărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa 1om/nia.. -ceastă unire se face pe următoarele baze: G. 'fatul actual al $ării răm/ne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare *... + O. 6asarabia îşi păstrează autonomia provincială, av/nd un 'fat al $ării * dietă +, ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, ca un organ împlinitor şi administraţie proprie. P. egile în vigoare şi organizaţia locală răm/n în putere şi vor putea fi sc&imbate de arlamentul 1om/niei, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii 6asarabiei. L. 1espectarea drepturilor minorităţilor din 6asarabia. Q. 0oi reprezentanţi ai 6asarabiei vor intra în consiliul de miniştri rom/n, acum desemnaţi de actualul 'fat al $ării, iar pe viitor luaţi din s/nul reprezentanţilor 6asarabiei din arlamentul rom/n. M. 6asarabia va trimite în arlamentul rom/n un număr de reprezentanţi, proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret * ... +) 7)eclaraţia de unire a 6asarabiei cu %om*nia - 3; martie +H+4  a. Menţionaţi !e ba$a textului 4 !rinci!ii !e ba$a c%rora 'fatul ?%rii a decis ca asarabia s% se uneasc% cu *o#nia. b./ranscrieţi frag#entul care se refer% la !rinci!iul autodeter#in%rii !o!oarelor. c. )nu#eraţi ca!italele 2nirii de la 3E3. d. )nu#eraţi 4 !ersonalit%ţi istorice care au contribuit la &nf%!tuirea Marii 2niri. e. Menţionaţi, !e ba$a textului, organis#ul care a !reluat conducerea asarabiei &n #artie 3E3. f. Ce &nţelegeţi !rin Mica 2nire 0 :n ce an s-a &nf%!tuit Mica 2nire 0 g. Menţionaţi, !e ba$a textului, un obiecti1 al 'fatului ?%rii. ". Menţionaţi, !e ba$a textului, condiţia care 1a trebui &nde!linit% !entru ca legile elaborate de Parla#entul de la ucureşti s% fie a!licate şi !e teritoriul sarabiei.

,,Marea 2nire de la 3E3” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 2 135


Prof. Zidaru Ionuţ

1. 3are au 6&% $r&(i"ciile care :au u"i% cu ecBiul Re#a% ? 2. Pe a>a dia#ra!ei e"" !e"'i&"a'i ae!5"5rile şi de&eirile di"%re U"irea =aaraiei şi U"irea =uc&(i"ei cu R&!C"ia.

+iagra#a =enn

,,Marea 2nire de la 3E3” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. *

136


Prof. Zidaru Ionuţ

1.

Re>&l(a'i reuul de !ai &. La & de>le#are c&rec%a (e%i &%i"e $e (er%icala A:= %i%lul %e!ei "&a%re i" de>a%ere

1. 2. *. 4. +. /.

+ )ecembrie Ynationala a %omaniei E9ai sa damcu mana Cei cu romana /a-nvartimfratiei "e pamantul rea din holde piara' A 1 2  5  6 B

"e verticala A:= a rezultat cuvantul

2.

KKKK

7de la + )ecembrie +H+4

Pre>e"%a'i 7" 10 rC"duri, e%a$ele u"irii Tra"il(a"iei cu R&!C"ia 'i"C"d c&"% de ur!5%&arele ceri"'e a. Menţionaţi sub ce do#inaţie str%in% s-a aflat /ransil1ania. . Ku#iţi !artidul !olitic care a condus #işcarea naţional% din /ransil1ania. c. Pre$entaţi cele #ai i#!ortante #o#ente ale unirii /ransil1aniei cu *o#nia. d. +efiniţi i#!ortanţa $ilei de 3 +ece#brie 3E3 &n istoria ro#nilor.

,,*elaţiile internaţionale interbelice” /ratatele de !ace” Cls. a--a Fişa de lucru Nr. 1

137


Prof. Zidaru Ionuţ

1. A"ali>a'i Bar%a Eur&$ei 7" $eri&ada i"%erelic5 şi ide"%i6ica'i "&ile %a%e a$5ru%e du$5 Marele R5>&i. 2. Me"'i&"a'i I!$eriile di$5ru%e du$5 Pri!ul R5>&i M&"dial.

,,*elaţiile internaţionale interbelice” /ratatele de !ace” Cls. a--a



Prof. Zidaru Ionuţ

1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai & şi r5$u"de'i la ceri"'e A L -rt. BO. 'e interzice !ermaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii, fie pe malul st/ng al 1inului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la PI Wm est de acest fluviu. Art. N3. #eritoriile cedate !ermaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la 7ersailles la OB februarie GMQG şi a tratatului de la FranWfurt de la GI mai GMQG se reintegrează în suveranitatea franceză... -rt. MI. !ermania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa -ustriei, între frontierele care se vor fi2a prin tratat... -rt. GG. !ermania renunţă, în favoarea principalelor uteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări...-rt. GQH.

Fişa de lucru Nr. * 139


Prof. Zidaru Ionuţ

1. 3e u#erea>5 acea%5 carica%ur5 7" le#5%ur5 cu a%i%udi"ea er!a"iei 6a'5 de Tra%a%ul de la eraille ?

2. 3i%i'i %eJ%ele di" %ra%a%ele de $ace, ide"%i6ica'i $re(ederile re6eri%&are la R&!C"ia. Tra%a%ul de $ace de la Sai"%:er!ai" @11 ,,-ustria renunţă, în ce(o priveşte, în favoarea 1om/niei la orice drepturi şi titluri asupra părţii din fostul ducat al 6ucovinei aflată dincolo de frontierele 1om/niei, aşa cum vor fi fi2ate ulterior de către principalele uteri aliate şi asociate. "ndependenţa -ustriei este alienabilă numai cu consimţăm/ntul Consiliului 'ocietăţii Naţiunilor..... -ustria declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele 6ulgariei, !reciei, @ngariei, 1om/niei, ale 'tatului s/rbo( croato(sloven şi ale 'tatului ce&oslovac, aşa cum aceste frontiere vor fi stabilite de către principalele uteri aliate şi asociate.) Tra%a%ul de $ace de la Tria"&" @120 ,,@ngaria renunţă, în ce o priveşte, în favoarea 1om/niei, la orice drepturi şi titluri asupra teritoriilor din foata monar&ie austro(ungară, situate dincolo de frontierele @ngariei, aşa cum sunt fi2ate la articolul OQ, artea "" *frontierele @ngariei+ şi recunoaşte ( prin prezentul #ratat sau prin orice alt tratate înc&eiate în vederea reglementării actualelor c&estiuni A că fac parte din 1om/nia.)


Fişa de lucru Nr. 4 1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai & şi r5$u"de'i la ceri"'e 140


Prof. Zidaru Ionuţ

Tra%a%ul de la eraille @11 ,,-rt. BO. 'e interzice !ermaniei de a menţine sau de a constitui fortificaţii, fie pe malul st/ng al 1inului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la PI Wm est de acest fluviu. -rt. PG. #eritoriile cedate !ermaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la 7ersailles la OB februarie GMQG şi a tratatului din FranWfurt de la GI mai GMQG se reintegrează în suvernanitatea franceză. -rt. MI. !ermania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa -ustriei, între frontierele care se vor fi2a printr(un tratat. -rt. GG. !ermania renunţa, în favoarea principalelor uteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări. -rt. GLI. 8ncep/nd din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care constituie !ermania nu va trebui să depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată e2clusiv la menţinerea ordinei pe teritoriu şi la poliţia frontierelor. -rt. GQH.

Prof. Zidaru Ionuţ

guvernare şi datorită disponibilităţilor sale pentru industrie şi comerţul eterior, era lipsit de un larg sprijin popular Alegerile parlamentare din martie +H33 oferă un eemplu tipic al comportamentului său ?iberalii au purtat o victorie decisivă @ 333 de locuri 7din =H faţă de > de locuri ale "artidului Sărănesc, 3= ale "artidului &aţional şi numai + ale "artidului "oporului )iscrepanţa izbitoare #ntre numărul total al voturilor obţinute la aceste alegeri şi cel al voturilor obţinute cu doi ani #nainte, c*nd "artidul "oporului dob*ndise 3>= locuri, iar liberalii numai +=, sugerează că liberalii conduseseră alegerile cu toată eficienţa tradiţională a unui partid la putere @Vei%B -i%cBi", *o#nia. 3OO3EDH 

=. Alegerile din decembrie +H34 au fost cele mai democratice< pentru prima dată hotăr*rea monarhiei şi alegerea electoratului au coincis "entru a fi sigur de victorie, Maniu a luat obişnuitele măsuri preelectorale A numit noi prefecţi #n judeţe din r*ndurile organizaţiilor locale ale partidului şi a #nlocuit multe consilii comunale cu organizaţii interimare, alcătuite din susţinători ai naţional-ţărăniştilor )ar, #n acelaşi timp, la +H noiembrie, el a desfiinţat cenzura tuturor publicaţiilor şi a limitat amestecul personalului administrativ şi al poliţiei #n operaţiunile de votare &aţional-ţărăniştii au fost aduşi la putere de un electorat entuziast, convins că #ncepea o eră nouă #n istoria ţării lor &ici un partid nu se bucurase de asemenea popularitate de la crearea regatului &aţional ţărăniştii au obţinut ;;,; la sută din voturi şi 4 de locuri 7din 4;< liberalii s-au clasat pe locul al doilea cu =,II la sută din voturi şi + locuri @Vei%B -i%cBi", *o#nia. 3OO-3EDH  3. .n perioada interbelică alternanţa la putere a fost o realitate: +H+4-+H+H - "artidul &aţional-?iberal, +H3>-+H3+ - "artidul "oporului, +H3+-+H33 - "artidul Conservator-)emocrat, +H33-+H3= - "artidul &aţional-?iberal, +H3=-+H3; "artidul "oporului, +H3;-+H34 - "artidul &aţional-?iberal, +H34-+H+ - "artidul &aţional-Sărănesc, +H+-+H3 - o coaliţie 70niunea &aţională, +H3-+H - "artidul &aţional-Sărănesc, +H-+H; - "artidul &aţional-?iberal &u a eistat nici o situaţie #n care un partid să răm*nă la putere peste limita de  ani a parlamentului pe care se sprijinea "rin alternanţa la putere s-au eperimentat diferite formule de abordare a problemelor cu care se confrunta %om*nia )e eemplu, guvernele naţional-liberale din primul deceniu interbelic au promovat centralizarea administrativă, iar cele naţionalţărăniste din +H34-+H+ au urmărit o descentralizare prin crearea a şapte Ldirectorate ministeriale'  ?iberalii au acţionat #n spiritul doctrinei economice Lprin noi #nşine', iar naţional-ţărăniştii a Lporţilor deschise' Cetăţenii s-au putut astfel convinge care erau rezultatele practice ale unor asemenea politici @I&a" Scur%u, de$re de!&cra'ia r&!C"eac5 7" $eri&ada i"%erelic5 P&r"i"d de la ace%e ure r5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e + &umiţi o doctrină economică menţionată #n sursa C 3 "recizaţi secolul la care se referă sursa C  &umiţi un partid menţionat at*t #n sursa A c*t şi #n sursa C  "recizaţi c*te un lider politic menţionat #n sursa A, respectiv #n sursa 6 I /crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia alegerile parlamentare au fost c*ştigate eclusiv de liberali = /crieţi două informaţii aflate #n relaţie cauză-efect selectate din sursa A ; !ormulaţi, pe baza sursei 6, un punct de vedere referitor la alegerile parlamentare din +H34, folosind două informaţii selectate din sursă 4 !ormulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la regimul democratic din perioada interbelică, folosind două informaţii selectate din sursă H !ormulaţi, pe baza sursei A un punct de vedere referitor la caracterul alegerilor parlamentare din +H33, folosind două informaţii selectate din sursă 142


