Oana IACOBESCU inginer peisagist
Utilizarea Utilizarea decorativă şi practică a plantelor medicinale şi aromatice din grădinile tematice
Editura ………………… 200
3
4
Cuprins Introducere 1. Istoria plantelor medicinale medicinale şi aromatice în lume şi în România
1.1. Istoria utilizarii plantelor plantelor medicinale şi aromatice aromatice în medicina medicină şi medicină şi în grădinile lumii 1.2. Grădinile de plante medicinale şi aromatice aromatice în România 1.3. Plantele folosite în medicina populară 2. Elemente de ecologie în cultivarea în scop ornamental a plantelor medicinale şi aromatice
2.1. actorii ecologici a!iotici şi zonarea plantelor medicinale şi aromatice în România 2.1.1. "emperatura "emperatura 2.1.2. #miditatea 2.1.3. $umina 2.1.4. %ântul 2.1.&. 'olul 2.1.(. )onarea 2.2. Interac*iunile !iotice ale plantelor medicinale şi aromatice aromatice în cultură 2.2.1. Plante medicinale şi aromatice care fa+orizează plantele +ecine 2.2.2. Plante medicinale şi aromatice aromatice care defa+orizează defa+orizează plantele +ecine 2.2.3. Plante medicinale şi aromatice aromatice insectifuge 2.2.4. Plante medicinale şi aromatice aromatice care care elimină dăunătorii dăunătorii 2.2.&. Plante medicinale şi aromatice aromatice care care atrag insectele insectele !enefice 3. Bolile şi dăunătorii plantelor medicinale şi aromatice 4. Elemente de tehnologie a plantelor medicinale şi aromatice în grădinile ornamentale
4.1. Realizarea planului grădinii 4.2. Recoltarea, condi*ionarea şi depozitarea plantelor medicinale şi aromatice 4.2.1. Recoltarea şi condi*ionarea plantelor medicinale şi aromatice aromatice 4.2.2. -epozitarea plantelor medicinale şi aromatice aromatice 4.3. Pregătirea Pregătirea grădinii de plante medicinale şi aromatice aromatice pentru condi*iile de iarnă . !re"entarea principalelor teme compo"i#ionale a$ordate în amena%area grădinilor ornamentale de plante medicinale şi aromatice
&.1. Grădina !i!lică &.2. Grădina istorică &.3. Grădina +ictoriană &.4. Grădina na*ională &.&. Grădinile pu!lice &.(. Grădina farmacistului farmacistului sau +răitoarei +răitoarei &./. Grădina de plante plante tinctoriale tinctoriale &.0. Grădina de plante aromatice aromatice &.. Grădina pentru potpourri &.1.Grădina nemuritoare &.11. Grădina de plante alimentare şi condimentare grădina !ucătarului5 &.12. Grădina florilor 6ac7 &.13. Grădina de plante melifere sau melifere sau grădina pentru fluturi &. !rincipiile active din plantele medicinale şi aromatice '. !rincipale !rincipalele le (orme (armaceutice (armaceutice su$ care sunt administra administrate te medicamen medicamentele tele de &
origine vegetală ). *romoterapia +. !lantele medicinale şi aromatice în cosmetologie 1,. !ericolele generate de utili"area necorespun"ătoare a plantelor medicinale 11. -copurile cultivării plantelor medicinale Referinţe bibliografice
(
Introducere
Această lucrare reprezintă o abordare selectivă a problematicii plantelor medicinale şi aromatice din perspectiva amenajării ornamentale, ceea ce nu poate exclude însă terminologia medicală şi farmaceutică. Ingineria peisagistică este legată indisolubil de domeniile botanicii, horticulturii şi ecologiei şi nu în ultimul rnd, este tributară societă!ii prin aportul economic. "eisagistica nu ar trebui să fie doar o artă pentru artă, fiind subordonată în primul rnd #dorin!elor şi posibilită!ilor beneficiarului. $e aici rezidă interesul acordat acestei categorii de plante într#o manieră mai mult dect estetică, viznd necesită!i cotidiene, ca hrana şi sănătatea. %na dintre peisagistele începutului de secol && # o pasionată a plantelor şi grădinilor rustice, poeta '. (ac)ville#*est obişnuia să spună cu convingere+ o grădină este un prieten pe care îl po*i +izita oricând8 dar acest adevărat prieten se poate uşor transforma într#un duşman, atunci cnd nu cunoaştem pericolele unor plante comune şi prin aceasta, aparent inofensive, sau ale unei plante necunoscute primite în dar şi aşezate în zona de joacă a copilului, căruia îi vine ideea de a#i gusta fructele, florile sau frunzele cu aspect apetisant . "lantele medicinale şi aromatice sunt considerate în marea lor majoritate plante practice şi cultivarea lor are în general scopuri economice precise. -xemplarele decorative sunt cultivate pentru aspectul lor, dar şi în cazul acestora prea des se trec cu vederea însuşirile lor biochimice, care pot furniza neplăceri majore. nafara speciilor cunoscute şi cultivate ca ornamentale, în grupa plantelor medicinale şi aromatice se află plantele din care preparăm ceaiuri, cu care ne condimentăm zilnic mncarea, care ne sunt recomandate în tratamentele naturiste. Aspectul lor rustic, cu flori mărunte, cu frunze şi port de cele mai multe ori nesituat în canoanele frumuse!ii clasice, le#a conferit un rol de cenuşărese/, preferate doar de insectele polenizatoare. n lume aceste plante rustice se cultivă ornamental0 astfel, au fost ob!inute forme decorative ale unor specii cunoscute la noi ca buruieni în culturi, precum macul Papa+er sp.5 , fumariţa umaria officinalis5, priboiul Geranium ro!ertianum5 şi chiar scaieţii 9r:ngium campestre5. n grădinile !ărăneşti din omnia, cultivarea plantelor medicinale şi tinctoriale se practică tot mai pu!in pentru acoperirea unor necesită!i casnice, dar fără nici o inten!ie estetică, în grupuri sau straturi care urmăresc doar utilizarea eficientă a spa!iului. 2u toate acestea, în prezent amenajarea unei grădini de plante medicinale, aromatice şi3sau condimentare poate oferi prilejul redescoperirii unor stiluri pe care istoria grădinăritului le# a instituit drept clasice, precum şi posibilitatea de a alege dintre numeroase moduri moderne 4din punct de vedere artistic5 de dispunere a plantelor,. 6otuşi, în alegerea unui teme a grădinii de amenajat, istoria rămne sursa principală de inspira!ie, înafara regulilor compozi!ionale impuse de alegerea unui stil, cum ar fi cele geometric, peisagist sau mixt. "utem alege stilul formal, geometric, caracterizat prin modele regulate, cărări drepte şi straturi rectangulare. n acest caz ne putem baza op!iunea de amenajare pe o tematică medievală, cu straturi cultivate cu o singură specie, înguste, înăl!ate, bordate cu diferite materiale tradi!ionale 4pietre, cărămizi, !ăruşi5, despăr!ite prin alei largi, cu dispunere simetrică. 7 grădină paradisiacă/ sau a plăcerilor/ 8 destinată excusiv odihnei şi relaxării # poate de asemenea constitui o op!iune tematică cu regulile ei, stabilite încă din antichitate. 7 altă grădină, de efect/, care este recomandată mai ales atunci cnd există posibilitatea de a fi privită de la înăl!imea unui balcon sau a unei terase, este grădina tip parter # fie de inspira!ie engleză, fie franceză. (tilul peisager 8 bazat pe linii curbe şi forme neregulate, cu un aer natural, este foarte potrivit pentru amenajarea grădinilor de plante medicinale şi aromatice. Acest stil este chiar /
recomandat în realizarea grădinilor rustice de orice dimensiune. Aceste două stiluri clasice pot fi îmbinate, rezultnd o grădina în stil mixt, a cărei amenajare nu este restric!ionată dect de regulile bunului gust. 9unca peisagistului nu constă doar în concep!ie şi realizare practică a unui proiect, el fiind responsabil de fiabilitatea, rezisten!a şi siguran!a amenajării. -l trebuie să ofere beneficiarului informa!ia completă în ceea ce priveşte munca lui, aceasta deoarece o grădină nu este un obiect inert, ea avnd calită!i şi avantaje, dar şi necesită!i şi pericole 8 uneori letale celor dragi+ copii, bătrni, animale, cteodată chiar persoane mature şi conştiente, care au de suferit în urma unei incomplete sau greşite informări.2ultura plantelor medicinale şi aromatice este justificată aici nu doar din punctul de vedere al economiei, ecologiei sau medicinei, ci mai ales prin prisma necesită!ii profund umane de frumos 8 cea care constituie chiar premiza amenajisticii. "lantele medicinale, aromatice sau condimentare, adesea pe nedrept ignorate, îşi aduc pe deplin contribu!ia de magie în alcătuirea lumii noastre # fie şi numai din acest motiv, ele ne merită aten!ia şi un loc al lor în grădinile ornamentale.
0
1. Istoria plantelor medicinale şi aromatice în lume şi în România 1.1. Istoria utili"ării plantelor medicinale şi aromatice în medicină şi în grădinile lumii -curt istoric al utili"ării plantelor medicinale în medicină
Istoria plantelor medicinale şi aromatice este o istorie a evolu!iei botanicii, medicinei, artei şi economiei. "lantele folosite de om în scop alimentar, medical, aromatic, cosmetic sau artistic, au o importan!ă de netăgăduit în evolu!ia civiliza!iei umane. 2u siguran!ă plantele au chiar un rol central în aceasta, povestea lor avnd interac!iuni cu toate domeniile de interes ale evolu!iei+ cultural, social sau economic. "lantele sunt celebrate datorită unor multiple utilizări, dar cea mai recunoscută calitate a lor pare să fie cea medicinală. Aceasta poate şi pentru că cele mai vechi scrieri de de uz medical erau alcătuite de medici # botanişti 8 cu pu!in diferite de determinatoarele actuale de plante, dar care eviden!iau în primul rnd virtu!ile medicinale ale speciilor descrise. Alte utilizări şi calită!i+ aromatice, melifere, culinare sau tinctoriale erau, iar unele sunt în continuare, considerate ca fiind proprietă!i curative sau igienice ale plantelor. "lantele medicinale, aromatice şi condimentare au fost folosite în cadrul celor mai vechi metode de tratament al bolilor şi de între!inere a stării de sănătate, cunoscute de medicina actuală, cum sunt metodele vechilor chinezi, indieni sau egipteni.. -
Medicina chinez
'echea medicină chineză, care a supravie!uit pnă în prezent, este adesea prezentată ca fiind printre cele mai complexe şi mai eficace sisteme de tratamente tradi!ionale cu plante medicinale. 2ea mai veche farmacopee chineză, Pents;ao 4:Ierbar/5, este cunoscută ca fiind rezultatul muncii împăratului (heng#nung # considerat un mare :erou cultural/, care ar fi trăit din ;<;< pnă în =>?< î.2. $espre (heng#nung se spune că a compus sute de preparate din ierburi testate chiar pe el, ajutat fiind de un abdomen transparent 8 lucru care i#ar fi permis să observe activitatea organelor interne ale acestuia @ 2ondi!ia sa neobişnuită era desigur un dar atribuit de legendă, mai degrabă dect un dar al naturii. $in cele ;> de preparate medicinale descrise în Pents;ao împăratului (heng#nung, doar 1 nu sunt preparate din plante medicinale. mpăratul care l#a succedat pe (hen#nung a fost de asemenea interesat în medicină şi a lăsat moştenire posterită!ii propriul său text medical. 2artea
?< pnă în =? î.2. Autenticitatea ambelor căr!i este destul de îndoielnică # vechii chinezi avnd o înclina!ie de a atribui scrierilor lor surse mai vechi, în speran!a că vor creşte valoarea acestora.. (tudiile i# au plasat pe cei doi în primul mileniu înainte de Cristos, atribuindu#le o perioadă nu att de îndepărtată ca cea men!ionată. n ciuda discrepan!elor dintre date, s#a dovedit că împără!ii "en# tsDao şi Cuang#ti Eei#ching au avut cu adevărat preocupări în studiul aprofundat al botanicii şi medicinei. $in sec. III î.2. pnă în sec. 'II d.2. medicina chineză a fost puternic influen!ată de exemplul filozofiei şi religiei taoiste care propovăduiau prevenirea bolii prin modera!ie. 2hinezii au folosit acupunctura, plantele medicinale, aromatice şi condimentare, masajul, dieta şi exerci!iile uşoare pentru a corecta cu succes pnă şi dispropor!iile corpului. "rima lucrare chineză tradusă în vest a fost >ateria >edica of $i'7i7?7en/49ateria 9edica a lui Fi#(hih#2hen/5. Aceasta a fost publicată în 1?>. %n compendium de remedii, arată un număr de de 1=.GGG de prescrip!ii şi formule şi analize, 1.G
2artea este încă studiată de medicii chinezi, care practică medicină tradi!ională. Reprezentare a grădinilor @raşului interzis din 6eiing.
'ursaA 7ttpABBCCC.garden+isit.comBg ardenD7istor:BgardenDt:pesBc 7ineseDgarden.7tm -
Medicina indian
(istemul medical indian este cunoscut ca E:ur+eda # însemnnd :ştiin!a vie!ii îndelungate/. n acord cu mitologia, ştiin!a E:ur+eda vine din tărmul zeilor şi a fost făcută accesibilă unui mic grup de discipoli. Aceştia au transmis apoi cunoştin!ele lor unor :aleşi/ 8 care apoi s#au împrăştiat prin India şi în cea mai mare parte a lumii antice. E:ur+eda a fost încorporată în cele mai multe texte ale %edelor # scrieri antice care au constituit baza culturii şi religiei hinduse. (crierile vedice datează estimativ din jurul anului 1G.GGG î.2. $eşi nu a rămas nici o înregistrare scrisă, este sigur că E:ur+eda era deja foarte dezvoltată prin 1GGG d.2. şi a continuat să evolueze pnă în aproximativ 11GG. "rin sec. &IId.2., datorită invaziilor, E:ur+eda îşi pierde treptat statutul în lumea hindusă. $ar evoluează încă, mai ales în ceea ce priveşte elaborarea tratamentelor cu minerale şi plante. n Rig%eda, una din vechile scrieri hinduse, sunt men!ionate peste 1GGG de plante medicinale, precum şi un grup de în!elep!i care de!ineau secretele acestor plante. $espre aceştia se afirma că ar fi făcut membre artificiale0 ar fi vindecat boli cronice0 ar fi folosit anumite plante ca anestezic 4se presupune că, printre altele, ar fi utilizat în acest scop, ciuperca Emanita muscaria50 ar fi realizat cauterizări şi ar fi deschis vase sanguine obstruc!ionate cu instrumente chirurgicale. ?7araFa 'am!ita # unul dintre cele mai faimoase texte indiene medicale, care se presupune că datează dinaintea timpurilor cunoscute istoric, a fost conservată timp de multe genera!ii prin tradi!ia orală. (crisă în cele din urmă, în sec.I d.2., textul men!ionează GG de leacuri realizate din plante medicinale. (istemele medicale indian şi chinezesc popularizează metodele de men!inere a sănătă!ii şi de prevenire a bolilor prin abordarea similară a unor seturi asemănătoare de reguli+ diete, exerci!ii fizice, medita!ie şi igienă. 6ratamentele includ nu doar plantele medicinale, aromatice şi condimentare, ci şi alte substan!e naturale 4apa de mare sau de izvor, anumite minerale sau organe de animale5 incluse dietei, exerci!iul fizic, dar şi practici mentale menite să ajute persoana bolnavă sau sănătoasă să îşi dezvolte calită!i mentale şi emo!ii pozitive. Aceste practici denumite oga, au paralela lor în medicina chineză. 6oate aceste discipline au scopuri comune # de reglare a energiilor vitale ale corpului şi de rafinare a modului de gndire. Eumeroase referiri la plantele medicinale, aromatice, condimentare şi tinctoriale şi la tratamentele indiene sunt găsite în celebrele scrieri ale grecului $ioscoride, din sec. I d.2. Fucrările acestuia atestă influen!a medicinei indiene în lumea occidentală şi nu constituie singurul exemplu de curgere continuă a informa!iei medicale din India către zona 1
mediteraneeană, începnd chiar din perioada cuceririlor romane şi pnă în prezent. -
Medicina egiptean
n aproximativ aceeaşi perioadă în care indienii şi chinezii dezvoltau tradi!iile lor de vindecare bazate pe plante, egiptenii îşi dezvoltau propriile metode medicale pornind de la alte premize 8 legate paradoxal de moarte şi nu de via!ă. "oate că mai mult dect pentru medicină, vechiul -gipt este cunoscut pentru practicarea îmbălsămării ca o înaltă artă. "entru /a îndeplini voia zeilor/, trupurile personalită!ilor vremii şi nu numai erau astfel conservate pentru via!a de după moarte. %na din etapele îmbălsămării era cură!area interiorului abdomenului, urmată de spălarea sa cu diverse condimente considerate a avea calită!i aseptice, ca+ anason! chimion! maghiran! siminichie şi scorţişoar. mbălsămarea a avut un mare impact în celelalte zone ale lumii prin crearea unei importante cereri de esen!e şi arome exotice ob!inute din plante, stimulnd astfel comer!ul mondial. n vechiul -gipt medicina a reunit magia, rugăciunile, vrăjile şi sacrificiile cu tratamentele empirice şi chirurgia. 9ajoritatea papirusurilor egiptene au fost datate între =GGG şi 1GGG î.2. şi se referă la tradi!iile imemoriale, transmise oral. %n vechi document egiptean, datnd din 1G î.2., denumit J"apirusul lui -berJ, de către egiptologul german Beorg -ber în 1K
-giptenii au folosit în special plantele aromatice în medicină, unguente cosmetice, parfumuri, uleiuri aromatice, gătit, fumiga!ii şi desigur în îmbălsămare. Imagine a grădinii "emplului din arnaF, reconstruită în 104.
'ursaA 7ttpABBCCC.garden+isit.coBg otB1BEmunBsp7inHDa+enue2 .7tm - Medicina greco-roman
ădăcinile mediciniei romane, din care a înflorit medicina europeană pentru următorii 1GG de ani, erau de fapt adnc ancorate în medicina greacă. Att pentru medicină ct şi pentru botanică, considera!i mari personalită!i în lumea romană, au fost Balen 41;G #=GG d.2.5 şi $ioscoride 4sec. I d.2.5, ambii greci. Balen, medic a lui 9arcus Aurelius, a scris un amplu re!etar, care cuprindea 1;G de 11
antidoturi şi leacuri ob!inute din plante. "edanios $ioscoride, de asemenea medic, a călătorit cu legiunile romane. A scris primul tratat botanic # în încercarea de a descrie plantele medicinale din zonea mediteraneeană şi func!iile lor. 2artea lui, -e materia medica/ 4:$espre materia medicală/5 con!ine descrierile a
Medicina greco-arab
"ămnturile arabe se întind între !ările estice producătoare de condimente şi !ările vestice consumatoare de condimente. n mileniul de dinainte de 2hristos, arabii au profitat din plin de pozi!ia lor şi au stabilit monopol în comer!ul dintre 7rient şi 7ccident. 6oate drumurile, care legau cele două mari regiuni, treceau prin !inuturile lor. $rumurile pe mare erau periculoase şi consumatoare de timp. n aproximativ anul HG d.2. secretul vnturilor de peste 7ceanul Indian a fost descifrat de comerciantul grec numit Cppalus. -l a observat că de două ori pe an vnturile predominante numite musoni îşi schimbau direc!ia. $in aprilie, pnă în octombrie, vntul predominant sud# vestic favoriza călătoria din -gipt pnă în India. Apoi din octombrie pnă în aprilie, musonul de vest era favorabil pentru călătoria de întoarcere. Cppalus a arătat că folosind avantajul oferit de aceste vnturi, o călătorie între -gipt şi 2oasta 9alabar producătoare de piper putea fi făcută în mai pu!in de un an. "nă la descoperirea lui Cppalus, un asemenea voiaj lua cel pu!in doi ani. $escoperirea musonilor a permis romanilor să navigheze direct de pe un pămnt pe care ei îl controlau, -gipt, pnă la sursa de condimente şi alte bunuri pe care le doreau. Acest fapt a redus cu mult importan!a rutelor de uscat pentru condimente. Istoria plantelor medicinale, aromatice şi condimentare şi a medicinei 8 cu care încă mergea în paralel 4din >H1 # căderea Alexandriei, pnă în 1G?> # prima cruciadă5 era influen!ată în vestul şi nordul -uropei de biserică # pe de o parte şi de aşa#zişi cunoscători ai virtu!ilor ierburilor # pe de altă parte. 9năstirile au preluat doctrinele de vindecare şi cunoştin!ele despre plante ale lui Balen şi $ioscoride0 în timp ce vindecătorii populari au perpetuat un amestec al cunoştin!elor antice despre plante cu rezultatele unor tratamente empirice, alături de ritualuri şi incanta!ii păgne. Istoria aminteşte şarlatanii epocii, care, mai rău dect vrăjitorii, ar fi preparat şi vndut orice în schimbul unor plă!i+ de la remedii populare recunoscute ca eficien!ă, pnă la otrăvuri avortive, la po!iuni şi elixiruri dezgustătoare sau mortale. Niserica însăşi a adoptat versiuni ale supersti!iilor primitive, precum legarea mănunchiurilor de ierburi la uşi pentru a !ine vrăjitoarele la distan!ă sau purtarea amuletelor de bălegar uscat ca protec!ie împotriva unor boli. n acest timp, regiunea mediteraneană era sub domina!ie arabă. Arabii cuceritori ai Africii de Eord în sec. 'II, au capturat nenumărate textele medicale greceşti şi romane, care au fost colectate la Nagdad şi studiate îndeaproape de medici arabi. "ractica arabă medicală a înflorit sub influen!a acestei comori de cunoştin!e greco#romane, suferind modificări majore. Arabii au fost ini!ial empirici în descoperirile lor, pnă să ajungă în cele din urmă, la 12
conceptul galenic al medicinei, descris de principiile hipocratice, bazat pe legile mecanice ale anatomiei, precum şi pe legile logicii şi fizicii. Balen afirma cu convingere că doctorii ar trebui să fie conduşi în ac!iunile lor de teorie mai degrabă dect de observa!ie. Arabii au acceptat acest concept, ghida!i fiind de puterea exemplului şi de scrierile lui Ibn#(ina. 2unoscut în vest ca Avicenna, Ibn#(ina a fost o personalitate medicală ale cărui practici au repurtat un mare şi bine cunoscut succes. 6ratatul său # :2anonul medical/ # a reprezentat o încercare de a ordona toate cunoştin!ele sale medicale în acord cu principiile galenice şi aristotelice. "nă cnd în sec. &'II, :2anonul/ lui Avicenna a fost considerat cea mai înaltă autoritate medicală. Acest tratat a fost cel căruia i#a dat foc "aracelsus în 1=<, demonstrndu#şi prin acest gest respingerea fa!ă de principiile mediciniei galenice. 7 şcoală de medicină, stabilită în sec. &'III, în (alerno 4Italia5 a fost cea dinti care a răspndit învă!ările medicilor arabi în -uropa. 9usulmanii arabi aveau credin!a că Allah, în în!elepciunea (a, a dat problemelor de sănătate toate corespondentele terapeutice necesare, în natură 4o credin!ă care se regăseşte şi în 'echiul 6estament5. narma!i cu acestă credin!ă, medicii arabi au cercetat entuziaşti plantele medicinale, adunnd astfel o vastă cantitate de informa!ii despre plantele vindecătoare din -uropa, "ersia, India şi 7rientul ndepărtat. 7amenii de afaceri arabi au acordat de asemenea o mare aten!ie plantelor medicinale, aromatice şi condimentare+ aceştia au fost primii farmacişti occidentali care şi#au deschis :spi!eriile/ în Nagdad la începutul celui de#al I&#lea secol. 7 altă contribu!ie arabă a fost folosirea astrologiei în medicină. n cultura arabă astrologia a fost privită ca ştiin!a care ar putea ajuta în selectarea medicamentelor şi tratamentul bolilor. $upă cruciade, farmacia arabă, cu toată experien!a acumulată, a prins rădăcini în -uropa. "reparate puternic îndulcite şi exotic aromate, preparate din plante aduse de departe, au devenit leacuri populare. 7ricum, studiul speciilor endemice nu a găsit încă aten!ia cuvenită. Notaniştii 8 adep!i şi practican!i ai vechilor tratamente tradi!ionale au fost legal şi social separa!i de cei considera!i a fi :mai potrivi!i/ în practicarea medicinei. emediile populare şi tradi!ionalele folosin!e ale plantelor medicinale, au devenit din ce în ce mai mult o amenin!are la adresa academiilor medicale. 2ruciadele sunt în general acreditate ca fiind responsabile de ieşirea vestului şi nordului -uropei din bezna culturală a -vului 9ediu, din cauza faptului că au introdus noi mărfuri în 7rientul 9ijlociu şi din aceasta, înapoi în -uropa. (upremul lux al 7rientului erau condimentele. Aceste condimente au produs averi şi au constituit un îndemn pentru expploratorii lumii. Mrederic) osengarten Or., scria astfel despre cum erau privite condimentele în -vul 9ediu, în cartea sa numită :2artea Aromelor/+ G, lundu#l pe fiul cel mic a lui Eicolo, 9arco cu ei. %n sfert de secol mai trziu, poveştile lui 9arco "olo de despre via!a şi luxul intlnite în 7rientul ndepărtat, au asigurat o motiva!ie în plus pentru găsirea unor căi noi spre 7rient. nchiderea rutelor terestre cauzată de expansiunea Imperiului 7toman a condus la creşterea galopantă a pre!ului aromelor. Aceasta a constituit un motiv în plus pentru continuarea expedi!iilor, cu scopul găsirii de noi teritorii care să furnizeze înafară de aur şi piperul negru! 13
scorţişoara! cardamomul! lemnul de santal! nucşoara! cuişoarele! macul şi alte arome exotice
cerute în aprope orice tranzac!ie, ca mărfuri de schimb. Fa sfrşitul anilor 1HGG, vasele portugheze, comandate de Nartholomeu $ias şi 'asco da Bama, au înconjurat Africa, deschiznd o rută directă pe mare spre India şi dincolo de India, dezvoltnd o nouă rută de distribu!ie a aromelor exotice. 'asele spaniole comandate de 2ristofor 2olumb, au traversat Atlanticul şi au descoperit o nouă lume. Pi din această Fume Eouă s#au adus în -uropa plante noi, ca roşiile0 scoar!a denumită a lui Iisus 4scoar!a copacului de chinin, care era utilizată ca medicament eficient împotriva malariei 8 chinina, azi încă folosit în scăderea febrei şi aromatizarea băuturilor răcoritoare5 şi tutunul. -curt istoric al utili"ării plantelor medicinale în grădinile lumii
Grădinile suspendate din 6a!ilon # cunoscut acum ca Ira), sunt considerate ca făcnd parte dintre cele şapte minuni ale lumii. Fegenda spune că grădinarii au construit#o în timpul egelui Eabucodonosor al II#lea pentru so!ia lui favorită, căreia îi era dor de arborii şi mun!ii din !inuturile ei natale, în 2mpia 9esopotamiei lipsită de relief. Fegendele exagerează oricum, fie şi doar prin denumirea de :grădini suspendate/ 8 doar dacă, viile înăl!ate pe pergole pot fi considerate suspendate. Brădinile suspendate erau de fapt grădini terasate, construite pe masive funda!ii din piatră şi camere uriaşe de depozitare. Acoperişurile acestora au fost izolate împortiva umezelii cu straturi de bitum, trestie, cărămidă, plumb, iar pămntul a fost adăugat la o adncime potrivită pentru arbori. Mntnile adnci furnizau apa pentru grădini prin intermediul unor maşini hidraulice, care func!ionau pe principiul aspersiei 8 inven!ie pierdută şi regăsită apoi peste mai mult de 1GG de ani. $espre plantele cultivate în aceste grădini 4şi nu numai5 la acea vreme, înregistrările babiloniene arată că erau des întlnite lmâiţa! coriandrul! şofranul! anasonul! macul! mtrguna! rozmarinul şi cânepa, precum şi, exclusiv în scop ornamental+ trandafirii! lupinul şi anemonele. $in fericire au rezistat pnă în prezent, mai mult dect liste de remedii vechi, interesante mai ales pentru horticultori, medici sau istorici. Artele şi scrierile au conservat unele fragmente ale unor : grădini de plăceri/ 8 cum erau numite în epocă0 cum ar fi frescele regelui Ashurbanipal din Asiria 4>
14
#na din +ariantele de reprezentare a legendarelor grădini suspendate !a!iloniene
'ursaA 7ttpA BB osep7 !errigan.tripod.comBid14.7tm l
"u!in mai trziu, perşii cu ale lor grădini paradisiace ne#au dat o viziune asupra -denului şi au modificat aspectul grădinilor din 7rient pnă în 7ccident pentru o perioadă de o mie de ani. Influen!a lor este vizibilă chiar şi în prezent în amenajarea parterelor, cunoscute ca fiind de inspira!ie elisabetană. Istoricul grec &enophon a descris grădinile paradisiace ale regelui $arius cel 9are 4=1#HK> î.2.5 şi 2rus 4HG1 î.2.5, accentund asupra modului de trasare perfect drept al rndurilor, a perfec!iunii unghiurilor şi a dispunerii regulate a plantărilor. Brădinile paradisului aveau arbori şi arbuşti, precum şi plante aromatice şi erau de obicei decorate cu canale şi bazine de apă de forme geometrice, aşezate în dispuneri simetrice. 2nd Alexandru cel 9are 4;>#;=; î.2.5 a cucerit "ersia, conceptul de grădină de plăcere bine ordonată s#a răspndit în Brecia 8 din lumea elenă, ajungnd apoi la oma, iar de aici stilul de amenajare ajunge să fie practicat, cu modificări în timp, în grădinile castelelor medievale şi mănăstirilor. $esigur, Brecia a avut grădini cu mult înainte de cuceririle militare ale lui Alexandru cel 9are. Brădinile greceşti tipice sunt descrise în poemul epic @diseea. 2ele mai faimoase grădini greceşti au apar!inut lui 6eofrast, discipol al lui "laton şi Aristotel şi considerat întemeietorul botanicii ca ştiin!ă. 6eofrast 4;<1 8 =K< î.2.5 a elaborat :Istoria "lantelor/, care men!ionează aproximativ HG de plante, sistematizate pe categorii, ca+ arbori, arbuşti, plante erbacee şi specii endemice. $eşi 6eofrast a avut o contribu!ie considerabilă în studiul plantelor şi mai ales în clasificarea plantelor, romanii au fost cei care au dezvoltat adevărata artă europeană a grădinăritului. omanii au perfectat ideea de grădinăcurte înc7isă . -i au încorporat în amenajările lor simetria geometrică şi elementele de apă ale perşilor şi plantarea în ghivece de la egipteni, dar au adăugat propriile inova!ii, precum : arta topiaria/ 8 arta de a tunde artistic speciile lemnoase 1&
4mai ales cimişirul5. 2hiar casele din oraş aveau cameregrădini plantate, deschise către cer şi pictate cu peisaje murale pentru a extinde sentimentul dat de straturile de flori şi tufişurile decorative. $ar amenajarea grădinilor şi#a găsit locul optim de desfăşurare pe domeniile vilelor nobilimii romane. Grădinile +ilelor romane erau în general geometrice, împodobite cu coloane şi statui 4romanii erau entuziaşti colec!ionari de statui greceşti50 cu numeroase figuri tunse din specii arbustive0 canale, bazine şi fntni decorative. n rondouri geometrice şi rabate înăl!ate erau plantate specii aromatice de trandafiri! irişi! narcise! "erbine! zambile şi "iolete, precum şi plante condimentare ca+ mrar! coriandru! ptrun#el! chimion! rozmarin şi multe alte plante de uz medicinal şi tinctorial. 7data cu extinderea Imperiului oman conceptul de vilă cu grădină închisă pătrunde tot mai mult în -uropa. Arheologii au descoperit grădini romane clasice în Cerculaneum şi "ompei, dar şi în Anglia şi în "ortugalia. Acolo unde romanii şi#au adus grădinile şi#au adus de asemenea şi plantele medicinale, aromatice şi condimentare, florile, legumele şi speciile lemnoase, precum şi cunoştin!ele lor despre folosirea în scop medicinal a plantelor. "lantele au fost cultivate în scopuri medicinale, aromatice şi condimentare încă din antichitate, aşa cum atestă descrierile romanului Cortus şi frescele egiptene. $ar de fapt, grădinile mănăstireşti de la începutul erei creştine, după căderea omei, au fost cele care au stat la baza tradi!iei occidentale a grădinilor de plante medicinale şi aromatice. n toate !ările din -uropa, între secolele 'II şi I&, sunt promovate în cultură plantele medicinale şi de cult religios. 2lasic în acest sens este planul mănăstirii benedictine a (f. Ball din -lve!ia, datnd din K1= d.2., în care apare organizarea grădinii tipice bisericeşti 8 care constituia una dintre preocupările monastice majore în acea perioadă. Această grădină era împăr!ită în zone distincte. %na dintre ele era grădina de plante medicinale, care con!inea+ sal"ie! rozmarin! "irnanţ şi trandafiri. n spatele mănăstirii era plasată grădina de legume şi plante condimentare împăr!ită în optsprezece sectoare diferite, cultivată cu+ ţelin! ceap! usturoi! coriandru! mac! mrar! ptrun#el! fenicol! asmţui! "arz! salat. 7 altă zonă a grădinii era constituită de livadă. Aceasta includea mormintele din incinta mănăstirii şi era împăr!ită în patru păr!i egale, simetrice de două alei care se intersectau central în unghi drept. n centrul zidurilor care înconjurau mănăstirea era prevăzută o zonă cultivată cu plante aromatice, decorative şi plăcut odorante, care erau folosite şi la împodobirea altarului în zilele de sărbătoare. n legenda planului, acestă zonă a amenajării era numită grădina paradisiacă/, iar speciile plantate aici erau trandafiri! crini! liliac şi alte specii, nu doar decorative, ci şi parfumate. Acestă grădină paradisiacă era realizată cu inten!ia de a oferi relaxare prin arome, locuri de şedere şi umbra oferită de arbori seculari. 6răsătura comună a grădinilor mănăstireşti şi a castelelor medievale, era constituită de zidurile înalte care înconjurau orice fel de proprietate, deoarece modul de via!ă nu prezenta o prea mare siguran!ă în acea perioadă 8 de aici şi caracterul mai mult utilitar al speciilor plantate în grădinile din interiorul fortăre!elor. ntre secolele & şi &I', creşte în toate !ările -uropei 7ccidentale numărul plantelor aromatice şi ornamentale aduse de exploratori, cum ar fi+ rozmarinul! laurul! crinul, diverse varietă!i de trandafir! liliacul! leandrul! iasomia! mimozele! zambilele. 6ot acum apar primele grădini publice în Italia şi Mran!a, modă care va cunoaşte între secolele &III şi &I' un avnt deosebit în întreaga -uropă. ntre apari!ia complexelor 7er!arium#uri 4determinatoare botanice de plante medicinale5 ale lui $ioscoride 4în sec. î $.2.5 şi cele ale lui Feonhard Muchs se întinde era întunericului cultural al -vului 9ediu, în care dezvoltarea ştiin!elor şi artelor a suferit un regres considerabil. n timpul acestei perioade, manăstirile au constituit locul de refugiu al căr!ilor şi ştiintei. 6ratatele vechi au supravie!uit datorită copiştilor 8 majoritatea călugări. 1(
-ra plantelor medicinale şi aromatice debutează în 1;G, în Bermania, unde 7tto Nrunfels şi Feonhard Muchs, considera!i întemeietorii botanicii germane, au publicat determinatoare ilustrate de plante, care nu au fost egalate de nici unul dintre tratatele botanice care au urmat. Eotabil în munca lui 7tto Nrunfels este că artistul a desenat plantele extrem de realist 4cu frunze ofilite, flori uscate5. J -e 7istoria stirpiumJ a lui Feonhard Muchs 41H= # edi!ia germană publicată în 1H;5, pe de altă parte, s#a focalizat pe ilustrarea unor specimene perfecte. 6ratatul botanic a lui Muchs con!inea imaginile a mai mult de GG de fragmente de plante, clare şi uşor de recunoscut, fără text îngrămădit în jurul ilustra!iilor 8 cu adevărat o premieră între publica!iile genului. $in păcate, textul lui este o largă compila!ie de scrieri anterioare, încluzndu#le desigur, pe cele ale lui 6eofrast şi $ioscoride. 2a medic şi profesor de medicină, Muchs pare să se fi sim!it obligat în a scrie tratatul său botanic, din cauza ignoran!ei totale privind plantelor medicinale şi aromatice chiar şi a colegilor săi doctori. -l a făcut de asemenea efortul de adăuga plantelor indigene europene cel pu!in încă o sută de :noi descoperiri/, încluznd+ porumbul! fasolea "erde şi criţele. 7 altă trăsătură a grădinilor mănăstireşti, care apare şi mai trziu, în perioada enaşterii, începnd din sec. &', este modelul lor rectangular, cu zone simetrice formate de aleile încrucişate. 2entrul compozi!ional era realizat de obicei, dintr#un boschet sau un rondou decorativ, un bazin sau o fntnă arteziană. (pecialiştii au lansat ipoteza că, o influen!ă majoră în acest gen de proiectare, care urmareşte a fi perfect simetrică şi oarecum tip tablă de şah/ 4chiar dacă este impăr!ită în romburi, dreptunghiuri sau alte forme poligonale regulate5 8 ar fi reprezentată de către grădinile persane şi islamice. Aceasta din cauză că aceste grădini orientale apar!ineau originar unor zone calde şi secetoase şi erau concepute astfel pentru a uşura şi estetiza re!eaua canalelor de iriga!ii neapărat necesare. n Anglia, fascina!ia şi moda grădinilor#parter 8 în prezent denumite elisa!etane 4astfel de amenajări lund un avnt considerabil în perioada domniei reginei -lisabeta I#a Angliei5 8 a debutat la începutul sec. &'I, la curtea regală a lui Cenric al 'III#lea, men!inndu#şi popularitatea încă =GG de ani. Amenajările peisagiste ale perioadei aveau modele complicate, realizate din garduri vii, tunse şi intercalate, care necesitau o atentă între!inere 8 constituite din specii ca+ isop! cimişir! dumbeţ sau lemnul Maicii $omnului 4specia sempervirescentă5. $ecorul era completat de pietre decorative, precum şi cu alte plante medicinale şi aromatice. "aradoxal, un nou curent contrar formalismului în peisagistică, debutează tot începnd cu sec. &'I şi tot în Anglia+ stilul englezesc peisager , cu influen!e din grădinile chinezeşti şi japoneze. Fa începutul sec. al &'II lea, moda grădinilor formale se orientează spre grădinileparter fran*uzeşti 8 considerate mult mai decorative din cauza modelelor lor elaborate, elegante, care includeau cercuri şi volute gra!ioase. 6ot acum, în timpul sec. &'II, sunt introduse în -uropa plante noi, aduse de către exploratori din periplurile lor prin Fumea Eouă. "lantele ajunse în -uropa includeau floarea soarelui! clţunaşii! tutunul! arborele de chinin! roşiile 8 aduse fiind din America de Eord. Aceste plante ajungeau în grădinile medicilor, în cele ale familiilor bogate şi în grădinile botanice care începeau să împnzească -uropa. n acea perioadă, pe vechiul continent studiile botanice aveau un curs paralel cu cele medicale, iar schimburile de plante aveau două sensuri 8 specii europene fiind, la rndul lor, aclimatizate de către colonişti în America. ntre $ioscoride şi Muchs se întinde era cavalerilor, a monastirismului, a grădinilor ascunse între ziduri înalte, era ciumelor şi a leprelor, foametei şi cruciadelor. 9ajoritatea lăcaşurilor dedicate studiului ştiin!ific rămase în -uropa medievală, erau mănăstirile, unde literatura şi ştiin!ele au fost dezvoltate,. Iar manuscrisele au fost copiate cu srguin!ă. n cea mai mare parte cercetările în domeniul botanic şi medical au stat pe loc, la fel ca de artele.n timp ce majoritatea călugărilor s#a mul!umit cu copierea lui $ioscoride cu credin!ă sau altfel, c!iva şi#au scris şi propriile păreri despre grădinărit. %n asemenea gnditor original a fost *alahfrid (trabo 1/
4d.2. KG<#KHG5, un grădinar din pasiune şi totodată abatele mănăstirii eichenau din -lve!ia. n poemul său : G5. Albertus a descris grădina paradisiacă ideală ca fiind aşezată central pe o peluză, înconjurată de plante aromatice 4el a recomandat "irnanţul! sal"ia şi busuiocul5 8 acestea reprezentnd :covorul floral/ # care trebuia să aceentueze grădina propriu#zisă constituită din pomi fructiferi şi arbori cu coroane mari, umbroase, precum şi :mobilier de grădină/, ca+ fntni şi bănci din pămnt bătut înconjurate de flori. Grădinile de plăcere erau aproape invariabil închise şi era de obicei mici 8 mai mici de ;GG mp. Inspira!ia persană a jocurilor de apă era evidentă în grădinile medie+ale. 'ara # fructele proaspete umpleau grădina, după ce ofereau spectacolul ramurilor înflorite din primăvară. "lantele medicinale, aromatice şi condimentare erau nelipsite+ rozmarinul şi la"anda erau foarte populare. 7cazional, păunilor sau altor păsări decorative le era permis să se plimbe libere. Focurile tipice de şedere 8 amenajate lngă ziduri sau sub copaci şi mărginite de cărămizi, decora!iuni din fier forjat, împletituri, uneori chiar pictate 8 par să fie o inova!ie specifică -vului 9ediu.n timpul secolului următor se întinde ceea ce specialiştii numesc :marea epocă a plantelor medicinale, aromatice şi condimentare/, centrată pe obiceiurile cur!ii regale ale reginei -lizabeta I 41K 8 1>G;5. %na din cele mai populare tratate botanice europene a fost cel al belgianului embert $odoens, a cărui : ?ru:de!oecF8 , apărut în 7landa, în 1H, a fost revizuită şi publicată în latină ca : 'tirpium 7istoriae pemptades seH8 î n 1K;, şi a continuat să apară în numeroase alte limbi, încluznd engleza, în care att o versiune completă ct şi versiune prescurtată 4: $ittle -odoens8, după am5, s#au tipărit în numeroase exemplare. $odoens # medic şi profesor ca şi Muchs, nu a realizat el însuşi ilustra!iile căr!ii sale, prefernd să îşi angajeze artişti pe care îi aproviziona cu plante proaspete şi cărora le supraveghea îndeaproape munca. $eosebite în felul lor sunt şi tratatele botanice englezeşti, pline de înflorituri şi explica!ii picante. 2teodată vie!ile autorilor erau cel pu!in la fel de colorate ca şi scrierile lor. Oohn Berard este cel mai cunoscut şi, cu excep!ia lui 2ulpeper, cel mai controversat dintre botaniştii englezi. 2ontroversa pare să fi luat naştere din disputa asupra observa!iilor realizate de Berard în documentarea privind căr!ii lui, : 1=, iar în 1>;; botanistul 6homas Oohnson îi va reedita tratatului. Oohnson a corectat multe dintre informa!iile greşite a lui Berard, a adăugat =KG de plante şi l#a ilustrat cu imagini culese din cele mai prestigioase publica!ii botanice ale zilei. 10
2el mai ambi!ios dintre botaniştii englezi a fost Oohn "ar)inson, a cărui masivă :"7eatrum 6otanicum8 4 "7e "7eater of Plants8 sau : En #ni+ersal and ?omplete HG, cnd "ar)inson, autointitulat :farmacistul Fondrei şi botanist regal/, avea <; de ani. "lantele descrise proveneau din cele patru zări ale pămntului+ -uropa, Asia, Africa şi America. n adevărata tradi!ie a botaniştilor vremii, "ar)inson a încorporat lucrării sale munca a doi botanişti continentali+ : PinaH8# ul lui 2aspar Nauhin 4care con!inea un sistem de nomenclatură a plantelor5 şi majoritatea ilustra!iilor, de la Berard. "7eatrum 6otanicum8 este o lucrare pe ct de deosebită pe att de comprehensivă. "ar)inson a grupat plantele în 1< : clase sau tri!uri /, incluznd : plante +eninoase cu efect somnifer şi +ătămătoare, precum şi măsura toHicită*ii lor8, : plante iu*i si în*epătoare/, :tri!ul plantelor fără legătură sau neordonat / şi : plante ciudate şi +enetice/. -l a mai recomandat cititorilor săi un antidot pentru po!iunile de dragoste şi un leac abelais#ian : pentru a între*inerea unui oaspete nedorit şi nepoftit la masă, pentru a te împrieteni cu el şi pentru ai înfrânge încăpă*ânarea /. Afirma!iile aiurite au continuat în tratatele lui Berard şi "ar)inson, dar ele pălesc comparativ cu elucubra!iile din tratatele lui Eicholas 2ulpeper, cu siguran!ă cel mai scandalos 8 şi poate cel mai popular 8 dintre to!i botaniştii. 2ulpeper a fost un nonconformist. (copul lui declarat era preluarea accesului la cunoştin!ele medicale, din mna 2olegiului $e 9edici 8 şi implicit, a unor doctori : încrezu*i, o!raznici şi arogan*i a căror în+ă*ătură sa născut cu aproHimati+ cinci sute de ani înaintea lor / 8 şi de a plasa aceste cunoştin!e la îndemna farmaciştilor, care de fapt realizau majoritatea re!etelor prescrise, precum şi a familiilor, care nu îşi puteau permite să consulte un doctor. "entru aceasta, el a tradus Marmacopeea Fondoneză din latină în engleză şi a publicat#o în 1>H? ca : P7:sical -irector:84:2artea de referin!ă a medicului/ , atrăgndu#şi în acest fel mnia lumii medicale şi devotamentul publicului cititor. $in păcate pentru cei care s#au încrezut în sfatul lui, 2ulpeper a fost mai mult dect excentric. -l a subscris cu sinceritate la aşa#numita :doctrină a semnăturilor / 8 al cărei crez era+ :c7eia utilizării unei plante stă în aspectul său /. n acea perioadă exista părerea larg răspndită că unicul scop al plantelor era să fie de folos oamenilor 8 singura diferen!ă fiind scopul diferit al fiecăreia. $octrina (emnăturilor afirma că $umnezeu a lăsat mici indicii în forma sau culoarea plantei pentru a indica valoarea sa medicinală sau de alt fel, de exemplu, dacă o plantă are frunze în formă de ficat sau pătate, atunci, aceasta însemna obligatoriu că vindecă bolile de ficat @ 2ulpeper a fost de asemenea fascinat de botanica astrologică, care a asociat plantele cu planetele în comformitate cu culoarea şi forma şi apoi a conectat influen!a astrologică a planetei asupra plantelor asociate. 2ombina!ia de astrologie şi doctrină a semnăturilor a creat amestecurile vrăjitoreşti, pe care 2ulpeper le#a strecurat cu dărnicie exagerată alături de plantele medicinale, aromatice şi condimentare descrise în tratatul său :9edicul englez/ 4denumit şi :6ratatul botanic complet/5, publicată în 1>1. n ciuda sau chiar din cauza acestor con!inuturi dubioase şi senza!ionale, tratatul lui 2ulpeper a avut un succes răsunător. 9unca lui 2ulpeper a fost de asemenea privită ca un :cntec de lebădă/ de către botanişti, pentru că apăreau la orizont zorii erei ştiin!ifice. 7amenii de ştiin!ă începeau să examineze şi să dezaprobe supersti!iile promovate de 2ulpeper. %nul dintre cei mai faimoşi vnători de :greşeli ştiin!ifice/ a fost (ir 6homas NroQne, avnd titlul de /dr. în medicină/, a cărui J%ulgar 9rrorsJ, din1>H> 4:-rori comune/5 şi : PseudodoHia 9pedimica8 4:Malsa cunoaştere a bolilor/5 sau : 9nKuiries Into %er: >an: Recei+ed "enets and ?ommonl: Presumed "rut7s8 4:Investiga!ii asupra numeroase dogme împămntenite şi adevăruri considerate în general valabile/5, din1>K, au atacat multe din :adevărurile/ păstrate în tratatele botanice. $atorită atmosferei create de afirma!ii, precum cele a lui NroQne, şi de apari!ia a 1
numeroase plante noi aduse de exploratori, farmaciştii s#au întors la o abordare mult mai empirică a plantelor. n 1><;, o societate a farmaciştilor, denumită Lors7ipful 'ociet: of Epot7ecaries, înfiin!ează Grădina >edicală de la ?7elsea , amenajată pe cca. H acri de teren şi plasată de#a lungul 6amisei. Mondatorii au sperat că prin aceasta vor ajunge la noi descoperiri în botanica medicală şi că vor avea posibilitatea de a cultiva ct de multe plante importate posibil, în scopul determinării valoarii lor medicale. Aceştia au grupat plantele sistematic în straturi, au împrejmuit grădina şi în 1<==, l#au angajat ca grădinar pe cel mai proeminent horticultor din Anglia0 "hilip 9iller. : -ic*ionarul grădinarului /# scris de 9iller poate fi privit indiscutabil ca o carte de grădinărit de mare succes, care a fost entuziast primită şi reeditată att din Anglia ct şi în coloniile engleze. Imaginea pro+ine de siteul CCC.apot7ecaries.com
6ilet de intrare în Grădina >edicală de la ?7elsea datând din 1/0&
Grădina >edicală de la ?7elsea Imaginea pro+ine de pe siteul CCC.!ascFetfullofengland.com
n perioada în care o parte a englezilor colectau cunoştiin!e botanice în căr!i, al!i englezi 2
porneau entuziaşti spre tărmurile necunoscute ale Fumii Eoi, alăturndu#se spaniolilor şi francezilor în explorarea şi exploatarea !inuturilor şi resurselor sale. 2oloniştii englezi şi#au luat în expedi!iile lor, plantele medicinale, tinctoriale şi condimentare din propriile grădini. Istoria consemnează că aceşti dinti colonizatori ai Fumii Eoi s#au bazat pe virtu!ile plantelor medicinale, aromatice şi condimentare în noua lor via!ă. Acestea erau folosite în toate domeniile traiului cotidian pentru calită!ile lor salutare+ proprietă!ile vindecătoarea s#au dovedit eficace în combaterea diferitelor boli0 parfumul lor ascundea igiena defectuoasă0 iar aroma masca mirosul neplăcut sau chiar mncarea stricată. mpreună cu plantele lor, coloniştii au adus cu ei din -uropa şi stilurile lor de grădinărit. -lizabetinii nu aveau grădini separate pentru plante medicinale, aromatice şi condimentare, flori sau legume, toate speciile fiind plantate împreună într#o : grădină a !ucătarului/ # în care majoritatea speciilor îşi găseau utilitatea culinară. 2oloniştii au urmat această practică în grădinile lor cultivate chiar în fa!a uşii de la intrare, pe care obişnuiau să le îngrădească pentru a !ine la distan!ă animalele sau al!i oaspe!i nepofti!i. Grădinile coloniştilor erau amenajate geometric, plantarea se făcea pe brazde înăl!ate de pămnt înconjurate de borduri. "lantele erau cultivate haotic din punct de vedere al stilului, fără o ordine a rndurilor sau urmărind o anume monocultură. Astăzi putem numi :metodele/ de grădinărit ale coloniştilor grădinărit intensiv şi interpltare, folosind ierburi şi flori în diverse asocieri pentru a deruta sau respinge dăunătorii. "entru colonişti, plantele medicinale, aromatice şi condimentare erau cel pu!in la fel de importante ca şi legumele. -i obişnuiau să cultive o varietate impresionantă din specii, ca+ le"nţic rozmarin! ! mrar! muşeţel! chimion! roiniţ! ment! busuioc! ptrun#el! limba mielului! asmţui! tarhon! "irnanţ! ttneas, precum şi plante tinctoriale ca+ al%anet! glbenele! şofran! calapr! drobuşor şi roib 8 cu care îşi colorau costumele. $e asemenea cultivau plante mai ales condimentare, în ghivece la interior, cum ar fi+ mcrişul! iarba gras! sorbestreaua şi cresonul 8 care îşi aduceau contribu!ia aromată în salatele şi supele din
anotimpurile mai reci. $ar Fumea Eouă nu era populată doar de colonişti şi plante noi. n scurt timp coloniştii au descoperit că băştinaşii aveau propriile ierburi şi cunoştin!e aprofundate despre acesteaşi au mai realizat că unele dintre plantele aduse nu supravie!uiau în Fumea Eouă, în timp ce altele se dezvoltau chiar bine. ezultatul a fost apari!ia unor noi studii despre plante şi utilită!ile lor, realizate de către americanii naturaliza!i. "rimele înregistrări scrise despre plantele medicinale, aromatice şi condimentare au fost făcută de Ouan Nadianus, un medic mexican nativ indian. Nadianus a fost educat de preo!i şi în 1= a scris în latină un manuscris despre practicile native americane privind tratarea unor diverse afec!iuni medicale. (chimbul de cunoştin!e despre plantele medicinale între Fumea Eouă şi Fumea 'eche a început în sec. &'II prin intermediul a doi englezi, *illiam *ood şi Oohn Oosseln. n 1>;H, *ood a publicat în Fondra o carte întitulată : =eC 9ngland Prospect /4:2ercetări în Eoua Anglie/5, raportnd observa!iile sale despre Fumea Eouă. 2artea a înclus şi un capitol : -espre ier!uri, fructe, , copaci, ape .../ 2artea lui Oosseln a fost publicată în Fondra în 1><=, iar titlul său aproape interminabil a captat admirabil esen!a textului+ : -escoperirile rarită*ilor =oii Englii, înA păsări, !estii, peşti, şerpi şi plantele acelei *ări. Mmpreună cu remediile medicale şi c7irurgicale pe care nati+ii le folosesc în mod constant pentru +indecarea !olilor, rănilor şi umflăturilor. -e asemenea o descriere perfectă a indiencei 'Kua şi a tuturor faptelor ei curaoase împreună cu un poem nu întâmplător, dedicat ei. Mn cele din urmă, o ta!elă cronologică a celor mai remarca!ile momente trăite în acea *ară printre englezi ...8.
Au urmat alte scrieri şi cercetări despre folosirea plantelor. Fa sfrşitul sec. &'II, primul parc dendrologic din Emerica a fost înfiin!at de bavarezul pe nume Oohannes Lelpius, care locuia în BermantoQn, în afara "hiladelphiei. Lelpius a fost interesat de testarea plantelor 21
medicale, despre care a auzit de la indieni. "hiladelphia a constituit de asemenea reziden!a altor doi medici respecta!i, educa!i în cadrul aceluiaşi colegiu, care au examinat cunoştiin!ele medicale ale indienilor şi au ajuns la concluzii diferite. 2el mai cunoscut dintre cei doi, dr. Nenjamin ush, a popularizat activ bogata moştenire a metodelor de vindecare populare ale indienilor. $upă studierea tehnicilor de vindecare indiene, ush a concluzionat+ : =u a+em noi descoperiri în studiul medicinei practicate de indienii din Emerica de =ord. Er fi o ofensă pentru şcolile noastre medicale dacă medicii moderni nu ar a+ea mai mult succes decât indienii, c7iar în tratamentul propriilor !oli /. $impotrivă, dr. Nenjamin (mith Narton a studiat materialele şi metodele de vindecare folosite de indieni şi curnd după aceasta, a publicat :2olec!ia provocărilor pentru şcoala medicală a (tatelor %nite/. 9unca lui a produs o nelinişte febrilă în rndurile ini!ia!ilor şi apari!ia unor noi compila!ii # ca urmare, în curnd era disponibilă publicului larg o varietate de ghiduri pentru medicamentele indiene. Interesul colonial pentru plantele medicinale, aromatice şi condimentare a continuat neabătut, constituind în acea perioadă chiar o pasiune preziden!ială. "reşedintele 6homas Oefferson a cultivat => de astfel de specii în grădina sa tipic colonială, în general populată cu plante de uz culinar, care se întindea pe aproximativ ;GG mp în 9onticello. Fa fel ca predecesorii săi # coloniştii, Oefferson a interplantat legumele cu plantele medicinale, aromatice şi condimentare. -l a cultivat+ usturoi! ptrun#el! sal"ie! ment! roiniţ! lmâiţ! calapr! muşeţel! rozmarin! la"and! sorbestrea! isop! mghiran! mcriş! haşme! hrean! "irnanţ! pelin! muştar şi clţunaşi, iar după ani de căutare, a a reuşit chiar să#şi procure mult doritul şi adevăratul tarhon franţuzesc, în timpul mandatului său preziden!ial. "lantele preferate ale lui Oefferson, erau clţunaşii 4"ropaeolum maus 5. Aşa cum se
procedează şi astăzi, el a obişnuia să folosească florile şi frunzele acestora în salate, iar mugurii îi considera delicatese asemenănătoare caperelor . n 1K=H, favori!ii săi clţunaşi ocupau în grădina de la 9onticello o suprafa!ă de ? m x 1< m 8 cu siguran!ă oferind o privelişte deosebită vara. 6rebuie să ne amintim totuşi, că acea perioadă grădinile nu erau zone nivelate, întinse, ci erau cultivate pe dealuri ca viile sau dovlecii astăzi 8 ca urmare, în viziunea proprietarului 1; mp nu păreau o :mare de flori/ ci mai mult :un tufiş/. $eşi perioada colonială a grădinilor a reprezentat probabil apogeul vindecării cu plante, ea a marcat totodată o desfăşurare concurentă de cercetări ştiin!ifice care au încheiat, poate prea devreme, evolu!ia folosirii plantelor într#un nou tip de medicină, care se ghida după un set de reguli diferite. "racticile medicale considerate corecte ştiin!ific erau cu adevărat agresive, avnd un mod de ac!iune extrem de invaziv şi în general constau în administrarea unor doze masive de purgative violente, considerate curative precum şi în provocarea :terapeutică/ de sngerări. $octorii vremii credeau cu adevărat că vor ob!ine rezultate bune în urma aplicării acestor metode, dar de fapt se întmpla frecvent ca pacien!ii să moară 8 nu e de mirare că acest tip de medicină a fost ironic denumită :eroică/. $in acest motiv terapiile alternative au înflorit. %na dintre cele mai semnificative în acest secol a fost fondată de (amuel A. 6hompson 41<>?#1KH;5, din EeQ Campshire. -xperien!ele lui 6homson în medicina clasică a vremii l#au făcut un duşman al sngerărilor provocate şi al medicamentelor bazate pe minerale. -l a perfectat metode care erau urmăreau, comform propriilor afirma!ii+ :autarea corpului pentru a se +indeca singur /. -l folosea aburi şi băi fierbin!i pentru a induce transpira!ia, precum şi re!ete din plante depurative pentru a ajuta corpul în autovindecare. -l a fost în întregime un autodidact # 6homson atribuindu#şi din proprie ini!iativă titlul de :doctor/. ealizarea notabilă ale lui 6homson a fost fondarea unei adevărate şcoli de medicină populară. 2onfruntat cu destituirea şi declarat în opozi!ie fa!ă de medicina considerată corectă ştiin!ific, 6homson şi#a dezvoltat propria strategie de subzisten!ă profesională şi materială, prin 22
protejarea terapiilor naturiste cunoscute pnă atunci de influen!ele noilor practici ale vremii şi a răspndit cunoştiintele sale celor care aveau nevoie de el. n 1K1; patentează : 'istemul !otanic de practică a medicinei /# vnznd apoi, pentru cte =G de dolari doritorilor, drepturile de autor pentru instruc!ia în sistem şi, pentru al!i cte = dolari, copii ale : =oului g7id de sănătate sau medicul naturist în familie8 . 2umpărătorii au devenit membrii a uneia din multele societă*i de prietenie !otanică pe care el le#a organizat. Aceştia aveau acces direct la medicamentele din plante, preparate şi distribuite prin agen!i, de către 6homson. Eoi frontiere ale ştiin!ei erau în acest timp depăşite de către chimişti care au reuşit izolarea a numeroase principii active din plantele medicinale. ncuraja!i de succesul lor, aceştia au continuat cu noi încercări de replicare sintetică a acestor substan!e. Eoul avnt ştiin!ific şi tehnologic început în cel de al &II#lea secol, conduce la creşterea folosirii produselor farmaceutice sintetice. 2u toate acestea rămne o mare propor!ie de principii active, care pot fi extrase doar din plante. "otrivit exper!ilor în domeniu, :cel pu!in = R din prescrip!iile medicilor moderni con!in ingrediente active extrase din plante/. 2oncluzia ar fi că, dacă medicina populară nu exista, acum nu ar fi fost att de multe medicamente excelente disponibile pentru medicina modernă. 'echii botanişti au fost redescoperi!i şi retipări!i, iar fiecare an aduce recolta de noi plante şi căr!i despre plante. "epinierele şi grădinile ornamentale de plante medicinale şi aromatice, ghirlandele şi buchetele de flori pentru orice ocazie, po!iunile şi parfumurile ob!inute pe cale naturală din plante, fără a men!iona şi ceaiurile, produsele cosmetice ob!inute din plante medicinale 8 toate au găsit un loc în tiparul vie!ii moderne. "oate că totuşi secretul continuei fascina!ii pe care, din ce în ce mai pu!in misterioasele plante medicinale o exercită asupra noastră, constă în faptul că acestea ne leagă att de concret de gloriile trecutului. 9anuscrisele de peste tot din lume şi din cele mai îndepărtate perioade le men!ionează, apar în enaşterea -uropei, Anglia -lizabetană0 Nizan!, Brecia, şi oma, îndepărtatul -gipt şi misterioasa 2hina. n sec. &'III, şcolile peisagistice impun în amenajările vremii o linie tot mai naturală. (e renun!ă la complicatele grădini#parter specifice castelelor. Brădinile farmaciştilor îşi pierd treptat din importan!a medicală, iar studiul botanicii se distan!ează tot mai mult de medicină ca ştiin!ă 8 care ajunge chiar să#şi abandoneze tratamentele cu plante, promovnd în schimb noi terapii stiin!ifice/ 4una dintre acestea ar fi terapia cu minerale, a căror administrare empirică, mai trziu s#a dovedit a fi letală majorită!ii pacien!ilor5. "lantele medicinale şi aromatice erau desigur, încă mult cultivate, dar nu în cadrul unor grădini decorative, ci mai degrabă ca plante folositoare, în cadrul grădinilor de pe lngă casă, alături de legume. Aici erau plantate în amestecuri menite să !ină dăunătorii la distan!ă, pe suprafe!e neregulate 8 func!ie de necesită!i şi spa!iu 4mai ales în grădinile coloniştilor5 sau în straturi înăl!ate, după modelul grădinilor romane 4pe vechiul continent5. Aceasta se întmplă pnă la începutul sec. &&, cnd 'ita (ac)ville#*est şi Bertrude Oe)ll 8 pioniere ale peisagisticii începutului de secol, promovează moda amenajarii neformale 8 în stil peisagist şi mixt, cultivnd specii rustice de plante medicinale şi aromatice, considerate în zorii erei industriale ca fiind demodate într#o grădină decorativă. 1.&. 'lantele medicinale şi aromatice şi grdinile dedicate lor în România
2unoştin!ele etnobotanice ale poporului romn se încadrează într#un bogat tezaur cultural tradi!ional, de importan!ă deosebită pentru studiul etnogenezei sale, al formării şi dezvoltării culturii şi dezvoltării culturii materiale şi spirituale. "reluarea şi îmbogă!irea cunoştin!elor moştenite asupra lumii vegetale au fost impuse de importan!a pe care au avut#o şi o au pnă în zilele noastre plantele, în satisfacerea complexelor cerin!e vitale. Pi în acest domeniu al culturii populare, vechimea cunoştin!elor este atestată în 23
primul rnd de fondul lexical. Att termenii privitori la morfologia plantelor, ct şi numele populare romneşti ale speciilor utile, se încadrează în fondul originar al limbii romne. %nii sunt autohtoni, dacici, al!ii sunt de origine mediteraneeană, din lumea antică greco#romană. n acestă moştenire culturală se includ nu numai numele majorită!ii plantelor cultivate, ci şi principalele specii utile spontane, folosite în alimenta!ie, în medicina populară umană şi veterinară, la vopsit. 7dată cu numele plantelor s#au însuşit şi cunoştin!ele privind rosturile lor. Activitatea lui $eceneu în timpul lui Nurebista a fost descrisă în cuvinte entuziaste de către istoricul Iordanes, care afirma că+ $eceneu i#a învătat pe geto#daci morala, dezbărndu#i de năra+urile lor !ar!are /, că i#a introdus în domeniul ştiin!elor şi de aceea puteai săl +ezi pe unul cercetând pozi*ia stelelor, pe altul proprietă*ile ier!urilor şi ale ar!uştilor...8. $in relatările lui Iordanes reiese că în lumea geto#dacă, de la observa!iile şi practicile empirice, se trecuse la studierea plantelor. n aceste condi!ii nu este întmplătoare consemnarea, de către $ioscoride şi "seudo#Apuleius, a mult discutatelor denumiri dacice ale plantelor. 2elebrul medic şi botanist grec, "edanios $ioscoride din Anazarba, în temeinica sa lucrare -e materia medica, sinteză a cunoştin!elor medico#farmaceutice şi botanice din secolul I $.2., terminată pe la <<#5 nume dacice de plante, dintre care 11 sunt comune cu cele din lucrarea lui $ioscoride 4cum ar fi cele indicate pentru+ boz! cinci-degete! iarb gras! mselariţ! ment! museţel! negelariţ! pplu! scaiete! limba boului şi scaiete de câmp5, dar unele apar stlcite. "lantele ale căror denumiri dacice sunt men!ionate de $ioscoride şi "seudo#Apuleius, privite prin prisma întrebuin!ărilor, se împart în două categorii. 7 primă categorie, mai numeroasă, este aceea a speciilor comune, cu multe şi vechi întrebuin!ări medicale. A doua categorie o formează plantele cu întrebuin!ări mai restrnse, dar frecvente în floră, folosite, ele sau specii înrudite, pnă în zilele noastre în medicina populară. ntrebuin!ările, credin!ele, obiceiurile, practicile magice, în legatură cu lumea plantelor, sunt în mare parte moşteniri tradi!ionale originare, în cultura poporului romn. 2unoştiin!ele poporului romn asupra plantelor spontane, datorită multiplelor întrebuin!ari din trecut, sunt foarte bogate şi de o vechime apreciabilă. Importan!a unora a crescut în timp, cum este cazul esentelor lemnoase. Importan!a altora a scăzut odată cu dezvoltarea industriei+ cum este cazul coloran!ilor vegetali şi chiar a plantelor medicinale. 2a şi plantele cultivate, plantele spontane au creat numeroase credin!e şi obiceiuri. Eumeroase plante comune au constituit un important supliment de hrană pentru popula!ia sătească.. "referate erau cele care completau calitativ hrana din perioada primăverii 4 urzica! mcrişul! mcrişul iepurelui! şte"ia! loboda 5. n trecut, femeile îşi procurau din timp plantele necesare pentru vopsit. "lantele culese în perioada in care păr!ile intrebuin!ate erau mai bine dezvoltate, se uscau şi şi se păstrau în locuri ferite de umezeala, fum şi praf, pnă la întrebuin!are. $in cele K<> de specii de plante considerate utile, aproape toate au fost folosite într#o formă sau alta în medicina populară. n practicile magice, ca de altfel la toate popoarele, plantelor le#a revenit un rol important. 2redin!ele şi practicile legate de plantele cultivate şi spontane constituie capitole de un deosebit interes în istoria religiilor. Astfel lumea vegetală a dominat nu numai cultura materiala populară, ci şi cultura spirituală. Eăvălirea diverselor popoare nomade va influen!a dezvoltarea artei grădinilor, care a înflorit doar acolo unde s#au dezvoltat aşezări temeinice şi prospere sub aspect material. 6ranzitul numeroaselor popoare, comer!ul şi naviga!ia au prilejuit o îmbogă!ire a sortimentului de semin!e de plante, flori şi specii lemnoase care au fost cultivate în preajma locuin!elor, cur!ilor şi mănăstirilor. n cadrul cetă!ilor erau mici grădini interioare cu scop utilitar, dar şi estetic. "lantele erau cultivate în straturi de formă geometrică, în ghivece la ferestre şi balcoane, în vase 24
de piatră pe lngă fntni şi eleştee. ncepnd cu sec. al &'I#lea apar preocupări privind protec!ia grădinilor 4un document emis în 6ransilvania, în 1==, prevede sanc!iuni în vederea protec!iei grădinilor5. "atrimoniul plantelor se conservă nu doar în rezerva!ii, dar şi în grădinile utilitare. Aceste grădini utilitare sunt cele care găzduiesc plantele de leac, condimentare, aromatice, tinctoriale şi melifere, cu tot mai multă preocupare pentru estetic, func!ie de viziunea fiecărui proprietar. $ecorative sau nu, amenajările aveau scopuri practice clare. "lantele nu erau cultivate att pentru aspectul lor, ct pentru ceea ce puteau oferi într#o gospodărie. Fa fel se întmpla din cur!ile oamenilor de rnd pnă în cur!ile conducătorilor. 2hiar dacă grădinile acestora din urmă erau mai bine între!inute şi aveau stiluri de amenajare împrumutate din cele ale lumii cutreierate de călătorii ajunşi aici 8 fiecare plantă avea proprietă!i # altele dect cele estetice, pentru care era cultivată. %rmează apoi un oarecare avnt în adoptarea unor stiluri cunoscute de arhitectură peisagistă europeană, între sec. al &'III şi începutul sec. al &I&#lea, după care arhitectura spa!iilor verzi devine prioritară şi în omnia. Fa noi în !ară, grădinile botanice sunt cele care găzduiesc zone de acces public cultivate cu plante utile, ca+ medicinale, aromatice, condimentare, tinctoriale şi melifere în scop didactic. -xemple în acest sens ar fi cele din+ Nucureşti, 2luj, 2raiova, Iaşi, (ălaj 4Brădina Notanică Oibou5, 6ulcea. (ectoarele dedicate acestor categorii de plante sunt tratate diferit+ unele ca floră spontană sau endemică, altele ca plante utile, iar unele sub tematica de grădină romană/ 8 adresndu#se plantelor aduse de către coloniştii romani în $acia şi care erau de uz medicinal, aromatic sau condimentar. /rădina Botanică din Bucureşti aflată sub conducerea prof. $imitrie Nrndza se mută în 1KKH pe $ealul 2otroceni, în dreapta mănăstirii, unde se află şi azi. Amenajarea ei a fost făcută sub îndrumarea savantului $imitrie Nrndza, pe baza proiectului întocmit de celebrul Feonhard Muchs din Nruxelles. Brădina se întinde pe 1< ha şi cuprinde 1G.GGG de plante de întregul Blob incluznd şi specii utile spontane din omnia. /rădina Botanică din 0lu% 4actuală5 este destul de tnără, deşi in oraş a existat, din anul 1K<=, o mică grădină cu aceeaşi destina!ie. Mlora spontană este expusă pe regiuni. Important este şi sectorul de plante mediteraneene care amintesc de plantele aduse la noi de romani 4cimişir! mirt! leandru! sal"ie! laur 5. Aceasta grădina dispune de un sector reprezentativ de plante medicinale şi aromatice. /rădina Botanică din 0raiova 4actuală5 a luat fiin!ă după 1?>G şi are o suprafa!ă de 1 ha. Brădina este amplasată în apropierea %niversită!ii de Ptiin!e Agricole. n interiorul ei este amenajată un interesant sector sistematic, care pune în valoare flora spontană din omnia, dar mai ales aceea cu valoare specific locală. /rădina Botanică din Iaşi este amplasată astăzi pe ambii versan!i ai văii "odgoria 2opou. -ste organizată pe o suprafa!ă de 1GG ha, pe baza unui plan de amenajare elaborat în 1?>H, cu ocazia sărbătoririi 2entenarului %niversită!ii, de arh. Ptefan "avel, completat în 1?<> de arh. 'serlad 2armazinu#2ocovschi. Aceasta dispune de un complex de sere 4;GGG m =5, sectorul ornamental, taxonomic, biologic, plante utile, rozarium, sector didactic 8 experimental, dendrologic, flora Blobului şi a omniei, precum şi sectorul plantelor memoriale/. /rădina Botanică din i$ou, jud. (ălaj, înfiin!ată prin strădania prof. 'asile Mati, în 1?>K. Activitatea de organizare a început cu un parc mai vechi, amenajat în jurul castelului în anii 1
Această grădină a fost renumită pnă la sfrşitul decadei a III#a a sec. &&, cnd aici se produceau GG.GGG de trandafiri din cca. =GGG de varietă!i prin strădania familiei Ion (ăbăteanu şi a horticultorului 9. $emetrovici. $eşi au existat mai multe proiecte de amenajare şi propuneri, niciodată nu a fost amenajată o zonă sistematică anume a plantelor medicinale şi aromatice. $upă anul 1?KG, în urma unor hotărri luate în necunoştin!ă de cauză şi a sistării fondurilor de către conducerea de atunci a municipiului şi jude!ului şi odată cu desfin!area Macultă!ii de Ptiin!e Eaturale 8 în grija căreia fusese încredin!ată 8 parcul a fost abandonat. $upă această dată, numeroase specii proaspăt plantate s#au uscat sau au dispărut, împrejmuirea s#a deteriorat şi unele zone au devenit locuri de depozitare a gunoaielor. 9ai trziu, în urma unor dispozi!ii aberante, parterul central destinat sectorului sistematic a fost cultivat cu plante medicinale. Asta în condi!iile în care parcul rămne de acces public, dar etichetat ca fiind un parc obişnuit/ şi dat în grija serviciului de spa!ii verzi. Aceste plante medicinale urmau să rentabilizeze un spa!iu considerat la acea vreme, probabil, nu suficient de util popula!iei, inten!ionndu#se recoltarea şi comercializarea plantelor. (ectorul sistematic, caracteristic oricărei grădini botanice, dispare odată cu caracterul ilustrativ#didactic al grădinii. (ectorul de plante medicinale, care îl inlocuieşte, nu are scopuri decorative si educative, ci mai degrabă economice. Fa martie, 1?K>, este aprobată o nouă schi!ă de proiect elaborată de consiliul ştiintific, condus de prof. Ioan 2oste. Această nouă schi!ă de proiect prevedea, printre altele, crearea sectorului de plante medicinale pe o suprafa!ă de G,= ha, aceasta după desfin!area sectorului economic # considerat dificil de între!inut în parametrii optimi de productivitate în cadrul unei grădini botanice. n anii 1?K<#1?K? grădina a func!ionat în condi!ii de normalitate şi obiectivele prevăzute în proiect s#au finalizat. "erioada confuză care a urmat evenimentelor din decembrie 1?K?, ce au dus la înlăturarea dictaturii comuniste au marcat din nefericire, o nouă perioadă de declin a proaspetei grădini botanice timişorene. $upă anul 1??=, personalul grădinii a fost dispersat, schimburile interna!ionale au fost sistate cu toate că mult timp, grădinile botanice din lume credeau în existen!a uneia şi în 6imişoara, trimi!nd cataloage de schimb. 2olec!ia de specii ierboase a fost practic distrusă, astfel că în prezent "arcul botanic este constituit în majoritate din specii lemnoase şi cteva specii ierboase anuale, plantate în rabate decorative la intrare. 1.(. 'lantele folosite în medicina popular
"lantelor le revine un rol preponderent în medicina populară în primul rnd datorită accesibilită!ii şi tradi!iilor lor. 9edicina populară este totalitatea procedeelor cunoscute şi folosite în popor în vederea lecuirii. $eosebirea dintre medicina populară şi cea cultă 4doctă, ştiin!ifică sau academică5 se face numai după apari!ia profesiilor de medic şi de farmacist. 6imp îndelungat medicii s#au bazat şi ei pe cunoştin!e empirice, îmbogă!ite treptat prin experien!a personală transmisă genera!iilor viitoare prin documente scrise. n tratatele de plante de leac ale botaniştilor şi medicilor botanişti din perioada enaşterii şi pnă în secolul al &'III#lea, între care îi cităm pe celebrii autori+ Noc), Muchs, 9atthiolus, 2ordus, 6abernaemontanus, 2lusius, Nauhin, apar de obicei att datele cunoscute din medicina populară, ct şi cele rezultate din observa!iile făcute de medici. 9edicina populară 4medicina tradi!ională, folclorul medical5 este foarte bogată în date privind plantele de leac. Avem de#a face cu un amestec de cunoştiin!e străvechi, rezultate din observa!iile poporului, cu date provenite din izvoare culte. $atele cele mai valoroase ale folclorului nostru medical sunt cele empirice care se bazează pe cunoaşterea plantelor şi a proprietă!ilor lor tămăduitoare dintr#o experien!ă acumulată în decurs de secole sau milenii. 6răinicia unor asemenea se explică prin eficacitatea remediilor folosite. 2u pu!ine excep!ii se men!in şi se propagă numai acele leacuri empirice cu care s#au ob!inut rezultate bune. 9edicina populară romnească este deosebit de bogată în elemente originale, inedite. "e lngă multe specii cunoscute şi în alte păr!i ale -uropei, folclorul nostru medical cuprinde specii 2(
care nu sunt folosite dect la noi în !ară, de multe ori numai în unele regiuni sau localită!i. n func!ie de rela!iile lor cu terapeutica oficială, plantele cunoscute în medicina populară din !ara noastră pot fi grupate după cum urmează+
!lante între$uin#ate în acelaşi scop ca şi în medicina stiin#i(ică.