Prof. Zidaru Ionuţ

+> Menţionaţi din sursa C două informaţii referitoare la organizarea administrativă #n perioada interbelică

II. Dic%a%ura re#al5 ce">ura şi cul%ul $er&"ali%5'ii lui 3ar&l al II:lea A. deea #nfiinţării unui ziar al dictaturii apare #nt*ia oară #n şedinţa Consiliului de Miniştri din = martie +H4 )in notele lui Armand Călinescu se vede că noul regim se confruntă cu dificila problemă a presei Jv*cnind mai departe, deşi e muribundă, presa liberă şi independentă, #ntruchipată de ziarele lăsate să apară 7LCurentulE, L0niversulE, dă bătăi de cap %egelui şi camarilei PQ /igur e că, potrivit 8nsemnărilor lui Armand Călinescu, Majestatea /a %egele intervine prompt pentru a ordona: L/ă se facă un ziar %om*niaE @I&" 3ri%&iu, 2n #ogul< Carol al II-lea , .Bi%&ria.r& =. "rimul număr al oficiosului PL%om*nia', condus de Cezar "etrescuQ apare miercuri, + iunie +H4, antedatat 3 iunie +H4 8ineri,  iunie +H4, 8nsemnările zilnice ale lui Carol al -lea debutează astfel: L)in nou astăzi m-am uitat cu atenţie, de dimineaţă, la ziarul 1om/nia. &u-mi place, prea miroase a tipăritură 0imineaţaE Jiarul L)imineaţaE, interzis #ncă din timpul 1uvernului 1oga-Cuza, era, dacă nu duşman al lui Carol al -lea, atunci măcar obiectiv, scutit de entuziasm faţă de Majestatea /a P $ditorialul primului număr, intitulat L?egăm*ntE, nu face nicio referire la L)eschizătorul de $ră &ouăE $ drept, la un moment dat, se dă un citat din Mesajul %egelui de Anul &ou !ără niciun adjectiv, ba mai rău, fără a-i scrie numele, totul limit*ndu-se la formula vagă: cuv*nt regal Chiar şi din punctul de vedere al noului regim, Cezar "etrescu se manifestă corect &u ştim ce s-a #nt*mplat ulterior #n culise "oate că Măria /a l-a convocat la "alat pe Cezar "etrescu şi şi-a manifestat nemulţumirea "oate că $ugen 2iteanu sau Armand Călinescu, sesizaţi de Carol al -lea, i-au spus lui Cezar "etrescu de ce ia o groază de parale /igur e că, #ncetul cu #ncetul, L%om*niaE devine ceea ce dorea Carol al -lea: o trompetă aurită a persoanei sale @I&" 3ri%&iu, 2n #ogul< Carol al II-lea , .Bi%&ria.r&

3. 2imp de doi ani şi ceva, p*nă la abdicarea lui Carol al -lea, PQ L%om*niaE va fi nava amiral a presei puse #n slujba incredibilului cult al personalităţii lui Carol al -lea &u eistă număr #n care, sub un pretet sau altul, să nu se #nalţe un imn %egelui )ictator PQ Momentele de culme ale cultului practicat de L%om*niaE sunt date de numeroasele sărbătoriri care domină, alături de parade, uniforme şi instituţii de mucava, regimul carlist: aniversarea %estauraţiei, aniversarea proclamării Constituţiei din februarie +H4, ziua de naştere a lui Carol al -lea, #nfiinţarea !rontului %enaşterii &aţionale, #nfiinţarea "artidului &aţiunii )intre numerele omagiale se detaşează, indiscutabil, cele consacrate aniversării lui 4 iunie +H>X Cele trei aniversări trăite de ziar dau prilejul unui crescendo evident #n materie de pagini consacrate, de fantezie şi creativitate gazetărească &umărul apărut #n 4 iunie +H4 consacră aniversării cinci pagini din 3> /ub genericul L)upă opt ani, o ţară nouăE, sunt tipărite pagini precum: LCtitoriile %egale @ dăruinţe ale %estauraţieiE, L%estaurarea monarhică - %estaurarea &aţiuniiE, L.nchinarea celor mulţiE "este un an, #n 4 iunie +HH, L%om*niaE consacră aniversării un număr special, de = de pagini 7ziarul are normal 3> de pagini /emnificativ pentru felul #n care se scrie despre Carol al -lea e titlul dat rememorării lui 4 iunie +H>: LCobor*nd din văzduh, ca un arhanghel al m*ntuirii, M/ %egele Carol al -lea a re#nnodat firul continuităţii dinasticeE .mplinirea a +> ani de la %estauraţie dă ziarului prilejul unui nou spor de pagini: 4T 2itlurile de pagini spun totul despre Cultul personalităţii lui Carol al -lea: L%egele consolidator de ţarăE, L%ege al scriitorilor %ege al culturii rom*neştiE, LMuncitorimea #n jurul %egeluiE X4 iunie +H> era data #n care Carol al -lea s-a instalat oficial pe tron, 1estauraţia monar&ică după %egenţă

143


Prof. Zidaru Ionuţ

@I&" 3ri%&iu, 2n #ogul< Carol al II-lea , .Bi%&ria.r& D. .mplinirea statului nou şi valorificarea culturii noastre proprii sunt necesităţi majore ale poporului rom*nesc: de aceea, de zece ani, /uveranul e neadormit pe tăr*mul politic şi neobosit pe cel cultural Mi-i dragă mai ales această din urmă ctitorie a Majestăţii /ale, căci se leagă de sufletul nemuritor al neamului @MiBail Sad&(ea"u

E. %egele %om*niei nu se aseamănă cu orice %ege $l este %egele %enaşterii artistice rom*neşti .n lirica melodiei a creat !ilarmonica #ncă de pe c*nd era "rinţ .n literatură, mijloacele temeinice pe care Majestatea /a le-a organizat, acolo unde nu era nimic şi nimic altceva dec*t zăticnire, sterilitate şi #nfumurare, au slujit nu numai unei %enaşteri, ci unei vijelioase izbucniri de puteri intelectuale liberate /uveranul a avut intuiţia justă a geniului rom*nesc şi, chem*ndu-l #n lumină, i-a pus la #ndem*na uneltele trebuincioase (ricine compară timpul de p*nă la %egele Carol , de p*nă acum zece ani, cu ceea ce este astăzi, vede numai dec*t belşugul imens de scrieri realizate #n această epocă scurtă Mai mult, editurile !undaţiilor Majestăţii /ale au tipărit mii şi mii de scrieri literare, filosofice, artistice, ştiinţifice, reviste şi ziare, #n zeci de milioane de eemplare @ şi ritmul accelerat şi de necrezut continuă amplificat #ntru nemurirea adevărată a Celui ce a st*rnit această activitate @Tud&r Ar#Be>i F. Ca să-nţeleg mai bine cum de putură trece At*t de iute anii aceştia, siguri zece, Am #ntrebat condeiul şi mi-a răspuns h*rtia, Că timpul se măsoară la %ege cu vecia @Tud&r Ar#Be>i

. 6ucură )oamne, de puterea 2a pe %egele nostru Cu biruinţele 2ale #nveseleşte-l )oniţa buzelor 2ale nu i-o respinge /trălucire peste el revarsă @MiBail Sad&(ea"u

P&r"i"d de la ace%e ure r5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e + "recizaţi numele ziarului #nfiinţat din ordinul lui Carol al -lea, menţionat #n sursa A 3 "recizaţi secolul la care se referă sursa 6  /crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că ziarul L%om*nia' avea o atitudine obiectivă faţă de evenimentele politice  "recizaţi numele unui om politic menţionat at*t #n sursa A c*t şi #n sursa 6 I !ormulaţi, pe baza sursei 6, un punct de vedere referitor la felul #n care este prezentat regele #n primele două numere din L%om*nia', folosind două informaţii selectate din sursă 144


Prof. Zidaru Ionuţ

= !ormulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la cultul personalităţii regelui Carol al -lea #n ziarul L%om*nia', folosind două informaţii selectate din sursă ; Menţionaţi din sursa A două informaţii referitoare la presa liberă #n +H4 4 Menţionaţi din sursa C trei sărbători cu prilejul cărora era glorificată persoana regelui H Menţionaţi din sursa C trei titluri de articole consacrate aniversării datei de 4 iunie +H> +> "recizaţi din sursa ) două informaţii cu privire la realizările lui Carol al -lea ++ "recizaţi din sursa $ trei informaţii cu privire la realizările lui Carol al -lea +3 !ormulaţi, pe baza surselor $ şi !, un punct de vedere referitor la modul #n care 2udor Arghezi contribuie la construirea cultului personalităţii regelui, folosind citate selectate din surse +, !ormulaţi, pe baza surselor ) şi 1, un punct de vedere referitor la modul #n care 2udor Arghezi contribuie la construirea cultului personalităţii regelui, folosind citate selectate din surse III. Dic%a%ura !ili%ar5 a !areşalului I&" A"%&"ecu

A. %egimul muncii a devenit mai aspru, guvernul Antonescu fiind preocupat să asigure funcţionarea economiei la cei mai #nalţi parametri )ecretul-lege din + martie +H+ prevedea Lmobilizarea agricolă', adică rechiziţionarea pentru muncile agricole a tuturor locuitorilor de la sate care nu fuseseră luaţi la oaste, #ncep*nd cu v*rsta de +3 ani Autorităţile au impus ţăranilor un regim de muncă strict, privind cultura păm*ntului, veghind ca toate activităţile agricole să se desfăşoare la timp "rin decretul-lege din +I noiembrie +H+ s-a stabilit #nfiinţarea nspectoratului 1eneral al 2aberelor şi Coloanelor de muncă obligatorie de folos obştesc, care avea menirea de a impune tuturor cetăţenilor să lucreze, stabilinduse sancţiuni aspre pentru cei care nu se conformau legii /e prevedeau măsuri speciale pentru cultivarea păm*ntului, deoarece p*nă la acea dată nu se #nsăm*nţase dec*t I> din suprafaţa planificată pentru semănături de toamnă .n anii următori, ca urmare a presiunilor eercitate de autorităţi, dar şi a folosirii prizonierilor de război la muncă, suprafeţele arabile au fost cultivate integral şi la termen @I&a" Scur%u, de$re (ia'a c&%idia"5 u re#i!ul A"%&"ecu, .i&a"cur%u.r& =. Ri activităţile din mediul urban au fost supuse unor eigenţe deosebite ?a 3 octombrie +H+ a fost adoptat un nou decret-lege privind regimul muncii #n timp de război, prin care concediile de odihnă erau suspendate, durata zilei de lucru putea creşte de la 4 ore la +> @ +3 ore 2otodată, s-a instituit Lcrima de sabotaj', care se pedepsea cu temniţă grea, de la I la 3> de ani< #n această categorie intrau: orice #ncetare de lucru, individuală sau colectivă< distrugerea, deteriorarea, sustragerea, falsificarea, fabricarea defectuoasă ori erori voite, manipulări sau manevrări frauduloase sau fără calitate a maşinilor, instalaţiilor, instrumentelor de lucru, materialelor, mărfurilor şi produselor @I&a" Scur%u, de$re (ia'a c&%idia"5 u re#i!ul A"%&"ecu, .i&a"cur%u.r&