-ste vorba+ fie de remedii vechi care s#au men!inut şi în terapeutica oficială, fie de o influen!ă inversă a medicinii docte asupra celei empirice. -xemple+ 9Kuisetum ar+ense, Nuniperus communis, <:7ericum perforatum, 'am!ucus nigra. !lante medicinale străvechi sau vechi care nu se mai întrebuin!ează în terapeutica stiin!ifică de azi, dar care s#au păstrat în tezaurul etnobotanic şi indică, odată în plus, caracterul conservator al medicinei populare. -xemple+ Parnassia palustris, %eronica !ecca!unga, Ertemisia a!rotanum. !lante medicinale (olosite şi în terapeutică dar în alte scopuri dect în medicina populară. $e pildă semin!ele de Eesculus 7ippocastanum se folosesc de localnici prin unele păr!i ale !ării pentru băi de reumatism0 ele servesc însă la ob!inerea pe scară industrială de medicamente venotonice. !lante înrudite cu cele (olosite o(icinal . n medicina nostră populară se utilizează spre exemplu diferite specii Inula şi nu numai Inula 7elenium, diferite specii de %er!ascum sau de Gentiana în loc de cele oficiale în Marmacopeea omnă. # 2ele mai interesante şi mai valoroase sunt între$uin#ările care pre"intă caracter etno$otanic speci(ic fiind caracteristice medicinii populare romneşti. -xemple semnificative de plante a căror ac!iune a putut fi confirmată prin investiga!ii experimentale sunt+
2/
=. )lemente de ecologie în culti"area ornamental a plantelor medicinale şi aromatice &.1. *actorii ecologici abiotici şi zonarea plantelor medicinale şi aromatice în România
"lantele au cerin!e specifice fa!a de factorii climatici 4temperatură, umiditate, lumină etc.5 pe tot parcursul vegeta!iei. Fa plantele medicinale şi aromatice condi!iile climatice sunt foarte importante în stabilirea momentului recoltării din punctul de vedere al con!inutului în principii active. 2.1.1. emperatura. 2erin!ele pentru temperatura solului şi a aerului depind de specie şi
de faza de vegeta!ie. itmul absorb!iei apei şi elementelor nutritive, viteza de deplasare a acestora, reac!iile chimice şi procesele fiziologice din plante 4creşterea şi dezvoltarea sunt dependente de regimul termic5. $e exemplu, pentru germinare temperatura solului trebuie să fie de 1=#1S 2 la -atura innoHia, de 1G#1= S2 la Papa+er somniferum, de K#1G S2 la -igitalis lanata, >#K S2 la oeniculum +ulgare şi de H#> S2 la ?oriandrum sati+um . Bermina!ia se va desfăşura şi temperaturi mai scăzute, dar pe o durată mai mare de timp. Indicele de evaluare a necesarului de căldura este constanta termică sau suma de grade , suma temperaturilor zilnice de peste S2, pe întreaga perioadă de vegeta!ie 4sau pentru o anumită perioadă de vegeta!ie5. (uma de grade determinată pe întreaga perioadă de vegeta!ie la ?oriandrum sati+um a fost de 1KK? S2, la Pimpinella anisum de =1=> S2, la 'inapis al!a de =G
este dependent de umiditatea solului. Aceasta este condi!ionată de regimul de precipita!ii si de aportul freatic. n cursul perioadei de vegeta!ie, consumul de apa al plantelor este variabil. "erioadele cnd lipsa apei influen!ează în mai mare măsură evolu!ia plantelor sunt fazele critice care coincid obişnuit cu cresterea intensivă. Fa plantele medicinale şi aromatice cu semin!e mici, sunt foarte importante ploile mici şi dese, pnă la răsărire şi în primele faze de creştere. "lantele medicinale şi aromatice se diferen!iază mult în cee ce priveşte cerin!ele fa!ă de acest factor. (unt plante care rezistă în condi!ii de umiditate mai redusă, cum ar fi+ $a+andula angustifolia, ?oriandrum sati+um, 'al+ia sclarea, Ertemisia a!sint7ium , altele însă nu se pot cultiva neirigate dect în zone cu precipita!ii mai bogate+ ?arum car+i, %aleriana officinalis, %inca minor, R7eum sp. 2.1.3. 6umina. -ste factorul determinant al fotosintezei, al creşterii şi dezvoltării, precum
şi al acumulării principiilor active. (unt plante medicinale şi aromatice care pretind condi!ii ridicate de iluminare 4lumină directă5, cum sunt cele producatoare de uleiuri volatile, iar altele care suportă sau pretind condi!ii de semiumbră+ %inca minor, ?7elidonium maus . 20
2.1.4. 7ântul. -ste considerat în general unfactor nefavorabil, deoarece în zone secetoase
reduce umiditatea solului, măreşte coeficientul de transpira!ie şi în general reduce rezisten!a la cădere a plantelor. 2alitatea materiei prime este influen!ată de vnt. n zonele călduroase vntul reduce con!inutul în ulei volatil al plantelor. Fa cele plantele toxice, intensificarea transpira!ie duce la deplasarea mai rapidă a alcaloizilor din sevă, din rădăcini spre organele aeriene. Astfel în zilele calde si cu vnt creşte con!inutul de alcaloizi în frunze.
2.1.. -olul. nsuşirile fizico#chimice şi biologice ale solului influen!ează puternic
capacitatea de produc!ie a plantelor medicinale şi aromatice. 6extura, structura, pC#ul şi gradul de aprovizionare cu elemente nutritive, precum şi expozi!ia terenului, condi!ionează amplasarea culturii acestor plante. (olurile nisipoase sunt valorificate de plante ca+ Gl:c:rr7iza gla!ra, 'aponaria officinalis, G:psop7illa paniculata etc. n general plantele care formeaza stoloni şi au sistem radicular bine dezvoltat, pretind soluri cu textură uşoară spre mijlocie, bine drenate şi aerate. Aici se încadrează speciile de la care se recoltează organele subterane, ca+ %aleriana officinalis, Engelica arc7angelica , R7eum sp . (unt şi plante care au rizom, cum este obligeana 4 Ecorus calamus 5, care pretinde terenuri băltite 4cu inundări periodice. %nele plante cresc bine doar pe soluri bogate în azot 4nitrofile5, iar altele cresc bine doar pe soluri bogate în calciu 4calcifile5. 2.1.&. 8onarea. "e baza cerin!elor plantelor medicinale şi aromatice fa!ă de factorii
climatici şi sol, se stabilesc zonele favorabile pentru cantitate şi calitatea produc!iei. Avnd in vedere că în !ara noastră condi!iile ecologice sunt foarte diverse, existnd zone de cultura din stepă pnă în zona premontană, plantele medicinale şi aromatice se pot cultiva în locuri unde găsesc condi!iile cele mai favorabile de cultură. Mapt posibil, deoarece aceste plante se cultivă pe suprafe!e mici. "entru !ara noastră s#au delimitat două zone mari de cultivare 4care cuprind la rndul lor diferite subzone5, avnd în vedere principalii factori de vegeta!ie+ 8ona umedă si răcoroasă cu regimul pluviometric de >GG#<G mm anual şi temperaturi medii anuale de <,#K, S2, cuprinznd regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.0 8ona uscată şi călduroasă cu precipita!ii între H<#>GG mm anual şi temperaturi medii anuale între 1G#11 S2, cuprinznd 2mpia Nărăganului, Nurnazului, 7lteniei, 6imişului, 9oldovei şi "odişul $obrogei. &.&. Interacţiunile biotice ale plantelor medicinale şi aromatice în cultur
Ideea că plantele 8 în special cele aromatice 8 prin con!inutul de uleiuri volatile, au un anumit efect asupra celorlalte plante din grădină poate fi la fel de veche ca şi grădinăritul însuşi. $e#a lungul timpului, grădinarii au aflat că, func!ie de locul din grădină în care sunt plantate, plantele medicinale şi aromaticele pot face orice+ de la a !ine la distan!ă omizile enervante şi a proteja şi îmbunătă!i aroma unor plante vecine, pnă la a cauza altora usucarea, aparent fără nici un motiv. Astăzi cercetătorii nu doar iau în considerare aceste idei, dar îşi conduc experimente func!ie de ele, căutnd răspunsul unor vechi întrebări ale grădinarilor+ / -e ce se ofileşte o plantă întro loca*ie şi se dez+oltă repede întro alta, unde apa lumina şi solul sunt la fel O /, Poate o plantă +ecină să influen*eze de fapt creşterea acesteia şi să atragă anume insecte O / # aceste subiecte sunt de interes special mai ales pentru alcătuirea unei grădini constituite din plante medicinale şi aromatice. 2omform cercetărilor unele plante trebuie protejate de asocierea cu alte genuri, iar altele, dimpotrivă favorizate în această direc!ie. "lantele considerate benefice, ar trebui cultivate inten!ionat şi de către grădinarii obişnui!i, pentru a creşte printre pomi, legumele şi florile cărora le vor sprijini dezvoltarea. "nă acum, experimentele au stabilit nişte principii de urmat în alcătuirea asocierilor de plante. 9ai multe cercetări sunt de acord că grădinile cultivate 2
cu mai multe genuri de plante 8 pot fi mai sănătoase dect cele cu culturi singulare exclusive, din cel putin două motive+ # diferen!ele de înflorire şi fructificare determină o competi!ie mai redusă pentru nutrien!i şi umiditate0 # amestecul de mirosuri, culori şi texturi dintr#o cultură foarte diversificată, pare să încurce dăunătorii, astfel înct acestora le devine mai dificilă găsirea hranei favorite. Aceste experimente controlate mai arată că unele grădini obişnuite de plante medicinale şi aromatice şi legume influen!ează într#adevăr sănătatea şi dezvoltarea vecinilor lor. 2t de multe plante exercită această putere şi pnă unde se extinde aceasta, mai rămne de descoperit. Astfel s#a stabilit că sunt şase tipuri de influen!e exercitate de plante asupra plantelor în aceeaşi cultură+ # prin îmbunătă!irea sănătă!ii şi aromei plantelor vecine0 # prin influen!a nefavorabilă exercitată asupra creşterii şi dezvoltării plantelor vecine0 # prin respingerea dăunătorilor 4plantele din categoria celor insectifuge50 # prin eliminarea dăunătorilor0 # prin atragerea prădătorilor incluşi sistemelor ecologice de protec!ie fitosanitară integrată 4a insectelor benefice prin faptul că se hrănesc cu dăunătorii5 8 sprijinind hiperparazitismul0 # prin atragerea polenizatorilor, sprijinind astfel rela!iile forice ale plantelor vecine. "lante medicinale şi aromatice obişnuite se încadrează în fiecare aceste categorii # care vor fi tratate în paragrafele următoare+ 2.2.1. !lante medicinale şi aromatice care (avori"ea"ă plantele vecine specia medicinală sau aromatică recomandată anason
coriandru
specia medicinală sau aromatică recomandată leuştean! hrean
fasole
busuioc
piper şi roşii
criţe
cartofi! trandafiri, roşii
asmţui! roiniţ limba mielului
roşie fasole! cpşuni! roşii
ment muştar
"arza şi roşie fasole! struguri şi pomi
muşeţel
castra"ete! ceapa şi
ceap
fasole
ridiche morco"! strugure! trandafir! roşii lptuci
rozmarin "irnanţ +ruta de grdin, sal"ie
fasole smochin
cartof
praz calapr +"etrice,
fasole şi ceap mure! zmeur! trandafiri
"arz! ceap! lptuca trandafir
tarhon cimbru
majoritatea legumelor "inete! cartofi, roşii
isop
"arz! struguri
coada şoricelului
majoritatea plantelor medicinale şi aromatice
nemţişor
fasole şi "arz
asmţui ceap crizanteme coriandru ppdie urzica moart! ridiche mrar usturoi
3
plantele pe care le (avori"ea"ă
majoritatea ierboaselor cultivate
plantele pe care le (avori"ea"ă
fructiferi
"arz! morco"! cpşuni! roşii! mghiran
anason
pomi fructiferi
Intercultura reprezintă practica de cultură a două sau mai multe specii de plante în acelaşi timp, în acelaşi cmp sau strat de grădină. 2ulturile pot fi interplantate între rnduri sau în rnduri alternative, blocuri, cercuri sau chiar plantări alternative care nu au un tipar geometric. Brădinarii au pretins întotdeauna că anumite legume şi fructe par să aibă gust mai bun dacă sunt crescute în vecinătatea unei anumite plante. Adesea aceste afirma!ii par să aibă o asociere culinară. (e spune că orice planta condimentară, ce sporeşte gustul unei legume în gătit, are acelaşi efect atunci cnd aceasta este plantată împreună cu leguma respectivă. Astfel busuiocul şi oregano pun în valoare roşiile, mrarul ajută "arza , asmţuiul poate fi un bun companion pentru ridiche. n aceeaşi idee de plantă favorizantă pentru o altă plantă, dar din punctul de vedere al unei grădini nu att practice, ct ornamentale, se pare că trandafirii se asortează pnă şi estetic cu ceapa decorati" 4 Ellium sc7oenoprasum5. "lantele medicinale şi aromaticele pot proteja recoltele învecinate chiar de uscarea totală. 7 plantă care necesită pu!ini nutrien!i sau apă şi care fixează azotul în sol, cu siguran!ă va fi o companie mai bună dect o plantă care are necesită!i foarte mari, demonstrnd o rela!ie trofică de comensalism. $e aceea se recomandă, de exemplu, plantarea muştarului lngă fasole. 7 reac!ie chimică poate avea loc chiar între plante. 'pdia a fost mereu o prezen!ă nelipsită în livadă şi considerată un bun companion al pomilor şi în grădina de legume. n prezent se cunoaşte faptul că păpădia nu doar atrage insectele polenizatoare, dar emană etilenă, un gaz care încurajează formarea fructelor şi coacerea acestora. ămne de demonstrat dacă un mr înconjurat de ppdii va produce mai multe mere dect unul înconjurat de trifoi. &.&.&. !lante medicinale şi aromatice care de(avori"ea"ă plantele vecine plante medicinale şi aromatice nerecomandate anason ceapa crizantem coriandru mrar fenicol usturoi
plantele pe care le de(avori"ea"ă morco" fasole! mazre lptuci fenicol morco", roşie fasole, piper fasole, mazre
plante medicinale şi aromatice nerecomandate nemţişor muştar ceap "irnanţ sal"ie mr pelin
plantele pe care le de(avori"ea"ă sfecl gulie fasole! mazre! sal"ie busuioc! "arz! sal"ie ceap mr! pr! gutui
majoritarea legumelor
9ulte plante, de la mărunte plante ierbacee medicinale, aromatice şi condimentare la arbori, au fost trecute pe listele negre ca fiind companii periculoase pentru speciile comune din grădini. -xistă numeroase interdic!ii privind asocierile de plante+ iarba dăunează dezvoltării arborilor, sal"ia nu se împacă bine cu ceapa, există o documentată adversitate naturală între "arz şi struguri. 7amenii de ştiin!ă au demonstrat că unele plante practică un război chimic împotriva unora dintre vecinii lor, chiar şi florile tăiate, de exemplu+ garoafa grăbeşte moartea trandafirului 4de fapt nici nu arată bine în acelaşi buchet5, la fel ca asocierea dintre narcise şi lalele. Acestea reuşesc acest lucru prin eliminarea fitotoxinelor, care inhibă creşterea sau dezvoltarea altor plante. (pre exemplu nucul elimină o fitotoxină denumită juglonă care împiedică creşterea multor plante în umbra sa, printre care+ majoritatea legumelor! azaleea! rododendronul! murul! liliacul! bu#orul şi mrul. Menomenul este numit alelopatie, o mare parte din cercetarea plantelor fiind dedicată acestui fenomen. Alelopatie fiind procesul prin care o plantă elimină substan!e chimice sau fitotoxine, care inhibă creşterea sau dezvoltarea unor alte plante din jur. 31
9ai există un proces derivat din acesta şi reprezentnd tot o rela!ie de concuren!a trofică denumit autoalelopatie, definită ca+ procesul prin care o plantă produce fitotoxine, care inhibă creşterea membrilor aceleiaşi specii. Astfel rădăcinile unui mr pot elimina substan!e care ar vătăma alte sămn!oase care cresc în apropiere, inclusiv al!i meri. (#a demonstrat că fitotoxinele eliminate de majoritatea speciilor, au un spectru de ac!iune specific, afectnd doar anumite specii. Adesea acestea sunt prezente în cantită!i att de mici înct efectul lor asupra altor plante sau organisme este abia observabil. 9ai mult dect att, aceste toxine trebuie să călătorească prin sol sau aer, să atingă planta !intă şi să fie absorbite, toate acestea fără pierderea în intensitatate a toxinei. n plus, fitotoxinele se evaporă sau se filtrează, pierzndu#se sau alte substan!e chimice le neutralizează înainte să îşi atingă !inta. "lanta care ar trebui să ofere un motiv de îngrijorare cultivatorilor, practican!i amatori ai metodelor de protec!ie ecologică, ar fi pelinul, cu un con!inut mare de substan!e toxice, folosit încă uneori în scopuri culinare. $intre plantele studiate în interculturi în scopul demonstrarii alelopatiei, se pot men!iona+ criţele împotriva fasolei, unele crizanteme împotriva lptucilor şi pelinul împotriva mazrei şi a fasolei. n mod clar experimentele nu au dovedit încă totul. Atunci cnd o plantă nu se dezvoltă normal în grădină şi explica!iile uzuale nu par să func!ioneze, trebuie luat în considerare şi ceea ce creşte în jurul acesteia, pentru că plantele medicinale şi aromatice, florile sau copacii din vecinătate pot fi vinovate. 2.2.3.!lante medicinale şi aromatice insecti(uge dăunătorul respins
furnicile afidele gndacul sparanghelului fluturele verzei musca minieră a verzei viermele verzei musca morcovului molia mărului gndacul de 2olorado al cartofului urechelni!a porumbului gndacul castravetelui puricele viermele verzei gndacul japonez puricele frunzelor gndacul fasolii mexicane şoarecele crti!a viermele piersicii iepure limax şi melc căpuşa gndacul de dovleac viermele dovleacului şi vi!ei de vie 32
planta insecti(ugă recomandată izma! izma creaţ! pelinul
majoritatea plante medicinale şi aromatice, inclusiv ctuşnic! arpagic! nemţişor! criţe! muştar! clţunaş! izm! iarb creat busuioc! ptrun#el şi roşii pelin mrar! eucalipt! usturoi! isop! ment! clţunaş! ceap! sal"ie! pelin! iarb creat! cimbru! pelin usturoi! criţe! ridiche! sal"ie! pelin praz! lptuci! ceap! rozmarin! sal"ie! tutun! pelin usturoi! pelin ctuşnic! coriandru! eucalipt! clţunaş! ceap şi calapr cosmos! muşcata şi criţe ctuşnic! criţe! clţunaş! ridiche! "irnanţ ctuşnic! ment! "irnanţ! iarb creat! pelin! calapr! tutun! pelin mrar! usturoi! muşcat! isop! ment! clţunaş! ceap! sal"ie! pelin! calapr! cimbru ctuşnic! arpagic! usturoi! cimbru muşcat! petunie glbenele! rozmarin! cimbru pelin fasole! ricin! narcise usturoi usturoi! criţe! ceap usturoi! rozmarin coriandru ctuşnic! clţunaş! ment! petunie! ridiche! iarb creaţ! busuioc ridiche
viermele tomatelor musculi!a albă de seră
mrar! limba-mielului! busuioc clţunaşi! ment! cimbru! pelin
"oate majoritatea insectelor se bazează pe gust şi miros pentru a#şi găsi hrana. "entru a găsi planta potrivită, spre exemplu puricii plantelor şi molia verzei au nevoie să :miroasă varza/, de aceea se poate pulveriza planta cu extract de sal"ie sau cimbru şi aceşti dăunători par să fie dezorienta!i. 2a rezultat, molia verzei va lasă cteva ouă în zona de atac, dar nu mai rămne pe varză pentru a se hrăni. 9ul!i cultivatori pretind că intercultivarea verzei cu cimbru sau salvie are acelaşi efect. n mediul rural se mai obişnuieşte plantarea busuiocului în vecinătatea fasolei şi ca rezultat rar vor apărea puricii sau vor fi în număr mic0 usturoiul plantat în apropierea trandafirilor are ca rezultat doar apari!ia ctorva afide0 ptrun#elul lngă sparanghel 8 rar apar c!iva gndaci. 'elinul se plantează din loc în loc pentru a respinge melcii. -xistă prea pu!ină documenta!ie ştiin!ifică despre materia în cauză, lund în calcul numărul de afirma!ii făcute. n studiile realizate asupra plantelor specific aromatice, au apărut mai multe situa!ii contradictorii+ companionii nu au avut absolut nici un efect asupra dăunătorilor sau au redus numărul de dăunători, dar nu suficient pentru a reduce realmente dauna sau chiar au reprezentat o atrac!ie exact pentru acei dăunători, pe care se presupunea că îi vor descuraja @ $in aceste motive domeniul rămne deschis cercetarilor ştiin!ifice viitoare. 6otuşi multe plante medicinale şi aromatice s#au comportat bine, demonstrnd calită!i ştiin!ific certificate, ca plante insectifuge+ clţunaşul împotriva fluturilor albi0 pelinul împotriva fluturilor verzei0 tutunul împotriva puricilor0 ctuşnica! coriandrul şi calaprul împotriva gndacilor de 2olorado0 ctuşnica şi clţunaşul împotriva omizilor piersicii0 ctuşnica şi calaprul împotriva gndacilor dovleacului şi criţele împotriva unor nematode, puricilor fasolei mexicane şi posibil împotriva gndacilor de 2olorado. -fectul glbenelelor asupra nematozilor rădăcinilor este cunoscut, conduraşii mai alungă şi păduchii, iar uleiurile eterice ale fenicolului! mrarului şi busuiocului !in la distan!ă musculi!ele de varză, cele ale morcovilor şi al!i dăunători. $in cauza mirosului puternic şi aparen!a de indiferen!ă din partea atacului insectelor, plantele medicinale şi aromatice sunt folosite de mult ca insectifuge. 7 plantă pe care dăunătorii nu o atacă poate fi transformată în praf sau solu!ie pulverizabilă, ce va fi aplicat pe plantele valoroase, dar susceptibile de atacul insectelor. "ersanii cunoşteau puterile ucigaşe ale p:ret7rum#lui con!inut în mai multe specii de crizantem 4?7r:sant7emum coccineum, ?. cinnerarifolium5. Indienii americani au fost printre primii care au înventat insectifugele pe bază de nicotină din frunzele de tutun. Alte insectifuge cu arie largă de utilizare înclud praful de sa!adilla8, r:ania8 sau pudra de r:ania8 şi Jrumeguşul de Kuassia8. 6oate aceste substan!e derivate din plante sunt otrăvuri şi au efecte dăunătoare asupra mediului. (pre exemplu, nu sunt întotdeauna prea selective cu insectele pe care le distrug 8 prădătorii pot muri de asemenea o dată cu dăunătorii viza!i, astfel că+ pulverizatoarele cu nicotină, prafurile sau chiar fumul omoară aproape orice însectă în calea sa şi odată cu omizile, afidele, tripşii şi mul!i al!i gndaci. $eci mult mai sigure dect aceste otrăvuri, sunt plantele care men!in insectele la distan!ă. 9ajoritatea plantelor con!in att substan!e chimice repulsive pentru insecte, ct şi substan!e chimice de atragere a insectelor 8 care vor trimite semnale pentru a atrage unele insecte şi a !ine altele la distan!ă. %n compus con!inut în frunzele de tomate respinge gndacii de 2olorado. Pi totuşi, în acelaşi timp, acelaşi sau alt compus atrage viermele tomatelor. Acelaşi ulei de muştar # care atrage tot felul de dăunători ai verzei, poate îmbolnăvi sau chiar distruge muştele, căpuşele şi gndacii fasolei. $in cauza siguran!ei relative a acestor substan!e, cercetările din acest domeniu continuă şi în prezent. (copul este identificarea oricărei substan!e chimice con!inute în plantele considerate în mod tradi!ional insectifuge, ca+ pelinul! calaprul! menta! criţele! "irnanţul! ceapa şi usturoiul. (ubstan!ele chimice extrase din acestea pot fi pulverizate, sau folosite chiar la mulcirea dintre straturi. (uccesul metodei depinde de concentra!ia compusului natural insectifug şi de viabilitatea sa în timp. 2hiar dacă substan!ele insectifuge doar maschează mirosul atractiv al recoltei, fără a fi cu adevărat toxice, pot reduce problemele cu dăunătorii. 9ai 33
multe experimente oferă rezultate încurajatoare. "ulverizările cu extracte insectifuge din sal"ie şi cimbru au înlăturat viermii verzei, pulverizarea cu usturoi pare să respingă afidele piersicii. (emin!ele de porumb tratate cu o emulsie de susai gonesc viermii mătăsii porumbului. eziduurile rezultate în urma distilării uleiului din ment sunt eficace împotriva gndacilor de 2olorado. $eci, pentru rezolvarea problemelor create de diverşi dăunători, trebuie căutate acele plante medicinale şi aromatice ce nu sunt afectate de către insectă, şi se poate încerca prepararea unui ceai sau a unei emulsii. egula generală pare să fie următoarea+ cu ct mai puternic este mirosul plantei, cu att mai mare este succesul insectifugului preparat din aceasta. n grădina privată se poate practica intercultivarea mai multor plante medicinale şi aromatice, cu speran!a că cel pu!in una va con!ine ceva care va îndepărta dăunătorul. Eu este indicată folosirea substan!ele toxice extrase din+ degeţel! nemţişor sau tutun pentru speciile sensibile. 2.2.4. !lante care elimină dăunătorii
(e specula cu mult timp în urmă că, în timp ce unele plante sunt insectifuge, altele distrug dăunătorii constituindu#se într#o veritabilă momeală, care atrage şi distruge dăunătorii care le vor alege ca hrană. (crieri din sec.'III recomandă ridichea Rap7anus sati+us5 ca fiind o +erita!ilă capcană pentru +iermele +erzei /. (e mai recomanda lumânrica 4%er!ascum sp.5 împotriva plosni!ei în livezile de meri, limba mielului 6orago officinalis5 ca momeală pentru gndacii dăunători, splinuţele aurii 'olidago +irgoaurea5 pentru a proteja castra"etele de gndaci şi nsturelul =asturtium officinalis5 împotriva afidelor. $in păcate nici una din afirma!iile con!inute în aceste vechi manuscrise nu a putut fi probată ştiin!ific, dar încă se mai fac experimente în acest sens pornind de la existen!a fitotoHinelor . Mitotoxinele sunt substan!e chimice, produse de plante, care sunt dăunătoare altor fiin!e vii. Acestea conferă unor anumite plante protec!ie fa!ă de o gamă de insecte dăunătoare sau alte animale. Aceste fitoxine sunt responsabile de caracteristicile unor plante de a distruge chiar dăunătorii+ devenind o sursă de otravă prin hrana oferită, unele dintre aceste toxine sistnd chiar capacitatea de înmul!ire a unor anumi!i dăunatori. "lantele mai pot elimina dăunătorii încurajnd 7iperparazitismul , atrăgnd, att parazi*ii dăunătorilor ct şi prădătorii benefici grădinii, în defavoarea dăunătorilor. "arazi!ii sunt insecte care, în stadiul larvar, trăiesc în şi se hrănesc cu alte insecte. -i îşi depun ouăle pe altă insectă şi atunci cnd larvele eclozează, acestea îşi consumă gazda. 2.2.. !lante medicinale şi aromatice ce atrag insecte $ene(ice
Fa plantare trebuie avute în vedere aşa#numitele gazde alternati+e+ plantele 4sau animalele5 pe care se hrănesc insectele, cnd hrana lor preferată nu este disponibilă. 9ajoritatea insectelor sunt specializate în dieta lor, dar aproape nici una nu are doar o singură sursă de hrană. Ideal pentru protec!ia ecologică integrată a grădinii, ar fi eliminarea gazdelor alternative pentru dăunători sau men!inerea gazdelelor alternative pentru insectele benefice. Eu toate insectele din grădini sunt dăunatoare, cele mai multe lucrează pentru a men!ine plantele sănătoase. Insectele benefice se împart în trei grupuri de bază+ # prădătorii ce vnează şi omoară celelalte insecte0 # parazi!ii ce îşi depun ouăle pe alte insecte, astfel înct larvele să se poată hrăni cu corpul gazdei0 # polenizatorii ce transferă polenul de la florile mascule la cele femele. n grădină nu sunt de obicei suficiente insecte benefice pentru a !ine dăunătorii sub control şi pentru a oferi asigurarea că un număr mare de flori vor face semin!e. eromonii sunt substan!e chimice eliberate de insecte şi interpretate ca semnale de al!i indivizi din aceeaşi specie. Meromonii insectelor pot servi în atrac!ia sexuală, ca alarme sau ca marcatori teritoriali. %nele substan!e chimice emanate de plante mimează aceşti feromoni 34
atrăgnd sau respingnd insectele. 2a şi dăunătorii, aceste insecte benefice au locurile lor favorite pentru a#şi depune ouăle şi a se hrăni. "lantele care le aprovizionează pe acestea din urmă 4 comensalele lor5 cu adăpost şi polen sunt numite plante asistente. Insectele prădătoare sunt acele insecte ce în timpul unui stadiu al creşterii lor atacă, ucid şi mănncă alte insecte. "rădătorii ajung de la mărimea unei furnici, pnă la a unor gndaci mari. %nele, precum călugări!a pot fi procurate şi eliberate în grădină. $oar dacă plantele asistente sunt potrivite şi există suficiente insecte gazdă, prădătorii vor rămne, la fel ca şi polenizatorii. Eumeroase plante medicinale şi aromatice sunt plante asistente ideale. "rădătorii tericoli, ca paianjenii şi gndacii, îşi caută adăpost în locuri întunecate, reci şi umede. "lantele dense, trtoare ca+ cimbrul! rozmarinul şi majoritatea speciilor de ment ar trebui să atragă aceste insecte. Adăpostul este de asemenea important pentru insectele zburătoare, dar acestea necesită în plus nectar şi polen. "arazi!ii ai căror larve consumă omizi, cărăbuşi, afide şi unele ouă de dăunători0 par să favorizeze locurile alese pentru depunerea ouălor, ca+ ferigile, plantele sempervirescente şi toate tipurile de flori bogate în nectar. 'iespile sunt parazi!i care controlează mul!i dăunători de grădină ca+ omizile, afidele şi al!i dăunători cu corp moale. 2ele mai multe preferă flori mici, cu corole deschise, ca mrarul şi anasonul . 6oate umbeliferele găzduiesc cele mai multe dintre viespile parazite, iar susaiul şi ctuşnica ajută de asemenea la sus!inerea anumitor specii. n acest scop se vor planta flori compozite 4 margaret! muşeţel5 şi diverse labiate 4 menta bun! izma şi ctuşnica5 pentru a atrage viespile prădătoare. "lantele asistente trebuie plantate apropiat pentru a le asigura o zonă de adăpost pentru depunerea ouălor. 9ul!i dintre aceşti prădători şi parazi!i servesc o datorie dublă ca polenizatorii de primă clasă. Mără aceştia nu ar fi fructe sau semin!e în grădină. Mlorile cele mai strălucitoare, pe care noi le preferăm, nu sunt neapărat şi favoritele insectelor. Mlorile modeste, precum cimbrul! muşeţelul! lmâiţa vor atrage mai multe insecte benefice dect cele mai frumoase garoafe. "entru reuşita unei protec!ii integrate+ # trebuie înconjurate legumele şi florile de grădină cu amestecuri de plante asistente, în special plante medicinale şi aromatice0 # trebuie combinate specii perene şi anuale, cu talia înaltă şi cu talia mică0 # trebuie selectate varietă!i cu perioada de înflorire diferită, astfel ca florile să înflorească tot timpul+ criţa ! margareta! muşeţelul! calaprul şi iarba moale înfloresc o perioadă lungă şi sunt potrivite ca plante pentru borduri. Cimbrul! lmâiţa! le"nţica! isopul! busuiocul! rozmarinul! şo"âr"ul # au de asemenea o înflorirea prelungită. 2ele mai multe umbelifere înfloresc din mijlocul verii pnă vara trziu, dar ptrun#elul şi morco"ul de doi ani înfloresc mai devreme, la fel ca şi chimenul şi mrarul. 2ruciferele, menta! limba mielului şi lumânric de asemenea au o înflorire timpurie. "entru a încuraja albinele # cei mai buni polenizatori, se vor alege plantele melifere din categoria plantelor medicinale şi aromatice, ca+ le"nţica subfrutescent $a+andula +era 5, anghinarea bun ?:nara scol:mus5 , anghinarea de grdin ?:nara cardunculus5 , isopul <:ssopus officinalis5, specii de sal"ie 'al+ia officinalis, '. pratensis, '. nemorosa, '. splendens5, roiniţa >elissa officinalis5, nalba de grdin Elt7aea rosea5, menta bun >ent7a piperita5, feniculul oeniculum +ulgare5 , mtciunea denumită şi busuiocul stupului 4 -racocep7alum molda+ica5 şi hrişca Pol:gonum fagop:rum5. %nele dintre cele mai accesibile insecte benefice sunt buburuzele, care pot consuma anual cantită!i impresionante de purici ai plantelor.
3&
;. olile şi duntorii plantelor medicinale şi aromatice "lantele medicinale şi aromatice nu sunt imune la dăunători şi boli, doar par mai pu!in susceptibile de a fi atacate 8 probabil din cauza concentra!iei ridicate a acestor plante, în uleiuri aromatice şi fitoncide sau a naturii lor mai sălbatice, fa!ă de celelalte plante ale grădinii. $ar la fel ca legumele şi florile, răsadurile de plante medicinale şi aromatice trebuie protejate de omizi şi viermi, afide, fluturi albi şi paianjeni0 melci, limacşi şi mucegaiuri, tăciune şi ofilire care preferă de obicei plantele strns plantate într#un sol drenat defectuos. "revenirea infestării cu boli şi dăunători include cură!area promptă, men!inerea igienei culturale şi rota!ia culturilor # cu nimic diferit de măsurile impuse de orice tip de cultură. "lantele tratate chimic împotriva bolilor şi dăunătorilor, au nevoie de o perioadă de timp înaintea consumului. Eerespectarea acestor perioade, în mod repetat, poate conduce la intoxica!ii. -ste de preferat adoptarea unui sistem de protec!ie integrată, care presupune găsirea unui echilibru în cadrul micro#ecosistemului reprezentat de grădina din fa!a casei sau de un parc public.
3(
a$. 1. 3. 9ăunătorii comuni ai plantelor medicinale şi aromatice dăunătorul
descriere
Eumeroase specii de afide 4 Ep7is, >acrosip7um, >:zus sp.5
%rechelni!a 4 orticula auricularia5
2u corp moale, insectă în formă de pară, mai mică de ; mm lungime0 poate avea aripi clare sau să fie fără aripi0 verde spre a lbastru negru. $A%E-+ insecta perforează !esutul plantei şi extrage seva0 transmite boli virale0 frunzele devin galbene. Insectă maronie, mm lungime cu carapace tare, decolorată, fără picioare, larvă cu ca pul maro "aianjen microscopic, portocaliu#roz lucitor. $A%E-+ frunzişul prezintă zone roşietice0 frunzele sunt contorsionate0 florile sunt dungate şi pătate0 bobocii florali nu se mai desfac. Insectă roşie8maronie cu aripi scurte, pieloase şi cleşti pe abdomen0 lungă de = cm.
7mida irisului 4 Papaipema ne!ris5
7midă verde sau violet =#H cm lungime0 adultul este molie gri cu deschiderea aripilor de =,cm.
Bărgări!a morcovului 4 $istronotus oregonensis5 "ăianjenul cclamelor 4 =octuidae5
2ărăbuşul japonez 4 Popillia aponica5
Bndac metalic strălucitor verde cu aripi de un maro cupru, de lungime aproximativă 1,= cm., larva este lungă de =,H cm., albă. $A%E-+ adultul mănncă frunze, lăsnd doar scheletele de nervuri din frunzele franjurate, la fel şi din flori0 larva se hrăneşte cu rădăcini şi tulpini subterane. 9usca minieră a frunzelor Insectă mică, neagră, de obicei cu dungi galbene, 4 $iriom:za sp.5 larvă mică galbenă. $A%E-+ larva se hrăneşte în interiorul frunzei, provocnd tunele şi pete albe pe frunze.
'iermele alb 4 Pseudococcus sp.5
plante a(ectate angelica! chimen! asmţui! leuştean! condurul doamnei! mghiran! pelin! floarea soarelui.
Acoperirea cu folie, spra săpun insecticid, pămnt de diatomee0 se introduc prădătorii afidelor în cultură+ buburuzele.
ptrun#el
ota!ia culturilor, men!inerea igienei culturale.
omag
"lantele infestate se distrug imediat0 pentru control se folosesc prădatori de omizi+ ":p7lodromus !ellinus şi ". reticulatus
angelica
$ăunătorii se adună manual0 insecte tachinide 4 6igonic7eta spinigennis5 introduse în cultură.
iris
(e scutură viermii manual de pe frunze0 Nt 4 6acillus t7uringiensis50 se îndepărtează rizomii infesta!i. Noala sporilor lăptoşi 4 6acillus popiliae 50 "ip7ia popillia+ora.
busuioc! echinaceea! degeţel
angelica! leuştean! mghiran! mcriş
Memelă galbenă fără aripi acoperită cu pudră densă $egeţel! rozmarin albă0 =mm lungime, masculul este un fluture mic. $A%E-+ se hrăneşte sugnd seva, lasă dejec!ii
mod de control
(e îndepărtează şi se distrug frunzele afectate înainte ca larva să se matureze0 se acoperă plantele cu folie pentru a preveni infesta!iile
(pra săpun insecticid0 cură!irea cu alcool denaturat0 se clătesc plantele cu aburi de apă sub presiune0 se introduce în cultură distrugătorul 3/
"uricele mentei 4 $ongitarsus ment7ap7agus5 'iermele pătrunjelului 4 Papilio pol:Henes asterius5
zaharoase, care atrag al!i dăunători. 9ic, întunecat, oval, ce sare atunci cnd este menta deranjat0 larvă mică albă. $A%E-+ adul!ii rod găuri rotunde în frunze0 larvele se hrănesc din rădăcini. 7midă verde, lungă cm.0 este punctată cu galben ptrun#el pe fiecare segment0 larva are spatele negru. $A%E-+ se hrăneşte cu frunze de pătrunjel.
Eematodul galicol al rădăcinii 4 >eloidog:ne sp.5
viermelui alb+ ?r:ptolaemus montrouzieri . (e tratează cu var, pămnt de diatomee0 se plivesc buruienile0 se acoperă paturile cu semin!e. 2ulegerea manuală0 se tratează cu Nt 4 6acillus t7uringiensis5.
'ierme microscopic, care produce numeroase ouă perlate la locul atacului. $A%E-+ provoacă gale în !esutul plantelor vătămate, care blochează curgerea apei şi a nutrien!ilor spre plantă, conducnd la împietrirea, ofilirea şi îngălbenirea plantei0 rădăcinile par acoperite de o crustă. "ăduchele verde Memelă fără picioare, fără aripi, lungă de G,#; c m., 4?occideae sp. 5 acoperită cu o substan!ă cerată sau asemănătoare cu bumbac0 masculul poate avea o pereche de aripi. $A%E-+ se hrăneşte prin sugerea sevei0 cauznd împietrirea şi cloroza0 dejec!iile zaharoase atrag furnicile şi provoacă mucegaiul negru. Eumeroase specii de limax 9oluscă gri sau gri maro, fără picioare, sub!ire, 4 $imaH maHimus, lungă de 1#1G cm., cu antene, nocturn. -eroceras reticulatum5 $A%E-+ lasă găuri în frunze şi cauzează daune extensive.
la"and! ptrun#el
(e adaugă materie organică petnru a încuraja ciupercile concurente0 rota!ia culturii0 monocultura cu gălbenele.
dafin! mirt! rozmarin
Nuburuze introduse în cultură0 spra săpun insecticid.
busuioc! glbenele! sal"ie! mcriş! "iolete
2ulegerea manuală0 capcane cu bere plasate în zone umede, care sunt verificate în fiecare diminea!ă.
9elc
glbenele
2ulegerea manuală0 capcane cu bere0 pămnt de diatomee0 benzi de c upru în jurul marginilor paturilor de pămnt ridicate.
angelica! dumbeţ! "erbin! ment! oregano! rozmarin! sal"ie!cimbru
"ulverizarea cu apă rece a frunzelor0 spra săpun cu insecticid, terci de făină, unt şi apă, ?r:ptolaemus mountrouzierii şi ?occinelidae sp.,
Eumeroase specii de acarian roşu 4"etran:c7us urticae5 30
Bri, rozaliu, negru, maro sau pestri!, cu corp moale sub!ire şi încolăcit în cochilie, lung de 1#K cm, cu antene0 de cele mai multe ori nocturn. $A%E-+ la fel ca şi limaxul. Arahnidă microscopică, cu K picioare0 unii cu = pete0 verzi, galbeni, maro sau roşii. $A%E-+ se hrăneşte sugznd seva plantelor0
Bndacul scuipător 4 P7ilaenus leucopt7almus5
9usculi!a albă de seră 4"rialeurodes +aporariorum5
frunzele arată pete de împunsături şi cu pliuri, cutate0 slăbeşte plantele. Insectă triunghiulară verde sau maronie, lungă de sal"ie 1,=#G,K cm0 nimfa este verde înconjurată de mase de bule spumoase. $A%E-+ suge seva plantelor0 le cauzează ofilirea şi moartea. Adult mic, asemănător cu molia, prăfos, cu aripi "erbina! rozmarin!muşcate albe, fără picioare, nimfă galbenă. $A%E-+ nimfa şi adultul sug seva frunzelor, mugurilor şi tulpinilor, slăbind plantele.
predatori de omizi P7:toseiuluis persimillis şi Em!l:seium californicus. (e îndepărtează masele de bule0 se plivesc buruienile din grădină şi zonele înconjurătoare.
(pra săpun insecticid0 capcane galbene lipicioase0 se introduce în cultură viespea parazită 9ncarsia formosa0 insecticide pe bază de prethrum
a$. 2.3. Bolile (recvente ale plantelor medicinale şi aromatice $oala şi agentul patogen
Antracoza 4?ollectotric7um sp.5 "utregaiul moale 4 9rCinia sp.5 Arsura bacteriană 4 Pseudomonas solanacearum5 "ătarea neagră 4 -iplocarpon rosae5
9ucegaiul cenuşiu 4 6otr:tis sp.5 "utregaiul inelar 4 Pellicularia rolfsii5
descriere
"ete mici, umede, pe păr!ile plantei aflate aproape de suprafa!a pămntului, care se decolorează şi cad0 pete alungite, maronii pe tulpini0 ciupercă. 6ransformarea !esuturilor moi în !esuturi cu aspect apos sau sub!iat0 lăstarii se ofilesc şi se înnegresc la bază. "lantele se ofilesc şi mor0 nu are loc îngălbenirea0 tulpinile se usucă, sistemul vascular se înnegreşte. 2ercuri negre, mai mari de 1,= cm în diametru pe ambele fe!e ale frunzei, cu margini neregulate0 !esutul din jurul petelor devine galben0 frunzele cad0 ciupercă.
"ete mici, galbene, portocalii sau maro pe frunze, flori, rădăcini sau bulbi, care se împrăştie şi se acoperă cu mucegai gri0 băşici tari, negre, pe tulpinile plantelor0 ciupercă. 2ute fibroase sau ciuperci albe aproape de baza plantei0 crustă roşie sau maronie pe suprafa!a
plante a(ectate degeţel! ment! "iolete
iris
coriandru! degeţel! condurul doamnei! sal"ie! muşcate parfumate spânz negru
mod de control
(e rotesc plantele o dată la = ani0 nu se cultivă atunci cnd plantele sunt ude0 se îndepărtează imediat plantele bolnave. (e îndepărtează imediat plantele vătămate0 se evită rănirea plantelor0 se men!ine aciditatea solului în limita de toleran!ă a plantelor. (e îndepărtează imediat plantele vătămate0 se evită rănirea plantelor0 se men!ine aciditatea solului în limita de tolera!ă a plantelor. (pa!ierea plantelor pentru asigurarea unei bune aerisiri0 plantele nu trebuiesc cultivate atunci cnd sunt ude0 mulcirea solului0 îndepărtarea frunzelor bolnave0 udarea plantelor diminea!a.
rozmarin şi muşcat parfumat
ndepărtarea florilor moarte şi a frunzelor moarte.
omag! angelic! spânz negru! ptrun#el! "iolete
otirea plantelor la fiecare ; ani, scoaterea şi arderea plantelor bolnave 3
ncre!irea frunzelor 4 Ruga Ruga +errucosans5 9ana foliară 4 P7:topt7ora P7:topt7ora subsp.5 'erticiloza 4%erticillium %erticillium al!oatrum5 6ăciunele frunzei 4 9nt:loma 9nt:loma ellisii5 $iverse pătări foliare
pămntului în jurul jurul plantelor0 plantelor0 plantele se îngălbenesc îngălbenesc şi mor. Mrunzele se cutează şi se rulează0 provoacă căderea degeţel plantulelor0 plantulelor0 virus
$ezinfectarea solului cu apa fiartă sau instala!ii de vapori vapori00 asigu asigurar rarea ea de paturi paturi calde, calde, bine bine drenate. "lantele se cultivă doar atunci cnd sunt uscate0 glbenea! coriandru! dumbţ! creţuşc! tarhon! se îndepărtează imediat plantele afectate0 rotirea culturilor culturilor la fiecare ; ani. "iolete omag! coriandru! degeţel! ota!ia culturilor de plante la fiecare ; ani0 se evită evită fertil fertiliza izan! n!ii ii cu con!in con!inut ut ridica ridicatt în azot0 azot0 ment! condurul îndepărtarea promptă a plantelor bolnave. doamnei! sal"ie
"ete galbene pe suprafa!a superioară a frunzelor0 mucegai pufos sau gri#violet pe păr!ile inferioare0 frunzele se veştejesc şi mor0 ciupercă. "ete galbene pe frunze, graduat se brunifică0 întreaga plantă este afectată, are loc căderea plantulelor0 frunzele cad cu începere de la baza plantei0 cloroză0 înmuiere0 ciupercă. "ete negre murdare sau dungi pe frunze0 frunzele se brânduşe de toamn răsuce răsucesc sc şi se curbea curbează0 ză0 plant plantaa moare moare eventu eventual0 al0 ciuperci "ete mici, gri#galbene pe partea superioară a frunzei, echinacea! degeţel! care formează o pată albă, înconjurată de o bandă dumbţ! la"and! roşie, uneori cade lăsnd o gaură0 ciupercă. condurul doamnei!
floarea soarelui! "iolete
'irusul mozaic 4 >armor >armor sp.5 sp.5
"ătate cu galben şi verde, frunzele se curbează , se omag! degeţel înmoaie0 frunze apar în rozete0 apar flori diforme.
6ăciunele pudră 4 9r:sip7e 9r:sip7e ci7oracearum5
9ucegai alb, prăfos pe suprafe!ele superioare ale omag! turiţ mare! frunzelor şi pe!iol0 frunzele se ofilesc şi devin maro, smoaic! glbenea! apoi cad0 ciupercă. coriandru! dumbt!
"utregaiul rădăcinii 4 R7izoctonia R7izoctonia solani5
ugina 4 Puccinia Puccinia sp.5 "utre utreggaiu aiul tulpi lpinii nii 4
roiniţ! creţişoar! floarea soarelui! tarhon! coada şoricelului. ădăcini şi tulpini subterane putrezite, galbene maro sal"ie! schinduf! la"and! spre negru0 straturil straturilee exterioare exterioare ale rădăcinii rădăcinii se lumânric! mirt! cojesc lăsnd miezul central expus0 ciuperci maghiran! rozmarin! sal"ie! "inegret! tarhon! lmâiţ şi cimbru "ustule "ustule roşiatice roşiatice,, portocali portocaliii sau negre, negre, cerate cerate pe smoaic! dumbeţ! tulpini tulpini sau frunziş0 frunziş0 frunzele pot cădea prematur0 prematur0 ment! floarea soarelui şi plantele se înroşesc0 înroşesc0 ciupercă. coada şoricelului Apar par zon zonee moa moart rtee la la baza baza pl plant antelo elor, car caree se înt întind0 ind0 floarea soarelui ! coada
(e îndepărte îndepărtează ază plantele plantele bolnave bolnave imediat0 nu se plantează porumb porumb în pămntul infestat infestat "lant "lantele ele bolnav bolnavee se îndepă îndepărte rtează ază promt promt00 se dezinfectează uneltele de grădină0 nu se cultivă plantele ude0 trebuie spa!iate larg la plantare0 se udă pămntul, nu frunzele. 2ontr 2ontrolu olull afidel afidelor or şi men!in men!inere ereaa grădin grădinii ii şi zonelor înconjurătoare libere de buruieni0 plantele bolnave se îndepărtează îndepărtează imediat. (e îndepărtează prompt plantele bolnave0 bună igienă culturală.
ota!ia culturilor la fiecare ; ani0 asigurarea unui bun drenaj, îndepărtarea promptă a plantelor bolnave0 buna buna igienă culturală. culturală. (e îndepă îndepărte rtează ază promp promptt plante plantele le bolnav bolnave0 e0 se prăfuiesc plantele cu sulfură0 bună igienă culturală. (e îndepărtează prompt plantele bolnave0 rota!ia
4 P7:top7t7ora P7:top7t7ora cactorum5
plan plante tele le se ofil ofiles esc, c, cad cad şi şi mor mor00 ciu ciupe perc rcă. ă.
şoricelului
culturilor la fiecare ; ani.
41
. )lemente de tehnologie a plantelor medicinale şi aromatice în gradinile ornamentale
-xistă mai multe moduri de a utiliza în scop ornamental plantele medicinale şi aromatice+ prin folosirea acestora în amenajarea generală, ca elemente decorative sau prin folosirea în anumite perioade sau în cadrul unor teme speciale. $acă nu există spa!iu pentru o grădină, plantele medicinale, aromatice sau condimentare le"nţ nţic ic sau pot aduce totuşi o contribu!ie armonioasă peisajului printr#un gard viu de le" rozmarin , care poate fi plantat în lungul unui gard sau zid sau pe linia unei alei. 7 alternativă la gazonul care necesită o îngrijire preten!ioasă prin udare abundentă şi tuns frecve frecvent, nt, poate poate fi o pajiş pajişte te colora colorată tă alcătu alcătuită ită din cimbrişor, muşeţel, ment sa sau busuiocul cerbilor, chiar ppdie # care nu necesită aproape deloc îngrijire. $e amintit totuşi că o pajişte de plante medicinale şi aromatice nu va rezista traficului intens0 iar dacă totuşi se doreşte traversarea # cel mai bine este să se realizeze mici alei din pietre aşezate în :pas de pisică/ sau :pas :pas chin chinez ezes esc/ c/.. Fa o scar scarăă ma maii mică mică,, cimbrişorul "7:mus serp:llum5 care se întinde, acoper acoperind ind solul, solul, avnd avnd în acela acelaşi şi timp timp o aromă aromă plăcu plăcută tă şi pătrun pătrunzăt zătoa oare re şi florile de piatr Portulaca oleracea5 , în culori roz, albe, roşii, galbene, portocalii sau mov, pot fi plantate între cărămizile sau pietrele unei cărări, pentru a forma un amestec colorat şi aromat. Focurile umbrite sunt limitate în amenajare la ieder sau pach/sandra , de asemenea se mai poate planta ment parfumată sau "iolete sub coroanele arborilor. $acă doar o parte din grădin grădinăă este este putern puternic ic umb umbrită rită++ angelica! angelica! roiniţa! roiniţa! asmţuiul! asmţuiul! luminiţa! luminiţa! "alerian "aleriana! a! pecetea pecetea galben! antonica! mierea ursului şi spânzul vor adăuga culoare şi textură. %n loc mlăştinos se poate amenaja amenaja cu leuştean! nalb mare! ment! iarb mare! creţuşc şi melis. "lantele medicinale şi aromatice pot fi de asemenea plantate ca bordură în grădina de legume+ roiniţa cu flori strălucitoare aurii sau albe, coada şoricelului roşie, tufe de usturoi cu flor florii parf parfum umat ate, e, sal"ie mul multi tico colo loră ră,, margare glauc ucăă, omag panaşat cu albastru margarete! te! rut gla Econitum +ariegatum5 şi degeţel roşu cu flori maiestoase în nuan!e de roşu, roz, galben şi alb . n grăd grădin inaa de legu legume me,, plan plante tele le anua anuale le şi bian bianua uale le prec precum um++ clţunaşul! busuiocul! ptrun#elul! anasonul! mrarul! limba-mielului! asmţuiul! coriandrul! criţele şi cimbrul de grdin # adaugă pe lngă diversitate şi posibilitatea protec!iei de insectele dăunătoare.
"entru o organizare mai bună în grădina de legume, se pot cultiva plantele perene culinare, precum sal"ia şi cimbrul într#un loc al lor propriu în cadrul grădinii, alături de celelalte plante anghinarea . perene cultivate+ cultivate+ sparanghelul! cpşunul! re"entul şi anghinarea .1. Realizarea planului grdinii
Mie Mie că amena amenajă jăm m o grăd grădin inăă la scară scară ma mare re sau sau doar doar un simpl simpluu rond rondou ou din plan plante te medic me dicina inale, le, aromatic aromaticee şi culina culinare re în grădin grădinaa casei, casei, se vor aplica aplica reguli regulile le cunosc cunoscute ute ale amenajării pesagiste. $ar cu ct mai formal, geometrizat va fi modelul ales şi mai mare scara amenajării, cu att mai mare va fi volumul de muncă ce se impune în realizare şi cu att mai necesară va fi întocmirea unui plan coerent al lucrarilor. (e măsoară grădina, apoi se transferă schi!a pe hrtie la scară. (e marchează copacii, clădirile şi alte construc!ii şi se stabileşte orientarea cardinală notnd direc!ia nordului. 6rebuie păstrat suficient spa!iu pentru aleile de acces, care vor fi stabilite chiar în această primă fază a proiectării. $upă realizarea proiectului de bază, se aleg plantele ce vor aduce via!ă acestuia. Alegerea poate fi făcută pe bază de culoare, înăl!ime, condi!ii climatice sau tipul de grădină 8 spre exemplu, plante potrivite pentru o grădină tematică sau plante care vor fi folosite într#un anumit scop+ condimentar, pot#pourri, pentru ob!inerea unor vopseluri naturale.7 regulă de bază a plantării ar fi că întotdeauna se plantează grupuri de plante, pentru că plantele individuale se vor 42
pierde, crend un efect neclar, amestecat, în timp ce masele de plante vor avea un aspect unitar. Aceasta mai ales pentru că în domeniul plantelor medicinale avem de#a face cu exemplare mici, erbacee. n al doilea rnd, se plantează în ordinea descendentă a înăl!imii. $acă o amenajare este protejată de un zid sau gard viu, se plantează cele mai înalte plante în spate 8 pentru fundal, cele mai mici în fa!ă 8 pentru a rămne vizibile sau pentru a fi puse în valoare, dar şi pentru a dispune de suficientă lumină. $in aceleaşi motive, dacă se plantează o rabată izolată, se aşază plantele înalte în centru, iar cele mai mici la margine. n al treilea rnd, se acordă o mare aten!ie contrastelor 8 de exemplu în cazul grădinilor tip parter alcătuite din borduri sau gard viu trebuie avută în vedere culoarea ierburilor folosite pentru gazonul grădinii, care trebuie să contrasteze cu modelul complicat al bordurilor, altfel modelul acestora va rămne neobservat pentru ochiul privitorului. $acă amenajarea este menită a fi privită de la distan!ă, se folosesc plante puternic contrastante 8 ca cele cu flori involte, viu colorate şi cu foliaje argintii, aurii, albăstrii sau divers panaşate. $e asemenea planificarea lucrărilor de între!inere sau exploatare a unei grădini de plante medicinale şi aromatice trebuie să !ină seama de integrarea în amenajarea generală a unui anumit element, în afara faptului că grădina arată cel mai bine atunci cnd plantele sunt sănătoase. Acest lucru este vital atunci cnd un gard viu sau grup compact de plante se integrează în aranjament. 2onstituie o practică utilă cultivarea unor plante de rezervă, într#un col! al grădinii de legume sau dacă există posibilitatea, în seră sau solar, pentru umplerea golurilor ce pot fi produse de boli, dăunători sau extreme climatice. .&. Recoltarea! condiţionarea şi depozitarea plantelor medicinale şi aromatice 4.2.1. Recoltarea şi condi#ionarea plantelor medicinale şi aromatice
9etoda de recoltare depinde de ceea ce se recoltează şi de inten!iile pe care le avem cu materialul recoltat. 9omentul recoltării se stabileşte in func!ie de produsul care se recoltează, de fenofaza plantei, de condi!iile climatice şi perioada din zi, pentru a obtine o recoltă bogată # cantitativ si calitativ 8 în principii active5. $acă este nevoie de cteva frunze de ptrun#el, ment sau busuioc pentru salată, recoltarea se va face în momentul apropiat utilizării. $acă scopul este să se conserve o anumită cantitate de plante medicinale, aromatice sau condimentare se vor pune în aplicare cteva reguli. 2ea mai potrivită perioadă pentru recoltare este diminea!a într#o zi uscată, însorită, după ce roua s#a uscat de pe plante. $acă se recoltează frunze, timpul cel mai potrivit pentru ob!inerea unui maxim de aromă şi parfum este chiar înainte de înflorirea plantelor. ecoltarea poate continua pe măsura nevoilor şi ct att permite creşterea plantei, pnă la căderea toamnei. (e elimină to!i butonii florali de la busuioc şi ment pentru calitatea continuă a produc!iei de frunze. Munc!ie de partea care se recoltează şi de perioada recoltării, se poate face o sistematizare a lucrărilor, astfel+ # organele subterane se recoltează în perioada de repaus din primăvară si toamnă0 # frunzele se recoltează de la apari!ie pnă începutul înfloritului0 # iarba 4întreaga plantă5 se recoltează la începutul înfloritului0 # florile şi inflorescen!ele se recoltează de la începutul pnă în toiul înfloritului0 # fructele şi semin!ele se recoltează aproape de coacerea deplină. "lantele anuale se pot recolta pnă la venirea toamnei 8 chiar pnă la primul înghe!, dar perenelor trebuie să li să permită să crească cel pu!in înca HG#>G de zile înainte de primul înghe!, astfel înct să#şi adune suficiente resurse nutritive pentru iarnă. ecoltarea florilor se face înainte ca înflorirea să fie deplină pentru men!inerea aromei. n mod similar pentru recoltele de semin!e de coriandru, anason , chimen şi altele asemănătoare, se taie tulpinile înainte ca semin!ele să 43
înceapă să se scuture. "entru recoltarea frunzelor, întoteauna se taie tulpinile, nu se colectează doar frunzele. (e pot tăia aproximativ trei sferturi din tulpinile crescute în sezonul respectiv pentru o recoltă. (e păstrează doar ceea ce a crescut sănătos, dar cu această ocazie se cură!ă şi se verifică plantele. $acă recolta este mică, se poate usca pe un grătar într#o cameră bine ventilată fără a expune materialul la lumina solară în mod direct. (e foloseşte ca ecran protector+ tifon sau prosoape de hrtie. (e aşază tulpinile într#un singur strat astfel înct frunzele să nu se suprapună. (e întorc o dată sau de două ori pe zi pnă cnd se usucă şi se pot sfărma uşor în mnă. $acă este vorba de o recoltă mai mare, sunt cteva tehnici mai eficace pentru uscarea ierburilor+ # pentru ierburile uscate la aer # se leagă mănunchiuri strns cu un elastic, pentru că tulpinile se micşorează pe măsură ce se usucă şi se aga!ă într#o încăpere caldă, întunecată, bine ventilată şi pe ct posibil fără praf. $acă praful este o problemă, se va îmbrăca buchetul într#o pungă maro de hrtie, fără fund. # pentru uscare semin!elor, se învelesc pungi de hrtie întregi în jurul tulpinilor şi se leagă0 semin!ele vor cădea în pungă pe măsură ce plantele se usucă. %scarea la aer durează cca. două săptămni. $acă nu există spa!iu sau timp pentru uscarea la aer, se poate opta pentru o uscare for!ată în cuptor+ # în cazul unui cuptor pe gaz 4se lasă aprinsă lumina de veghe5 8 temperatura se va fixa la =?,#;= S20 se aşază un singur strat de plante pe o hrtie de copt. (e întorc ierburile o dată sau de două ori pe zi0 acestea se vor usca în una sau două zile0 # în cazul unui cuptor electric, se pune fixează mai mică temperatură posibil şi se procedează la fel ca şi la cuptorul cu gaz0 plantele se vor usca în doar cteva ore. %scarea în cuptor este potrivită mai ales pentru ierburile suculente precum busuiocul, menta, salvia etc. 4.2.2. 9epo"itarea plantelor medicinale şi aromatice
Indiferent de metoda de uscare aleasă, tehnicile de depozitare sunt la fel. Atunci cnd frunzele sunt complet uscate, se vor elimina tulpinile. Mrunzele, florile sau semin!ele se vor introduce în recipiente din sticlă 8 de preferin!ă sticlă negră, brună, verde închis sau albastru sau borcane pentru conserve depozitate apoi în locuri întunecoase. (e va evita folosirea sticlelor din plastic, care pot fi permeabile la aer şi umezeală. Eu se depozitează direct în lumina solară, care albeşte şi deteriorează ierburile. $acă se preferă folosirea ierburilor proaspete, frunzele pot fi recoltate şi congelate. 7 alternativă ar fi măcinarea frunzelor într#un robot de bucătărie0 produsul rezultat se va amesteca cu apă şi se va refrigera în tavi!ele pentru ghea!ă sau în pungi de congelator etichetate 8 în acest caz nu e obligatorie amestecarea cu apă. Aroma şi parfumul acestor plante mai poate fi conservat şi în o!et, ulei sau sare. .(. 'regtirea grdinii de plante medicinale şi aromatice pentru iarn
Brădinile de plante medicinale şi aromatice, deşi constituite în mare parte din plante a căror rezisten!ă la temperaturi scăzute este datorată originii lor spontane, au totuşi nevoie de o pregătire corespunzătoare pentru venirea iernii. (e recoltează ultimele plante anuale înainte de primul înghe! din toamnă. (olul se mulceşte cu compostul rezultat din resturile vegetale. 2nd pămntul a înghe!at, se va aşeza un strat protector, gros, de compost, paie sau alte materiale pentru a proteja plantele perene de pericolele iernii 4atunci cnd alternează înghe!ul cu dezghe!ul, plantele au tendin!a de a ieşi din pămnt, fenomen numit descăl*are 5. "aiele sunt stratul protector ideal, pe cnd frunzele umezindu#se, se pot lipi de plantele mici, provocndu#le astfel sufocarea. (e aşază stratul 44
protector deasupra şi în jurul plantelor, dar nu se tasează. "lantele cu foliaj argintiu şi sempervirescente 8 le"anţica! santolina! cimbrul! pelinul! cimişirul! laurul 8 au nevoie de protec!ie adi!ională peste iarnă în perioadele foarte reci. Acoperirea cu crengu!e le va ajuta să supravie!uiască iernii. 6oamna trziu înainte de instalarea înghe!ului, este de asemenea momentul adăpostirii plantelor perene mai fragile în interior, pentru iarnă. 2ele care sunt plantate în recipiente ar trebui aşezate înti într#o loca!ie adăpostită, cum ar fi o verandă deschisă, aproximativ două săptămni înainte de aducerea lor la interior, astfel înct să se poată obişnui cu tranzi!ia. (e examinează fiecare plantă îndeaproape pentru a depista eventuale boli sau insecte nedorite. $acă se văd semne ale unor atacuri se vor stropi plantele cu alcool denaturat sau insecticid. 7 săptămnă înainte de a aduce înăuntru plantele, care se află deja în recipiente, se mută şi plantele perene fragile, aflate încă în pămnt, în recipiente. Fa transbordarea acestor plante se va acorda o mare aten!ie modului de lucru 8 pentru a nu provoca răni plantelor.Acestea se mută într#un loc adăpostit şi se procedează la fel ca la plantele aflate de la început în recipiente. "lantele care se află în încăperi pe perioada iernii, au nevoie de cel pu!in cinci ore de lumină directă. $acă nu există o fereastră însorită, o lumină fluorescentă poate fi solu!ia pentru asigurarea unei sume suficiente de ore de lumină directă.
4&
0. 'rezentarea principalelor teme compoziţionale abordate în amena#area grdinilor ornamentale de plante medicinale şi aromatice
Alegerea tematicii unei grădini este de asemenea importantă pentru stilul de amenajare adoptat. 6ematica unei grădini implică alegerea unor plante medicinale sau aromatice # în cazul de fa!ă # unificate printr#o trăsătură comună, cum ar fi culoarea florilor sau func!iunea. -xemple în acest sens sunt+ grădina $i$lică sau mănăstirescă , care prezintă în general toate plantele men!ionate # în Niblie, unele incluznd şi plante asociate cu Mecioara0 grădina istorică 8 a cărei amenajare va respecta regulile peisagistice ale perioadei # alese0 grădina victoriană # cu plante cărora li se atribuie diferite semnifica!ii, cultivate # pentru alcătuirea buchetelor cu mesaj 4precum rozmarin pentru aducere aminte sau limba mielului pentru curaj5, care erau specifice epocii victoriene, tot un fel de grădini istorice, dar acestea pot avea un stil de amenajare independent de epoca în discu!ie0 grădina na#ională 8 amenajată cu plante medicinale specifice unei !ări # prin creştere # spontană, prin endemisme, prin legende populare legate de ele0 grădini pu$lice de plante medicinale0 # grădina plantelor medicinale, a (armacistului sau chiar a vră%itoarei 8 compusă # exclusiv din plante toxice medicinale, a căror manipulare necesită cunoştiin!e aprofundate în domeniu0 grădina de plante tinctoriale sau a vopsitorului 0 # grădina pentru miresme 8 compusă din plante aromatice, care pot servi la prepararea # parfumurilor, uleiurilor de baie, chiar a săpunurilor şi cosmeticelor în casă sau pur şi simplu pentru plimbare0 grădini pentru potpourri 0 # grădina nemuritoare alcătuită din plante medicinale şi aromatice perene şi3sau # sempervirescente0 grădina $ucătarului 8 alcătuită din plante aromatice condimentare0 # grădina din plante pentru ceai 8 eventual amenajată în stil Ten şi dotată cu o casă de # ceai în spiritul tradi!iei nipone0 grădina cu semni(ica#ie literară, de exemplu grădina sha)espeare#iană # cuprinzînd # plantele men!ionate în operele artistului, în stilul epocii sale sau al operei ce se doreşte personificată prin crea!ia peisagistică0 4în acest sens !in să subliniez posibilitatea amenajării unor grădini dedicate scriitorilor romni, care au creat opere literare cunoscute, închinate frumuse!ilor naturii, cum ar fi+ -minescu, (adoveanu şi mul!i al!ii50 grădina de plante destinate unei anumite terapii , cum ar fi cea a (lorilor Bach0 # grădina de plante meli(ere sau a stupineigrădina pentru (luturi . # 2teva din temele propuse pentru grădini vor fi dezvoltate în cadrul acestui capitol.
4(
.1. /rădina $i$lică sau mănăstirească
Niblia este plină de referin!e la plante de leac. $in familia 6urseraceae + smirna 4denumită în pie!ele orientale+ Faram, iar ştiin!ific+ ?ommip7ora m:rr7a sau 6alsamodendron m:rr7a sau 6. Funt7 var. >olmol >irra 5 şi tmâia 4denumită popular în zona Arabiei şi (omaliei, unde, ca şi smirna, creşte spontan, oli!anum, iar ştiin!ific+ 6osCellia t7urifera sau 6osCellia carterii 5 erau două dintre darurile aduse lui Cristos copilul de către magi. Ambele, tmâia şi smirna, pe lngă nenumăratele semnifica!ii magice şi religioase atribuite, au fost folosite intens în tratarea diferitelor boli, încă din antichitate, astăzi au încă un important rol în aromoterapie. Mtrguna este men!ionată în Beneză ;G+1H ca o plantă care ar asigura concep!ia 'pdia! andi"a! cicoarea şi clţunaşul sunt ierburi amare tradi!ional servite în timpul "aştelui evreiesc. %n exemplu este cunoscuta grădina a catedralei (fntul Ioan din EeQ Uor). Aceasta con!ine plante folosite în scop medicinal, aromatic sau condimentar, precum+ coriandrul! muştarul! şofranul şi aloea cultivate printre pomi fructiferi ca+ merii! gutuii, rodii şi mul!i al!ii0 crini şi alte flori şi specii lemnoase men!ionate în Niblie. Brădina biblică de aici ocupă un sfert de acru. Nănci de piatră asigură locurile unde vizitatorii se pot odihni şi bucura de culorile şi aromele grădinii. Brădina este deschisă vizitatorilor de la răsărit pnă la apus. "lantele men!ionate în Niblie sunt plantate cu predilec!ie în cadrul amenajărilor din grădinile mănăstireşti, att în scop utilitar ct şi decorativ. (tilurile de plantare adoptate urmăresc mai ales un şablon geometric caracteristic -vului mediu 8 perioada de apogeu a grădinilor mănăstireşti. "lantele medicinale şi condimentare, precum şi legumele, pomenite în Niblie sunt unele des întlnite şi cultivate+ ceapa! usturoiul! prazul! mrarul! muşeţelul! ridichea , muştarul! cicoarea! coriandrul! mghiranul! orzul! lptuca! lintea! castra"etete! pepenele verde si galben! castra"etele, diferite specii de ment! negrilisca! ptrun#elul! mazarea! ruta! sal"ia. "lante cultivate în grădinile biblice, perene ierboase sau lemnoase, decorative, dar şi pentru utilizarea medicală sunt+ bradul! diferite specii de pin! ienuprul! platanul! cedrul libanez, salcia! arborele lui Iuda! ?:perus alternifolius , "amarisF ramosissima , "aHus H media :$ensiformis/, ile2ul! cimişirul! slcioara! obligeana! nalba! anemonele! pelinul! şofranul! zambila! irisul! crinul! diferite specii de nufr! macul! trandafirul slbatic! "ulipa montana. "omii fructiferi sau plante culivate pentru consumul fructelor, cultiva!i într#o livadă biblică sunt+ binen!eles mrul @ dar după unii specialişti 8 acesta ar fi fost de fapt un piersic+ gutuiul! dudul! prunul Prunus mandis7urica5 , murul! "iţa de "ie.
4/
Imaginile grădinii !i!lice din eHemplul următor pro+in de pe siteul CCC. Cars7aC!i!licalgardens.com. Grădina 6i!lică din %arşo+ia, Polonia. ântânile decorati+e
Grădina de plante medicinale şi condimentare
$i+ada grădinii !i!lice a !isericii din %arşo+ia
40
.2. /rădina istorică
Brădinile cu tematică istorică sunt complexe deoarece sunt limitate în amenajare la anumite stiluri, materiale, tehnici şi plante folosite într#o anumită perioadă istorică. $e aceea, înaintea alegerii unei teme din acest domeniu, se realizează o documentare istorică privind perioada aleasă. Atunci cnd se încearcă o recreere istorică ne vom limita la folosirea în amenajare a materialelor disponibile din perioada care se doreşte a fi evocată, de exemplu+ lemn, împletituri de răchită, piatră, cărămizi, !inînd cont că materialele locale erau de obicei folosite la construc!ia grădinii. Această aten!ie pentru detalii combinată cu un model bine ales şi o între!inere potrivită, vor garanta succesul acestui tip de grădină şi nu numai. 7 altă grădină istorică tipică, carateristică secolului &'I este grădina elisa$etană. Aceasta fiind de fapt o grădinăparter alcătuită din plante tunse, aranjate in modele geometrice complicate sau simple. $e multe ori aceste modele descriau blazonul unei familii nobile. (e poate pune accent pe geometria formală a acestui model prin folosirea unei singure plante peste tot. $e asemenea se poate folosi o singură plantă pentru accentele centrale şi să alte trei tipuri pentru periferie sau se pot folosi două feluri 8 una pentru conturul exterior al parterului şi a doua pentru realizarea modelului interior. 7p!iunile sunt numeroase în alegerea plantelor şi a numărului de genuri folosite. (e va acorda o aten!ie deosebită acoperirii pămntului dintre plante 8 aceasta se poate realiza în diferite moduri+ se pot folosi diferite lespezi de piatră pentru a face mozaic 8 lespezi albe de marmură în unele sec!iuni, negre în altele şi granit de culoare gri# albăstrui în altele, se poate folosi nisip sau pietriş colorat pentru a crea chiar modele elisabetane clasice, se poate mulci pămntul cu rumeguş colorat sau se poate înnierba 4dar între!inerea va deveni şi mai dificilă5, se pot folosi plante stolonifere, repente, ca cimbrul de câmp.
4
Imaginile pro+in de pe siteul CCC.Ca:coolsites.com
7 altă op!iune este de a simplifica şi reduce mărimea grădinii elisa$etane. %n boschet mai mare poate fi plasat central. 6rebuie re!inut că grădinile#parter au fost create pentru fi văzute de sus 8 ca atunci cnd cineva se uită de la terasă sau de la fereastra unui castel. 2u ct bordurile sau gardurile vii sunt mai înguste şi mai joase, cu att mai multă îngrijire va necesita grădina pentru a men!ine aceste plante la cotele respective. "lantele ce înfrumuse!ează grădinaparter includ+ plante pitice de bordură, isop! dumbeţ! lemnul Maicii $omnului! le"nţica , numeroase specii de cimbru! muşeţel! rozmarin şi pelin. Brădina#parter mai poate fi împăr!ită cu piatră sau cărămidă 4de preferat bucă!ile folosite să nu fie nici mai largi, nici mai înalte dect bordurile de plante5. Astfel de grădini nu sunt uşor de între!inut. n afara cerin!elor constante pentru tuns, protec!ia de iarnă şi men!inerea fitosanitară a culturilor, acestea au nevoie de suplimentarea plantelor din amenajare. Nordurile cu pete goale, unde plantele nu au supravie!uit iernii sau unor boli sau dăunători, au un aspect foarte inestetic. -ste ideală, din acest motiv, o pepinieră cu toate plantele, care se folosesc att în centrul compozi!iei, ct şi în bordurile interioare şi exterioare, pentru a fi posibilă rapid o înlocuire. "lante recomandate pentru realizarea bordurilor+ - lemnul Maicii $omnului! minta femeiasc 4'antolina +irens5A o plantă perenă de un verde intens, cu frunze aromatice, flori galbene încă de timpuriu vara0 plantele se !in tăiate la înăl!imea de aprox. G cm 8 o tundere serioasă în primăvara timpurie, urmată de o rărire uşoară la fiecare două săptămni de la începutul lui mai pnă în iulie ar trebui să men!ină aspectul elegant al grădinii0 - lemnul Maicii $omnului! le"anţica pufoas 4'antolina c7amaec:parissus5+ o plantă perenă sempervirescentă sub formă de tufă cu frunziş plăcut parfumat, verde#argintiu şi flori galbene, ca de bumbac, vara # se tunde bine primăvara pentru a evita creşterea &
lemnoasă, apoi se tunde uşor pentru a men!ine îndesirea frunzişului constantă pe înăl!ime0 - le"nţica 4 $a+andula angustifolia subsp. angustifolia 9unstead; 5+ o plantă perenă compactă, înaltă doar de max. G cm, cu frunze argintii aromatice şi flori spiciforme vara # se tunde doar dacă e necesară controlarea limitelor plantelor în timpul sezonului de creştere, dar se taie puternic primăvara devreme, pentru o creştere mai stufoasă0 acestea pot avea nevoie de protec!ie pentru iarnă ca de altfel şi tufele sempervirescente0 - dumbeţ 4"eucrium c7amaedris 5+ o plantă perenă cu frunziş verde#închis şi flori roz în miezul verii # se tunde ca şi santolina0 - isop 4 <:ssopus officinalis5 + o plantă perenă cu frunziş verde aromatic şi flori albe, albastre sau roz ce înfloresc vara0 care se poate tunde în forma dorită. %n alt exemplu elocvent de grădină istorică este grădina medievală. Aceasta e caracterizată de punctul central, în jurul căruia se creează amenajarea. Acesta e de obicei reprezentat de o fntnă arteziană, cu apă de băut sau un simplu bazin. 9Hemplu de mică grădină medie+alăA sursaA CCC.!7g.com5
2a sugestie 8 ornamentul central poate fi o giruetă, ca în exemplul alăturat, aceasta putnd fi înlocuită cu orice alt obiect decorativ de exterior, ales în spiritul epocii, cum ar fi+ un ceas solar din piatră aşezat pe un piedestral, o mică fntnă, o jardinieră înaltă din piatră. $e asemenea, jardinierele 8 col!ar pot fi confec!ionate din orice alt material natural, ca+ împletitura de nuiele, piatră sau cărămidă.