3. ?a +I mai +H+ s-a publicat decretul-lege pentru organizarea muncii naţionale Cetăţenii urmau să presteze munci de folos obştesc la drumuri, căi ferate, canalizări, #ndiguiri, irigaţii, munci agricole, lucrări #n legătură cu apărarea ţării, săpături arheologice, marcarea sau crearea de poteci, servicii de asistenţă şi Cruce %oşie, curăţarea izlazurilor, adunarea de plante medicinale, combaterea omizilor şi insectelor etc Acest decret, chiar dacă nu s-a putut aplica integral şi riguros, a permis o mare mobilizare de forţe şi realizarea unor lucrări publice de amploare, deşi vremurile erau etrem de vitrege @I&a" Scur%u, de$re (ia'a c&%idia"5 u re#i!ul A"%&"ecu, .i&a"cur%u.r&

145


Prof. Zidaru Ionuţ

P&r"i"d de la ace%e ure r5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e + &umiţi instituţia care supraveghea regimul de muncă obligatoriu menţionată #n sursa A 3 "recizaţi secolul la care se referă sursa 6  &umiţi un decret-lege menţionat #n sursa 6 şi un altul menţionat #n sursa C  /crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia cetăţenii erau obligaţi să presteze munci #n folosul obştesc pentru #mbunătăţirea infrastructurii I /crieţi două informaţii aflate #n relaţie cauză-efect selectate din sursa A = $nunţaţi o definiţie care se poate da Lmobilizării agricole' pornind de la informaţiile din sursa A ; !ormulaţi, pe baza sursei 6, un punct de vedere referitor la Lcrima de sabotaj', folosind două informaţii selectate din sursă 4 !ormulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la consecinţele decretului lege privind organizarea muncii naţionale, folosind două informaţii selectate din sursă

I. Mişcarea le#i&"ar5 A. Educa'ia !e!ril&r. ?egionarul va trebui să ştie că: ?egiunea va #nvinge p*nă la sf*rşit toate partidele, oric*te piedici i se vor pune #n cale Că toţi legionarii sunt gata să facă orice jertfă cu bucurie Că fiecare jertfă #nseamnă un pas #nainte către victorie Că legiunea are un program precis care se va publica la timpul potrivit Că prin realizarea acestui program ţara se va reface Că legionarii vor face din această %om*nie o ţară frumoasă şi bogată Că legionarii sunt chemaţi de )umnezeu ca după veacuri de #ntuneric şi asuprire să sune tr*mbiţa #nvierii neamului rom*nesc Reful de cuib va căuta să sădească ad*nc #n sufletul fiecăruia dintre membrii cuibului credinţa #n )umnezeu, #n "atrie şi #n misiunea neamului nostru

@3&r"eliu Xelea 3&drea"u, C%rticica şefului de cuib 

146


Prof. Zidaru Ionuţ

=. ia'a cuiului Cuibul adunat este o biserică ntr*nd #n cuib te dezbraci de toate chestiunile mărunte şi #nchini o oră g*ndurile tale curate "atriei Ceasul de şedinţă al cuibului este ceasul "atriei Armonia deplină trebuie să rezulte nu numai din prietenia celor adunaţi, dar mai ales din comunitatea idealului lor Acolo #n cuib se vor #nălţa rugăciuni lui )umnezeu pentru biruinţa ?egiunii, se vor c*nta c*ntecele trimise de ?egiune, se va vorbi despre cei morţi: martiri, eroi căzuţi pentru ?egiune şi camarazii morţi #n credinţă legionară, prieteni, părinţi, bunici şi strămoşi, rechem*ndu-se duhurile lor .n linii generale, #n cuib nu se va da loc la discuţii #nfocate, violente, contradictorii C*t mai putină vorbă, c*t mai multă meditaţie, nimic să nu tulbure majestatea tăcerii şi a bunei #nţelegeri /e vor face eerciţii de tăcere completă

@3&r"eliu Xelea 3&drea"u, C%rticica şefului de cuib 

3. De$re eJecu%area &rdi"el&r. C*nd un legionar sau un cuib primeşte un ordin, este o chestiune de onoare de a-l eecuta, trec*nd prin foc şi prin apă, dacă este nevoie )upă aceasta se măsoară vrednicia legionară C*nd şeful ?egiunii dă semnalul unei bătălii legionare 7cum a fost de eemplu: cumpărarea unei camionete, scoaterea unei foi, cumpărarea unei tipografii, cuiburile ca nişte albine, #ntrec*ndu-se #n hărnicie şi #n viteză unele pe altele, trebuie să vină fiecare cu ceea ce poate da (ri de c*te ori vin asemenea ocazii, trebuie să concureze #ntr-o adevărată #ntrecere nebună #nspre victoria legionară toate cuiburile Cum ar fi cu putinţă ca un cuib să fi rămas #n afara luptei, să nu fi adus şi el un c*t de mic ajutor, c*t de mică jertfăG )in aceste lupte se poate vedea cine merită să se #nalţe, #n noua lume legionară, şi cine trebuie să răm*nă unde este

@3&r"eliu Xelea 3&drea"u, C%rticica şefului de cuib  D. Moartea, numai moartea legionară &e este cea mai scumpă nuntă dintre nunţi, "entru sf*nta cruce, pentru ţară .nfr*ngem codrii şi supunem munţi< &u-i temniţă sa ne-nspăim*nte, &ici chin, nici viforul duşman< )e cădem cu toţi, izbiţi #n frunte, &i-i dragă moartea pentru CăpitanT 147


Prof. Zidaru Ionuţ

PQ 1arda, Căpitanul &e preschimba-n şoimi de fier Sara, Căpitanul /i Arhanghelul din cer

@Radu Yr, I#nul tinereţii legionare P&r"i"d de la ace%e ure r5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e + "recizaţi care este misiunea legionarilor, aşa cum apare #n sursa A 3 Menţionaţi din sursa A două informaţii referitoare la programul politic legionar  /crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că legionarii sunt preocupaţi de cultul eroilor şi strămoşilor  /crieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că legionarii promovează cultul morţii eroice I !ormulaţi, pe baza sursei 6, un punct de vedere referitor la activitatea legionarilor #n cadrul cuiburilor, folosind două informaţii selectate din sursă = !ormulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la eecutarea ordinelor, folosind două informaţii selectate din sursă ; Menţionaţi din sursa C trei eemple de bătălii legionare 4 Menţionaţi din sursa A trei informaţii cu privire la misiunea şefului de cuib H Menţionaţi din sursa 6 trei reguli de bază pe care trebuie să le respecte membrii cuibului +> 1ăsiţi un argument #n tetul C şi un altul #n tetul ) care să eplice acţiunile violente ale legionarilor 7eemplu: uciderea primului ministru 1h )uca, #n +H ++ Menţionaţi trei citate din sursele C şi ) care ilustrează cultul liderului +3 "ornind de la cele patru tete, precizaţi patru informaţii care susţin argumentaţia că ?egiunea este un partid de etremă dreaptă + !olosindu-vă de tetele A, 6 şi C eplicaţi afirmaţia lui Codreanu: 9egiunea -r&ang&elului 3i&ail va fi mai mult o şcoală şi o oaste, dec/t un partid politic)  + "ornind de la poezia lui %adu 1Dr şi de la afirmaţiile lui Codreanu, stabiliţi patru caracteristici ale ideologiei legionare, pe care să le argumentaţi cu citate din tet

Re#i!uri $&li%ice de!&cra%ice

Fia de lucru Nr. 1

+ SUA /pre deosebire de alte ţări, /0A au ieşit consolidate din primul război mondial, fapt datorat eportului şi comenzilor pentru front Astfel /0A au depăşit Marea 6ritanie 8iaţa politică americană era dominată de cele două partide, %epublican şi )emocrat .n +H3> democraţia americnă a făcut un nou pas #nainte prin acordarea dreptului de vot femeilor Marea criza economică, dintre anii +H3H-+H, a #nceput #n /0A "reşedintele !ran^lin )elano %oosevelt a impus politica NeU 0eal, Noul Curs, pentru a ieşi din 148


Prof. Zidaru Ionuţ

criza, #ncuraj*nd crearea de locuri de muncă Această politică a deschis calea intervenţiei statului #n economie A condus ţara sa #n timpul celui de-al doilea război mondial, fiind un adversar #nverşunat al nazismului, #nsă, pentru a zdrobi 1ermania lui 9itler, a făcut grave concesii lui /talin 3 Fra"'a !ranţa, #n perioada interbelică avea ca formă de guvernăm*nt republica, av*nd un guvern ce răspundea #n faţa "arlamentului, şi stăp*nea al doilea imperiu colonial din lume, ca mărime .n viaţa politică s-au manifestat perioade de stabilitate şi de criză .n timpul crizei partidele de etremă dreapta se pronunţau #mpotriva libertăţilor democratice şi a parlamentarismului, iar #n februarie +H au #ncercat să răstoarne prin forţa guvernul .n acest contet, pe fondul vechilor tradiţii republicane partidele de st*nga au format coaliţii 7e !rontul popular, #n +H=, impun*nd măsuri de protecţie socială a muncitorilor %ezistenţa patronatului şi acţinea partidelor de dreapta au dus la eşecul !rontului popular 2ensiunile interne au slăbit !ranţa, al cărei rol de prim rang #n $uropa s-a diminuat, astfel că #n anii V>, !ranţa s-a aliniat, #n marile probleme internaţionale, poziţiei Marii 6ritanii  Marea =ri%a"ie Marea 6ritanie şi-a păstrat forma de guvernăm*nt de monarhie constituţională, iar funcţionarea parlamentului său a reprezentat un model pentru alte regimuri democratice 8iaţa politică engleză era dominată de "artidul Conservator şi de cel ?aburist, care s-a impus #n locul celui ?iberal )upă anul +H+4, Marea 6ritanie a rămas cu cel mai #ntins imperiu colonial din lume .n +H+4 s-a acordat drept de vot femeilor 7de la v*rsta de > de ani  Al%e %a%e de!&cra%ice 1$%MA&A a devenit după război o republică federală, cu instituţii democratice, dar care a rămas supusă unui eecutiv puternic Confruntat cu grave dificultăţi noul regim a trebuit să facă faţă traumatismului #nfr*ngerii şi opoziţiei forţelor sociale şi politice ostile parlamentarismului "*nă #n +H3 t*năra %epublică de la \eimar a traversat o criză economică care va pune regimul democratic #n pericol %edresarea economică relativă, după +H3 p*nă #n +H3H, a #nt*rziat pentru un timp regimul de dictatură /f*rşitul "rimului %ăzboi Mondial a adus schimbări importante #n plan politic, economic, social, determin*nd paşi importanţi spre democraţie mperiile multinaţionale s-au prăbuşit lăs*nd loc unor regimuri parlamentare /-au constituit noi state naţionale caracterizate prin regimuri parlamentare ce se bazau pe votul universal: Austria, Cehoslovacia, "olonia, !inlanda %eformele democratice au permis cetăţenilor să participe la dezbaterea problemelor importante ale societăţii /-a diversificat presa şi s-a schimbat configuraţia partidelor politice %(M&A .ncă din timpul războiului, regele !erdinand a promis adoptarea votului universal şi a reformei agrare Constituţia din +H3 a pus bazele unui cadru democratic )repturile electorale au fost recunoscute bărbaţilor de peste 3+ de ani %om*nia a avut un regim politic democratic p*nă #n anul +H4, #n viaţa politică remarc*ndu-se partidele lieral şi "a'i&"al:%5r5"ec Art  #oate puterile statului emană de la naţiune, care nu le poate e2ercita dec/t numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă. 7Constituţia din +H3