&1
$egenda amenaării grădinii medie+aleA E 6uHus semper+irens Q'ufruticosa8 6 $at7:rus odoratus ? Papa+er somniferum - 6rassica oleracea 9 6uHus semper+irens $a+andula sp.
$acă gradina este suficient de mare, modelul de bază al aleilor va fi asociat formei crucii 8 împăr!ind grădina în patru zone simetrice ca formă şi amenajare. Mntna va fi înconjurată de plante cu flori ca+ stân#enei! luminiţe! crini albi! margarete! cuişoare! "iolete şi cldruşe . 2entrul acestui tip de grădină poate fi un copac preexistent în amenajare. (e poate construi o bancă circulară în jurul lui. $ar cel mai tradi!ional, aranjamentul medieval de bănci este un loc de şedere acoperit cu gazon din diferite ierburi perene sub coroana unui arbore. Focul cu gazon pentru şedere va fi un &2
dreptunghi plantat o cimbru de câmp sau muşetel. Nordura acestuia poate fi din cărămidă, piatră, lemn sau împletitură din răchită. (imetria unei grădini coloniale poate părea formală. Pi într#o grădină colonială se trasează amenajarea după axe de simetrie reprezentate de alei. 9Hemplu de grădină colonialaA sursaA CCC.!7g.com 5
&3
$egenda amenaarii unei grădini colonialeA E Ipomaea al!a 6 -aucus carota ? ardei iute - sCiss c7ard 9 6rassica oleracea 6uHus semper+irens G $o!ularia maritima < "agetes patula şi "ropeaolum maus I $:copersicon esculentum N zuc7ini $ :copersicon esculentum $ Pisum sati+um > P7aseolus +ulgaris
2oloniştii plantau adesea plante medicinale si aromatice amestecate la întmplare cu legume şi flori. Brădinile de acest tip mai au o caracteristică importantă în afara simetriei bilaterale şi anume faptul că în interiorul păr!ilor delimitate rigid prin borduri de plante sau garduri vii, plantarea se realizează într#un stil liber. Brădina se poate împrejmui cu+ lemnul Maicii $omnului 4'antolina +irens5, le"nţic pufoas! lemnul Maicii $omnului 4'antolina c7amaec:parissus 5, le"anţic! rozmarin sau pelin.
"lantele folosite de primii colonişti americani, includ+ sorbestrea! ttneas! mrar!
busuioc! sal"ie! melis! ptrun#el! clţunaş! rut! roib! drobuşor! chimen! şofran! coriandru! muşeţel! angelica! chimen! limba mielului! asmţui! tarhon! lemn dulce! leuştean! "etrice! izm şi glbenele.
&4
.3. /rădina victoriană 3rdina "ictorian nu are reguli fixe de compozi!ie. -a se poate constitui totodată într#o
grădină istorică 8 atunci cnd realizarea ei urmăreşte regulile amenajărilor peisagistice ale perioadei istorice în discu!ie, dar aceasta nu e obligatoriu. $e cele mai multe ori poate părea o simplă grădină de plante medicinale şi aromatice pentru uz gospodăresc. 2eea ce îi dă calitatea de grădină victoriană este atribuirea de semnifica!ii plantelor ce o alcătuiesc. Aceste semnifica!ii rămnnd cu aproxima!ie aceleaşi din epoca victoriană. 2u toate acestea există :accesorii/ care vor putea promova amenajarea ca fiind o grădină victoriană, cum ar fi+ scăldătorile pentru păsări 8 asemănatoare unor jardiniere cu picior, care se umpleau cu apă pentru păsările vizitatoare ale grădinii, căsu!e pentru păsări 8 adevărate machete ale caselor din epocă, statuete de grădină reprezentănd diverse personaje idilice, ca+ îngeraşi, nimfe, copii sau animale, felinare din piatră si fier forjat, bănci decorate elegant cu motivele florale ale perioadei. /rup statuar decorativ speci(ic unei grădini victoriene.
&&
'us de la stânga la dreapta: scăldatoare pentru păsări , şi o căsu#ă pentru păsări repre"entând chiar miniatura unei case tipice victoriene os $ancă din (ier (or%at cu motive (lorale de epocă.
Imaginile provin de pe siteul ;;;.aileenannecollections.com &(
Buchete cu semni(ica#ii
"rodusul acestor grădini este tipicul buchet rotund, dar poate avea şi forma de farfurie sau jerbă, care şi#a mai pierdut din :podoabe/ de#a lungul timpului 4dantele, panglici5, dar în care nici o plantă nu este aşezată întmplător. Nuchetele de genul acesta, în forme mai mult sau mai pu!in dedicată, se vnd şi în pie!ele noastre, dar fără să li se atribuie vreo semnifica!ie anume. n general sunt specifice verii şi de aceea sunt alcătuite dintr#o gamă de plante din flora spontană, care sunt în general de uz medicinal, aromatic sau condimentar 8 aşa#zisele flori de cmp. Aceste mici buchete de flori au fost accesoriile familiare britanicilor timp de secole întregi, dar în epoca victoriană 4între secolele al 'III#lea şi al &I&#lea5 au avansat la nivel de limbaj # fiind codul folosit în flirturile vremii+ un tnăr avea posibilitatea de a reasigura o doamnă distantă de sentimentele sale cu un buchet de nu-m-uita 4pentru dragostea adevărată5 şi rozmarin 4pentru reamintire5 şi poate pelin 4pentru constan!ă50 dacă ea nu găsea buchetul convingător, avea posibilitate să răspundă cu trandafiri galbeni 4pentru infidelitate5 şi nemţişor 4pentru inconstan!ă5 şi în acest caz el ar fi indicat să răspundă cu "iolete albe 4inocen!ă5 sau cu un imens buchet de "irnanţ 4pocăin!a5. $upă trecerea de cteva grani!e florale, se considera problema rezolvată, sau poate că ea ar alege să pună punc legăturii cu o mnă de fumariţ 4pentru antipatie, ură5. eînvierea modei buchetelor cu semnuifica!ii pare să fi depăşit sfera îndrăgosti!ilor, concentrndu#se pe crearea de buchete frumoase, pline de în!eles şi înmiresmate 8 pentru mirese, proaspete mame, prieteni, vecini noi, şi pentru oricine care are nevoie de o vorbă bună/. 9icile buchete au întrat pnă şi în politică. 2nd propunerea de formare a Brădinii Ea!ionale de "lante 9edicinale a trecut prin 2ongresul (.%.A., legislatorii care au sprijinit#o au primit mul!umiri pentru aportul adus în sus!inerea propunerii, sub forma unor buchete cu semnifica!ii. "ropunerea a fost aprobată, ceea ce ar trebui să convingă pe oricine ar fi înclinat în a demite puterea unui buchet de flori. 9etoda de asamblare a unui buchet cu semnifica!ii are următoarele etape+ -electarea plantelor + "lanta ce reprezintă principalul mesaj se va folosi chiar la început şi va fi pozi!ionată central+ busuiocul :7pal/ poate semnifica :gnduri bune/, un trandafir pentru
dragoste sau o pereche de trandafiri pentru un buchet aniversar. (e mai selectează alte plante cu în!elesuri complementare. n final se mai adaugă orice este în concordan!ă cu mesajul inten!ionat sau orice altceva care se asortează cu florile şi nu contrazice semnifica!ia de bază. Nuchetele pot fi constituite începnd de la o specie şi ajungnd la un număr egal cu cel al dorin!elor ce se vor exprimate. *ran%area plantelor + Aranjarea plantelor într#un buchet cu semnifica!ii este, după unii
specialişti, ca şi cum ai scrie o scrisoare, fiind o activitate att de intuitivă şi personală înct regulile devin irelevante. "lanta#simbol pentru sentimentul principal va fi în centrul buchetului şi va fi înconjurată cu cteva frunze, poate de mentă pentru aromă şi întărirea semnifica!iei. "rima zonă concentrică va fi constituită din ceva mănunchiuri adăugate pentru contrast. n jurul acestui centru de o simetrie evidentă, se aranjează mici buche!ele din plantele rămase, asimetric în jurul cercului concentric exterior, deşi unii folosesc doar o singură ramură pentru fiecare sentiment, dar înmănuncherea ramurilor dă un aspect mai :dramatic/. n această sec!iune exterioară se vor cauta mijloace pentru accentuarea culorii folosite central. Nuchetul se încheie cu o :ramă/ exterioară de frunze, de exemplu+ din diferite specii de muşcate parfumate. (e indică realizarea alternan!ei unei frunze triunghiulare cu una rotundă, de exemplu, sau se pot face două inele din frunze de forme diferite. *sam$larea $uchetului: (e pun ramurile culese în apă, apoi se spală şi se cură!ă, tăind
florile ofilite sau frunzele uscate, mai ales cele de pe tulpină, deşi unii re!in frunzele, strngndu#
&/
le împreună cu tulpinile # asta dacă se preferă o bază, deşi mai solidă # mai parfumată 4totuşi acesta va scurta via!a buchetului5. "entru un buchet care va fi purtat, se înveleşte baza într#un pătrat de folie din plastic şi se pune pu!ină vată umedă la mijloc # răsucînd#ul în jurul tulpinii precum faldurile unei umbrele. (e leagă cu o spirală de bandă de florărie. Nuchetele de acest tip sunt adesea aşezate în hrtie decorativă dantelată. Crtia se va asigura cu cte un ac cu gămălie din loc în loc, în caz că buchetul este eventual stropit cu apă şi astfel hrtia perforată se poate uda şi desface accidental. Crtia perforată se poate proteja de apă, la nivelul tăieturii prin care se introduc tulpinile, cu ceară. (e decorează cu o panglică într#o culoare, cu mai multe panglici într#o culoare sau cu mai multe panglici diferit colorate. (e pot lăsa capetele lungi ale panglicilor, să atrne. Nuchetul trebuie să stea proaspăt pentru cteva ore, iar pentru aceasta se recomandă desfacerea tulpinilor şi plasarea într#un vas cu apă. $acă s#a inclus un număr mare de plante, înaintea livrării se usucă bine, se aşează buchetul într#un vas fără apă pnă se usucă. Apoi se îndepărtează orice ramură care nu s#a uscat frumos şi se rearanjează şi se leagă tulpinile în buchet. 7bligatoriu, se înclude un mesaj buchetului explicnd ce inten!ionezi ca plantele să simbolizeze. 2hiar şi cei ini!ia!i în limbajul florilor pot aprecia clarificarea semnifica!iilor plantelor, care au cteva în!elesuri. Pi niciodată, în aceste circumstan!e, nu se ofera busuioc neetichetat, care poate însemna dragoste sau ură @ 2teva din plantele potrivite pentru alcătuirea :buchetelor cu semnifica!ii/ şi a grădinilor victoriene şi în!elesurile lor tradi!ionale în (.%.A., ar fi următoarele+ - aloe Eloe !ar!adensis5 S vindecare, protec!ie0 - angelica Engelica ar7angelica5 S inspira!ie0 - busuioc 4@ccimum !asilicum5 S dragoste, dorin!e de bine, ură0 - dafin $aurus no!ilis5 S faimă şi împliniri0 - monarda! menta decorati" 4 >onarda d:dima5 S bravură0 - limba mielului 6orago officinalis5 S curaj0 - glbenea ?alendula officinalis5 V triste!e, speran!ă0 - muşeţel >atricaria c7amomila5 S în!elepciune, noroc0 - asmţui Ent7riscus cerefolium5 S sinceritate0 - ceapa decorati" Ellium sc7oenoprasum5 V profit0 - calomfir "anacetum !alsamita5 V drăgălăşenie0 - mrar 4 Enet7um gra+eolens5 V bună dispozi!ie0 - soc 4'am!ucus nigra5 S ghinion, stăruin!ă, simpatie0 - fenicol oeniculum +ulgare5 V supărare, putere şi rezisten!ă, premiu0 - muşcate parfumate Pelargonium odoratissimum5 S fericire0 - muşcate neparfumate Pelargonium zonale5 S nebunie0 - smoaic! splinuţe aurii 4'olidago +irgaaurea5 S încurajare0 - iris Iris germanica5 S inimă curată, curaj, soartă0 - mantaua doamnei! creţişoar Elc7emilla +ulgaris5 S protec!ie0 - le"anţic $a+andula angustifolia5 V devotament0 - maghiran >aorana 7ortensis5 V bucurie0 - ment >ent7a piperita5 S prospe!ime, sentimente calde0 - peliniţa Ertemisia +ulgaris5 S distrac!ie0 - ptrun#el 4 Petroselinum crispum5 V inten!ie de căsătorie0 - "irnanţ! ruta Ruta gra+eolens5 S supărare0 - sal"ie 'al+ia sp.5 V via!ă lungă, în!elepciune0 - sorbestrea 4 Poterium sanguisor!a5 V veselie0 - santolina 'antolina +irens5 V plin de virtute0 - cimbrişor! cimbru de grdin 4'aturea 7ortensis 5 V interes0 - pelin 4 Ertemisia a!sint7um5 S constan!ă0 &0
- sânzian de grdin Galium odorata5 S spirit umil0 - calapr! "etricea "anacetum +ulgare5 V ostilitate0 - tarhon Ertemisia dracunculus 5 V implicare permanentă0 - cimbru "7:mus +ulgaris5 V îndrăzneală0 - "iolete %iola odorata5 S modestie, devotament0 - coada şoricelului Ec7illea millefolium5 S sănătate0 # frunze de ste#ar Tuercus ro!ur 5 V putere0 # crizanteme+
# roşii V te iubesc0 # albe V adevăr.
- trandafiri4 - roşii S fericire perfectă, dragoste, succes0
# albi V inocen!ă, puritate, secrete, supuşenie0 # roz V fericire, gratitudine, apreciere, admira!ie0 # galbeni V prietenie, bucurie, libertate0 # crem V aten!ie, farmec, gra!ie0 # portocalii V admira!ie, fascina!ie, entuziasm0 # mov V triste!e0 Asocierile unor plante de aceeaşi specie, dar în culori diferite au o semnifica!ie distinctă, de exemplu+ trandafiri albi şi roşii in acelaşi buchet simbolizează unitate/. $ouă variante de buchete alcătuite în scopul celebrării unor ocazii diferite, des întlnite în via!a fiecăruia dintre noi, comform tradi!iei victoriene, ar putea fi constituite din următoareale specii+ # # # # # # # #
"entru naşterea unui copil 8 buchetul va con!ine+ frunze de atsia aponica S semnificnd mini de copil0 frunze de ?aladium sp. V plăcere0 frunze de
Imaginea pro+ine de pe siteul CCC.!7g.com
"entru un buchet oferit în scopul celebrării unei reuşite, se pot asocia+ &
# # # # #
trandafiri galbeni V împliniri deosebite0 cale V elegan!ă0 fenicol V premiu0 ieder V ambi!ie0 frunze de ste#ar V putere.
Imaginea pro+ine de pe siteul CCC.!7g.com
Iar un buchet care intentionează să transmită sentimente de simpatie, poate fi alcătuit comform canoanelor victoriene din+ # flori de ?lematis sp. V neschimbat pentru eternitate0 le"anţic V devotament0 # # rozmarin V reamintire0 # crini albi V revigorare, reînviere0 # frunze de ste#ar V putere. #
Imaginea pro+ine de pe siteul CCC.!7g.com
9ultă vreme, aceste grădini şi astfel de buchete au constituit o modă, atăt în Fumea Eouă 4adusă fiind de colonişti5, ct şi pe vechiul continent. Astfel că pentru o lungă perioadă de timp, în -uropa erau binecunoscute mini#dic!ionarele care desluşeau semnifica!iile florilor 8 diferite de la !ară la !ară. (
.4. /rădina na#ională
9odestele plante medicinale sunt att de importante pentru dezvoltarea omului şi civiliza!iei, înct este potrivită existen!a unor grădini na!ionale în onoarea lor. Brădina Ea!ională de "lante 9edicinale localizată în Arboretul Ea!ional al (tatelor %nite din *ashington, $.2., este un bun exemplu în acest sens+ Imaginile din Grădina =a*ională de Plante >edicinale din Las7ington pro+in de pe siteul CCC.+isiting.com
Fa intrare sunt situate grdinile-parter elisabetane, ale căror borduri erau formate din diferite plante pitice sempervirescente. %rmează apoi materializarea istoriei trandafirilor prin grdini proiectate folosind specii de trandafiri , ce îşi au originea înaintea anului 1K><. Acestea includ unii din cei mai frumoşi şi mai parfuma!i trandafiri cunoscu!i. $upă plimbarea prin grădinile de trandafiri ajungem în grădinile dedicate plantelor medicinale, aromatice şi culinare # în număr de zece, aranjate în interiorul unui oval imens. Miecare grădină are o temă particulară bazată pe semnifica!ia sa istorică sau utilizarea plantelor constituente. $e exemplu+ grdina $iscoride are ierburi cunoscute şi folosite de faimosul medic grec0 plantele folosite pentru obţinerea de "opseluri naturale sunt cultivate în grădina dedicată (1
lor0 grdinile 5primilor americani6 sunt constituite din ierburile aduse şi folosite de colonişti. %rmează apoi grdina dedicat amerindienilor! grdina plantelor medicinale! grdina plantelor culinare! grdinile industriale! grdinile plantelor aromatice! grdinile orientale şi grdina de plante din care se pot prepara buturi.
n omnia, din păcate, deşi se practică o medicină naturistă tradi!ională bazată pe mii de ani de experien!ă şi pe numeroase specii endemice, nu există o grădină na!ională a plantelor medicinale şi aromatice # care să tezaurizeze istoric vorbind toate etapele şi obiceiurile incluse cultivării şi utilizării plantelor de acest fel. .. /rădini pu$lice
n 7ccident există un adevărat cult al grădinilor particulare, dar şi publice, de plante medicinale şi aromatice. (pre exemplu în (.%.A., func!ionează chiar o societate ale cărei activită!i sunt exclusiv axate pe domeniul în discu!ie, denumită
otoA Neff ?sergezan
"lantele medicinale îşi au locul în sectorul economic, alături de plantele alimentare, (2
tehnice, furajere şi melifere. (peciile care alcătuiesc această colec!ie sunt grupate după afec!iunile în tratarea cărora pot fi utilizate, astfel+ 1. pentru tratarea bolilor aparatului cardio#vascular+ # cu con!inut de alcaloizi şi glicozide cardiotonice, cu rol în tonifierea muşchiului inimii şi tratarea nevrozelor cardiace+ degeţel roşu 4 -igitalis purpurea50 spânz 4 atricaria c7amomilla50 creţuşca 4 ilipendula ulmaria50 fragi 4 ragaria +esca50 # vermifuge+ feriga mare 4 -r:opteris filiHmas50 "irnanţ 4 Ruta gra+eolens 50 H. pentru tratarea afec!iunilor hepato#biliare+ pelin alb 4 Ertemisia a!sint7um50 dracil 4 6er!eris +ulgaris50 glbenele 4?alendula officinalis50 suntoare 4 <:pericum perforatum50 armurariu 4'il:!um marianum 50 rostopasc 4?7elidonium maus5 8 acestea prin ac!iunea lor stimulează secre!ia şi eliminarea bilei, avnd în acelaşi timp efecte hepato#protectoare0 . pentru tratarea bolilor aparatului urinar, contibuind la depurarea organismului+ anghinarea 4?:nara cardunculus 50 barba împratului 4 >ira!ilis alapa50 zmeur 4 Ru!us idaeus50 porumb 4 )ea ma:s50 >. pentru provocare sau inhibarea glandelor sudoripare+ # sudorifice+ limba mielului 4 6orago officinalis50 soc 4'am!ucus nigra 50 tei 4"ilia cordata50 # antisudorifice+ #aleş 4'al+ia officinalis50 <. pentru inhibarea sistemului nervos central, inhibnd durerile de natură nevralgică, cu efect sedativ 8 aceste plante sunt în majoritate toxice, utilizarea lor fiind condi!ionată de o strictă supraveghere medicală+ cldruş 4 EKuilegia +ulgaris50 mtrgun 4 Etropa !elladonna 50 mac 4 Papa+er somniferum50 saschiu 4%inca minor 50 le"nţic 4 $a+andula angustifolia50 K. pentru tratarea diferitelor afec!iuni ale pielii 4eczeme, furunculoze, urticarie5 sau arsuri, folosite în tincturi cu efecte bactericide, antiseptice, cicatrizante şi calmante+ coada şoricelului 4 Ec7illea millefolium50 "tmtoarea 4 Ent7:llis +ulneraria50 brusture 4 Erctium lappa5, aglice 4 Primula acaulis50 ?. pentru tratarea afectiunilor reumatice+ castan porcesc 4 Eesculus 7ippocastanus50 albstriţa 4?entaurea c:anus50 curpen 4?lematis +ital!a50 pplu 4 P7:salis alFeFengi 50 urzica "ie 4#rtica dioica5. n cadrul colec!iilor adăpostite de 9uzeul Notanic din 2luj se află colec!ia de plante medicinale şi droguri farmaceutice cea mai mare din !ară, avnd peste KGG de exponate, care face (3
parte din patrimoniul cultural na!ional al omniei. 6ot aici se află expuse diferite plante melifere şi tinctoriale. "lante melifere cultivate în Bradina Notanică din 2luj sunt+ # dintre fabacee+ ghizdeiul 4 $otus corniculatus50 salcâmul 4 Ro!inia pseudoacacia 50 trifoiul alb 4"rip7olium repens 50 @no!r:c7is +iciifolia0 # dintre lamiacee+ "inariţa 4 Euga reptans50 urzica moart 4 $amium al!um5, roiniţa 4 >elissa officinalis50 cinsteţ 4'tac7:s annua 50 # dintre apiacee+ chimion 4?arum car+i50 anason 4 Pimpinella anisum50 # dintre asteraceae+ albstriţa 4?entaurea c:anus 50 ppdia 4"araHacum officinalis50 # dintre rutacee 8 o specie meliferă deosebit de valoroasă şi prin faptul că înfloreşte mai trziu dect celelalte specii melifere, originară din 2hina+ 9+odia 7upe7ensis. "lantele condimentare ocupă un loc aparte în cadrul grupei plantelor alimentare, grupate în+ # plante de la care sunt folosite frunzele şi fructele lor+ tarhonul 4 Ertemisia dracunculus50 leuşteanul 4 $e+isticum officinale50 muştarul 4'inapis nigra50 # plante care se folosesc în intregime+ mrarul 4 Enet7um gra+eolens50 cimbrul de grdin 4'aturea 7ortensis 50 # plante de la care se folosesc fructele+ coriandru 4?oriandrum sati+um 50 fenicul 4 oeniculum +ulgare50 anason 4 Pimpinella anisum5 8 pentru aromatizarea mezelurilor, dulciurilor si băuturilor alcoolice0 # plante de la care se folosesc semin!ele+ mac 4 Papa+er somniferum50 negruşca 4 =igella ar+ensis5 8 pentru aromatizarea brnzeturilor şi produselor de patiserie0 # plantele de la care se folosesc inflorescen!ele femele+ hamei 4
Astăzi grădina din plante medicinale este mai mult pentru spectacol, încetnd să mai reprezinte o necesitate. 6otuşi plantele nu şi#au pierdut rolul în men!inerii sănătă!ii şi unii încă privesc grădina constituită din astfel de plante ca atare # necesară # dezamăgi!i fiind de efectele (4
secundare suferite în urma administrării medica!iei alopate moderne. -ste adevărat că oferă ocazia degustării unui ceai, preparat din ttneas sau muşeţel, a pregătirii unor bomboane cu aromă de "oronic >arru!ium +ulgare5 sau poate, de a ob!ine buchete produc!ie proprie de omag frumos colorat sau degeţel # plante medicinale foarte otrăvitoare. 2el mai bine însă, pentru sănătatea celor neini!ia!i, este ca aceste plante să fie cultivate şi admirate pentru calită!ile lor estetice şi lăsate în grădină, nu folosite în cadrul a diverse re!ete empirice, care pot periclita sănătatea şi chiar via!a. 7 formă sugestivă # de rinichi, inimă sau ochi # a acestei grădini, întăreşte subtil tema sa medicală. (e evită cultivarea unor astfel de grădini sau a unor astfel de plante, atunci cnd există posibilitatea de a fi vizitate nesupravegheat de copii, bătrni sau chiar animale. 9Hemplu de grădină a8+răitoarei8 sau a farmacistului sursăA CCC.!7g.com5
(&
Plantele folosite aici prezintă diferite grade de toHicitate, dar au totodată şi !inecunoscute proprietăti curati+e. $egenda grădinii +răitoarei sau a farmacistuluiA E Ertemisia a!sint7um sau Ertemisia +ulgare 6 9c7inaceea purpurea sau $o!elia inflata ? Plat:godon grandiflorus sau ilipendula ulmaria - >andragora officinalis sau ?7elidonium maus 9 >arru!ium incanum sau 'tac7:s officinalis Pulmonaria officinalis sau Ernica montana G $ilium candidum < Econitum napellus sau Econitum c7armic7aelii I %eronica spicata V=oa7 Liliams8 sau 'al+ia H s:l+estris Q'noC 7ill8 N Nuniperus +irginiana sau 6etula nigra ?7amaemelum no!ile sau ?7r:sant7emum part7enium Plante care pot fi adăugate op*ional amenaăriiA * Colchicum autumnale D ?on+alaria maalis
@ -igitalis garndiflora
"lante recomandate aici sunt+ - "aleriana 4%aleriana officinalis5A o plantă perenă, cu frunze penate şi cu umbele de flori albe, roz, înflorită din iunie pnă în septembrie0 uleiul din rădăcini este folosit ca sedativ şi analgezic0 # genţiana 4Gentiana lutea5+ o plantă perenă, cu frunze cu nervuri pronun!ate şi care are ciorchini de flori galbene pînă vara trziu0 rădăcina era folosită ca digestiv, vermicid şi antiseptic, pentru tratamentul rănilor şi în prepararea unor băuturi aperitive0 # lumânric 4%er!ascum t7apus 5+ o plană bienală cu o rozetă bazală de frunze mari şi spice de un galben#lămie, înflorită din iunie pnă în septembrie, florile erau folosite pentru a trata tusea, congestia şi tuberculoza şi erau fumate pentru boli pulmonare0 # iarba mare 4 Inula 7elenium5+ o plantă perenă cu frunze bazale mari şi calatidii de flori galbene0 rizomul era folosit pentru a trata bolile respiratorii0 # stirigoaia 4%eratrum +iride 5+ o plantă perenă cu frunze vărgate şi flori spiciforme de culoare galben#verde, decorative în mijlocul verii0 rizomul era folosit ca sedativ, emetic şi pentru a trata hipertensiunea # întreaga plantă e toxică0 # ttneasa 4':mp7:tum officinale 5+ o plantă perenă cu frunze mari, cele bazale hirsute, cu flori albe, roz, purpurii sau galbene, campanulate, înflorite din mai pnă la primul înghe!0 rădăcina era folosită pentru a reduce inflama!ia şi pentru a vindeca fracturile, comform ultimelor studii, folosirea constantă, pe o perioadă mai îndelungată de patru # şase săptămni, duce la fenomene de acumulare în organism a unor toxine specifice0 # lobelia 4 $o!elia inflata 5+ o plantă anuală cu frunze din!ate şi flori albe sau albastre din iulie pnă în august0 planta întreaga era folosită pentru a trata astmul, ca stimulent nervos şi ca substitut pentru tutun0 - iarba moale! granat 4?7r:sant7emum part7enium5+ o tufă perenă cu frunziş aromatic, butoni florali albi, înflori!i din iulie pnă toamna0 florile erau folosite ca sedativ şi tonic0 - creţişoar 4'tac7:s officinalis5+ o plantă perenă cu o rozetă bazală de frunze rotund ((
lobate şi flori spiciforme de culoare albă, roz sau roşu purpuriu, decorează din mijlocul verii pnă în vara trziu0 frunzele erau folosite sub formă de cataplasmă, ca+ emetic, tonic nervos, sedativ0 - omag 4 Econitum napellus5+ o plantă perenă de un verde închis, cu frunze fin divizate şi cu inflorescen!e spiciforme de un albastru marin, înflorită din iulie pnă în august0 rizomii erau folosi!i ca sedativ, analgezic şi la tratarea reumatismului # toate păr!ile plantei sunt otrăvitoare0 - degeţelul 4 -igitalis purpurea5+ o plantă bianuală cu frunze zbrcite şi flori mari de culoare albă, galben#crem, roz, roşu, levan!ică sau purpurii în formă de degetar, adesea cu gura vărgată, care înfloresc în iunie şi iulie0 frunzele erau folosite ca stimulent cardiac şi pentru tratarea hidropiziei 8 toate păr!ile plantei sunt otrăvitoare0 - arnica 4 Ernica montana5+ o plantă perenă cu o rozetă bazală din frunze şi cu flori asemănătoare margaretei, ce înfloresc în mijlocul verii0 calatidiile erau folosite ca şi comprese pentru contuzii, răni şi inflama!ii # toate păr!ile plantei sunt otrăvitoare0 - echinaceea 4 9c7inacea angustifolia 5+ o plantă perenă cu frunze lungi, înguste, cu florile marginale ale calatidiului reflecte, înfloresc din mijlocul verii pnă trziu vara0 rădăcinile sunt utilizate de unii terapeu!i ca antiinfec!ios şi imunostimulator0 - mandragora 4 >andragora officinalis5+ o plantă perenă cu o rozetă bazală de frunze zbrcite şi flori în formă de clopot de culoare galben#verzui, înfloresc primăvara trziu0 rădăcina era folosită ca analgezic şi sedativ # toate păr!ile plantei sunt otrăvitoare0 - "oronicul lânos 4 >arru!ium incanum5+ o plantă perenă cu frunze păroase, care înfloreşte vara0 frunzele şi florile albe sunt folosite pentru răceli şi gripe0 - muşeţelul roman 4?7amaemelum no!ile 5+ o plantă perenă cu frunziş cu aromă de fructe şi cu flori albe asemănătoare margaretelor, decorativ din iunie pnă în august0 florile erau folosite ca sedativ şi pentru clătirea părului0 - brânduşa de toamn 4 ?olc7icum autumnale 5+ o bulboasă perenă cu frunze în formă de panglică care se veştejesc vara şi sunt urmate în septembrie de flori violet. semin!ele şi boabele erau folosite pentru a trata guta şi reumatismul # toate păr!ile plantei sunt otrăvitoare. .'. /rădina de plante tinctoriale
Amenajările cu o asemenea tematică pot părea demodate, dar alergiile produse de coloran!ii chimici sunt încă, din păcate, ct se poate de actuale. $eşi plantele pentru ob!inerea vopselurilor naturale au format o parte integrantă a celor mai multe grădini ale caselor particulare, înainte de inventarea vopselelor chimice, totuşi acestea nu au fost prea mult ameliorate, aşa cum s#a întmplat cu majoritatea speciilor condimentare sau ornamentale, care se doreau a fi ct mai decorative şi productive. 2a rezultat, amenajările de acest tip sunt responsabile de inducerea unui sentiment de pitoresc, chiar şi privitorului neavizat. %n aranjament de bun gust, care utilizează astfel de plante, ar trebui să aibă aspectul accesibil al unei pajişti rustice. $in acest motiv acestor plante ar trebui să li se confere naturale!e în amenajarea unei grădini tipice pentru vopseluri 8 în sensul că, sub nici o formă nu vor fi tunse decorativ, iar plantarea se va face în grupuri, pentru o recoltă consistentă. (ugestiile de amenajare, pentru spa!ii mici, pot include un grup de vase mari, chiar şi diferite, aliniate în lungul peretelui casei sau în balcon0 lădi!e de lemn cu fundul căptuşit pentru a re!ine umezeala, chiar ulcioare de lut lăcuite şi pictate 8 în care se vor planta buchete din plantele alese. %n gărdule! din srmă sau un zid din piatră constituie un fundal perfect pentru grădina vopsitorului. %nele plante utilizate pentru extragerea de vopseluri naturale sunt flori anuale familiare 8 criţe! cârciumrese 8 acestea sunt plantate şi pentru petele de culoare pe care le oferă. "lantele recomandate pentru ob!inerea de pigmen!i naturali ar putea fi+ # creţuşca + ilipendula ulmaria5+ o plantă perenă a cărei rădăcini dau naştere unei (/
vopsele negre, iar din frunzele şi tulpinile recoltate atunci cnd planta este chiar pe punctul de a înflori, se extrage o vopsea galben#verzuie0 # drobinţa! rechiea 4 Reseda luteola5+ o plantă bianuală # din întreaga plantă în plină floare se prepară diferite nuan!e de vopsele ca+ galben#lămie, arămiu şi portocaliu0 # floarea de perin 4 Ent7emis tinctoria5+ o plantă perenă din florile căreia se prepară vopsele galbene şi arămii0 # criţele 4"agetes patula5A o plantă anuală a cărei flori proaspete sau uscate dau naştere unor nuan!e de vopsele+ aurii, portocalii, maro, gri, verzi, galbene0 # drgaica! sânzîiana 4Galium +erum5+ o plantă perenă la care rădăcinile dau o vopsea de un roşu stacojiu, roşu purpuriu sau roşu arămiu, iar inflorescen!ele dau o vopsea galbenă0 # roiba 4 Ru!ia tinctoria 5+ o plantă perenă la care rădăcinile în vrstă de ; ani, uscate, dau vopsele roşii în mai multe nuan!e+ roşu rubiniu, portocaliu sau ruginiu, roşu luminos sau roşu zis :turcesc/ 4pe bumbac5 # roşul superb al cuverturilor vechi şi al carpetelor orientale erau create cu vopseluri de roibă0 # şofranul 4?rocus sati+us 5, la care pigmen!ii sunt con!inu!i în stigmatele florilor, ce dau naştere unor vopsele galbene şi aurii # aceste stigmate foarte mici trebuie recoltate manual în cantită!i mari pentru ob!inerea unui extract suficient de vopsea0 astfel culoarea rezultată din şofran se regăsea în îmbrăcămintea de apanajul elitei, care îşi permitea pre!ul producerii ei0 # spunariţ 4'aponaria officinalis5+ o plantă perenă # săpunari!a nu este plantată pentru pigme!ii ei, dar este inclusă în grădina de vopseluri de dragul autenticită!ii, pentru că rădăcinile erau folosite pentru a face o pastă spumoasă, în care erau spălate textilele înainte de vopsire0 # şofrnaşul +?art7amus tinctorius5A o plantă perenă la care florile uscate sau proaspete dau culoarea galbenă şi roşie # în solu!ie alcalină # adesea numită şofranul săracului0 # smoaica 4'olidago +irgoaurea :Boldenmosa/5+ o plantă perenă la care florile şi frunzele dau culorile+ galben, auriu, bronz, galben#verde, avocado, verde măsliniu, maro, )a)i şi arămiu, fiind una dintre plantele tinctoriale, foarte căutată0 cultivarul :Boldenmosa/ este cel mai indicat, dar poate fi aleasă oricare din varietă!ile cultivate0 # drobuşorul 4 Isatis tinctoria5+ o plantă bienală la care frunzele tinere, culese proaspete şi fermentate, dau culoarea albastră0 frunzele mature tratate în aceeaşi manieră dau culoarea albastru#închis0 solu!iile fermentate diluate dau verde 8 fiind în acelaşi timp singura dintre speciile de climă temperată care oferă astfel de pigment albastru 4doar pigmentul indigo de provenien!ă tropicală, mai oferă aceeaşi nuan!ă50 drobuşorul este de asemenea una din plantele cu trecut istoric documentat, fiind folosită pentru badijonarea rănilor în războaie 4asemenea albastrului de metil azi5 pe vremea cuceririlor romane0 # suntoare 4 <:pericum perforatum5+ o plantă perenă la care inflorescen!ele dau culoarea galbenă şi aurie, iar planta întreagă dă culorile+ galben#verde, auriu, bronz0 # cârciumreas 4 )innia elegans5+ o plantă anuală care cere culori compatibile cu nuan!ele sale vii de roşu, galben şi auriu pentru restul rondului în care se plantează şi la care florile dau pigmen!ii+ galben, bronz, auriu deschis, verde#gri, )a)i 8 în func!ie de compusul folosit la extrac!ie0 # miruţ! ochiul lupului + Enc7usa italica Grandiflora85A o plantă perenă, cu flori decorative albastre, denumirea botanică îi vine de la grecescul : anc7usa/, ce înseamna :suliman/, ca aluzie la culoarea roşie care se extrage din rădăcină. .). /rădina de plante aromatice
Acest tip de grădină include plantelor aromatice pe cele floricole odorante şi plantele tipice grădinii bucătarului 8 cele condimentare. 7ricum le#am denumi, scopul acestei grădini este (0
de a bucura şi sim!ul olfactiv, pe lngă cel vizual. (ezonul de înflorire pentru grădina plantelor aromatice se întinde de la primele "iolete parfumate din aprilie, pnă la clţunaşi 8 ofili!i de înghe!ul toamnei trzii. n tot acest timp aceasta gradina va constitui un paradis pentru fluturi şi alte insecte polenizatoare. 'ara, o astfel de grădină este o explozie de culoare, făcnd ca doar parfumul florilor să constituie mai pu!in de jumătate din atractivitatea unei astfel de amenajări, alături de frumuse!ea şi aroma foliajului rozmarinului! sal"iei! busuiocului sau mentei. "lantele recomandate pentru asigurarea parfumului, în gradină sunt+ # trandafirii Rosa sp.5+ plante perene clasice în alcătuirea unei grădini de plante aromatice, ei au de asemenea multiple utilizări în cosmetică şi alimenta!ie0 # toporaşii %iola odorata5A o plantă perenă, care înfloreşte între aprilie şi mai, are parfumul caracteristic # acestea prefernd o umbrire par!ială, se vor planta sub bănci, coroane sau în umbra zidurilor0 există o gamă largă de varietă!i ca+ :oal obe/, :ed Biant/, :*hite 2ezar/, :osina/0 # monarda! menta decorati" 4 >onarda did:ma :(noQ *hite/5+ o plantă perenă ce înfloreşte între iulie şi august, att ciorchinii de flori roşii, în verticil capituliform terminal solitar, ct şi frunzele au o aromă de lămie0 # le"nţica $a+andula angustifolia subsp. angustifolia :Cidcote/ 5A o plantă perenă ce înfloreşte între iunie şi iulie, avnd flori spiciforme de un albastru#violet specific # att florile, ct şi frunzişul gri#argintiu sunt puternic parfumate cu aromă pătrunzătoare, caracteristică de levan!ică0 # cimbrul "7:mus +ulgaris5A o plantă perenă subarbustivă ce poartă flori mici violete între iunie şi august, întreaga planta răspndeşte o aromă pătrunzătoare0 # muşcata Pelargonium sp.5 o plantă perenă cu numeroase specii cu flori divers colorate, au frunzişul verde bicolor puternic odorant, se pot cultiva specii amestecate din sortimentul extrem de bogat existent # favoritele includ+ muşcatele cu parfum de lămie P. crispum5, cu frunze mici gofrate0 4 P. crispum :'ariegatum/5, cu marginile frunzelor de un alb cremos0 muşcatele cu parfum de trandafir P. gra+eolens5, cu frunze mari, alungite şi muşcatele cu parfum de mentă P. tomentosum5, cu frunze asemănătoare ar!arului0 # melisa! roiniţa 4 >elissa officinialis5+ o plantă perenă ce înfloreşte din iulie păn în septembrie, florile trebuie să fie tăiate pentru a opri expansiunea rapidă a plantei în grădină0 frunzişul verde are un parfum puternic de lămie0 # iarba mâţei! menta mâţei =epeta mussini :Nlue *onder/5+ o plantă perenă ce formează tufe largi pline de flori albastre de primăvara pnă vara timpuriu0 întreaga plantă miroase pătrunzător a mentă0 se tund plantele după înflorire pentru a reînflori toamna0 # usturoiul decorati" Ellium tu!erosum5+ o plantă perenă ce formează tufe din frunzele în formă de panglică de culoare albastru#verde ce contrastează frumos cu plantele mai frunzoase0 plantele se acoperă cu ciorchini de flori mici, stelate cu parfum de trandafir, la sfrşitul verii0 se taie florile înainte să se coacă semin!ele, altfel va răsări o adevărată pădure de usturoi în sezoanele următoare0 # clţunaşi! condurul doamnei "ropaeolum maus5+ o plantă anuală grimpantă, cu frunzele de un verde închis, suculente 8 att frunzele, ct şi florile, care apar vara şi rezistă pnă la primul înghe!, în nuan!e saturate de roşu, piersiciu, portocaliu şi auriu, au un parfum unic, piperat # se vor planta după ce a trecut pericolul înghe!ului0 # rozmarinul Rosmarinus officinalis :Albiflorus/5+ o plantă perenă care necesită o medie anuală de temperatură mare 4între 1G şi =G W25 # de aceea e de preferat să fie cultivate în casă şi scoase afară doar pe perioada caldă a verii, printre varietă!ile rozmarinului sunt cteva cu flori albe, care înfloresc vara timpuriu, dar principala atrac!ie sunt ramifica!iile cu frunze aciculare, de culoare verde închis, cu aroma lor plăcut pătrunzătoare asemănătoare pinului. (
9Hemplu de grădina aromatică
$egenda grădinii de plante aromaticeA E 6uHus microp7:lla QLintergreen8 sau -ictamnus al!us QPurpureus8 6 Ec7illea Q?oronation Gold8 sau Paeonia romanica ? Ellium sc7oenoprasum sau "agetes patula - -iant7us !ar!atus sau >onarda did:ma 9 7emerocallis sp. sau !uddleia da+idii I!eris semperflorens Q'noCflaFe8 sau P7loH su!ulata G Iris pallida sau Ecorus calamus < $ilium candidum I >onarda did:ma sau 9upatorium fistulosum N =epeta cataria sau 'al+ia sp. PeroCsFia atriplicifolia sau ilipendula ru!ra $ P7loH paniculata sau Esclepias tu!erosa > ?lematis montana = $onicera fragrantissima @ ?lematis terniflora P =icotiana s:l+estris T Petunia integrifolia /
R $o!ularia maritima .+. /rădina pentru potpourri
-xistă o îndelungată tradi!ie a folosirii plantelor aromatice şi a florilor parfumate, în stare uscată, pentru împrospătarea aerului. e!etare din secolele &'II şi &'III includ numeroase recomandări pentru ob!inerea de pudre parfumate/ şi parfumuri/ 8 termeni care în acea perioadă, îl înlocuiau pe cel de pot#pourri/. 6ermenul 8 în sensul în care este in!eles astăzi, pentru a descrie un amestec de frunze şi petale parfumate/ 8 începe să fie folosit în mod curent abia în secolul &I&. -timologia sa este legată de denumirea unui fel de tocană cu carne, tradi!ional spaniol+ olla podrida/, tradus literal de coloniştii engezi ca rotten pot /. Ambii termeni înseamnă in traducere exactă oală putrezită/ 8 această denumire fiind inspirată din obiceiul vremii de a fezanda carnea, care se credea că astfel devine mai gustoasă 4procedeul consta în a lăsa carnea atrnată un număr de zile afară, înainte de a fi gătită, pentru a se goli de snge/ pnă la apari!ia primilor viermi5. Mrancezii preiau termenul ca J potpourriJ, popularizndu#l cu sensul actual, care descrie orice fel de amestec sau aranjament mixt/. Brădina poate fi compusă din plante perene care pot fi uscate pentru aranjamente, ce pot fi astfel păstrate o perioadă lungă de timp. naintea uscării florilor şi frunzelor pentru buchete sau ghirlande, se taie tulpinile într#o zi uscată, după ce roua s#a evaporat. $in cauza faptului că florile vor continua să se maturizeze pe măsură ce se usucă, se taie înainte să fie pe deplin deschise. $oar dacă frunzişul este ornamental atunci cnd este uscat, se vor păstra frunzele, altfel se poate ajunge la perioade mari de uscare şi există pericolul mucegaiului. (e taie tulpinile !innd cont de faptul că se vor micşora pe măsură ce se usucă. (e agă!ă ramurile cu vrful în jos într#o cameră întunecată, nu prea rece, bine ventilată 4o cămară5 pentru cteva săptămni. Mlorile cu tulpini lemnoase pot fi plasate vertical, cu inflorescen!ele deasupra, într#o sticlă. "lantele favorite în acest tip de grădina sunt trandafirii, mai ales cei de culoare roz sau roşie 8 pentru calitatea lor de a#şi men!ine culoarea dupa uscare, înafara parfumului care caracterizează majoritatea speciilor. 'lante potri"ite în acest tip de grdin sunt în general cele aromatice! ca4 levăn!ica, muşcatele parfumate, verbina, iasomia, lămi!a, bujorii ! ma#oritatea plantelor condimentare4 cimbrul! menta! rozmarinul! coriandrul! fenicolul! precum şi plante cunoscute ca medicinale! cum ar fi pelinariţa7 precum şi speciile tipice aran#amentelor uscate 4 boboneii + gomp7rena Gomp7rena glo$osa, 8 cu bractei pergamentoase! colorate în "iolet! alb! roz! la"and7 imortelele albe! galben sau purpuriu 8 care prin uscare îşi pstreaz culoarea7 < ammo!ium Emmo!ium alatum 93randiflorum9,7 florile de paie <=el>chr>sum $racteatum?. :lte flori care se pot conser"a prin uscare şi câte"a luni! ar fi4 *chillea sp.! />psophila paniculata! floarea scoic < mollucela >ollucela laevis?.