,,2niunea )uro!ean%” Cls. a-I-a

Fişa de lucru 1

A ,,Construcţia europeană răspunde #n acelaşi timp preocupărilor politice, c*t şi celor strategice şi economice deea de $uropă a fost concepută de vechile naţiuni europene pentru a-şi menţine identitatea şi locul #n lume şi s-a #ntemeiat pe argumente economice solide'

149


Prof. Zidaru Ionuţ

6 ,,Astăzi aş dori să mă refer la tragedia $uropei Acest nobil continent cuprinde cele mai frumoase şi mai cultivate regiuni ale lumii, bucur*ndu-se de un climat temperat şi echilibrat $ste f*nt*na crediţtei creştine şi a eticii creştine $ste la originea celor mai multe culturi, a artei şi a filosofiei, at*t #n Antichitate, c*t şi #n timpurile moderne )acă $uropa ar fi fost unită #n #mpărtăşirea moştenirii comune, fericirea, prosperitatea şi gloria sa ar fi fost fără limite 2otuşi, $uropa a fost locul care a răsp*ndit acea serie de #nfricoşătoare dispute naţionaliste, iniţiate de naţiunile teutonice #n creşterea de putere, pe care le-am văzut #n acest secol OO şi chiar pe timpul vieţii noastre, distrug*nd pacea şi tulbur*nd viitorul #ntregii umanităţii Ri care este starea la care a fost redusă $uropaG 0nele dintre statele mai mici au recuperat, #ntr-adevăr, teritoriile, dar peste #ntinse părţi ale sale o mare masă de oameni chinuiţi, flăm*nzi, epuizaţi şi dezorientaţi se uită la ruinele oraşelor şi locuinţelor lor'

R5$u"de'i ur!5%&arel&r ceri"'e + 3  

"recizaţi pe baza sursei A motivele care au stat la baza construcţiei europene Analizaţi şi descrieţi imaginea $uropei oferită de sursa 6 "recizaţi, pe baza sursei 6 situaţia $uropei la sf, celui de Al )oilea %ăzboi Mondial dentificaţi cauzele care au dus la această situaţie

,,2niunea )uro!ean%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2 ea" M&"e%- Bea" O!er Marie ariel M&""e% 7n H noiembrie +444 @ d += martie +H;H este considerat arhitectul 0nită5ii $uropene ea" M&""e% s-a născut la data de H noiembrie +444 #n Cognac, !ran5a, #ntr-o familie de comercian5i de coniac ?a v*rsta de aisprezece ani, după trecerea numai primei păr5i a universită5ii, a abandonat educa5ia i s-a mutat la ?ondra Acolo, a petrecut doi ani #nvă5*nd arta afacerilor i prima limbă a comer5ului, engleza .n +H>=, tatăl său l-a trimis #n străinătate să lucreze pentru afacerile familiei .n +H+, dei nu a participat la război din motive de sănătate, sa făcut folositor #n alte feluri i anume atac*nd problema ivită #n organizarea proviziilor, pe care 150


Prof. Zidaru Ionuţ

Alia5ii Alia5ii nu au reuit să o rezolve rezolve i care putea să compromită compromită rezultatele rezultatele conflictului conflictului Mul5umită Mul5umită succesului eforturilor sale #n război, Monnet, la v*rsta de + ani, a fost numit deputat secretar general al ?igii &a5iunilor  .n +HI, Monnet a propus un plan care #i poartă numele, de a prelua controlul controlul asupra acestor zone din 1ermania i de a redirec5iona redirec5iona produc5ia de cărbune departe de industria germană i către industria franceză, astfel slăbind economia germană i propuls*nd economia franceză deasupra nivelului dinainte de război Bean Monnet a propus un Lplan global de modernizare si dezvoltare economică' guvernului francez .n +HH, Monnet a realizat că divergen5a dintre !ran5a i 1ermania pentru controlul regiunii de cărbune atingea cote alarmante, presim5ind o posibilă re#ntoarcere la ostilită5i, aa cum s-a #nt*mplat după primul %ăzboi Mondial Monnet i asocia5ii săi au conceput ideea de Comunitate $uropeană

Ra$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e + Cum este este consi considera deratt Bean Bean Monnet Monnet 3 Ce funcţi funcţiee a ocupat ocupat Bean Bean Monnet Monnet la v*rst v*rstaa de + de ani ani  .n ce con const staa plan planul ul lui lui Mon Monnet net

,,2niunea )uro!ean%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. Nr. *

R&er% ScBu!a" Bean-6aptiste &icolas %obert /chuman 7X 3H iunie +44= ?uemburg, ?uemburg, -  septembrie +H=, +H=, /cDChazelles, Chazelles, Moselle, !ran5a !ran5a a fost un om de stat francez $ste francez $ste considerat drept unul din părin5ii fondatori ai 0niunii $uropene

151


Prof. Zidaru Ionuţ

.n mai multe multe r*nduri ministru, ministru, inclusiv ministru al Afacerilor $terne, apoi, #n două r*nduri, preedinte al Consiliului de Minitri al !ran5ei, %obert /chuman a eercitat i func5ia de preedinte al "arlamentului $uropean, #ntre $uropean, #ntre +HI4 i +H=> (pera sa politică esen5ială se situează #n perioada +H4-+HI3 +H4-+HI3,, timp #n care a #ndeplinit func5ia de Ministru de $terne i a imprimat orientări noi #n politica eternă a !ran5ei )ubla sa cultură a fost foarte utilă #n realizarea reconcilierii franco-germane .n acelai timp, a pus funda5ia constru construc5i c5iei ei europen europene, e, instal instal*nd *nd o autori autoritat tatee supra-na supra-na5i 5ional onalăă la ?uemb ?uembur urgg - Comuni Comunitat tatea ea $uropeană a Cărbunelui i (5elului- care includea i 1ermania "rocesul #nceput prin 2ratatul de la "aris din +HI+, a +HI+, a fost continuat prin proiectul pie5ei comune europene 7C$$, ratificat la %oma #n +HI; +HI; /chuman a mai #ndeplinit un scurt mandat ca Ministru de Busti5ie #n +HII, +HII, apoi #ntre +HI4 i +HI4 i +H=> a +H=> a fost primul preedinte al Adunării parlamentare europene

Ra$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e

+ &umiţi &umiţi origin originea ea lui lui %obert %obert /chuma /chuman n 3 Ce funcţii funcţii a ocupat ocupat %obert %obert /chuman /chuman de-a lungul lungul timpului timpului  &umiţi &umiţi c*teva c*teva realizări realizări #n #n politică politică ale ale lui %obert /chuman /chuman

,,2niunea )uro!ean%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. Nr. 4 ,,"r ,,"riin prez prezen entu tull trata ratatt, .nal .nalttele ele părţ părţii cont contra ract ctan ante te cons consttitui tuie #ntre ntre ele ele o 0n 0niu iune ne $uropeană"rezentul tratat marchează o nouă etapă #n procesul de creare a unei uniuni #ntre popoarele $uropei, #n care deciziile luate sunt cat mai aproape de cetăţeni Misiunea acestei uniuni este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi #ntre popoarele acestora pe principiile coerenţei şi solidarităţii 0niunea #şi propune drept obiective:

152


Prof. Zidaru Ionuţ

- "romovarea unui progres economic şi social - Afirmarea Afirmarea identităţi identităţiii sale pe scena internaţională, internaţională, mai ales prin crearea unei politici politici eterne şi de securitate comune - Consolidarea protecţiei drepturilor şi intereselor locuitorilor statelor membre prin instituirea unei cetaţenii a 0niunii'

*as!undeţi la ur#atoarele cerinţe<

1. Mentionaţi, tratatul la care face referire sursa 2. $numeraţi obiectivele pe care şi le propun statele europene semnatare ale 2ratatului de la Maastricht *. Care dintre aceste obiective ale 0$ credeţi că este mai important pentru viitorul acesteia

,,2niunea )uro!ean%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. Nr. +

153


Prof. Zidaru Ionuţ

(arta cu extinderea 2niunii )uro!ene

A"ul

Kara

3ENH

Fra"'a, er!a"ia, =el#ia, Ola"da, LuJe!ur#, I%alia

3EH9

Re#a%ul U"i%, Irla"da, Da"e!arca

3E5

recia, S$a"ia i P&r%u#alia

3EEN

Au%ria, Fi"la"da, şi Suedia

955D Le%&"ia, Li%ua"ia 955H

Mal%a, 3i$ru, P&l&"ia, 3eBia, Sl&(acia, Sl&(e"ia, U"#aria, E%&"ia, R&!C"ia şi =ul#aria

Fia de lucru Nr. 1 Eur&$a şi $a'iile de ci(ili>a'ie eJ%raeur&$e"e@dec&l&"i>area , 3l. a:;I:a 154


Prof. Zidaru Ionuţ

A mperiul colonial francez a #nceput să se destrame #n timpul celui de-al doilea război mondial, c*nd diferite păr5i ale imperiului au fost ocupate de alte puteri: ndochina de Baponia, /iria, ?ibanul i Madagascarul de Marea 6ritanie, Marocul i Algeria de /tatele 0nite i %egatul 0nit, iar 2unisia de germani Controlul asupra posesiunilor coloniale a fost restabilit treptat de Charles de 1aulle 0niunea !ranceză, prevăzută #n Constitu5ia !ran5ei din +H=, #nlocuia fostul imperiu colonial 2otui, !ran5a a fost imediat confruntată cu declanarea procesului de decolonizare 1uvernul lui "aul %amadier a reprimat insurec5ia din Madagascar din +H; .n Asia, 8ietminul condus de 9o Chi Minh a proclamat independen5a 8ietnamului, act politic care a dus la declanarea primului război din ndochina Aproape imediat după #nfr*ngerea i retragerea !ran5ei din 8ietnam #n +HI, a izbucnit un nou război mai dur #n colonia cea mai veche i mai importantă a "arisului, Algeria Micările de eliberare conduse de !erhat Abbas i Messali 9adj apărute #ncă din perioada interbelică, s-au radicalizat după al doilea război mondial .n +HI, masacrul de la /tif , de care era responsabilă armata franceză, a fost o #ncercare de #năbuire a micării algeriene de eliberare %ăzboiul algerian de independen5ă a izbucnit #n +HI Algeria era o problemă specială pentru !ran5a, datorită numărului mare de coloniti europeni 7aa-numi5ii pieds(noirs care se aezaseră #n această regiune #n +3I de ani de control al "arisului 8enirea la putere a lui Charles de 1aulle #n +HI4, #n plină criză, a dus #n cele din urmă la recunoaterea independen5ei Algeriei #n +H=3 prin Acordurile de la via 3eri"'e 1. 2. *. 4. +.

Menţionaţi cele două imperii coloniale prezentate #n sursă "recizaţi pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de decolonizare  /electaţi din sursa c*te trei colonii aparţin*nd fiecărui imperiu colonial /electaţi din sursa două informaţii aflate #n relaţia cauză-efect "recizaţi din sursa o modalitate prin care coloniile şi-au obţinut independenţa

Fia de lucru Nr. 2 Eur&$a şi $a'iile de ci(ili>a'ie eJ%raeur&$e"e@dec&l&"i>area , 3l. a:;I:a 155


Prof. Zidaru Ionuţ

 ,,)acă mperiul 6ritanic se men5inea #ntr-un echilibru fragil #n +HH, Al )oilea %ăzboi Mondial 7+HH-+HI #l va răsturna "osesiunile britanice, inclusiv 9ong ]ong i 6irmania, au fost cucerite de Baponia A eistat o revoltă #n ndia, #n +H3, i c*5iva disiden5i #n armata indiană )ei ndia britanică a avut o contribu5ie importantă la efortul de război al alia5ilor, #n +HI, guvernul colonial britanic din ndia folosea #ncă for5a )ominioanele intraseră #n război alături de Marea 6ritanie #n +HH, dar cu toate acestea #i rezervau dreptul de a stabili natura i limitele participării lor la efortul de război .n coloniile aflate sub directa domina5ie britanică, #n special #n cele din Africa i Caraibe, guvernarea britanică #ncerca să dezvolte o imagine pozitivă despre război, promi5*nd colonitilor că luptă #n interesul libertă5ii .n vreme ce Marea 6ritanie era victorioasă pe fronturile pe luptă, promisiunile făcute coloniilor, pentru a stimula mobilizarea acestora, va grăbi sf*ritul imperiului său%ezultatul acestor ac5iuni avea să fie văzut cur*nd #n Asia, unde ndia i "aîstan i-au c*tigat independen5a, #n +H;, iar CeDlon7/ri ?anâ i 6irmania, #n +H4 )oar 6irmania nu a rămas #n CommonWealth 2oate posesiunile asiatice britanice i-au c*tigat independen5a, cu ecep5ia 9ong-]ong -ului care a rămas sub control britanic i după +HI>, fiind retrocedat ulterior Chinei, #n +HH; .n anii +HI>, guvernul britanic a recunoscut v*ntul schimbării din Africa, i multe na5iuni africane i-au ob5inut independen5a la sf*ritul anilor +HI> i #nceputul anilor +H=>: /udan 7+HI=, &igeria 7+H=>, /ierra ?eone 7+H=+, 2anganiâ 7+H=+, mai t*rziu 2anzania, 0ganda 7+H=3, ]enDa 7+H=, MalaWi 7+H=, 1ambia 7+H=I, 6otsWana 7+H== i /Waziland 7+H=4.n aceste 5ări, transferul de putere s-a făcut #n cea mai mare parte panic, cu ecep5ia %hodesiei, unde revoltele colonitilor albi au generat un război de gherilă, #nainte ca JimbabWe să fiin5eze legal, din +H4> &u au eistat astfel de probleme #n ndiile de 8est, dei o mul5ime de insule i-au c*tigat independena în mod separat, nu a fost viabilă uniunea între ele. Samaica ;i #rinidad #obago au devenit independente, #n +H=3, i alte insule le-au urmat eemplul )e-a lungul acestui proces, guvernele britanice nu s-au opus decolonizării, deoarece transferul de putere s-a făcut către regimuri politice panice, #n circumstan5e ce nu umileau demnitatea na5ională'

3eri"'e 1. Menţionaţi cele două imperii coloniale prezentate #n sursă 2. "recizaţi pe baza sursei un eveniment istoric care a favorizat procesul de decolonizare  *. /electaţi din surse c*te trei colonii aparţin*nd fiecărui imperiu colonial 4. /electaţi din sursa două informaţii aflate #n relaţia cauză-efect + "recizaţi din sursa două căi prin care coloniile şi-au obţinut independenţa

,,For#e de organi$are statal%, Idei şi regi#uri !olitice, cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 156


Prof. Zidaru Ionuţ

Ce #nţelegeţi prin termenul de regim politic G Cunoaşteţi vreun regim politic G )efiniţi termenul de democraţie şi numiţi trăsăturile regimurilor democratice  "e baza diagramei 8enn numiţi asemănarile şi deosebirile dintre democraţie şi totalitarism 1. 2.

+iagra#a =enn

Asemănări Deosebiri Democraţie

Democraţie

Totalitarismul

,,For#e de organi$are statal%, Idei şi regi#uri !olitice, cls. a-I-a

157

Deosebiri Totalitarismul


Prof. Zidaru Ionuţ


1. Ce #nţelegeţi prin termenul de totalitarism Cunoaşteţi vreun regim totalitarG 2.


Preprezintă oQ ideologie şi un regim politic apărute #n $uropa, după "rimul %ăzboi Mondial, #n condiţiile declanşării unor crize economice şi sociale 7F )evenind ideologie of icială a mai multor state, s-a caracterizat prin: naţionalism etremist, misticism, violenţă, cultul forţei 7< a presupus 7 supunerea necondiţionată faţă de voinţa Pliderilor charismaticiQ, tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului, #n f orma antisemitismului şi a şovinismului "entru fascism, totul este #n stat, nimic uman sau spiritual nu eistă şi nu are valoare #n afara statului .n acest sens, fascismul este totalitar .n afara statului, Pnu eistăQ nici indivizi, nici grupuri 7asociaţii, sindicate, clase )e aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele sociale pe o singură realitate economică şi morală Ri #ntr-o manieră omoloagă, fascismul se opune sindicalismului' 76Mussolini, Fascismul, +H NFaci!ul

)espre ce regim totalitar vorbeşte tetulG "recizaţi, pe baza tetului, trăsăturile regimului totalitar fascist c &umiţi, pe baza tetului, cauzele care au stat la baza instalarii regimurilor totalitare d Menţionaţi, un lider al regimurilor totalitare a. b.


158


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. * I.

A&cia>5 $er&"aele de !ai & cu ide&l&#ia şi $rac%ica $&li%ic5 c&re$u">5%&are 6aci!, a"%ie!i%i!, "a>i!, !area %er&are, ec&"&!ie $la"i6ica%5, de!&cra'ie, c&r$&ra%i!, c&!u"i!, dic%a%ura $r&le%aria%ului, "a'i&"al:c&!u"i!, $rac%ica de!&cra'iei $arla!e"%are


159


Prof. Zidaru Ionuţ


+ Citeşte cu atenţie tetul de mai jos şi răspunde la următoarele cerinţe: ,,%egimul democra5iei liberale este, #n primul r*nd, un regim democratic, ceea ce #nseamnă că cetă5enii participă, direct sau indirect, la putere Cea mai bună epresie a acestei democra5ii pare să fie votul universal care permite tuturor cetă5enilor adul5i să-i desemneze reprezentan5iiF)ar acest tip de democra5ie se vrea i liberală pentru că ea are drept scop men5inerea i apărarea libertă5ilor individuale ?ibertă5ile politice ca libertatea presei, #ntrunirilor, libertatea contiin5ei,dreptul de a-i eprima #n libertate opiniile, siguran5a de a nu fi arestat fără motivF?ibertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale i că statul nu trebuie să le pertube pe acestea prin interven5ii care ar risca să le denatureze func5ionarea ?iberalismul economicFse proclamă apărătorul celor două postulate : ini5iativa individuală i proprietatea privată ?ibertatea socială str*ns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină #n raporturile dintre patroni i salaria5iF 7"ierre Milza,/erge 6ernstein, "storia secolului ==+

a. b. c. d.

Identificai din text o caracteristic% a regi#ului liberal. Menionai !e ba$a textului sco!ul de#ocraiei liberale. /ranscriei din text 9 infor#aii aflate &n relaie de cau$%-efect. )nu#erai !e o scal% de la 3 la 4 trei libert%ile !olitice care considerai c% au cea #ai #are i#!ortan% !entru du#nea1oastr%.. e. Preci$ai leg%tura dintre libertatea social% Qi libertatea econo#ic%. f. Menionai dou% tr%s%turi ale de#ocraiei &n afara celor din text g. Menionai o !ractic% !olitic% totalitar% co#unist%.

,,For#e de organi$are statal%, Idei şi regi#uri !olitice, cls. a-I-a 160


Prof. Zidaru Ionuţ


+ "e baza diagramei 8enn numiţi asemănarile şi deosebirile dintre fascism şi comunism

+iagra#a =enn

Asemănări Deosebiri Fascismul

Fascismul şi

Comunismul

,,For#e de organi$are statal%, Idei şi regi#uri !olitice, cls. a-I-a 161

Deosebiri Comunismul


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. / 1. 3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ele de !ai & şi r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e A. NS%ali" a acţionat nu prin convingere, eplicaţie şi cooperare răbdătoare cu poporul, ci prin impunerea concepţiilor sale, solicit*nd supunerea absolută #n faţa opiniilor sale (ricine se opunea concepţiilor sale sau #ncerca să-şi demonstreze punctul de vedere, era sortit să fie #ndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi f izică Aceasta a f ost, cu deosebire, adevărat #n timpul perioadei ce a urmat Congresului al O8-lea Pal "artidului Comunist al 0niunii /ovieticeQ, c*nd mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai partidului oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului, au căzut victime despotismului lui /talin 7 /talin a inventat conceptul de duşman al poporului Acest concept a făcut posibilă folosirea celor mai crude mijloace de represiune, #mpotriva oricui nu era de acord cu el 7&9ruşciov, 0iscurs la al ==(lea Congres al artidului Comunist al @niunii 'ovietice, +HI= =. N"rin instaurarea "a>i!ului la putere, P#n 1ermaniaQ teroarea devine politică de stat )acă pentru adepţii regimului totalitar eistau avantaje şi perspective materiale, pentru oponenţi se #ntrebuinţau diverse metode de Zconvingere[ sau intimidare: asasinatul, arestarea #n masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de eterminare fizică, retragerea cetăţeniei 1*ndirea a fost #nlocuită cu lagărul, laboratorul ştiinţific a folosit #narmărilor, literatura cea mai bună a fost pusă pe foc' m.Bold& 4.Ciupe!c,& Ascensiunea nazismului

a. Identificaţi dou% regi#uri !olitice #enţionate &n sursele istorice

şi ti!ul de regi# !olitic. b. Menţionaţi o tr%s%tur% co#un% a celor trei regi#uri !olitice !re$ent% &n s ursele istorice. c. 'electaţi din surse cte dou% tr%s%turi s!ecifice fiec%rui regi# !olitic #enţionat .

d. Pre$entaţi, o !ractic% totalitar% şi un stat care a !ro#o1at aceast% !ractic% totalitar%.

9.Aşea$% intr-un tabel ur#atorii ter#eni < monopartidism, politie politica, diri5ism economic, ateism, rasism, revolutia mondială, dusmanul de clasa, dusmanul de rasă, antisemitism, dictatura proletariatului, svastica, ubermensc&, cultul personalitatii dictatorului, economie etatizată, monopolul informatiilor, părintele popoarelor, spatiul vital, poporul muncitor, rase inferioare COMUNISM

COMUNISM + NAZISM

,,I#aginea *o#niei &n !resa internaţional%” Istorie cls. a-I-a

162

NAZISM


Prof. Zidaru Ionuţ


+ Analizati informaţiile reproduse de publicaţia 3etropolis, şi observaţi imaginea %om*niei şi a rom*nilor #n presa italiană .n talia, unde se află o comunitate impresionantă de imigranţi rom*ni, lucrurile au denaturat semnificativ, aversiunea italienilor faţă de acest val de migraţie fiind una vehementă3 Conform unui sondaj rezervat imigranţilor, publicat #n 3etropolis 7publicaţia on-line a ziarului a 1epubblica, LPQ o treime din italieni afirmă că nu sunt de acord cu prezenţa rom*nilor pe teritoriul italian .n acest fel, comunitatea rom*nească rezultă a fi pe locul trei #n ierarhia comunităţilor străine nedorite de italieni pe teritoriul italian %om*nii sunt devansaţi, pe locul doi, de albanezi 7faţă de care se declară #mpotrivă I dintre cei ce au răspuns la sondaj "e primul loc #n acest clasament sunt rromii faţă de care se declară #mpotrivă =+' LAceastă opinie se datorează parţial unei impresii, #n general, defavorabile faţă de imigranţi &u mai puţin de I; din populaţie are o opinie defavorabilă despre imigranţi #n timp ce doar  au o opinie bună, sau foarte bună Motivul acestei opinii este dat de o eplicaţie foarte simplă (pinia generală este că a fi imigrant este egal cu a fi criminal'


163


Prof. Zidaru Ionuţ

Fişa de lucru Nr. 2 1.