.1,. /rădina nemuritoare
Brădină denumită nemuritoare/ se amenajează folosind mai multe categorii de plante a căror calită!i sugerează o legătură cu dezideratele eterne al umanită!ii+ nemurirea/sau tinere!ea fără bătrne!e/. (tilul propriu#zis de plantare potrivit unei asemenea grădini poate fi geometric 8 rezultnd o grădina#parter elisabetană sau franceză. $e asemenea poate fi o amenajare în stil peisager 8 cu plante netunse, dispuse în amenajare în mod asemănator cu cel din natural. (e pot combina stilurile 8 rezultănd amenajari mixte în care plantele cu forme libere vor fi plantate după tipare geometrice sau în cadrul unor amenajări libere se vor încadra garduri, borduri sau forme tunse. 7 astfel de grădină verde tot anul va fi alcătuită majoritar din plante medicinale şi aromatice sempervirescente 8 în zona climatică a omniei avem de ales dintre speciile lemnoase răşinoase, care au numeroase folosin!e medicinale şi aromaterapeutice, datorate /1
răşinilor con!inute 4brad! ienupr! ienupr! cetin de negi! pin! tuie t uie 5 8 completate cu plante ierboase şi floricole perene. 9ulte alte plante pot fi alese pentru a adăuga culoare şi textură unei grădini nemuritoare. 9ajoritatea acestora sunt considerate plante ornamentale, mai mult dect plante medicinale şi aromatice aromatice.. Aceste Acesteaa includ+ includ+ frunzele frunzele în!epatoa în!epatoare re ale ghimpelui0 florile albe, gabene, aurii, roz, mov, roşii roşii şi purpurii ale florilor de paie0 frunzişul argintiu al pelinului :(ilver Ling/0 Ling/0 frunzişul verde de eucalipt şi desigur cunoscutul cimişir împreună cu laurul IleH aKuifolium5 aKuifolium5 8 ambele potrivite şi pentru decorul decorul grădinilor#parter elisabetane. elisabetane. Alte numeroase plante perene cunoscute şi cultivate ca decor şi nu pentru uzul lor medical medical şi din păcate fără cunoştiin!e cunoştiin!e despre toxicitatea toxicitatea unora dintre ele, cum ar fi+ omagul! ciucuşoara! degeţelul! "aleriana! spunariţa! opaiţa! cafeluţa. "lante "lante care care dau dau bine bine// usca uscate te sunt sunt++ pelinul negru Ertem Ertemisi isiaa +ulgar +ulgaris5 is5 cu parfum asemănător salviei, monarda! mrarul! iarba mare! sal"ia! hameiul.
"lantele recomandate pentru uscare mai pot fi+ # le"nţica pufoas! lemnul Maicii $omnului 'antolina c7amaec:parissus5A o plantă perenă frutescentă ramificată cu frunze mici, cărnoase, îngust lanceolate, penate şi auriu tomentoase, sempervirescente, sempervirescente, folosite în aranjamente - pelinul Ertemisia a!sint7ium :Fambroo) (ilver/5+ (ilver/5+ o plantă perenă perenă cu frunziş frunziş argintiu metalic, care devine verzui primăvara şi dă tulpini de flori mici, galbene în mijlocul verii0 frunzişul este folosit în aranjamente0 - le"nţica le"nţica 4 $a+andula $a+andula angustifolia subsp. Engustifolia :Cidcote/ şi subsp. Engustifolia :9unstead/# :9unstead/# cu frunziş gri5+ plante perene care înfloresc din iunie şi iulie, iulie, avnd inflorescen!e spiciforme de un albastru#violet profund0 att florile ct şi frunzişul verde argintiu sunt puternic parfumate şi pot fi uscate uscate ca aranjamente. aranjamente. - smoaica 4'olida 'olidago go :Bolde :Boldenn Nab Nab// sau sau '. :Boldenmosa/5+ planta perenă :Bolden Nab/ are cca. HG cm, în timp de :Boldenmosa/ :Boldenmosa/ poate ajunge la >G cm0 ambele au frunze erecte, sub!iri, în formă de lance şi flori decorative galbene#auriu din august în septembrie # care sunt folosite pentru aranjamente+ se culeg devreme pentru a nu îşi pierde petalele0 - magh maghir iran anul ul @riganum marorana5A o plantă perenă cu frunze rotunde, mici, cu capitule florale de un purpuriu închis # se comportă ca o plantă plantă anuală în zonele temperate, temperate, iar florile sunt folosite în aranjamente0 - calaprul! "etricea 4"anacetum +ulgare 5+ o pantă perenă cu frunziş penat şi flori mărunte, galbene din iulie pnă în septembrie0 frunzişul în!epător este folosit în aranjamente0 - iarba moale! granatul 4?7r:sant7emum part7enium 5+ o plantă perenă, toxică, ce are unru unrunz nziş iş arom aromat at,, cu flori florile le crem crem,, înflo înflori rite te din din mijl mijloc ocul ul verii verii pnă pnă toam toamna na # folo folosi site te în aranjamente0 - coada şoricelului 4 Ec7illea Ec7illea filipendulina, Ec7illea millefolium :2erise Xueen/# flori cireşii, :2oronation Bold/ flori aurii şi :9oonshine/# flori crem 5A plante perene de la care florile sunt folosite în aranjamente0 - ruta! ruta! "irnanţul "irnanţul 4 Ruta Ruta gra+eolens :Nlue Neaut/5+ o plantă perenă cu frunziş albastru# verde şi flori galbene vara0 semin!ele aromate, culese cnd au culoarea verde sau maro, sunt folosite în aranjamente. .11. /rădina de plante condimentare şi alimentare sau a $ucătarului
Brădina bucătarului ar trebui să fie parte integrantă a oricărei gospodării, fie că ar ocupa un col! al grădinii de legume sau doar un pervaz sau o jardinieră. 7ricum ar fi, poate fi proiectată pentru a fi ornamentală, chiar compusă în majoritatea din ierburi condimentare care nu au faima unor plante decorative. 7 serie de plante culinare sunt invadatoare, aşa că în cazul unei grădini pot fi plantate împreună cu ghivecele lor sau în cădi!e speciale, alte solu!ii ar fi împrejmuirea lor cu bucă!i de metal sau plastic, cam la =G cm adncime sau plantarea în găle!i fără fund. n oricare din cazuri, /2
se lasă distan!ă între genurile grupate de plante 8 pentru a avea lumină şi a fi accesibile pentru recoltator şi distan!ă fa!ă de borduri borduri şi eventual pere!i pere!i sau garduri 8 pentru a controla tulpinile volubile 8 în toate aceste cazuri =G#= cm sunt suficien!i. "lantele propuse în acest sens sunt următoarele+ - busuiocul 4@cimum !asilicum5 +o plantă anuală cu caractere morfologice diferite în func!ie de cultivar, astfel+ $ar) 7pal/are frunze de culoare purpurie întunecate şi flori roz din iulie în august0 :(pic Bolbe/ formează o tufă rotundă cu frunze numeroase, de culoare culoare verde, verde, cu flori verzi deschis deschis în iulie şi august, august, foarte aromată0 aromată0 o varietate varietate similară este :Breen Blobe/. "entru o produc!ie mai bună a condimentului constnd în frunzele aromate, se elimină butonii florali0 - sal"ia 4'al+ia 'al+ia offici officinal nalis is "urpurascens/5+o plantă perenă cu frunzele mature verzi brumate şi cu frunzele tinere de un roşu purpuriu, cu flori purpurii în iunie0 frunzişul fr unzişul ei este aromatic0 profitnd de faptul că este o specie invadatoare se poate lăsa să crească pnă acoperă acoperă golurile inestetice din amenajare0 amenajare0 - ptrun#elul creţ 4 Petroselinum Petroselinum crispum5+ o plantă bianuală, tratată ca anuală, cu tulpini stufoase de culoare verde închis, cu frunze gofrate, se îndepărtează după ce frunzişul moare la sfrşitul primului sezon 8 în anul următor, plantele se vor înăl!a cu un frunzişul mai des, mai aromat, bogat în vitamine0 Ellium sc7oenoprasum sc7oenoprasum5+ o plantă perenă care se poate planta în - ceapa decorati" 4 Ellium grupuri, avnd frunze fistuloase de un verde închis, cu umbele de culoare roz spre liliachiu#pal în iunie # plantele tind să se răspndească şi sunt uşor de înmul!it şi controlat prin divizarea tufei0 - cimbrul 4"7:mus +ulgaris 5+ o plantă perenă subfrutescentă, cu frunze mici, de un verde închis cu flori mici mov în iunie şi iulie, este o plantă comună, dar aroma ei este inconfundabilă0 - menta! izma bun 4 >ent7a >ent7a H piperita 2itrata/ 5A o plantă perenă cu frunze alungite, de culoare verde închis, cu nuan!e de purpuriu în mijlocul verii şi o aromă puternică de citrice0 rădăcinile se îngrădesc0 se recoltează sau se tunde la înăl!imea dorită0 se mai tunde şi înainte de înflorire 8 menta este invadatoare chiar fără însămn!are0 - menta de mr >ent7a sua+eolens 5+ o plantă perenă cu frunze rotunde gri#verzi, păroase, are flori violet în iulie şi un parfum plăcut fructat0 se îngrădesc rădăcinile0 se recoltează sau se tunde la înăl!imea dorită înainte de înflorire0 - menta proast! izma calului + >ent7a spicata sau >. lanceolata 5+ o plantă perenă cu tulpin tulpinaa dreap dreaptă tă pslo pslos#p s#păro ăroas asă, ă, cu frunze frunze de formă formă lanceo lanceolat late, e, cu inflor infloresc escen! en!ee spiciforme de culoare verde strălucitor, roz, albe sau mov şi cu aromă inimitabilă de mentă0 la fel se îngrădesc rădăcinile şi se tunde înainte de înflorire0 - menta! izma bun 4 >ent7a >ent7a H piperita5+ o plantă perenă cu frunze lungi, de un verde întuneca întunecat,t, cu tulpini tulpini purpurii, cu flori lila#roz lila#roz în mijlocul mijlocul verii şi cu aromă de mentă inconfundabilă0 se îngrădesc rădăcinile şi se recoltează sau se tunde pentru înăl!imea dorită0 se taie înainte de înflorire0 plantă tă anua anuală lă cu frunz frunzee păro păroas ase, e, ma mari ri,, - limb limba a mielu mielulu luii 4 6orago 6orago officinails5+ o plan pentalobate, cu flori predominant albastre 4la unele cultivare pot fi roz sau violet5 în iulie0 florile şi frunzele sunt comestibile # att folosite la salate de legume, ct şi în salate de fructe, în timp ce florile sunt înviorătoare în băuturi0 aroma amintind#o pe cea a castravetelui.
/3
9Hemplu de grădină grădină a !ucătaruluiA !ucătaruluiA
$egenda amenaării amenaării grădinii !ucătaruluiA !ucătaruluiA /4
E $:copersicon esculentum c+. $aura cu fructe roşiiaprins5 6 $:copersicon esculentum c+. ?arolina cu fructe gal!eneportocalii5 ? P7aseolus +ulgaris pot fi alese trei soiuri urcătoare cu perioade diferite de matura*ie, cum ar fiA ?ostela, ?luană, %er!a5 - Pisum sati+um c+. timpurii $ulu sau Rani 9 ?ucur!ita pepo +ar. o!longa sau ?ucur!ita pepo +ar. patissoniana ?apsicum annuum ?armin8 G 'olanum melongena $ucia8 < @cimum !asilicum sau $a+andula angustifolia I "agetes erecta N -aucus carota U 7i!rizi timpurii =apoli sau 6angor şi B sau Pastinaca sati+a U soiul semitârziu Ela!aster8 'pinacea oleracea $ Rap7anus sati+us c+. Rodos sau Redo > $actuca sati+a +ar. capitata sau +ar. crispa = Ellium cepa şi B sau Ellium porrum şi B sau Ellium sati+a "rellis U treiae de 1,& B 1,& m pentru fasolea urcătoare . 12. /rădina (lorilor Bach
7 grădină cu o astfel de temă este dificil, dar nu imposibil de realizat în condi!iile !ării noastre. Maptului că are o serie de reguli obligatorii de respectat, pentru folosirea ulterioară a plantelor ce o compun, contribuie la aceasta, dar nu e singurul factor de dificultate, după cum se va vedea în cele ce urmează. 6oate plantele ce compun acest tip de grădină sunt specii spontane şi sunt cultivate fără a li se aduce îmbunătă!iri genetice, iar majoritatea lor nu sunt nici măcar decorative, fără a mai pomeni faptul că unele sunt foarte pu!in cunoscute. -xistă o categorie de ;< de plante cărora mul!i dintre noi, văzăndu#le asociate într#o grădină sau pe pagina unei căr!i, nu le#am putea oferi un calificativ generic, în afara celui de a fi toate organisme vegetale. "roprietă!ile care le clasifică în aceeaşi categorie, aceea de :flori Nach/ au fost stabilite de dr. -dQard Nach. n 1?=K, dr. -.Nach, un renumit fizician englez, ob!ine ;K de remedii diferite din ;< de specii de plante şi un al ;K#lea remediu constituit de banala apa de izvor, administrarea lor avnd rezultate imediate şi pline de succes. -sen!ele restabilesc balan!a emo!ională, permi!nd corpului să se vindece singur. nainte de folosirea esen!elor Nach, este analizată starea emo!ională a pacientului şi nu boala, deoarece se porneşte de la concep!ia că boala este cauzată de un dezechilibru emo!ional. -sen!ele trebuie alese astfel înct să corespundă percep!iei emo!ionale a pacientului asupra vie!ii, permi!nd o armonie a trupului şi sufletului şi astfel organismul să#şi recapete sănătatea. $r. Nach şi#a dedicat via!a desăvrşirii acestei noi metode de vindecare naturistă # departe de a fi uitat, el a scris o nouă pagină în istoria medicinei holistice. -l spunea + ,,Enumite flori de câmp, ar!ori şi ar!uşti, au capacitatea datorată +i!ra*iei lor energetice, de a mări +i!ra*iile energetice umane şi de a desc7ide canale pentru mesaele propriului nostru eu spiritual.8 2ele ;K de esen!e pot echilibra anumite emo!ii comune 4frică, posesivitate5, iar combinate pot corecta în total =?= de milioane de stări emo!ionale dezechilibrante, care se produc atunci cnd ne ignorăm problemele, iar energia furnizată de florile Nach ne poate aduce din nou în armonie cu noi înşine/. -sen!ele Nach sunt 1GG R naturale. "rocedeele de extrac!ie diferă func!ie de anotimp. Mlorile care înfloresc vara, sunt macerate în apă pură de izvor cteva ore la soare 4pnă cnd se ofilesc 8 cedndu#şi astfel energia apei ce va deveni tinctura#mamă/5, după care tinctura#mamă ob!inută se adaugă în /&
alcool 8 ceea ce conferă produsului o garan!ie limitată în timp doar de modul de depozitare şi etanşare al recipientelor din sticlă brună în care sunt păstrate. n anotimpurile mai reci, extrac!ia principiilor active se face tot în apă, dar florile sunt fierte, după care solu!ia rezultată, filtrată este, de asemenea, transferată în alcool. n ambele tipuri de extrac!ie, acest transfer se poate realiza şi în apă distilată, dar garan!ia produsului astfel ob!inut este mai redusă. $ozele recomandate sunt de cteva picături diluate în cantită!i foarte mari de apă plată. 6erapia florilor Nach 4ca dealtfel toate terapiile cu plante şi ca homeopatia5 nu are legătură cu experimentatul efect Place!o. Milozofia care se află în spatele terapiei florilor Nach este aceea că Q!oala este o cale prin care corpul ne spune că facem ce+a ce este împotri+a întregii noastre fiin*e8 . Munc!ionarea mecanismului/ uman se bazează pe ansamblul armonios# func!ional al tuturor elementelor şi structurilor sale fizice 4biologice, psihice şi spirituale5. "e parcursul mai multor ani, $r. Nach a perfec!ionat o metodă naturistă de vindecare, acceptnd faptul că oamenii reac!ionează diferit la aceeaşi boală. -fectul florilor Nach nu poate fi explicat în întregime, la fel ca principiul de bază al homeopatiei potrivit căruia+ Qla o dilu*ie foarte mare a su!stan*elor acti+e con*inute în remediu, deşi nu le mai poate fi demonstrată fizic eHisten*a, acestea +or ac*iona direct şi su!til, la ni+el informa*ional, asupra dereglării energetice pe care o numim Q!oală8 # pe care se bazează această terapie, dar la un nivel şi mai înalt şi mai subtil chiar decăt homeopatia. $e aceea terapia florilor Nach este cea folosită de specialişti cnd homeopatia nu mai dă rezultate şi nu se recomandă, nici unui pacient, aceste două terapii în paralel. 6ocmai datorită diluării, efectul esen!elor Nach este deosebit de intens şi de durată, de aceea, florile Nach pot fi folosite în tratarea celor mai diverse boli şi pentru a putea restabili echilibrul necesar însănătoşirii. n cele ce urmează, sunt prezentate cele ;K de esen!e primare şi efectul fiecăreia asupra organismului uman+ 1. apa de izvor+ negare de sine, rigiditate 8 singurul dintre remedii care nu este reprezentat de o plantă0 =. turiţa mare Egrimonia eupatoria5 + depresie în spatele unei fe!e zmbitoare0 ;. plop tremurtor 4 Populus tremula5+ frică de necunoscut0 H. fag agus s:l+atica5A intoleran!ă0 . fierea pmântului! ţintaur 4?entaurium um!ellatum5+ incapacitatea de a spune YDnuDD0 >. ?eratostigma Cillmott7ianum + lipsă de încredere în propriile decizii0 <. corcoduş Prunus cerasifera5 + frică de nebunie0 K. muguri de castan porcesc Gemmae alus pumilla5+ remediu de purificare şi pentru ura de sine0 1=. ulm #lmus procera5A supraîncărcare de responsabilită!i0 1;. genţian de toamn Gentiana amarella5+ descurajare după un eşec0 1H. #leH europaea + lipsă de încredere şi disperare0 1. iarb neagr ?alluna +ulgaris5 + egocentrism0 1>. laur IleH aKuifolium5+ ură, invidie, gelozie0 1<. caprifoi $onicera caprifolium5A trăind în trecut0 1K. carpen ?arpinus !etulus5 + amnarea unei ac!iuni şi oboseala la gndul de a face ceva0 1?. slbnog Impatiens glandulifera5+ nerăbdare0 =G. larice $ariH decidua5 + lipsă de încredere0 =1. creţişoar 4 >imulus guttatus5+ frică de lucruri cunoscute0 ==. muştar 'inapsis ar+ensis5 + triste!e puternică lipsită de cauză0 =;. ste#ar Tuercus ro!ur5 + pentru oameni care nu încetează lucrul dect în starea de /(
epuizare0 =H. mslin @lea europaea5+ epuizare psihică sau fizică0 =. pin Pinus s:l+estris5 + vină0 =>. castan roşu Eesculus carnea 5+ grijă exagerată pentru cineva drag0 =<. iarba surpturii 'clerant7us annuus5 + incapacitate de a face o alegere0 =K. bluşc @rnit7ogalum um!ellatum5+ şoc0 =?. castan comestibil! castan dulce ?astanea sati+a5 + depresie profundă, cnd totul pare a fi fost încercat şi nu mai există nici o solu!ie0 ;G. "erbin %er!ena officinalis5+ hiperexcitabilitate0 ;1. "iţ-de-"ie %itis +inifera5+ dominan!ă şi inflexibilitate0 ;=. nuc Nuglans regia5 + protejare împotriva schimbărilor şi a influen!elor nedorite0 ;;. crin de ap . mceş Rosa canina5 + triste!e, respingere, apatie0 ;<. iarba osului 4
9ajoritatea plantelor medicinale şi aromatice au pentru crescătorii de albine calitatea de plante melifere. Amenajarea unei astfel de grădini poate impune criterii de selec!ie a plantelor melifere, dupa cum urmează+ 15 după anotimpul de în(lorire al plantelor melifere, se vor alege plante care acoperă din acest punct de vedere, toată perioada considerată productivă a anului, dintre+ # plante melifere de prim"ar + anin negru, alun, corn, salcie, stejar, măceş, păducel, salcm alb, ghiocei, zambile, dracilă, afin, cimişir, soc, porumbar, ulm de cmp, castan porcesc, caprifoi, viorele 'cilla !ifolia5, toporaşi %iola cornuta5, brnduşe de primăvară şi de munte ?rocus aureus şi ?. 7euffelianus 5 spnz, podbal, leurdă Ellium ursinum5, ciubo!ica cucului, păpădie, muştar alb, mac oriental, fag, mesteacăn0 # plante melifere de "ar + tei, sulfină, mur, zmeur, zămoşi!ă, crmz, călin, cruşin, castan dulce, jaleş de cmp, busuioc de mirişte, mac de grădină, roşu şi de cmp, voronic, cimbrişor 4cimbru de cmpie5, talpa gştei 4 $eonorus cardiaca 5, limba mielului, iarba şarpelui sau viperină, cicoare, lumini!ă, pufuli!ă sau sburătoare 9pilo!ium 7irsutum5, răchitan, busuioc de baltă sau !epuh 'tac7:s palustris5, izma //
broaştei 4 >ent7a aKuatica5, coriandru , anghinare bună, isop, salvie, roini!ă sau iarba stupului, nalbă mare şi de grădină 4 Elt7ea officinalis şi E. rosea5, mentă, fenicol, crăi!e sau vzdoage 4 "agetes patula şi ". erecta 5, snzîiană de grădină, margarete galbene sau fluturei 4Gaillardia sp.5, crciumărese, dege!el0 # plante melifere de toamn + mătăciune, mentă, busuioc de mirişte, iarba neagră, păpădie, limba mielului 4în anii cu toamne lungi şi frumoase5, cicoare, margarete galbene, gălbenea. dintre+
=5 după natura hranei pe care o vor (urni"a al$inelor se pot alege plante melifere
# plantele polenifere 4de la care albinele colectează în general doar polen5+ plop, salcie albă, fag, alun, mac, ulm de cmp, stejar, soc, ciubo!ica cucului, păpădie, mac roşu şi de cmp 4 Papa+er r7oeas şi P. du!ium 5, mesteacăn, măceş0 # plante nectarifere+ castan porcesc, castan dulce, caprifoi, zmeur, iarba neagră, busuioc de mirişte 4'tac7:s annua 5, sulfină, voronic, cimbişor, iarba şarpelui 9c7ium +ulgare5, răchitan $:t7rum salicaria5, izma broaştei, muştar alb, coriandru, salvie 'al+ia officinalis, '. pratensis, '. nemorosa, '. splendens5 , nalbă mare si de grădină, mentă, mătăciune sau busuiocul stupului 4 -racocep7alum molda+ica5, dege!el0 # plante nectaro-polenifere+ isop, salcie, tei, mur, zămoşi!ă, soc, cruşin, corn, călin, dracilă, ghiocei, viorele, podbal, spnz, leurdă, jaleş de cmp, lumini!a, pufuli!a, anghinarea bună 4 ?:nara scol:mus5, snzîiană de grădină şi splinu!e aurii 4 'olidago canadensis şi '. +irgoaurea 5, margarete galbene, crciumarese . n afară de hrana pe care o procură albinelor, unele din plantele de mai sus sunt cultivate şi pentru alte produse care sunt comercializate odată cu mierea si ceara de albine+ # propolisul 8 produs secundar al albinelor ce dau mierea de corn 4 ?ornus mas 5, privită de medicina naturistă aproape ca un panaceu universal0 # mana sau roua de miere 8 poate aparea din trei surse+ a5 mana de origine vegetală ob!inută prin efectuarea de incizii în trunchiul de mo#drean 4 raHinus ornus5 sau iarb neagr 4?alluna +ulgaris 5 8 care este un exudat la început brun, ce după întărire la aer devine albicios 4utilizat ca aliment pentru diabetici şi ca laxativ50 Z b5 mana de origine vegetală spontană, ce apare relativ în cantită!i mici, neimportante economic 4secretată de frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor în anumite perioade ale anului5, astfel+ în anumite zone, primăvara timpuriu, apare pe ramuri de+ mesteacăn, anin, tei, salcie etc., datorită fenomenului de lăcrimare ce se produce din cauza presiunii radiculare, determinată de trecerea plantelor de la starea de repaus la starea activă0 de asemenea mai apare primăvara după înfrunzire, cnd seva este abundentă şi bogată în zaharuri 8 excesul eliminndu#se prin hidatodele din vrful frunzelor în cadrul fenomenului de guta!ie0 c5 mana de origine animală # secretată de insecte. ;5 după clasi(icarea $otanică, eventual în cadrul unei grădini de cercetare, se vor alege plante din cadrul unor familii botanice, cum ar fi+ # fam. $a!iatae+ salvie, levăn!ica, isop, roini!a, talpa gştei, busuioc, cimbru, cimbrişor, voronic, menta bună, izma broaştei, izma crea!ă, cătuşnica, busuioc de mirişte, busuioc de baltă, mătăciune0 # fam. Rosaceae+ măceş, păducel, cireş, vişin, zmeur, porumbar, frag0 # fam. ?ompositae+ păpădie, anghinarea bună şi de grădină, cicoare, galbenele, floarea# s poarelui, podbal, snziană de grădină, margarete galbene, crăi!e, crciumărese0 # fam. ?ruciferae+ muştar alb, micşunea, traista ciobanului0 # fam. #m!elliferae+ coriandru, anason, angelică, fenicol, leuşten, mărar, salcm mic0 # fam. $eguminosae+ sulfină, salcm alb, salcm japonez0 /0
# fam. #lmaceae+ ulmul de cmp0 # fam. 6etulaceae+ alun, anin negru, fag, mesteacăn0 # fam. "iliaceae+ toate speciile de tei0 # fam. 'alicaceae + salcia albă0 # fam. Populaceae+ plop0 # fam. agaceae+ castan dulce, stejar0 # fam. al+aceae+ zămoşi!ă, nalba mare şi de grădină0 # fam. 6er!eridaceaeA dracilă0 # fam. 9ricaceae+ afin, coacăz de munte 4merişor5, iarba neagră0 # fam. RanunculaceaeA spnz0 # fam. $iliaceae+ viorele, leurdă0 # fam. Emar:llidaceae+ ghiocel0 # fam. Iridaceae+ brnduşe0 # fam. Primulaceae+ ciubo!ica cucului0 # fam. Papa+eraceae + mac de grădină,oriental, de cmp şi roşu0 # fam 6oraginaceae + iarba şarpelui, limba mielului0 # fam. @enot7eraceae + lumini!ă, pufuli!ă0 # fam. $:t7raceae+ răchitan0 # fam. 'crop7ulariaceae + dege!el0 # fam. 6uHaceae+ cimişir. H5 după caracteristicile $iologice ale plantelor # în general # plantele melifere pot fi împăr!ite astfel+ # arbori şi arbuşti0 # plante erbacee. Acest criteriu este important pentru organizarea spa!iului viitoarei grădini şi din acest punct de vedere, se aplică în cazul oricărei amenajări peisagiste. "e lngă plantele men!ionate mai există şi alte cteva plante melifere care nu se în cadrează în categoria plantelor medicinale, aromatice sau condimentare 8 dar, aşa cum am precizat, marea majoritate a plantelor folosite de crescătorii de albine apar!in categoriilor în discu!ie, de multe ori aceste plante fiind cultivate pentru deservirea mai mai multor scopuri+ melifer 8 medicinal, melifer 8 condimentar, melifer 8 aromatic etc. "lantele luate în discu!ie sunt specifice tehnologiilor utilizate la noi în !ară, de către crescătorii de albine. Aceleaşi plante atrag în egală măsură fluturii 8 binecunoscu!i ca polenizatori. $in acest motiv grădinile alcătuite din plante melifere în limbajul arhitecturii peisagiste se mai numesc şi :grădini pentru fluturi/. 9Hemplu de grădină pentru fluturi sursăA CCC.!7g.com5
/
$egenda amenaării grădinii pentru fluturiA E Esclepias tu!erosa sau Ec7illea sp. 6 Ester no+aeangliae sau Ester no+ae!elgii ? 6uddleia da+idii sau ':ringa +ulgaris - 9c7inacea purpurea sau )innia elegans 9 $iatris spicatasau loristan +iolet8 >onarda did:ma Petite delig7t8 sau >ent7a piperita G ?alenduls officinalis < Iris sp. U orice +arietate pitică I 'olidago +irgoaurea sau ors:tia suspensa N festuca glauca sau 9up7or!ia pol:c7roma Ell:sum saHatilesau $o!ularia maritima $ Petroselinum crispum > >atricaria c7amomila sau Rud!ecFia !icolor
0
@!iecte introduse cu scop decorati+A R@? !olo+an de râu <2@ fântână decorati+ă
01
;. 'rincipiile acti"e din plantele medicinale şi aromatice
"lantele medicinale şi aromatice se întrebuin!ează pentru substan!ele pe care le con!in. (ubstan!ele cărora li se datorează proprieta!ile terapeutice ale diferitelor produse vegetale se numesc principii active. "rodusul vegetal cel mai bogat în principii active şi care, în consecin!ă, se utilizează în terapeutică, se numeşte drog . Ideea că nu întreaga plantă, ci numai anumite păr!i constituente ale acesteia asigură proprietă!ile ei terapeutice este veche. n secolul al &'#lea "aracelsus a căutat chintesen!a Kuinta essentia5 remediilor. "rimul pas în direc!ia ob!inerii principiilor acti+e era făcut în a doua jumătate a secolului al &'II#lea de către (cheele atunci cnd a izolat în stare pură o serie de acizi organici. 2ele mai însemnate grupe de principii active, adevărate chintesen!e ale drogurilor, erau izolate la începutul secolului al &I&#lea şi anume alcaloizii ca+ morfina 41KG;5 şi glicozidele ca salicina 41K;G5, reserpina 41?=5 cu ac!iune hipertensivă sau vincaleucoblastina 41?K5 cu ac!iune anticanceroasă. "rincipiile terapeutice active fac parte din compozi*ia c7imică a plantelor medicinale şi aromatice. 2ele două no!iuni, cea de principiu activ şi cea de compozi!ie chimică nu se suprapun. n compozi!ia fiecărei plante se găseşte un număr foarte mare de compuşi chimici dintre care însă numai unii prezintă interes terapeutic. 9ulte grupe de substan!e intră în mod obligatoriu în compozi!ia materiei vii, ele se găsesc în fiecare organism vegetal. Aceste substan!e ne interesează în calitate de principii active numai atunci cnd se formează într#un procent mare, respectiv dacă prin cantitatea lor poate fi explicată utilizarea medicinală. "rincipiul activ dintr#o specie poate să fie o singură substan!ă sau un complex întreg de substan!e. "rimul caz se exemplifică cu florile de salcâm #aponez 4'op7ora aponica 5 din care se izolează pe cele industrială o glicozidă cu proprietă!ile vitaminei "0 celelalte substan!e din compozi!ia chimică a acestei materii prime industriale nu prezintă interes terapeutic. 2el de al doilea caz este reprezentat, de pildă, de complexul de deriva!i fluoroglucinici din rizomii de ferig mare 4 -r:opteris filiHmas5 datorită cărora extractul din acest produs se foloseşte în calitate de medicament antihelmintic. n multe produse vegetale se găsesc diferite principii active, apar!innd mai multor clase de compuşi chimici, ca de exemplu în cazul păr!ilor aeriene de suntoare 4 <:pericum perforatum5 care con!in ulei volatil, flavonozide şi un pigment roşu. "rincipiul sau principiile active pot fi extrase din plante ca substan!e chimice pure 4indivizi chimici5 sau sub forma unui complex de substan!e 4diferitele tipuri de extracte5. $upă ce s#a stabilit structura indivizilor chimici izola!i din plante, s#a ajuns la ob!inerea prin sinteză a unui număr însemnat de principii active 4compuşi de sinteza5. n unele cazuri aceşti compuşi de sinteză au înlocuit în bună măsură produsul natural, de exemplu, la majoritatea vitaminelor. Alteori, întrebuin!area produsului vegetal continuă să fie rentabilă. Astfel, aproape la to!i alcaloizii s#a realizat sinteza totală, dar aceasta este rentabilă din punct de vedere economic numai în pu!ine cazuri 4efedrină, papaverină, atropină5, majoritatea alcaloizilor ob!inndu#se şi azi pe cale extractivă. (e cunosc şi situa!ii cnd alcaloizii sunt activi numai sub forma în care se găsesc în plantă, molecula ob!inută prin sinteză fiind lipsită de ac!iune 4exemplul unor alcaloizi din cornul secarei5. "lantele medicinale şi aromatice, respectiv organele sau păr!ile folosite în terapeutică 4drogurile 5, pot fi valorificate sub diferite forme+ # ca atare, cnd planta proaspătă se aplică pe tăieturi 4de exemplu frunzele de ptlagin, în medicina populară5 sau cnd masa verde se foloseşte fie la ob!inerea prin distilare a uleiului volatil, fie la ob!inerea prin extrac!ie a diferitelor preparate galenice0 # ca etract apos ob!inut de obicei din păr!ile uscate ale plantei, sub formă de ceai 02
medicinal 4infuzie, decoct50 # ca preparate galenice ob!inute din drogul uscat prin diferite procedee de extrac!ie 4tincturi, extracte fluide, extracte uscate5 dar, de fapt, şi infuziile sau decocturile sunt preparate galenice0 # ca preparat puri(icat , mai cu seamă sub formă de complex de principii active ob!inut prin îndepărtarea substan!elor care nu prezintă valoare terapeutică, numite su!stan*e !alast 4de exemplu complexul sau totalul alcaloidic din rădăcinile de mtrgun este un preparat purificat50 # ca principiul activ pur 4individ chimic5, deci, ca şi o singură substan!ă unitară în întregul extract în cazul în care efectul terapeutic dorit poate fi realizat cu acest singur compus 4de exemplu narcotina din capsulele de mac sau mentolul din frunzele de ment5. -xistă o serie întreagă de medicamente realizate din materie primă vegetală sub forma totalului de principii active, cum ar fi+ # extractul de fructe de pducel 4?rataegus monog:na 50 # extractul din rădăcinile de odolean 4%aleriana officinalis5. n aceste cazuri nu se cunoaşte însă nici un component care in sine ar prezenta aceeaşi ac!iune ca şi complexul întreg de principii active. Avem de#a face cu un efect sinergic+ ac!iunea terapeutică se realizează prin întărirea şi completarea reciprocă a ac!iunilor par!iale ale fiecărui component. 6otodată se asigură mai multe puncte de atac şi, în consecin!ă, de pildă în cazul unei ac!ini antibiotice scade posibilitatea apari!iei rezisten!ei microorganismelor. Acest sinergism favorabil apare nu numai în cazul complexului de principii active dintr# un anumit drog vegetal, ci şi, de multe ori, între diferite principii active ale mai multor produse administrate împreună. Eu întmplător multe plante medicinale se folosesc în combina!ie cu altele care le întăresc ac!iunea sau o completează. Eo!iunea de :ceai medicinal/ se referă de obicei la un număr de două sau mai multe plante medicinale folosite împreună. %nii compuşi chimici sunt foarte larg răspndi!i în lumea plantelor. -ste vorba, de pildă, de clorofila care asigură culoarea verde a întregului covor vegetal, de carotinoidele care înso!esc întotdeauna clorofila sau de acidul ascorbic 4vitamina 25 care se găseşte în fiecare celulă. 6otuşi, nu orice plantă se utilizează ca materie primă în vederea ob!inerii acestor substan!e, ci numai acele specii în organismul cărora principiul activ se acumulează în cantitatea cea mai mare sau din care extrac!ia este cea mai avantajoasă dintr#un punct de vedere sau altul. 2lorofila se extrage pe scară industrială din frunzele de urzic , carotinoidele din lucern, iar extracte bogate în vitamina 2 se prepară din mceşe. n măsura în care răspndirea în lumea plantelor a anumitor compuşi este mai pu!in generală, creşte specificitatea lor, rolul pe care îl pot juca în clasificarea plantelor. Astfel+ - tioglico"idele caracterizează din punct de vedere fitochimic familiile 6rassicaceae, "ropaeolaceae şi Resedaceae 0 - gentiopicrina se găseşte numai în cadrul unei singure familii, Gentianaceae0 - mor(ina se formează numai în cadrul unui singur gen, Papa+er 4nu apare în alte genuri din familia Papa+eraceae 50 - santonina caracterizează doar unele specii de Ertemisia - alantolactona caracterizeaza doar o singura specie+ Inula 7elenium. n ultimii ani, urmărindu#se prezen!a sau absen!a unor compuşi chimici în diferite exemplare de plante apar!innd aceleiaşi specii, s#au putut descrie mul!i chemataxoni infraspecifici. -ste vorba de rase chimice la care nu se pot observa deosebiri morfologice între indivizi apar!innd aceleiaşi specii. Acest caracter biochimic poate fi absolut, cnd substan!a lipseşte complet din unii indivizi, şi relativ, cnd substan!a este prezentă în toate exemplarele, dar în procente semnificativ deosebite. Azi se pot cultiva de exemplu indivizi de degeţel lânos 4 -igitalis lanata5 care con!in în frunzele lor un procent mare de lanato"idă 0 , celelalte glicozide cardioactive găsindu#se numai în cantită!i foarte mici. 03
2lasificarea principiilor active se poate face în func!ie de + # natura sau structura lor chimică 4de exemplu acizi organici deriva!i triterpenici, compuşi sterolici etc.50 # proprietă!ile lor fizico#chimice 4de exemplu uleiuri volatile, saponozide50 # ac!iunea biologică, efectul farmaco#dinamic 4de exempluantibiotice, antihelmintice, cardiotonice, etc5. 2ele mai importante clase de principii active, grupate prin îmbinarea celor trei criterii de clasificare, sunt descrise în cele ce urmează.