(bservaţi imaginea de mai jos şi #ncercaţi să descrieţi ce inţelegeţi din această imagine reprodusă de ziarul francez e Figaro.

,,I#aginea *o#niei &n !resa internaţional%” Istorie cls. a-I-a 164


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

Analizaţi cu toată atenţia informaţiile reproduse din aceeaşi publicaţie NeU [orW #imes. Comentaţi modul cum au fost percepute evenimentele relatate din %om*nia Ce impresie credeţi că şi-a putut forma despre ţara noastră un cititor al acestei publicaţiiG

A. ,,Cei GBP de membrii ai Consiliului Frontului 'alvarii Naţionale, parlamentul provizoriu rom/n, au votat dezvoltarea pentru a lasa loc liber unei adunări formate din reprezentanţii mai multor partide. Consiliul Frontului 'alvării Naţionale, care a guvernat 1om/nia de la revoluţia populară din decembrie ce l(a răsturnat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, are de g/nd să se reorganizeze într(un partid şi să participe la alegeri.) =. Koii lideri de la ucureşti au desc"is uşa liberei iniţiati1e. ,,Conducerea provizorie a legalizat astăzi libera iniţiativă pe o scara mai mare dec/t a e2istat în cei BP de ani de comunism. 8n acest sens a fost semnat un decret de către preşedintele interimar "on "liescu.)

3. E(&lu'ie 7" Eur&$a 7" 10 ,,0e nouă zile, mii de rom/ni manifestează în iata @niversităţii din 6ucureşti pentru a protesta împotriva conducerii Frontului 'alvării Naţionale, demonstr/nd rezistenţa şi ridic/nd demonstraţiile politice pe noi înalţimi.)


165


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

Citiţi documentul din &eW or^ 2imes şi priviţi imaginile alăturate )ezbateţi cauzele care au dus la situaţia orfanilor din %omania #n anii +HH> "recizaţi cum au evoluat lucrurile

3&$ii r&!C"i &l"a(i de Sida. O le#ila'ie a "e#li5rii. ,,Copiii, în 5ur de LI, sunt la eta5ul al treilea al spitalului insalubru, singura clinică pentru bolnavii de 'ida din 1om/nia. 8n aceeaşi cameră sunt doi copii în pat. 8ntr(o mică rezervă, patru copii, aproape morţi, zăceau acoperiţi de o singură patură.)


166


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

dentificaţi, cu ajutorul documentului, imaginea %om*niei #n anii H> Argumentaţi de ce credeţi că de la entuziasmul relatării revoluţiei #n direct s-a ajuns la o scădere a interesului şi #ncrederii manifestate de presa internatională

Mi"erii r&!C"i i"(adea>5 =ucureş%iul. ,,1ăspunz/nd unei c&emări de urgenţa a preşedintelui "liescu, mii de mineri din nordul 1om/niei au descins astăzi în capitală cu b/te de lemn, bastoane din cauciuc, cer/nd răzbunare pentru tulburările antiguvernamentale de miercuri.)


167


Prof. Zidaru Ionuţ


1.

Analizaţi documentele Care credeţi că au fost motivele schimbării #n bine a imaginii %om*nieiG

R&!C"ia :a al5%ura% $la"ului NATO ,,1om/nia a devenit astăzi prima naţiune care s(a înscris oficial în noul program prin care N-#< se oferă să colaboreze cu fostele inamice din #ratatul de la 7arşovia, refuz/ndu(le calitatea de membru cu drepturi depline.)

Aderarea R&!C"iei la U.E. ,,0e la G ianuarie, cetăţenii rom/ni nu mai au nevoie de vize pentru a se duce într(o ţară din 'paţiul 'c&engen, care înseamnă ma5oritatea spaţiului @niunii %uropene.) 2.

"recizaţi evenimente din anul 3>+ care au atras atenţia presei internaţionale şi naţionale Argumentaţi-vă opinia

3.

(rdonaţi şi clasificaţi #n ordinea importanţei evenimentele cu efect pozitiv şi pe cele cu efect negativ cu care a fost asociata %om*nia după revoluţia din decembrie +H4H

,,=iaţa !ublic% şi 1iaţa !ri1at%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1 168


Prof. Zidaru Ionuţ

3. Pri1iţi cu atenţie i#aginile de #ai 8os &n 1re#uri cnd #asa de !rn$ reunea toat% fa#ilia şi re!re$enta un si#bol al tr%iniciei ei. Identificaţi !ersona8ele şi descrieti-le acţiunile. 9. Alc%tuiţi cte1a enunţuri &n care s% r%s!undeţi la ur#%toarele &ntreb%ri< Cnd aţi luat ulti#a oar% #asa cu &ntreaga fa#ilie0 2nde obi8nuiţi s% #ncaţi la !rn$0 Atribuiţi #esei &n fa#ilie o se#nificaţie a!arte0 +ac% da, care este aceasta0

,,=iaţa !ublic% şi 1iaţa !ri1at%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2 169


Prof. Zidaru Ionuţ

1. Citiţi cu atenţie textele de #ai 8os şi r%s!undeţi la cerinţe< A. ( spun clar: $e"%ru !i"e, & $er&a"5 $ulic5 "u are (ia'5 $ri(a%5 (h, legea interzice filmările  fotografierea #n spaţii private, fără acordul subiecţilor )e acord )ar mai departe, a ţine sub obroc informaţii sub pretetul vieţii private e nu doar aberant - e periculos ar argumentele le aveţi #n faţa dumneavoastră, argumente contondente care alcătuiesc ceea ce #ndeobşte se numeşte viaţa de zi cu zi ( persoană oarecare are dreptul la intimitate /pre deosebire de simplii cetăţeni, #nsă, o persoană publică 7şi #n mod deosebit politicienii şi funcţionarii publici nu au acest drept )e ceG Mă veţi #ntreba< nu sunt şi ei oameniG 6a da )ar - spre deosebire de noi, vulgul - ei au $u%erea de a "e i"6lue"'a "&u5 (ie'ile prin simpla deţinere a acestor calităţi Cet%ţeanul Po!escu - +es!re cibernetica social% =. )reptul la viaţă privată face parte dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, reglementate de Convenţia $uropeană a )repturilor (mului prin dispoziţiile art 4, potrivit căruia Lorice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale .n prezent, noţiunea de viaţă privată #nglobează at*t aspecte Ltradiţionale, precum dreptul la imagine, starea civilă a persoanei, identitatea, starea de sănătate, apartenenţa religioasă, integritatea fizică şi morală, viaţa sentimentală, dar şi aspecte Lmoderne, legate de percepţii noi #n viaţa socială referitoare la avort, homoseualitate, transseualitate %ecent, ca urmare a dezvoltării mijloacelor de comunicare, s-au născut dezbateri cu privire la interceptările telefonice sau ale corespondenţei electronice, la utilizarea bazelor de date personale informatizate prin raportarea continuţului dreptului la viaţă privată '%!t%#na Financiar%, Pretecţia dre!tului la 1iaţ% !ri1at% &n *o#nia 3eri"'e 3. +e$bateţi definiţia 1ieţii !ublice din sursa A aducnd argu#ente &n acest sens. 9. '!ecificaţi şi de$bateţi se#nificaţiile 1ieţii !ri1ate aşa cu# a!ar &n sursa .

,,=iaţa !ublic% şi 1iaţa !ri1at%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. *

3. Identific% caracteristicile 1ieţii !ri1ate &n trecut !ornind de la textul< 170


Prof. Zidaru Ionuţ

' &u ştiu alţii cum sunt, dar eu c*nd mă g*ndesc că #n casa #n care locuiam s-a aşezat mai #nt*i bunica mea cu  copii mici şi o mamă bătr*nă, ca apoi, #nainte să plece la casa lor, fiecare din cei  a făcut nuntă #n aceeaşi casă, ca la un moment dat şi greu s-au mutat aici şi nişte cuscri şi nişte mătuşi bătr*ne, nu mai mult de++ persoane, că verii mei şi cu mine aveam jucării comune, că pe măsura ce unii au plecat, alţii au #mbătr*nit şi au murit şi s-a facut mai mult loc #n casă,#mi vine să zic că tare greu şi tare bine am trăit #n #nghesuiala familiei mele'

9. :n antite$% cu 1iaţa din trecut identificaţi caracteristicile 1ieţii de acu# N5 de ani şi !e ale celei de ast%$i. .

Mergnd !e ur#ele fa#iliei din *o#nia de ast%$i, &ncercaţi s% r%s!undeţi la &ntreb%rile !use nu cu #ult ti#! &n ur#% &ntr-un articol din R +ile#a 1ec"e” din care a# re!rodus frag#entul<

' Ce(i mai ţine astăzi pe oameni adunaţi între nişte pereţi 'untem mai mult constr/nşi de obligaţii şi îndatoriri sau ne ţine laolaltă dragostea şi respectul Nu rare ori O(H generaţii împart acelaşi spaţiu familial A o fac din dragoste, din gri5ă sau din lipsă de alternativă 0e ce divorţul se banalizează şi creşte numărul separărilor 0e ce se comunică at/t de puţin între parteneri,...timpul petrecut împreună fiind tot mai diminuat 0e ce în viaţa de zi cu zi a familiei pare să crească insatisfacţia şi nesiguranţa în valorile şi sensul ei

Ar#u!e"%a'i r5$u"ul (&%ru.

,,=iaţa !ublic% şi 1iaţa !ri1at%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 4 1. Anali$ea$% şi identific% !rinci!alele #oti1e care !ot afecta 1iaţa !ri1at% a unui indi1id. 171


Prof. Zidaru Ionuţ

2. Are instituţia de &n1%ţ%#nt şi educaţia un rol &n orientarea !rofesional% şi &n 1iaţa !ri1at%0 +ar statul0 Argu#entea$%. *. Folosind dialogul cu !%rinţiibunicii şi colegii du#nea1oastr%, for#ulaţi-1% !ro!riile o!inii referitoare la fa#ilie, distracţie, i#agine, #u$ic%, lectur%, fil# şi tele1i$iune. Confruntaţi-1% o!iniile &ntr-un gru! de N-O colegi.

,,=iata !ublic% şi 1iaţa !ri1at%” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. + 1. Ce se#nificaţie are relaţia fiec%ruia cu bog%ţia0 +ar cu credinţa &n +u#ne$eu0 'tabiliţi-1% !ro!riile ierar"i literare, #u$icale, s!orti1e etc. Co#entaţi-le cu argu#ente. 172


Prof. Zidaru Ionuţ

2. I#aginaţi-1% 1iaţa du#nea1oastr% 1iitoare. )x!ri#aţi-1% o!inia &n leg%tur% cu legislaţia &n 1igoare.

'unt 1ino1aţi gu1ernanţii !entru situaţia actual%0 4. *eali$aţi enunturi cu ur#%torii ter#eni istorici< 1iaţ% !ublic%, 1iaţ% !ri1at%. D. Argu#entaţi ur#%toarea ex!resie ,,tare greu şi tare bine a# tr%it &n &ng"esuiala fa#iliei #ari.”