/lucidele 4hidra!ii de carbon5, produşi primari ai fotosintezei, sunt compuşi ternari cu
@ligo"aharidele prezintă de regulă gust dulce, se găsesc în stare liberă sau sunt cuplate
!oli"aharidele sunt alcătuite dintr#un număr mare de glucide simple, de acelaşi fel, fiind
!oliholo"idele joacă rolul de substan!e de rezervă 4de exemplu amidonul5 sau formează
!ectinele se găsesc alături de celuloză în peretele celular ca substan!e tampon şi de
func!ii cetonice 4de exemplu fructoza5 sau aldehidice 4de exemplu glucoza5. (ub formă de solu!ii sterile, injectabile, glucoza se foloseşte în alimenta!ia intravenoasă a bolnavilor, în hipoglicemie, în insuficien!e hepatice, renale şi cardiace, în diferite intoxica!ii. n reprezentan!ii familiei Esteraceae amidonul este înlocuit de inulină, un produs de condensare al fructozei. Att inulina, ct şi fructoza pot fi ob!inute pe scară industrială din tuberculii de napi porceşti 4
produşi de condensare ai glucozei, fructozei, manozei etc.
scheletul membranei celulare 4celuloza5. Amidonul este una din cele mai răspndite substan!e vegetale. Fa noi se ob!ine pe scară industrială din cariopsele de grâu, din cele de porumb, csu din tuberculii de cartofi şi este folosit ca eHcipient 4substan!ă inertă cu care se diluează principiulu activ5 la prepararea comprimatelor, serveşte la ob!inerea unor tipuri de unguente 4a pastelor5, a pudrelor medicinale şi cosmetice. "roprietatea comună a pectinelor, mucilagiilor şi gumelor este că în contact cu apa dau solu!ii coloidale vscoase, fiind tot de natur[ glucidic[. cimentare. "ot fi extrase din materia primă vegetală prin fierbere. "rezintă două proprietă!i terapeutice+ măresc viteza de coagulare a sngelui şi prezintă ac!iune antidiareică. "rima calitate poate fi valorificată numai prin administrarea unor specialită!i industriale sub formă de injec!ii. "ectine pot fi ob!inute din fructe de gutui 4?:donia +ulgaris 5, din roşco"e 4păstăile arborelui exotic ?eratonia siliKua5. "roprietă!ile antidiareice ale fructelor de mr 4 >alus domestica5 se datorează de asemenea prezen!ei pectinelor înso!ite, în ambele cazuri, de substan!e fenolice cu ac!iune dezinfectantă. -u$stan#ele mucilaginoase se îmbibă cu apă şi la temperatura camerei. -le se găsesc în # peretele celular din epiderma semin!elor de in 4 $inum usitassimum5 şi de ochiul lupului 4 Plantago indica5. Alteori se depozitează ca substan!e de rezervă în interiorul unor organe+ în rădăcinile de nalb mare 4 Elt7aea officinalis5 sau în rădăcinile tuberizate de untul "acii 4@rc7is morio5. (ubstan!ele mucilaginoase formează solu!ii 4de fapt pseudosolu!ii5 vscoase şi prezintă proprietă!i emoliente atunci cnd sunt aplicate pe piele. Molosite în vederea clătirii gurii, sub formă de gargarisme sau intern, ca ceai, protejează mucoasele fa!ă de ac!iunea nocivă a unor agen!i iritan!i. "rodusele bogate în mucilagii se administrează în inflama!ii ale căilor respiratorii+ farigite, traheite, bronşite.%nele droguri mucilaginoase pot fi folosite în vederea prevenirii şi 04
tratamentului ulcerului gastric şi duodenal, al colitelor. "rin umflarea lor, semin!ele de in, de ochiul lupului, de muştar ac!ionează asupra baroreceptorilor din intestine, declanşnd sau mărind peristaltismul fiziologic. (olu!iile extractive ob!inute din droguri, bogate în mucilagii, pot servi la mascarea gustului neplăcut al unor medicamente sau la atenuarea efectului iritant al acestora. Fa utilizarea ceaiurilor medicinale care con!in şi principii mucilaginoase trebuie să ştim că absorb!ia diferitelor principii active este încetinită de prezen!a lor. (pre deosebire de gume, solu!iile apoase de mucilagii nu sunt cleioase, lipicioase. /umele apar de obicei în urma unor procese naturale sau provocate, pe trunchiul anumitor specii lemnoase din familiile Rosaceae şi a!aceae. 2ele mai cunoscute gume sunt exotice 4Gummi ara!icum5. "ot fi par!ial înlocuite de produsul gumozei cireşului şi al "işinului 4Gummi cerasorum 5.
5leiurile grase 4lipidele vegetale5 sunt substan!e de rezervă formate din esteri ai
*ci"ii organici 4acizi carbonici5 sunt larg răspîndi!i în lumea plantelor atît în stare liberă,
glicerinei 4glicerolului5 cu diferi!i acizi graşi. Aceştia din urmă sunt aproape fără excep!ie alifatici şi pot fi satura!i 4de ex. acidul lauric, miristic, palmitic, stearic5 sau nesatura!i 4de ex. acidul oleic, linolic, arahidonic5. %leiurile grase sunt lichide nevolatile 4: uleiuri fixe/5, unsuroase la pipăit, nemiscibile cu apa, solubile în aşa#zişii solven!i organici ca benzelul, cloroformul, eterul etilic, eterul de petrol etc. 2u excep!ia uleiului de ricin sunt insolubile în alcool etilic. 2uloarea gălbuie sau galbenă a multor uleiuri grase se datorează con!inutului lor în carotenoide. %nele uleiuri grase 4de ex. uleiul de msline, numit şi untdelemn, @leum @li+arum5 rămîn lichide în contact cu aerul, motiv pentru care se numesc uleiuri nesicative0 altele, întinse în strat sub!ire, se transformă cu timpul în peliculă elastică şi se numesc uleiuri sicative 4de ex. uleiul de in, @leum $ini5. %leiurile grase se ob!in cu randamentul de ;G#G R din diferite semin!e, mai rar din fructe 4măsline5 şi se întrebuin!ează în tehnica farmaceutică ca solven!i ai unor substan!e medicamentoase liposolubile, precum şi la prepararea de unguente, emulsii şi a altor forme farmaceutice. %leiurile grase, în componen!a cărora intră într#un procent mai mare acizi graşi nesatura!i cu anumite particularită!i structurale, joacă rolul vitaminei M. Aceşti acizi graşi, numi!i şi esen!iali 4indispensabili5, contribuie la prevenirea aterosclerozei şi sunt folosi!i într#o serie de afec!iuni dermatologice. cît şi sub formă de săruri sau esteri. Mrecvent întălni!i sunt acizii+ oxalic, malic, citric, tartric, chinic, cafeic etc. Acidul oxalic formează cu ionii de calciu o substan!ă larg răspîndită+ oxalatul de calciu, care se prezintă la microscop sub formă de incluziuni celulare cristaline, de multe ori caracteristice pentru speciile respective. Fipseşte în familia 6rassicaceae . Acidul citric poate fi utilizat în vederea prevenirii formării calculilor urinari oxalici. n general, acizii organici contribuie la stabilitatea vitaminei 2 din produse vegetale. se formează în plante prin condensarea unui component glucidic cu o moleculă de altă natură, neglucidică, numită aglicon sau genină. "artea glucidică poate să fie formată din una sau mai multe molecule de oze. # 2ea mai frecvent întîlnită monozaharidă din compozi!ia heterozidelor este glucoza. n cazul în care această oză reprezintă partenerul glucidic al moleculei, se foloseşte denumirea de gluco"idă. # 2nd componentul ozidic nu este glucoza, ci un alt reprezentant al grupei glucidelor, se foloseşte denumirea generică de glico"ide. 2înd componentul glucidic este reprezentat de un singur tip de monozaharidă, numele glicozidei poate fi derivat din acesta, astfel se poate vorbi despre fructozide , ramnozide , arabinozide, galactozide etc. Atît biogeneza, cît şi descompunerea glicozidelor decurge în organismul vegetal în prezen!a enzimelor. $e existen!a lor trebuie să se !ină seama atît la uscarea plantelor medicinale cu con!inut de glicozide, cît şi la prelucrarea lor, la ob!inerea formelor farmeaceutice. $in momentul recoltării şi pînă la uscarea completă, glicozidele pot fi decompuse sub
/lico"idele
0&
ac!iunea enzimelor, iar valoarea terapeutică a produsului poate să scadă sau să dispară complet. "entru prevenirea acestei descompuneri, organele vegetale se usucă cît se poate mai repede, în vederea scurtării timpului de ac!iune al enzimelor. n anumite cazuri se recurge chiar la aşa#zisă stabilizare a produsului, prin suspendarea activită!ii enzimatice. (tabilizarea se face prin încălzirea organelor detaşate la temperatura de ?G#1GS2, timp de o oră, continuîndu#se uscarea la temperaura prescrisă, de obiceila valori cuprinse între HG# >GS2, pînă ce se realizează con!inutul de umiditate admis. (tabilizarea poate fi efectuată şi cu vapori de solven!i organici, în primul rînd cu vapori de alcool etilic, în autoclav. n cursul prelucrării trebuie să se !ină cont de faptul că enzimele care nu erau distruse pot ac!iona asupra glicozidelor de îndată ce produsul ajunge în contact cu apa 4hidroliză5. n consecin!ă, drogurile cu con!inut în glicozide se opăresc cu apă fierbinte şi nu se încălzesc împreună cu apa atunci cînd se prepară ceaiul pentru a se evita valorile critice de temperatură 4sub GS25 la care hidroliza decurge repede. Blicozidele sunt combina!ii caracteristice plantelor. n organismul animal iau naştere relativ pu!ine substan!e de natură glicozidică. Blicozidele nu se găsesc însă în toate plantele, prezen!a lor este caracteristică unor unită!i taxonomice. Blicozidele se găsesc numai în cantitate foate mică în unele produse vegetale, dar con!inutul lor poate să ajungă pînă la 1GR sau chiar mai mult la altele. Blicozidele sunt clasificate pe baza structurii chimice a agliconului. "rincipalele grupe sunt+ 15 glicozidele fenolice0 =5 glicozidele cianogenetice0 ;5 glicozidele sufurate 4tioglicozidele50 H5 glicozidele antrachinonice0 5 glicozidele sterolice0 >5 saponozidele0 <5 deriva!ii flavonici0 K5 antocianidinele0 ?5 cumarinele. /lico"idele (enolice sunt combina!ii ale unui compus cu nucleu aromatic şi ale unui compus glucidic. 7 serie de combina!ii aromatice, respectic fenolice, sunt foarte răspîndite în plante atît în stare liberă, cît şi sub formă de heterozide. -xemplu de glicozide fenolice sunt arbutina din merişor 4%accinium +itisidaea5, geina din cerenţel 4Geum ur!anum5, salicina din speciile de salcie 4'aliH sp.5. Ac!iunea antibiotică a multor plante poate fi atribuită prezen!ei unor substan!e fenolice care joacă un rol însemnat în asigurarea imunită!ii chimice a plantelor fa!ă de bacterii şi ciuperci patogene. /lico"idele cianogenetice prezintă proprietatea comună de a pune în libertate acid cianhidric în urma dedublării hidrolitice. "ot fi de natură alifatică sau aromatică. (unt răspîndite mai ales în cadrul familiei Rosaceae. /lico"idele sul(urate
inimii. n terapeutică se utilizează în insuficien!a cardiacă, reprezentînd şi la ora actuală singura posibilitate de prelungire a vie!ii bolnavilor cardiaci. (ub ac!iunea acestor glicozide se normalizează tonicitatea miocardului, implicit for!a sa de contrac!ie, în consecin!ă cordul execută un travaliu mai mare, creşte debitul cardiac, în felul acesta se îmbunătă!eşte circula!ia sanguină, dispar edemele. (ub ac!iunea glicozidelor cardiotonice din degeţelul roşu 4 -igitalis purpurea5 scade frecven!a bătăilor de inimă. -apono"idele 4se mai numesc şi saponide5, agitate cu apă, dau o spumă abundentă şi persistentă, proprietate de la care derivă şi numele lor. -le pot servi la ob!inerea de emulsii stabile. "lantele cu con!inut de saponine sunt mult mai pu!in toxice, doar unele vie!uitoare, de pildă peştii, fiind deosebit de sensibile la ac!iunea lor. Fa om pulberea produselor cu con!inut de saponozide irită mucoasele, provoacă stranutul. 6oxicitatea generală este în func!ie de absorb!ia din tubul digestiv, saponozidele care se absorb bine fiind periculoase. "rodusele vegetale bogate în saponozide prezintă ac!iune expectorantă. $acă se depăşeşte doza prescrisă pot declanşa vărsături. "rezen!a lor înlesneşte solubilizarea şi absorb!ia în organism a altor principii active. (olubilitatea unor saponozide este mai bună în mediu uşor alcalin, motiv pentru care la prepararea solu!iilor extractive apoase se utilizează cantită!i mici de bicarbonat de sodiu. "roprietă!ile diuretice ale unor droguri se datorează de asemenea prezen!ei saponozidelor. %nele sapono"ide sterolice 4respectiv agliconii lor numi!i sapogenoli 5, ob!inute de la plante ce apar!in monocotiledonatelor 4specii de -ioscorea, de Ega+e, de Wucca5 sau dicotiledonatelor 4specii de 'olanum5, reprezintă materii prime industriale pentru ob!inerea prin semisinteză a unor hormoni şi a altor substan!e medicamentoase din grupa sterinelor. 2ompuşii triterpenici, pe de altă parte, pot avea ac!iuni asemămătoare cu a cea a unor hormoni din suprarenală şi respectiv din hipofiză . -aponinele triterpenice sunt frecvent întîlnite la reprezen!i apar!inînd familiilor ?ar:op7:llaceae, Primulaceae.
Aateriile tanante
!rincipiile amare formează o grupă în care pot fi încadrate substan!e de diferite structuri
*lcaloi"ii sunt compuşi naturali de diferite structuri care prezintă însă caractere comune,
"rezintă proprietatea comună de a precipita proteinele şi alcaloizi din solu!ii apoase # motiv pentru care pot fi folosite ca antidot în intoxica!ii cu alcaloizi.(e împart în substan!e hidrolizabile si nehidrolizabile. Bustul lor este astringent. -le sunt mai uşor solubile în mediul alcalin, în care însă se autooxidează, iar cu sărurile de fier şi de alte metale grele dau colora!ii. (unt răspndite mai cu seamă în cadrul familiilor agaceae, Pol:gonaceae, Rosaceae . 7rganele de plante care con!in cantită!i de peste #1GR materii tanante sunt folosite în scopuri industriale şi respectiv medicinale. Ac!iunea lor se explică prin coagularea proteinelor0 pe această proprietate se bazează şi efectul lor hemostatic local. -mpiric sunt folosite în tratamentul rănilor, mai ales a celor sngernde. n terapeutică se folosesc în tratamentul arsurilor, al stomatitelor şi gingivitelor, în unele boli de piele. Administrate intern prezintă ac!iune antidiareică datorită efectului asupra mucoasei intestinale şi calită!ilor antiseptice. 6oxicitatea materiilor tanante, mai ales dacă se aplică pe suprafe!e mari ale organismului, în arsuri, este o problemă încă controversată. 2ert este că materiile tanante nehidrolizablile sunt mai pu!in toxice decît cele hidrolizabile. datorită unei singure proprietă!i organoleptice comune şi anume gustul lor, care este amar chiar şi în dilu!ii mari. $in punct de vedere farmacologic proprietatea comună a acestor substan!e este mărirea poftei de mncare , respectiv a secre!iei gastrice şi a tonusului peretelui stomacal. "reparatele ce con!in principii amare se administrază în doze mici, cu 1#;G minute înainte de mesele principale. (e întîlnesc frecvent în specii apar!inînd familiilor Gentianaceae şe Esteraceae. "rodusele amare se împart în+ amare pure, amare mucilaginoase şi amare aromatice, acestea din urmă con!inînd şi ulei volatil. con!in azot în molecula lor, prezintă reac!ie alcalină formînd săruri cu acizii şi exercită o puternică ac!iune asupra organismului uman.
0/
$upă proprietă!ie lor fizice alcaloizii pot fi compuşi cristalini, sau cel pu!in de consisten!ă solidă 4majoritatea lor5 şi compuşi de consisten!ă lichidă 4de exemplu coniina din cucut # ?onium maculatum, nicotina din tutun # =icotiana ta!acum5. n func!ie de structura lor chimică, alcaloizii pot fi grupa!i astfel+ 15 n prima grupă intră alcaloi"ii cu proprietă#i speci(ice4 colchicina din brînduşa de toamn 4?olc7icum autumnale 5 sau capsaicina din ardei 4?apsicum annuum5. =5 Alcaloizii din grupa a doua, alcaloi"ii propriu"işi , pot fi clasifica!i în alcaloizi indolici, izochinolici, purinici etc. ;5 Alcaloizii care se găsesc în combina!ie glicozidică se numesc glicoalcaloi"i . Eu în fiecare specie se găsesc alcaloizi, ci doar în 1G#=G R din numărul total de specii de plante superioare. Nogate în reprezentan!i cu con!inut în alcaloizi sunt familiile Ranunculaceae, 6er!eridaceae, Papa+eraceae, 'olanaceae . nr#o anumită specie se găsesc de obicei mai mul!i alcaloizi dintre care însă unul predomină cantitativ şi joacă cel mai însemnat rol din punct de vedere terapeutic. Acesta se numeşte alcaloid principal, ceilal!i sunt secundari. Niosinteza alcaloizilor are loc la plantele din familiile 'olanaceae şi Papa+eraceae în sistemul radicular, de unde migrează apoi în organele aeriene. Fa mac 4"apaver somniferum5 şi rostopasc 42helidonium majus5 alcaloizii sunt localiza!i în sucul lăptos. 7 serie de plante toxice con!in alcaloizi dar, beneîn!eles, principiul toxic din plantele otrăvitoare poate să fie şi de altă natură 4toxalbumine, glicozide cardiotonice, unele saponozide etc.5. Fa cele mai multe produse vegetale cu con!inut în alcaloizi, utilizarea în scopuri terapeutice este strict condi!ionată de doză, iar folosirea lor se face numai sub supraveghere medicală.
0oloran#ii vegetali sunt substan!e care datorită absor!iei par!iale a razelor solare apar în
9eriva#ii incolori+ leucoantocianidele sau proantocianidele contribuie att la formarea
*nti$ioticele sunt substan!e de origine vegetală care prezintă ac!iune nocivă asupra altor
fa!a ochilor noştri în diferite culori. 2el mai răspndit colorant de pe globul pămntesc este cloro(ila, singurul pigment verde din plante. 2lorofila este solubilă în alcool, iar clorofilinele, ob!inute din colorantul natural pe scară industrială, sunt solubile şi în apă. Att colorantul natural, ct şi clorofilinele prezintă proprietă!i dezodorizante, antiseptice, epitelizante, fiind folosite în industria cosmetică, uneori şi în scopuri terapeutice. 2lorofila este întotdeauna înso!ită de carotinoide de culoare galbenă, portocalie sau roşie. $iferi!i compuşi din această clasă sunt coloran!ii din unele condimente folosite şi în scopuri medicinale 4fructele de ardei, ?apsicum annuum , stigmatele de şofran, ?rocus sati+us 5. n organismul uman unele carotinoide joacă rol de provitamina A. 2arotinoidele sunt liposolubile. Azi se cunosc peste 1GG de substan!e din această clasă. $e culoare galbenă sunt şi deriva#ii (lavonici prezen!i în toate plantele superioare att în stare liberă 4se cunosc peste ;GG de asemenea compuşi 5, ct şi sub formă de glicozide flavonice, numite flavonozide. Apar!in categoriei vitaminelor 4a se vedea la vitamina "5. Moarte răspdi!i sunt de asemenea compuşii din grupa antocianinelor de culoare roşie 4în mediu acid5, albastră 4în mediu alcalin5 sau violetă 4în mediu neutru5. $in punct de vedere al structurii chimice sunt asemătoare cu flavonozidele. unor tipuri de materii tanante, ct şi la asigurarea efectului terapeutic al unor produse vegetale 4fructe de pducel , ?rataegus monog:na , semin!e de castan porcesc, Eesculus 7ippocastanum5.
vie!uitoare, inhibnd dezvoltarea lor sau distrugndu#le. Eo!iunea de antibiotic prezintă caracter biologic şi include toate substan!ele care prezintă efect inhibitor asupra altor organisme, 00
indiferent de structura sau provenien!a lor. 6ermenul de (itoncide este de asemenea folosit şi se referă la antibioticele elaborate de plante superioare. $elimitarea no!iunilor antibiotic şi fitoncid diferă de la autor la autor. Fa unii no!iunea de anti!iotic este rezervată substan!elor elaborate de plante inferioare 4bacterii, ciuperci, licheni5, iar cel de fitoncid , substan!elor formate în organismul plantelor superioare 4spermatofite5. Al!i specialişti recomandă ca toate substan!ele vegetale să fie numite fitoncide, indiferent de faptul că sunt elaborate de organisme superioare sau inferioare, iar antibiotice numai substan!ele care au şi fost izolate în stare pură şi se utlizează astfel. Antibiotice se găsesc în fiecare plantă. -le asigură imunitatea fa!ă de diferi!i agen!i patogeni 4bacterii sau ciuperci5. $in punct de vedere terapeutic interesează acele substan!e care opresc dezvoltarea virusurilor, microbilor sau ciupercilor patogeni pentru om. Ac!iunea antibiotică a mai multor plante superiore prezintă avantajul de a se îndrepta asupra suşelor patogene, fără să influen!eze flora microbiană normală din organism. n terapeutica contemporană se întrebuin!ează mai ales antibiotice ob!inute din plante inferioare. Antibioterapia prezintă două mari dezavantaje+ apari!ia frecventă a rezisten!ei microorganismelor şi respectiv a reac!iilor alergice ale macroorganismului. Introducerea în terapeutică de noi antiboitice este impusă în primul rnd de aceste inconveniente. n sens larg, antitricomonazicele şi antihelminticele apar!in de asemenea grupei antibioticelor. *ntitricomona"icele sunt acele principii care distrug protozoarul "ric7omonas +aginalis care se instalează în organele genitale. "ric7omonas +aginalis din grupa protozoarelor flagelate se distruge complet în cteva secunde sub ac!iunea filadelfinei # principiu activ din florile de lmâiţ 4 P7iladelp7us coronarius 5. *ntihelminticele reprezintă, ca şi antibioticele în general, o categorie biologică de principii active. -ste vorba de substan!e care sunt mai toxice fa!ă de parazi!ii intestinali, dect fa!ă de macroorganism. $in punct de vedere chimic pot fi lactone 4alantolactona, santonina5, enzime 4papaina5 etc.
7itaminele reprezintă o grupă de principii biologic active de diferite structuri chimice.
Fipsa lor duce la fenomene de caren!ă. (unt considerate vitamine substan!ele naturale, de origine vegetală sau animală, indispensabile organismului omenesc, necesare în cantită!i foarte mici. (pre deosebire de hormoni, substan!e de asemenea active în doze extrem de mici, dar sintetizate de organismul omenesc, vitaminele sunt exogene, ele ajung în organism de obicei prin alimenta!ie sau se formează în urma activită!ii metabolice a microorganismelor din flora intestinală. 'itaminele se grupează şi azi în hidrosolubile 4vitaminele N 1, N=, 2, ", ""5 şi în liposolubile 4vitaminele A, $, -, M, L5. 7itamina * 4axeroftol5 se formează în organismul uman din anumi!i compuşi din grupa carotinoidelor care se găsesc în toate plantele verzi. 'itamina este indispensabilă celulelor epiteliale, joacă rol în metabolismul calciului, în mecanismul percep!iei razelor luminoase. 7itamina B1 4tiamină, aneurină, vitamina anti beri#beri5 se găseşte în cantită!i în drojdia de bere 4'acc7arom:ces cere+eisia 5, în diferite semin!e şi în rădăcina unor specii. -a joacă un rol bine definit în metabolismul glucidelor, în asigurarea func!iilor sistemului nervos. 7itamina B2 4lactoflavină, riboflavină#?5 se găseşte de asemenea în cantită!i apreciabile în drojdia de bere, ct şi în diferite păr!i ale unor plante superioare. Ooacă rol multiplu în metabolism. 7itamina 0 4acid ascorbic, vitamină antiscorbutică5 se formează în toate plantele. -ste o substan!ă care se distruge uşor în cursul fierberii şi a preparării extractelor, mai ales în prezen!a metalelor grele. i revine un rol însemnat în metabolism. 9ăreşte rezisten!a organismului fa!ă de infec!ii. Intervine în procesul de coagulare al sngelui. $intre toate vitaminele, vitamina 2 este necesară în cantitatea cea mai mare. 0
7itamina 9 4calciferol, vitamina antirahitică5 se formează şi în organismul omenesc din
anumi!i compuşi sterinici sub ac!iunea razelor solare 4mai ales ultraviolete5. 2on!inutul în vitamina $ al plantelor superioare este cu totul neînsemnat. 7itamina E 4tocoferol, factorul antisterilită!i5 se găseşte în diferite organe verzi, ct şi în semin!e, mai ales cnd încep să germineze. 7itamina este un complex de acizi graşi nesatura!i. Nogat în acest principiu este uleiul de in. 2ontribuie la men!inerea troficită!ii pielii şi metabolismul normal al colesterolului. 7itamina C 4filochinona5 se găseşte probabil în toate păr!ile verzi ale plantelor. Ooacă un rol important în procesul de coagulare al sngelui. 7itamina ! 4vitamina permeabilită!ii capilare5 este un complex de compuşi flavonici. ntăreşte ac!iunea vitaminei 2. 2ompuşi flavonici se găsesc în epiderma păr!ilor aeriene ale plantelor superioare, dar mai ales în flori albe şi galbene. Ac!ionează favorabil asupra capilarelor mărind rezisten!a lor mecanică, reglnd permeabilitatea lor. "rezintă efect venotonic. (ub ac!iunea unor compuşi flavonici scade uşor tensiunea arterială şi se previn stările spastice ale coronarelor. 9ul!i deriva!ii flavonici prezintă şi un efect diuretic. Azi no!iunea de vitamina " este înlocuită de cea de $io(lavonoide.
5leiurile volatile
aromatice. n natură se găsesc plante fără miros hotărt şi altele care degajă o mireasmă caracteristică. Aceste din urmă se numesc plante aromatice. 2ele două no!iuni cea de plantă medicinală şi cea de plantă aromatică se suprapun frecvent. $e multe ori însă plantele medicinale nu sunt totodată aromatice şi, respectiv, multe plante aromatice folosite în scopuri alimentare sau cosmetice nu prezintă interes terapeutic. -xistă şi plante care în natură sunt lipsite de miros caracteristic, dar acesta apare după uscare sau în urma altor interven!ii. -ste vorba de plantele care con!in tioglicozide şi din care, după zdrobire şi umectare, se degajă mirorul îm!epător al senevolului. $e asemenea şi plantele ce con!in glicozide ale cumarinelor permit să le sim!im mirosul numai în cursul uscării cnd are loc o dedublare a heterozidei şi se pune în libertate cumarina frumos mirositoare. "entru a se putea deosebi uleiurile grase numite @leia, ca+ @leum Ricini, @leum ent7ae5, de uleiul de trandafir 4 Eet7eroleum Rosae5 bazndu#ne doar pe o singură caracteristică, mirosul lor. 7b!inerea uleiurilor volatile se face de obicei prin distilare cu apă sau prin antrenare cu vapori de apă. "rodusul ob!inut poate fi apoi rafinat prin distilare. %leiuri volatile nu sunt solubile în apă, nu sunt miscibile cu apa dar, în propor!ii mici pot ceda unele substan!e fazei apoase. "e această proprietate se bazează prepararea apelor aromatice şi se explică de ce drogurile aromatice cedează principile lor active la ob!inerea solu!iilor extractive apoase 4ceaiuri medicinale şi respectiv infuzii5. 2el mai bun solvent al uleiurilor volatile este alcoolul etilic, de la caz la caz de diferite tării. Aceasta este una din deosebirile fa!ă de uleiurile grase care, cu excep!ia celui de ricin, nu sunt solubile în alcool. $in punct de vedere al compozi!iei chimice, uleiuri volatile sunt amestecuri alcătuite dintr#un număr mare de compuşi care prezintă o singură proprietate fizică comună+ volatilitatea. n cele mai multe uleiuri volatile se găsesc mai multe zeci de compuşi chimici, iar numărul total de compuşi descrişi pnă la ora actuală din compozi!ia uleiurilor volatile este de peste GG. n cursul ob!inerii uleiului volatil mai ales sub ac!iunea căldurii, uneori şi sub influen!a reac!iei acide, unii compuşi suferă transformări. $e obicei aceste transformări sunt nedorite, dar se cunosc şi excep!ii. Astfel în cazul deriva!iilor azulenici asistăm la o degradare a precursorilor incolori în compuşi albaştri şi activi din punct de vedere terapeutic.
'olatilitatea diferitelor substan!e din compozi!ia uleiurilor volatile este deosebită de la caz la caz. n consecin!ă, în glandele de la suprafa!a unor plante aromatice compozi!ia uleiului volatil se schimbă mereu, chiar în cursul aceleiaşi zile, în func!ie de permeabilitatea membranei celulare, de valorile termice ale atmosferei ambiante şi de al!i factori. Blande producătoare de ulei volatil se găsesc pe suprafa!a speciilor apar!innd familiilor $amiaceae şi Esteraceae, pe cnd la reprezentan!i familiilor Pinaceae, Rutaceae, Epiaceae uleiul volatil se formează în canale sau pungi interioare. "ropor!ia de plante aromatice din totalul numărului de specii de plante superioare este de 1# R. (peciile care con!in saponozide sau alcaloizi de obicei nu sunt producătoare de ulei volatil. 2ompozi!ia chimică a uleiurilor volatile arată+ # deosebiri mari în cadrul diferitelor unită!i taxonomice, astfel uleiurile volatile din speciile familiei Epiaceae pot fi caracterizate fie prin preponderen!a compuşilor alifatici 4de exemplu uleiul volatil de anason 50 # deosebiri nete apar şi la plante apar!innd aceluiaşi gen, astfel mentolul caracteristic uleiului volatil de izm bun nu se găseşte în izma creaţ în care predomină carvona0 # deosebiri între exemplare apa!innd aceleiaşi specii denotă existen!a unor taxoni chimici infraspecifici, astfel în cazul busuiocului 4 @cimum !asilicum5 se deosebesc exemplare în uleiul căreia predomină linaloolul, fa!ă de altele la care componentul principal este un derivat al acidului cinamic. n aceeaşi sta!iune con!inutul în ulei volatil este în raport direct cu intensitatea razelor solare. "e timp noros sau ploios, în orele de diminea!ă randamentul de ulei volatil este constant mai scăzut dect pe timp frumos, însorit, la prnz.