,,Poluarea #ediului” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

1.

Ce #nţelegeţi prin termenul de poluareG "e baza imaginilor de mai jos identificati tipurile de poluare 173

,,Culegere de Istorie. Fişe de lucru. Manualul Profesorului” Gabriel I!a#i"ea 1

Prof. Zidaru Ionuţ

I!a#i"ea 2

I!a#i"ea *

,,Poluarea #ediului” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 2

+ "riveşte cu atenţie imaginile şi scrie c*t mai multe idei ce ţin de poluarea mediului pentru fiecare imagine şi mi5loace de protecţie a mediului.

174


Prof. Zidaru Ionuţ

,,cu!aţii şi statute !rofesionale” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. 1

)efiniţi următoarele cuvinte: ocu!aţie, #eserie, !rofesie. Ce impact asupra familiei şi societăţii credeţi că a avut emanciparea femeiiG Care au fost primele ocupaţii ale oamenilor la #nceputul istorieiG  Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. 2. 3.

,,8n GOG femeile din 1om/nia au cerut următoarele drepturi: -plicarea principiului la munca egală, salariu egal. -dmiterea femeilor în profesiunile liberale de avocat, notar. -dmiterea 175


Prof. Zidaru Ionuţ

femeilor la camerele şi tribunalele de comerţ. -dmiterea femeilor în învăţăm/ntul universitar superior şi în funcţia de directoare de spitale. -dmiterea femeilor în corporaţii, societăţi de administraţie, binefacere şi asistenţă publică.)

"recizati principalele drepturi cerute de femeile din %om*nia b Ce #nţelegeţi prin feminism a.

,,cu!aţii şi statute !rofesionale” Cls. a-I-a


+ "riviţi imaginile de mai jos şi eplicaţi ce reprezintă acestea 3 Ce impact credeţi ca a avut dezvolarea tehnologiei asupra peofesiei umane

176


Prof. Zidaru Ionuţ

,,cu!aţii şi statute !rofesionale” Cls. a-I-a Fişa de lucru Nr. * + Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: ,,Noua revoluţie industrială a intervenit e2act în momentul în care economiile noastre au trebuit să înfrunte marea creştere a soma5ului. a originea acestei revoluţii găsim un fenomen economic cu mult mai important dec/t creşterea preţului petrolului, ce reprezintă totuşi un eveniment unic în istoria lumii prin amploarea şi rapiditatea efectelor sale. -cest fenomen mai puţin cunoscut, dar cu consecinţe decisive este următorul: totul se va sc&imba în toate domeniile vieţii economice şi sociale. -pariţia microprocesorului şi a calculatorului au contribuit la multiplicarea activităţilor şi la înlocuirea oamenilor de către maşini.) a. Caracterizaţi efectele societăţii informaţionale asupra profesiilor contemporane 177


Prof. Zidaru Ionuţ

b Comentaţi aspectele pozitive şi negative ale apariţiei internetului asupra activităţii oamenilor

,,Migraţii” Cls. a-I-a FIGA DE LU3RU Nr. 1 MIRAKIA 3ADRELOR /+ L)eplasarea #ntreprinderilor, favorizat de fenomenul globalizrii, provoac o form nou de migraţie ce poate fi numit migraţia cadrelor 7specialişti Mii de persoane cu #nalt calificare, personal de #nalt nivel, directori de firme, manageri, specialişti migreaz, #n contetul unei mobilitţi legate de desfşurarea investiţiilor pe scar planetar Aceştia formeaz o categorie de persoane care este #n continua creştere Aceşti strini care au un nivel social #nalt nu sunt percepuţi ca imigranţi pentru c acest termen implic o poziţie social modest $i sunt internaţionali, ceea ce este cu totul altceva .n categoriile sociale #nalte, a fi strin, a veni din strinatate, a vorbi limbi strine, a avea prieteni de toate naţionalitţile reprezint nu stigmate, ci avantaje, cultivate şi puse #n evidenţ Aceste cadre epatriate sunt c*ştigtorii procesului de globalizare' Ann Catherine \agner, "tineraire au coeur des \lites de la mondialisation, #n \tition, nr 3, "aris, +HH4 178


Prof. Zidaru Ionuţ

/3

3eri"'e + Citiţi cu atenţie următoarea listă< ea cuprinde cauze ale migraţiilor contemporane Care dintre ele pot fi regăsite #n sursa de mai sus: şoma5 crescut, război civil, cerere de m/nă de lucru, educaţie mai bună, libertatea de e2primare, teama de persecuţii din motive religioase, politice sau etnice, foamete, slu5be mai bine plătite, siguranţa dată de sistemul legislativ, &rană suficientă pentru toată lumea, sărăcie, puţine şanşe pentru o viaţă decentă, libertatea de mişcare 3 1rupaţi factorii de mai sus #n care fac necesară şi factorii care fac posibilă migraţia  !ormulaţi pe baza cunoştinţelor voastre alţi trei factori ai migraţiilor contemporane  dentificaţi ţările spre care se #ndreaptă cadrele rom*neşti cu studii superioare Identificaţi ţările spre care se #ndreaptă rom*nii cu studii mai puţine

179


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Migraţii” Cls. a-I-a FIGA DE LU3RU Nr. 2

Mi#ra'ia c5$şu"aril&r, !&ar%ea a%ului r&!C"ec Autorităţile rom*ne au ignorat, vreme de c*ţiva ani, migraţia forţei de muncă Miliardele de euro virate de constructorii, agricultorii şi menajerele plecate prin talia sau /pania le-au amintit guvernanţilor de eistenţa acestora ?a muncă #n străinătate au plecat sate #ntregi de rom*ni .n timp, a apărut o diferenţiere clară, pe regiuni, a destinaţiilor preferate de muncitori "otrivit cotidianului %om*nia ?iberă, comunităţi compacte din Moldova şi (ltenia au mers spre centrul şi nordul taliei 2ransilvănenii şi dobrogenii au preferat /pania .nsă 1recia, 1ermania şi !ranţa 180


Prof. Zidaru Ionuţ

au fost şi ele destinaţii, ce-i drept, mai puţin populare Sările nordice, Canada, $lveţia sau /0A se numără printre preferinţele rom*nilor cu studii superioare 2urcia, srael sau ugoslavia @ care generau un adevărat eod acum un deceniu, au căzut #n dizgraţia rom*nilor, iar acest fapt se datorează ofertei salariale similare celei din ţară *-ntena H OIIL+

3eri"'e +/electaţi din tet comunităţile compacte de unde au plecat migranţii spre talia şi spre /pania 3"rezentaţi o cauză a migraţiei căpşunarilor şi o consecintă a migraţiei lor pentru %om*nia

Or#a"i>aia $e"%ru 3&&$erare i De>(&l%are Ec&"&!ic5 7(C)$

,,Migratii” Cls. a-I-a FIGA DE LU3RU Nr. * 3ALEA ROMAN9 A ROMILOR DE lA 3RAIOA SPRE ILLA TROILI )upă circa un an, #n vara lui 3>>+, ca urmare a semnalelor de alarmă +4+ersist de la Caritas i de la alte asociaţii, prefectul %omei a decis transferul celor de pe 2or Carbone #n e-cazarma E6ellosguardo', situată #n 8ia di 8illa 2roili, +4+ersis reedinţă )in acel moment, situaţia lor s-a #mbunătăţit progresiv: #n noul campus eistau aelectricitate, apă curentă, duuri i băi ?a #nceput li se legalizează locuirea prin distribuirea de rulote de la primărie .n urma proiectului Asesoratului pentru "olitici /ociale, se construiete un adevărat campus: se instalează containere, se pavează cu +4+ersist zona, se repară instalaţiile electrice i de apă .n prezent, spaţiul de locuit cuprinde > de containere tip vagoane de tren, o casă cu + camere, > de corturi, +H microbuze i două rulote %omii din această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite neamuri %omii din această comunitate sunt toţi din Craiova, dar provin din diferite neamuri: cărămidari 7provin din familii tradiţionale de făuritori de cărămizi, ursarii 7cei care colindau 181


Prof. Zidaru Ionuţ

ţara pun*nd #n valoare obiceiul +43ersist+43r al E0rsului', tismănari 7ţigani rom*nizaţi, provin din familii #n care unul dintre părinţi este rom*n i celălalt rom, ţigani de ţigănie 7provin din familii nomade, care se mutau periodic cu caravanele< spun despre ei #nii că doar ei sunt adevăraţii romi Chiar i cartierele de origine din Craiova sunt diferite #n funcţie de neam Cărămidarii i ursarii sunt din cartierul Mofleni, tismănarii din /ineasca, 1eorge $nescu, )orobănţie i )ăneti, iar ţiganii de ţigănie locuiau #n cartierul !aţa ?uncii )in )orobănţie provin mai ales lăutarii, din )ăneti papucarii 7nu eistă #n campus la %oma, dar i,tismănarii %omii din cartierul !aţa ?uncii se numesc #ntre ei Eţigani hoţi'>, fiind cei care #n %om*nia străbăteau oraele i furau Acest neam de ţigani a fost primul care a emigrat, imediat după %evoluţie, #ncă din +HH> Majoritatea au emigrat #n Anglia, rlanda, &oua Jeelandă, America i Canada Am #nt*lnit #n comunitate rude ale unor Eţigani hoţi', care mi-au povestit mai ales cazul Angliei i al rlandei 7este vorba despre o singură familie etinsă de ţigani de ţigănie, care locuiete #n campusul 8illa 2roili $i spun că, odată ajuni acolo, romii au cerut azil politic i majoritatea l-au primit "e l*ngă azil politic, #n Anglia i #n rlanda statul le-a oferit i o casă +43ersist i, pentru cei care au făcut copii, le-a pus la dispoziţie o alocaţie care se ridică la circa 3I>> @ >>> de lire sterline )in declaraţiile rudelor de pe 8illa 2roili aflăm că mulţi dintre cei care au primit azil politic s-au lăsat de furat i merg doar la cerit, ca să c*tige bani Siganii de ţigănie sunt cel mai mare neam de romi din Craiova i sunt consideraţi dintre cei Lcu +43ersist+43r', dintre cei care au reuit #n ceea ce i-au propus, fiind consideraţi cu zece ani #naintea celorlalte grupuri de romi 7av*nd #n vedere că au emigrat #ncă din +HH>, datorită faptului că Lau văzut lumea i s-au civilizat' /e pare că Lţiganii hoţi' #i marginalizau #n Craiova pe cărămidari i pe ursari, pentru că erau cei mai săraci ;i mai puţin ;colarizaţi. Cărămidarii ;i ursarii locuiau în 3ofleni, un cartier aflat în vecinătatea gropii de gunoi a ora;ului  )e aceea, celelalte grupuri spun despre ei că sunt obinuiţi să trăiască #n mizerie .n %oma, ţigani de ţigănie eistă #ntr-un alt ghetou de pe strada Candone, un campus foarte bine amenajat de primărie, unde trăiesc circa ;>> de romi rom*ni .n %oma, conflictul dintre ei, cărămidari i ursari +43ersist, iar cei din urmă nu sunt bine primiţi #n campusul de pe Candone /20)0 ?(C0%$A 2$M"(%A%k .& /2%k&k2A2$ MIRAKIA E3ONOMI39 A ROMZNILOR  10:200/ 6ucureti, noiembrie 3>>= Fu"da'ia $e"%ru & S&cie%a%e DecBi5

3i%i'i cu a%e"'ie %eJ%ul de !ai u şi r5$u"de'i la ur!5%&arele ceri"'e +"recizaţi o cauză a migraţiei romilor şi identificaţi neamurile de unde provin 3/electaţi spaţiile istorice #n care au emigrat Căutaţi un articol de presă #n care este prezentată situaţia romilor dintr-o ţară europeanăe !ranţa

182


Prof. Zidaru Ionuţ

,,Migraţii” Cls. a-I-a FIGA DE LU3RU Nr. 4 1. $plicaţi urmatorii termeni istorici: migraţie, emigrant, GMHrosperGMHi, asimilare,

2. Citiţi cu atenţie tetul de mai jos şi răapundeţi laurmătoarele cerinţe: ,,"migranţii şi refugiaţii nu trebuie să fie priviţi ca o povară. -ceia care îşi riscă vieţile, ale lor şi ale familiilor lor, sunt cei care adesea au cea mai mare ambiţie să(şi facă o viaţă mai bună şi sunt dispuşi să muncească pentru asta. %i nu îşi părăsesc mediul familial, cultura de 183


Prof. Zidaru Ionuţ

familie pentru o viaţă de sub5ugare, infracţiuni sau discriminare la mii de GMBrosperGMBic depărtare. %i doresc o viaţă mai sigură şi mai GMBrosper pentru copii lor. 0acă li se dă o şansă să(şi pună în practică cele mai importante abilităţi, respect/ndu(se egalitatea şanselor, în marea lor ma5oritate vor fi valoroşi pentru societate.) 7)eclaraţia 0niversală a )repturilor (mului

a. dentificaţi şi eplicaţi cauzele migraţiei umane #n lumea contemporană . Comentaţi motivele pentru care migraţia internaţională este reglementată prin lege c. %ealizaţi portretul celui dispus să emigreze dentificaţi calităţi şi defecte ale acestuia *. )escrieţi imaginile de mai jos Ce reprezintă acesteaG

,,Migraţii” Cls. a-I-a FIGA DE LU3RU Nr. +

1. Citiţi cu atenţie tetele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: 184


Prof. Zidaru Ionuţ

,,#ot ,,#ot ce auzi mereu sunt numai lucruri negative ne gative despre emigranţi. %u şi familia mea suntem emigranţi din ?imbabUe. ocuim aici legal şi contribuim la sistemul guvernamental de impozite, dar deocamdată nu beneficiem de el. 0oar c/nd se va finaliza procesul de naturalizare naturalizare vom putea face acest lucru. 'unt 'u nt numeroşi cei care asemenea nouă au sosit şi se adaptează adap tează foarte bine la noul stil de viaţă.)

,,
,,0acă emigranţii se adaptează la legile şi obiceiurile din ţara gazdă, ei vor contribui la prosperitatea comună şi ar trebui să fie bineveniţi. 0acă nu o fac, sau reprezintă un pericol la adresa societăţii gazdă, terorism, de pildă, ei ar trebui e2pulzaţi. 'ă(i ţinem afară.)

a Coment Comentaţi aţi poziţ poziţia ia ţăril ţărilor or gazdă gazdă faţă de emigr emigranţ anţii b Cum contribuie emigranţii ladezvoltarea ţărilor gazdă c )e ce emigranţii emigranţii sunt priviţi priviţi cu suspiciune suspiciune de ţările ţările gazdăG gazdăG

Fişa de lucru. Nr. Nr. 1

/eroris#ul< ,,A numi şi defini starea de război #n aceste momente, trebuie să recunoaştem cu toţii, nu este un lucru simplu .ntre un act terorist izolat, un război de apărare, un război de ,,instaurare' a ordinii drepturilor omului, #ntre un conflict #ndreptat spre partea civilă a unei naţiuni, #ntre un mod de a izola izola social social şi politic politic prin impunere impunereaa uno unorr imagini imagini şi valori valori prevale prevalente nte,, fie că ele 185


Prof. Zidaru Ionuţ

aparţin lumii islamce, celei americane, sau celei sioniste este greu să stabileşti natura, sopul, ţinta unui război, chiar dacă am vrea să-l numim şi cel de al -lea război mondial'

-Ce cre$i c% este un r%$boi de instaurare a dre!turilor o#ului0 ,,?umea de m*ine este una a conflictului civilizaţiilor /ursa principală de conflict #n lumea de m*ine nu va fi una economică sau ideologică, ci una culturală &aţiuni şi grupuri de naţiuni vor fi cele antrenate #n conflict, astfel că acest conflict va deveni sistemul de referinţă principal pentru definirea naţiunii #n lumea contemporană' /amuel 9untington,,Ciocnirea civilizaţiilor'

-2nde cre$i c% se !etrece cli1a8ul &ntre ci1ili$aţii0 -Care ar fi #oti1ele ne&nţelegerilor dintre acestea0 2eroriştii ucid, după care se ascund $i nu au curajul mai ales #n circumstanţele de acum, c*nd crima a ajuns la cifre enorme, dar şi la calitatea de abominabil, sa-şi recunoască faptele )acă ne uităm la majoritatea majoritatea actelor actelor teroriste din perioada perioada modernă, #ncep*nd #ncep*nd de la cele făcute de anarhişti şi bolşevici făcute #mpotriva ţarismului, continu*nd cu cele ale grupurilor naţionale care şi-au urmărit idealurile statale 7evreii, irlandezii, palestinienii, cecenii şi termin*nd cu teroriştii marişti, maoişti din 1ermania, talia, "eru etc, toţi teroriştii şi-au recunoscut vina şi au revendicat atentatele )ar crimele lor nu ajunseseră la asemenea cifre şi vizau #n principal autorităţi, autorităţi, pe l*ngă care mai erau şi ,,pierderi colaterale' colaterale' 2erorişt 2eroriştii ii de acum nu au curajul să işi mai recunoască faptele, pentru că nu au cum să-şi motiveze crimele şi nimeni nu i-ar ierta' )an "avel, ,,Crimă şi pedeapsă, război şi pace', !ormula As,nr4 As,nr4

-Care sunt diferenţele dintre teroris#ul de ieri şi de a$i 0

,,/eroris#ul” ,,/eroris#ul” Cls. a-I-a Fişa de lucru. Nr. Nr. 2 

)efiniţie de )efiniţie de Bohn ! ]ennedD: ]ennedD:

186


Prof. Zidaru Ionuţ

9#erorismul este un alt tip de război A nou ca intensitate, vec&i ca origine A un război al g&erilelor, g&erilelor, al rebelilor rebelilor,, al asasinilor un război dus prin ambuscade, nu prin luptă, prin infiltraţie, nu prin agresiune, în care victoria se obţine prin erodarea inamicului şi nu prin anga5area lui).

)efiniţie de !ran^ Carluci: )efiniţie de Carluci: 9#erorismul este în mod esenţial o tactică, o formă de luptă destinată atingerii unor scopuri politice. #erorismul poate fi înscris în categoria conflictelor de mică intensitate şi descris ca un război purtat la limita minimă a spectrului violenţei, război în care conotaţiile politice, economice şi sociale 5oacă un rol mai important dec/t în cazul celui clasic, purtat de puterea militară militară convenţională). 

Citat din !riederich 9acêr: 9-cţiu 9-cţiunil nilee terori teroriste ste sunt sunt ostent ostentati ative ve *demon *demonstr strati ative+ ve+ specta spectacul culoas oasee şi teatra teatrale, le, iar victimele sunt simple instrumente în 5ocul terorist). terorist). 

Citat din "eter 0stinov: 91ăzboiul este terorismul bogaţilor şi terorismul terorismul este războiul săracilor). 

Citat din 1ino /trada: 91ăzboiul este cea mai răsp/ndită formă modernă de terorism). 

Citat din oan Mircea "aşcu: 9upta împotriva terorismului trece dincolo de politică, dincolo de naţionalitate. %ste o luptă a celor care vor să trăiască împotriva celor care vor să omoare, să distrugă viaţa). 

Citat din Albert Camus: 9Ni&ilismul, îndeaproape amestecat în mişcarea unei religii decepţionate, sf/rşeşte astfel în terorism). 

Citat din ?eiser: 9#erorismul 9#erorismul este folosit pentru a crea o atmosferă de disperare sau zdruncina încrederea încrederea cetăţeanului de r/nd în guvern şi în reprezentanţii reprezentanţii săi). 

+efinţi ter#enul de teroris# teroris# !lecnd de la citatele de #ai sus. Preci$aţi cau$ele teroris#ului. teroris#ului. Menţionati consecinţele teroris#ului. teroris#ului.

,,/eroris#ul” ,,/eroris#ul” Cls. a-I-a Fişa de lucru. Nr. Nr. *

187

frică pentru a


Prof. Zidaru Ionuţ

1. )efiniţi noţiunile istorice de teroris# şi globali$are FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF 2 Menţionaţi 3 tipuri de conflicte desfăşurate #n secolul al OO-lea ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* "recizaţi 3 mecanisme sau 3 instituţii de rezolvare a conflictelor dintre state FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF 4 3i%i'i cu a%e"'ie urele i%&rice S1.PF "ătrunderea trupelor celor cinci 5ări socialiste #n Cehoslovacia constituie o mare greală i o primejdie gravă pentru pacea #n $uropa, pentru soarta socialismului #n lume $ste de neconceput #n lumea de astăziFca un stat socialist,ca state socialiste să #ncalce libertatea i independen5a altui stat&u eistă nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea interven5iei militare #n treburile unui stat socialist fră5esc N.3eauecu, 3u(C"%are la !i%i"#ul di" Piaa Pala%ului Re$ulicii di" =ucure%i 21 au#u% 1/. S2. %om*nia a avut o altă atitudine, comparativ diferită cu ceilal5i membri ai 2ratatului, fa5ă de interven5ia sovietică i a celor cinci state ale alian5ei pentru #năbuirea #ncercării de reformare a sistemului comunist #n Cehoslovacia 7Lprimăvara de la "raga', precum i alte ini5iative de politică eternă, au condus la o creterea a popularită5ii at*t #n 5ară, c*t i #n străinătate .n consecin5ă, %om*nia a fost vizitată de lideri occidentali prestigioi 7preedintele american %ichard &ion, iar prestigiul interna5ional al %om*niei i rolul său #n politica interna5ională au atins apogeul Atitudinea %om*niei i a lui &icolae Ceauescu #n legătură cu invadarea Cehoslovaciei a cauzat apari5ia pericolului unei invazii sovietice #n 5ara noastră .n consecin5ă, %om*nia a avut o doctrină militară diferită de cea a 2ratatului, e vorba de doctrina Lrăzboiului #ntregului popor' )ei 0%// era aliata %om*niei, #n cadrul doctrinei na5ionale a %om*niei, cele mai importante for5e erau dispuse la grani5a cu 0%// )upă anul +H=H, %om*nia i-a creat propria industrie de apărare, i-a organizat for5ele armate după propriile regulamente i a refuzat prezen5a inspectorilor sovietici Cerin$e7 3. Preci$aţi conflictul #enţionat &n cele dou% surse istorice. 9. Menţionaţi !e ba$a 'ursei 9 o consecinţ% a !o$iţiei *o#niei faţ% de !ri#%1ara de la Praga”. 4. For#ulaţi !e ba$a surselor istorice un !unct de 1edere !rin care s% susţineţi sau s% co#baţeţi !o$iţia *o#niei faţ% de !ri#%1ara de la Praga”.

,,Coo!erare şi conflict” Cls. a-I-a Fişa de lucru. Nr. 4 1. 3i%i'i cu a%e"'ie urele i%&rice 188

254899521-Manualul-Profesorului-de-Istorie-Auxiliar-Didactic.doc

Recommend Documents