1
<. 'rincipalele forme farmaceutice sub care sunt administrate medicamentele de origine "egetal
2ele două situa!ii extreme posibile sunt pe de o parte utilizarea unui extract care con!ine ansamblul principiilor active din planta respectivă, pe de altă parte administrarea unei singure substan!e pure, al unui individ chimic izolat din materia primă vegetală. ntre cele două extreme se situează extractele purificate, debarasate de substan!ele inutile, de aşa#zisele substan!e balast. 7b!inerea de preparate care să con!ină partea activă a plantei este legată de activitatea lui /alen 4secolul al II#lea5, motiv pentru care şi azi se utilizează termenul de preparate galenice în cazul formelor farmeceutice cu caracter de extract. (e cunosc mai multe tipuri de solu!ii extractive şi respectiv extracte+ In(u"ia se prepară opărind păr!ile vegetale cu apă clocotită cu care se lasă în contact timp # de 1#;G de minute 4fără să se mai fiarbă5. (e strecoară prin pnză, tifon sau vată. (e consumă ca atare sau îndulcite cu miere, cu zahăr 4în cazul diabeticilor cu sorbitol sau cu zaharină5. (e prepară infuzie cnd avem de a face cu organe vegetale gingaşe 4flori, frunze sub!iri, unele păr!i aeriene5 sau cnd principiile active s#ar putea volatiliza prin fierbere. 2antitatea de produs uscat este de obicei de ;#> grame 4cca. o linguri!ă5 la 1GG ml apă.
9ecoctul se prepară prin opărire, ca şi în cazul precedent, dar în contiuare lichidul se lasă
Aacera#ia se face prin extrac!ie apoasă la rece, la temperatura ambiantă. "esteprodusul
incturile sunt preparate hidroalcoolice la care raportul dintre drogul vegetal şi lichidul
7inurile medicinale sunt, ca şi tincturile, preparate hidroalcoolice care pot fiob!inute în
să fiarbă încet timp de pnă la 1G minute 4uneori timp mai îndelungat5. %rmează un repaus de circa ;G minute după care se strecoară. (e completează volumul la cantitatea de apă luată în lucru. $ecocturile se prepară de preferin!ă atunci cnd păr!ile vegetale sunt compacte 4rădăcini, rizomi, scoar!e, frunze mai groase, semin!e5 şi cnd principiile active rezistă la caldura aplicată. n farmacii, att infuziile, ct şi decocturile se prepară cu apă distilată, conform prevederilor Marmacopeei omne. n condi!iile casnice aceste forme farmaceutice, preparate cu apă de fntnă sau de robinet, se numesc ceaiuri medicinale. -le pot fi conservate numai timp limitat, consumndu#se în cursul unei zile. vegetal se toarnă apă fiartă şi răcită, se lasă în contact timp de ;G de minute în cazul drogurilor cu antraglicozide. n cursul extrac!iei la rece, amestecul se agităde mai multe ori. 9acera!ia se foloseşte în cazul drogurilor ale căror principii activesunt uşor solubile în apă, dar se alterează la temperaturi mai ridicate. extractiv este de 1+1G sau de 1+. 6incturile se prepară în farmacii sau în fabrici de medicamente.
condi!ii casnice. 7 metodă generală de ob!inere a acestor preparate +din produsul vegetal uscat se prepară înti o infuzie sau un decoct0 se decantează solu!ia extractivă apoasă, produsul vegetal se stoarce şi se extrage apoi cu vin la temperatura camerei sau prin uşoară încălzire, timp de 1#;G de minute. $upă un repaus de o jumătate de oră se filtrează şi se amestecă cele două solu!ii extractive+cea apoasă cu cea hidroalcoolică. n cazul cnd se formează precipitat, se lasă să sedimenteze peste noapte şi se decantează lichidul limpede, eventual se şi filtrează. $in vinurile medicinale se consumă cte G#1GG mililitri de ;# ori pe zi. Fa calcularea dozei se ia în considerare cantitatea de produs vegetal luat în lucru.
Etractele sunt preparate farmaceutice ob!inute prin concentrarea la vid 4la presiune scăzută5 a solu!iilor extractive hidroalcoolice. n cazul etractelor (luide! raportul dintre
2
produsul vegetal şi lichidul extractiv trebuie să fie de 1+1. (e mai folosesc şi etracte moi , respectiv etracte uscate. -xtractele sunt preparate fie în farmacie, fie în industria farmaceutică. n unele cazuri se ob!in rezultate mai bune cu extracte apoase, de pildă ceaiul de muşe!el este mai eficace dect extractul0 alteori se preferă principiul activ izolat, de pildă codeina şi nu extractul de capsule de mac . -olu#iile etractive apoase 4ceaiurile medicinale5 se ob!in din drogurile aromatice prin infuzare şi anume produsul se umectează în prealabil cu jumătate parte de alcool de
-iropurile sunt solu!ii extractive apoase care alături de substan!ele medicametoaseşi cele
aromatizante mai con!in şi zahăr în procent de peste G R 4pnă la >H R5.eprezintă o formă farmaceutică destinată în primul rnd adminstrării la copii.
0ataplasmele se aplică local, pe piele. $in produsul vegetal se prepară un terci cu apă # căldu!ă sau caldă, se pune între două straturi de pnză sau tifon şi se aplică pe suprafa!a corpului. 2ataplasmele ob!inute din produse cu efect iritant se lasă pe piele timp limitat. Băile medicinale se ob!in fie prin introducerea în apa de baie a infuziei sau a decoctului, # fie prin extra!ie directă a produsului cu apa de baie ct mai fierbinte. n cazul din urmă drogul se pune într#o pnză în care se !ine în apa fierbinte, timp de 1G#=G minute.
*lte preparate industriale. "e lngă formele farmaceutice de mai sus, azi se ob!in diferite
frac!iuni bogate în principii active sau substan!e pure care se administrează apoi pe cale bucală sub formă de comprimate 4tablete5, de dra%euri , de picături , de capsule, de perle sau pe cale parenterală 4ca in%ec#ii 5, pe cale rectală 4ca supo"itoare,! pe cale vaginală 4ca ovule spălături 5, pe piele 4unguente paste pome"i pensula#ii 5 etc. Fa folosirea plantelor medicinale trebuie să se cunoască şi să se respecte doza. Eo!iunea de medicament sau cea de plantă medicinală include întotdeauna şi doza administrată, respectiv frecven!a cu care se repetă această doză, şi durata totală a tratamentului. Eu se poate concepe un medicament cu care să se ob!ină rezultate făcndu#se abstrac!ie de cantitatea administrată. Atunci cnd plantele se folosesc sub formă de ceaiuri medicinale doza uzuală este de 1#= linguri!e la o ceaşcă de apă, zilnic administrndu#se =#; ceşti, timp de cteva zile 4în cazul afec!iunilor acute5 sau de mai multe săptămni 4în cazul afec!iunilor cronice5. 9ulte plante medicinale fiind lipsite de orice efect secundar, nedorit, vătămător, pot fi folosite în tratamentul bolilor cronice luni sau chiar ani de#a rndul, în asemenea situa!ii se intercalează însă pauze de ;# zile după H# săptămni de utilizare zilnică. "rodusele cu ac!iune puternică se administrează numai la indica!ia medicului.
3
=. :romoterapia
Aromaterapia include totalitatea procedeelor terapeutice bazate pe utilizarea produselor aromatice de origine vegetală şi respectiv a uleiurilor volatile. Eo!iunea de plantă aromatică este foarte veche. 6ermenul de : aromaterapie / a devenit însă consacrat numai începnd cu anul 1?=K cnd a apărut la "aris cartea astfel intitulată a lui . 9. Battefoss\. n medicina populară romnească se folosesc multe plante aromatice. Eumărul lor mare, raportat la cifra totală de plante folosite, se explică prin două argumente. "e de o parte plantele plăcut mirositoare au atras aten!ia asupra lor şi au permis să fie recunoscute cu certitudine. "e de altă parte 8 după cum s#a dovedit ulterior 8 uleiul volatil dintr#o dintr#o serie de plante aromatice prezintă ac!iuni farmacologice valoroase. n medicina noastră populară se utilizează unele produse aromatice cunoscute în toată -uropa. -ste cazul florilor de muşeţel 4 >atricaria c7amomilla5, al fructelor de chimion 4?arum car+i 5, al frunzelor de #aleş 4'al+ia officinalis5. Alte plante sunt mai mult sau mai pu!in specifice folclorului nostru medical+ dumbra"nicul 4 >elittis melissop7:llum5, şo"îr"u l @riganum +ulgare5, ctuşnica 4 =epeta cataria5 etc. "lantele aromatice joacă azi un rol important şi în terapeutica oficială, după ce proprietă!ile lor farmaceutice erau elucidate sau confirmate experimental şi prin observa!ii clinice. "lantele aromatice şi uleiurile volatile ob!inute din acestea sunt folosite pe scară industrială nu numai în scopuri farmaceutice, ci şi în următoarele domenii+ parfumerie, cosmetică, industria săpunurilor şi a detergen!ilor, industria alimentară. "rincipalele ac!iuni şi utilizări ale plantelor aromatice respectiv uleiurilor volatile sunt prezentate în cele ce urmează+
*c#iunea anti$iotică. "roprietatea unor uleiuri volatile de a conserva produse biologice,
*c#iunea asupra aparatului respirator . 9ulte uleiuri volatile tranzitează organismul în
de a opri dezvoltarea bacteriilor şi a ciupercilor, este binecunoscută. n -giptul antic prepararea mumiilor se realiza prin utilizarea balsamurilor şi a uleiurilor volatile. n -vul 9ediu, dar şi mai trziu, s#au făcut fumiga!ii prin arderea plantelor aromatice în vederea stăvilirii epidemiilor. Fa conservarea cărnii se folosesc pe scară largă condimente care, pe lngă proprietă!ilor lor gustative şi olfactive, contribuie la o mai îndelungată conservabilitate a acestor produse alimentare. n scopuri medicinale se folosesc de asemenea de mult timp, empiric, diferite droguri aromatice la tratarea rănilor, în vederea distrugerii sau cel pu!in a îndepărtării parazi!iilor intestinali. "roprietă!ile antibiotice, antimicotice, antihelmintice ale multor uleiuri volatile au putut fi dovedite experimental. %leiurile volatile sau unele substan!e din compozi!ia lor 4timolul, carvacrolul, cineolul5 opresc dezvoltarea bacteriilor chiar şi în dilu!ii de 1+.GGG pnă la 1+;G.GGG. n experien!e microbiologice este suficient ca aceste uleiuri sau substan!e volatile să fie introduse în atmosfera din vasele de cultură, ele ac!ionează şi în felul acesta, fără să fie deci înglobate în mediul de cultură. 7 pronun!ată ac!iune antibacteriană era eviden!iată la Eet7eroleum "7:mi, Eet7eroleum @rigani, Eet7eroleum 9ucal:pti , aceasta din urmă ob!inndu# se din frunzele arborelui exotic 9ucal:ptus glo!ulus. Ascaridolul din compozi!ia uleiului volatil de tmâiţ 4?7enopodium am!rosioides var. ant7elminticum5 este o substan!ă vermifugă. primul rnd prin plămni, înlesnind îndepărtarea mucusului patologic prin fluidificarea secre!iei 4efect secretolitic5 şi prin stimularea mişcărilor cililor epiteliului care captuşeşte arborele respirator 4efect secretomotoric5. "e lngă aceste efecte este binevenită şi ac!iunea antibiotică. n inflama!iile căilor respiratorii 4bronşite, traheite, laringite, faringite5 se folosesc în mod curent medicamente cu con!inut de ulei volatil att ca medica!ia generală 4administrate bucal5, ct şi sub formă de inhala!ii sau aerosoli. Acestui scop îi servesc uleiurile volatile de #neapn 4 Eet7eroleum Pini montanae5, cel de anason 4 Eet7eroleum Enisi5 sau de cimbru de grdin 4 Eet7eroleum "7:mi 5. n inflama!ii ale căilor respiratorii se mai folosesc produse cu con!inut în 4
substan!e mucilaginoase şi în saponozide. *c#iunea carminativă se interpretează prin efectul spasmolitic ce se manifestă la nivelul # tubului digestiv. "e lngă ac!iunea antispasmodică este vorba în general de o restabilire a tonicită!ii musculaturii netede din peretele stomacal şi cel intestinal,iar aceste remedii asigură o func!ionalitate echilibrată a tubului digestiv. Pi în acest caz este binevenită efectul antiseptic şi cel antiinflamator al diferitelor produse aromatice. n calitate de remedii carminative se folosesc fructele de chimion 4?arum car+i5, de anason 4 Pimpinella anisum5, florile de muşeţel 4 >atricaria c7amomilla5 şi altele. !roprietă#ile stomahice tonice ale produselor aromatice sunt legate par!ial de efectele # descrise în aliniatul precedent. "rintr#o uşoară excitare a mucoasei stomacale unele produse aromatice stimulează secre!ia de suc gastric. -le ac!ionează totodată şi reflectoric prin mirosul lor plăcut, mărind în felul acesta pofta de mncare. 9ulte băuturi aperitive şi condimente se folosesc în acest scop. n terapeutică se apreciază mai ales produsele amare#aromatice, de pildă pelinul 4 Ertemisia a!sint7ium5, fructele de fenicul 4 oeniculum +ulgare var . amara5 sau produsele aromatice asociate cu cele amare pure. *c#iunea hepato$iliară a produselor aromatice se bazează pe două proprietă!i+ cea colagogă şi cea coleretică. E(ectul colagog constă în înlesnirea eliminării bilei din colecist prin declanşarea sau întărirea contrac!iilor acestuia. E(ectul coleretic constă în stimularea parenchimului hepatic înlesnind formarea bilei, care devine mai fluidă în urma utilizării uleiurilor volatile. Fa aceste două ac!iuni se asociază cea uşor antiseptică şi efectul uşor spasmolitic. %n deziderat terapeutic este şi prevenirea formării calculilor biliari sau modificarea consisten!ei lor0 prin fragmentare se înlesneşte îndepărtarea lor pe cale naturală. Aceste proprietă!i sunt întrunite în bună măsură de extractul de ment şi de uleiul volatil de ment 4 Eet7eroleum >ent7ae5 ct şi de extractul din frunze de anghinare 4 ?:nara scol:mus 5 folosit la noi 4medicamentul se numeşte Anghirol0 produsul nu con!ine ulei volatil5. %tilizarea drogurilor aromatice sau a unor specialită!i farmaceutice pe bază de uleiuri volatile se face în func!ie de natura afec!iunii hepato#biliare. %neori este de dorit să se aplice un asemenea tratament timp îndelungat 4în afec!iuni cronice5, alteori însă uleiul volatil poate să declaşeze colici, să agraveze situa!ia bolnavului. Acelaşi lucru este valabil şi în folosirea unor condimente în alimenta!ie. 2ondimentele s#au introdus în arta culinară probabil şi datorită ac!iunii lor colagoge, dar folosirea condimentelor este de multe ori contraindicată în hepatopatii şi în colecistopatii. *c#iunea diuretică este una din proprietă!ile multor uleiuri volatile, mai cu seamă a celui # de ienupr 4 Eet7eroleum Nuniperi5, de anason 4 Eet7eroleum Enisi5, de fenicul 4 Eet7eroleum oeniculi5. "e lngă creşterea volumului de urină excretată, avem de a face 8 ca şi în cazurile precedente 8 cu încă o serie de efecte dintre care cele mai importante sunt cel antibiotic şi cel uşor spasmolitic. Fa acestea se mai adaugă capacitatea unor uleiuri volatile de a favoriza formarea şi eliminarea prin urină a coloizilor de protec!ie, care diminuează posibilitatea formării calculilor renali. 9edicamente preparate din uleiuri volatile sau din componen!ii acestora 4enogal5 sunt utilizate frecvent în litiază renală. Etern local , uleiurile volatile se administrază datorită proprietă!ilor lor rubefiante. "e piele produc o roşea!ă în urma irigării mai bune cu snge, prin dilatarea vaselor de la suprafa!ă. -ste o consecin!ă a eliminării masive de histamină, binevenită în ac!iuni reumatice. n acest scop se foloseşte uleiul de muştar negru 4 Eet7eroleum 'inapis5, în dilu!ii mari 4este foate iritant5, uleiul de terebentină 4 Eet7eroleum "ere!ent7inae 5, cel de rozmarin + Eet7eroleum Rosmarini5. Fa efectul men!ionat se mai adaugă şi unul uşor analgezic local, scop în care se preferă uleiul volatil de ment 4 Eet7eroleum >ent7ae5, ct şi principalul său component, mentolul. %leiurile volatile penetrează bine în piele, fiind transportate apoi pnă în !esuturi şi organe &
îndepărtate. "rin excitarea receptorilor din piele, unele uleiuri volatile, mai ales cel de muştar negru, declanşează o excitare a centrilor vitali ai respira!iei şi circula!iei.
(
>. 'lantele medicinale şi aromatice utilizate în cosmetologie
6ermenul de : cosmetologie8 a fost creat de medicul romn Aurel 'oina în anul 1?;=. 2osmetologia reprezintă legătura între cosmetic 4cu caracter empiric şi avnd drept scop îngrijirea tenului sănătos5 şi cosmiatrie 4cu caractec medical şi avnd drept scop perfec!ionarea frumuse!ii fizice a corpului omenesc5. ?osmiatria, no!iune introdusă în terapeutică de asemenea de A. 'oina, prezintă caracterul unei discipline medico#farmaceutice cu implica!ii neuro# endocrinologive, de geriatrie preventivă, de chirurgie estetică şi în primul rnd, de dermatologie estetică. 9enirea cosmetologiei este asigurarea stării fiziologice ct mai perfecte a tegumentului 4eudermia5, a păstrării sau redării prospe!imii pielii, a prevenirii semnelor de îmbătrnire la nivelul acestui complex de !esuturi. Fa aceste scopuri se mai adaugă tendin!a de înfrumuse!are, de accentuare a atractivită!ii exterioare, îngrijirea danturii, prevenirea unor procese patologice la nivelul gingiei şi al din!ilor. Ansamblul interven!iilor cosmetice, respectiv utilizarea diferitelor produse cosmetice, îşi propun crearea senza!iei de plăcut pentru persoana care se îngrijeşte şi a impresiei de plăcut în contactele cu alte persoane. n sens larg, no!iunea de produs cosmetic include săpunurile, şampoanele, sărurile şi spuman!ii de băi, pastele de din!i, apele de gură, parfumurile şi cele mai diverse produse de machiaj. Alteori săpunurile, preparatele destinate îngrijirii cavită!ii bucale, parfumurile se consideră categorii distincte, separate, respectiv produse de igienă şi toaletă # produsele cosmetice însemnnd numai cele destinate îngrijirii tenului şi machiajul. 6oate produsele cosmetice din aceste categorii se realizează în bună măsură din materie primă vegetală şi animală+ uleiuri şi grăsimi 4săpunuri, creme, emulsii5, uleiuri volatile 4parfumuri, săpunuri, săruri şi spuman!i pentru baie, paste de din!i, ape de gură etc5, coloran!i 4produse pentru machiaj5. n cele ce urmează se prezintă în mod sintetic importan!a plantelor medicinale şi aromatice în calitate de agen!i activi din punct de vedere cosmetologic.
E(ect de"odorant. "rodusele dezodorante utilizate sub formă de spra, de lo!iune sau în
E(ect
calitate de ingredien!i în diferite alte tipuri de preparate cosmetice completează utilizarea cu regularitate a săpunurilor de toaletă sau a celor medicinale. "rodusele dezodorante prezintă proprietă!i adsorbante, antiseptice şi în plus constituie şi un mijloc de parfumare. -xistă tendin!a de înlocuire a parfumurilor şi apelor de toaletă cu produse dezodorante care pe lngă proprietatea care rezultă din denumirea lor asigură şi parfumarea. n calitate de adjuvan!i activi la realizarea spra#urilor şi lo!iunilor dezodorante se utilizează distilate ob!inute din produse vegetale nearomatice 4frunze de
dezvoltăriidiferitelor bacterii şi ciuperci este binevenită. (e fac mai pu!ine referiri la asigurarea conservabilită!ii produsului 4care se realizează prin adaos de diferite substan!e aniseptice5, şi mai mult la proprietă!ile antibiotice necesare în vederea prevenirii apari!iei unor infec!ii la nivelul pielii. n principiu, nu se vor utiliza antibiotice uzuale în terapeutică, din mai multe motive. -ste vorba în primul rnd de pericolul de a se sensibiliza organismul care după ce a ajuns în contact cu doze mici de antibiotice va putea să reac!ioneze vehement 4fenomele alergice5 atunci cnd se vor administra doze terapeutice din acelaşi antibiotic. $e men!ionat şi faptul nedorit să se creează forme de bacterii rezistente la anitbiotice. "rodusul cosmetic cu un efect antimicrobian şi fungistatic se realizează prin utilizarea de extracte vegetale cu ac!iune antibiotică. Importante materii prime cu asemenea calită!i sunt+ turiţa mare 4 Egrimonia eupatoria5, lichenul de Islanda /
4?etraria islandica 5 şi alţii licheni, iarba şarpelui 4 9c7ium +ulgare5, rchitanul 4 $:t7rum salicaria5, cimbrul de cultur 4"7:mus +ulgaris 5, ct şi o serie de alte produse şi respectiv uleiuri volatile ob!inute din plante aromatice. "rincipiul antibiotic trebuie ales în func!ie de solubilitatea acestuia 4în apă sau în alcool, în grăsimi5, dependent de tipul de produs la realizarea căruia se foloseşte 4spra dezodorant, apă de gură, lo!iune după ras etc5 şi bineîn!eles după ce s#a determinat 4printr#o antibriogramă specializată5 sensibilitatea microorganismelor a căror dezvoltare se cere a fi inhibată.
E(ect antiin(lamator şi lenitiv
E(ect astringent. $upă ce tenul era supus ac!iunii vaporilor de apă, după aplicarea unor
E(ect cicatri"antepiteli"ant. n trecut se utilizau numeroase produse vegetale cu ac!iune
E(ect emolient. (e asigură de substan!ele mucilaginoase care, în contact mai îndelungat
E(ect nutritiv. (e asigură prin introducerea ăn compozi!ia cremelor şi a emulsiilor
prezinte calitatea de prevenire a apari!iei inflama!iei sau chiar să contribuie la vindecarea inflama!iei apărute. %ltimul deziderat depăşeşte competen!a cosmetologiei. %n efect antiinflamator se aşteaptă în cazul cremelor pentru îngrijirea pielii sugarilor, a produselor depilatoare, a lo!iunilor după ras, ape de gură, paste de din!i etc. "lantele medicinale şi aromatice oferă şi în acest caz multiple posibilită!i. Mrecvent utilizate sunt preparatele pe bază de ulei volatil de Ec7illea millefolium, Ertemisia a!sint7ium, >atricaria c7amomilla, care prezintă efect descongestionant, deriva!i ai acidului gliciretic din rădăcinile de Gl:c:rr7iza gla!ra , tincturile din inflorescen!ele de Ernica montana, extractele de 9c7inacea purpurea ob!inute att din rădăcinile, ct şi din păr!ile aeriene ale acestei din urmă specii. măşti cosmetice, după demachiaj, după ras sau în cazul tenului cu pori largi se folosesc frecvent lo!iuni sau alte tipuri de produse cosmetice cu ac!iune astringentă. (copul folosirii lor este micşorarea porilor dilata!i sau exercitarea unei ac!iuni hemostatice locale la nivelul micilor tăieturi, leziuni apărute în urma unor interven!ii mecanice 4de exemplu, după ras5. -fectul astringent este apreciat şi în cazul produselor de îngrijire ale cavită!ii bucale, cu efect de întărire a gingiilor. $in numărul mare de produse vegetale indigene cu con!inut în materii tanante importante sunt frunzele de creţuşc 4 Elc7emilla +ulgaris5, rizomii de cerenţel 4Geum ur!anum 5, coada racului 4 Potentilla anserina5, scoar!a de ste#ar 4Tuercus sp.5, frunzele de #aleş 4'al+ia officinalis5. Pi în acest caz se cere aten!ie la alegerea solventului şi la stabilirea în timp a solu!iilor extractive. de înlesnire a vindecării rănilor. Aceste plante prezintă de fapt ac!iuni multiple+ de oprire a sngerării, antibiotic, de înlesnire a regenerării !esăturilor, în ultima instan!ă de favorizare a vindecării rănilor. $iferitele produse cosmetice folosite pentru îngrijirea tenului 4creme, emulsii, lo!iuni5 se cere să prezinte şi o uşoară ac!iune cicatrizantă pentru a preveni anumite fenomene nedorite 4mici fisuri în uma folosirii îndelungate a unor produse de machiaj şi de demachiaj, apari!ia de acnee, uscarea buzelor etc5. "reparate cosmetice cu asemenea calită!i se pot ob!ine din florile de ?alendula officinalis, din frunzele de Plantago lanceolata. $in rădăcinile de ':mp7:tum officinale se extrage alantoina, care este un ingredient frecvent utilizat în industria produselor cosmetice. %leiul de suntoare 4 <:perium perforatum5 merită de asemenea toată aten!ia în această direc!ie. cu pielea, reduc rigiditatea acesteia prin ac!iunea lor hidratantă. (e pot aplica cataplasme calde pe bază de produse mucilaginoase ob!inute din Elt7aea officinalis, >al+a s:l+estris, "ussilago farfara şi alge. cosmetice de vitamine importante pentru piele. -ste vorba în primul rnd de vitaminele A, - şi M. -xtractul de morco"i 4 -aucus carota 5, uleiurile de germeni de semin!e 4uleiul de germeni de porumb5, uleiul din semin!e de in 4 $inum usitatissinum5, extracte de mceşe 4 Rosa canina5 etc. 0
sunt utilizate pe scară largă în industria cosmetică.
E(ect protector, în sensul de a asigura o manta de protec!ie la nivelul pielii, de a restabili
E(ect sedativ. %nele uleiuri volatile prezintă o uşoară ec!iune sedativă, calmantă, de
E(ect toni(iant. 9en!inerea elasticită!ii pielii, redarea turgescen!ei !esuturilor, al
E(ectul venotonic. 2ombaterea senza!iei de oboseală este strns legată de scopurile
reac!ia slab acidă a suprafe!ei pielii necesară după utilizarea repetată a produselor de machiaj şi a celor demachiante. -xtractele apoase realizate din cele mai diferite plante, dar mai ales sucurile de legume şi fructe 4de lmâie! castra"eţi! roşii5 sunt incluse în formula diferitelor emulsii, creme, lo!iuni care au menirea să asigure ocrotirea pielii fa!ă de agen!i fizici sau chimici. Aceste produse se asociază frecvent cu cele nutritive. liniştire. (e poate beneficia de această posibilitate mai cu seamă prin prepararea zilnică de băi căldu!e cu flori de le"nţic 4 $a+andula sp.5, tei 4"ilia sp.5 sau prin folosirea preparatelor cosmetice ob!inute cu adaos de ulei volatil de brad 4 E!ies al!a5. tonusului muscular din straturile de la suprafa!a organismului sunt proprietă!i importante ale unor produse vegetale. (e folosesc extracte cu o uşoară ac!iune rubefiantă, revulsivă, dar în dilu!ii foate mari pentru a putea rămne în contact mai îndelungat cu pielea. $atorită acestor calită!i se apreciază tinctura de podbal de munte 4 Ernica montana5, cea de ardei iuţi 4?apsicum annum 5, uleiul volatil de rozmarin 4 Rosmarinus officinalis5. urmărite în cosmetologie. (enza!ia de oboseală la nivelul membrelor inferioare se poate influen!a în sens dorit prin utilizarea unor preparate venotonice cu con!inut de extract de semin!e de castan slbatic 4 Eesculus 7ippocastanum 5 sau de escină 4principiul activ al acestor semin!e5. $ar şi folosirea de fric!iuni, cu solu!ii care con!in uleiuri volatile, este apreciată 4uleiul volatil de ienupr, Nuniperus communis, de le"nţic, $a+andula sp., de muşcat creaţ, Pelargonium roseum5. Fa realizarea diferitelor produse cosmetice se vor respecta unele reguli de ordin general+ nu se folosesc plante sau principii puternic active0 se evită folosirea de produse care ar putea duce la creşterea sensibilită!i organismului 4fenomene alergice, idiosincrezie5 sau care ajunse la mucoasă ar putea provoca irita!ie, inflama!ie. %leiurile volatile şi substan!ele din compozi!ia lor joacă un rol important att în parfumerie, ct şi în aromatizarea 4parfumarea5 diferitelor produse cosmetice.
1?. 'ericolele generate de utilizarea necorespunztoare a plantelor medicinale
"lantele care, prin con!inutul lor in diverse substan!e active, produc oamenilor şi animalelor # dacă sunt consumate in stare proaspată, uscată, însilozată sau sub formă de extracte # îmbolnăviri trecătoare sau mortale, prin modificarea activită!ii vitale a unor !esuturi sau organe, indiferent de gradul acestor modificări, au fost denumite plante toxice. "lantele medicinale si aromatice sunt plante minunate, unii le numesc plantele miracol al naturii/. "rin defini!ie, acestea sunt folositoare omului pentru alimenta!ie sau psihic, prin gust, culoare şi miros sau pur şi simplu pentru frumuse!ea lor. 2u toate acestea, în fiecare an, un număr foarte mare de oameni experimentează partea întunecată a plantelor medicinale, în general sub forma unor afec!iuni cauzate de o plantă medicinală sau aromatică. (e poate să fie o erup!ie sau gre!uri. n cazuri extreme, planta medicinală sau aromatică cauzează o urticarie 8 sau mai rău, o întlnire fa!ă în fa!ă cu moartea. %nele din speciile nocive sunt chiar cunoscute plante alimentare sau furajere. $e exemplu+ varza consumată în exces un timp îndelungat conduce la apari!ia guşei, iar cartofii păstra!i la lumină, umiditate şi în general în condi!ii improprii îşi maresc con!inutul de solanină, provocnd astfel intoxica!ii grave oamenilor şi animalelor. 2eea ce trebuie ştiut este că unele plante medicinale sunt pur şi simplu periculoase. -xistă un număr destul de mare de plante medicinale otrăvitoare+ omagul şi crmzul pot ucide. Altele poate nu ucid, dar pot îmbolnăvi grav sau pot lăsa amintiri neplăcute. 7 altă categorie de pericole cuprinde acele plante medicinale, care printr#o folosire mai îndelungată, produc îmbolnăviri cronice organelor sau chiar cancer. 6oxicitatea unor plantelor medicinale rezidă din aceea că acestea pot prezenta un pericol pentru oamenii cu diabet, probleme cardiace sau alte boli cronice. $in păcate, unii oameni nu acordă nici unei plante medicinale 8 periculoasă sau benignă 8 respectul cuvenit. "rintre pericolele care înconjoară plantele medicinale şi aromatice şi folosirea lor sunt acestea+ Identi(icarea greşită. 9ajoritatea celor care preferă sau comercializează plantele medicinale, le colectează din pădure, de pe marginea drumului, de pe o păşune oarecare sau chiar din propria grădină. Aceste plante, sub formă de ceai, salată sau o supă ar putea să aducă o surpriză neplăcută. Identificare plantelor, în cuvintele unui farmacist, este : o ştiin*ă nici eHactă şi nici uşoară/. "lantele de aceeaşi specie prezintă varia!ii ce pun în dificultate un taxonomist experimentat, iar un amator înarmat cu un atlas de plante medicinale sau două, poate fi complet derutat. $in aceste motive trebuie să fi sigur că ştii ceea ce este planta din fa!a ta înainte de a o ingera. Etichetarea greşită. (e pot cumpăra plante medicinale uscate şi ambalate dintr#un magazin alimentar făra să existe nici o garan!ie, din păcate, că eticheta ambalajului este corectă. $in acest motiv este recomandată etichetarea ambalajelor de plante medicinale, inclusiv cu numele ştiin!ific al plantei, precum şi !ara de origine şi un număr specific de lot, care poate fi urmărit printr#un specimen de bon păstrat pentru referin!ă. In(ormarea greşită. -ticheta plantelor medicinale din comer! poate fi incompletă sau să con!ină informa!ii eronate. $in acest motiv e de preferat achizi!ionarea plantelor medicinale şi aromatice sau a produselor din plante din centre de desfacere specializate, care îşi verifică în acest sens furnizorii. (unt cunoscute cazuri în aşa#zisa literatură de specialitate, în care, probabil în urma unor cercetări insuficiente sau depăşite, apar informa!ii total eronate şi foarte periculoase. %na dintre acestea ne spune că lcrmioara ?on+allaria maalis $.5 Qnefiind otră+itoare, nu pro+oacă nici un rezultat +ătămător dacă este administrată pe o perioadă lungă de timp/. 6otuşi toate autorită!ile moderne caracterizează planta ca fiind otrăvitoare # convallatoxina, principalul glicozid con!inut în aceasta este privit ca cel mai toxic glicozid cardiac existent. 1
@$iceiul automedica#iei. 7amenii folosesc aceste plante ca medicamente şi în dorin!a de
a evita un drum pnă la doctor sau folosirea unui :produs nenatural/. $in această cauză a apărut şi sintagma următoare+ :?el care practică automedica*ia are un doctor prost8. "lantele medicinale si aromatice, tind să îndepărteze doctorul de noi. Aceasta constituie şi calitatea şi totodată defectul lor. 2redem că ne vindecăm cu o cană de ceai sau o prescrip!ie scrisă în casă cu plante medicinale. "ericolele auto#medica!iei sunt severe+ # nu se cunoaşte diagnosticul corect al bolii de care am decis să ne vindecăm. # regimul automedica!ie poate fi nepotrivit pentru boala existentă, chiar dacă este diagnosticată corect. # programul de automedica!ie poate întrzia radical tratamentul necesar şi potrivit. # automedica!ia poate intra în conflict cu medicamentele prescrise de un doctor 8 alergie la medicamente datorată unor plante folosite impropriu. # automedica!ia poate vindeca o boală minoră, dar poate agrava altă problemă de sănătate, precum hipertensiunea. Aceste pericole apar cnd se folosesc plante medicinale şi, mai modern, diferite comprimate din plante, fără control. "roasta identificare, proasta etichetare şi informarea greşită concură la aceasta . "lantele sunt medicamente, deşi mul!i oameni cred că plantele sunt doar condimente, pigmen!i naturali sau materiale pentru confec!ionarea buchetelor şi împodobirea casei sau a grădinilor. -xistă autorită!i în domeniul alimentar, care clasifică plantele ca alimente sau aditivi pentru alimente, mai degrabă dect medicamente. $oar farmaciştii consideră plantele a fi medicamente şi adesea se referă la acestea întocmai+ : ceaiurile din plante medicinale sunt medicamente, nu alimente plantele fiind compleHe crude ce con*in multe impurită*i şi componen*i acti+i cu o mare +arietate de efecte posi!ile nedorite, unele sunt de fapt prea periculoase pentru a fi folosite8. %n pericol comun în automedica!ia cu plante medicinale şi aromatice este :supradozarea/. $acă o cană de ceai este bună, oamenii îşi închipuie că două ar fi şi mai bune. (au dacă un ceai este bun, unele extracte mai puternice din aceeaşi plantă trebuie să fie mai bune şi de aceea vor experimenta cu decocturi sau tincturi în loc de infuzii. 2teodată se înlocuieşte un ulei esen!ial cu întreaga plantă fără să se !ină cont de faptul că, pe lngă uleiul esen!ial respectiv, planta mai con!ine şi alte substan!e, unele chiar toxice 8 prin natura lor sau prin concentra!ie. %nele uleiuri pot chiar provoca arsuri chimice pielii sau mucoaselor, administrate greşit, extern 8 de ex. uleiul de scorţişoar adăugat în apa caldă de baie, chiar într#o cantitate de căteva picături. %leiurile esen!iale de ment sau busuiocul cerbilor pot avea efecte similare. Administrarea internă exagerată a acestor uleiuri poate fi letală. 7 boală minoră se poate agrava prin supradozarea medica!iei cu plante. 7aria$ilitatea (unc#ie de specie varietate sau chiar (ormă a plantelor medicinale participă de asemenea la creşterea pericolului automedica!iei. "uterea de ac!iune a plantelor medicinale şi aromatice variază nu doar de la specie la specie dar şi de la un eşantion la altul. Indiferent dacă medicamentele din plante sunt procurare sau colectate, este important de re!inut următorul fapt+ constituien!ii lor activi pot varia considerabil, depinzînd de+ condi!iile în care planta s#a dezvoltat, gradul de maturitate la timpul colectării, maniera de uscare, condi!iile de depozitare şi al!i factori. $eci automedica!ia poate într#un mod inocent să supradozeze sau să subdozeze doza recomandată, pur şi simplu din cauza specimenelor diferite ale aceleaşi plante, care pot fi foarte diferite în concentra!ia de constituen!i activi. n cazul medicamentelor folosite în medicina conven!ională # prin analizarea şi dozarea compuşilor chimici, prin încercările fiziologice, testări repetate şi apoi standardizarea acestora 8 medicamentul devine mai uşor de controlat din punctul de vedere al periculozită!ii. Important este tipul de control utilizat pentru a fi asigurată o dozare corectă. $in păcate, plantele sunt rareori supuse la asemenea proceduri. 6abelul care urmează descrie plante medicinale, care sunt într#un fel sau altul periculoase, 11
extrase din lista de plante medicinale nerecomandate a M.$.A. 4 ood and -rug Edministration U autoritatea supremă în (.%.A., în ceea ce priveşte decizia de acces pe pia!ă asupra tuturor produselor alimentare şi de larg consum5 şi din clasificarea în func!ie de toxicitate, a căr!ii edicinal
13
)@)M'A) $) 'A:B) M)$ICIB:A) ')RICDAE:F) planta medicinal sau aromatic :conit + Econitum napellus,
:loe
*verti"are
*$:
$u%e
Rose
/ler
Comentarii
Eesigur
&
G
G
&
Eesigur
BA(
;
=
;
Eesigur
&
G
G
&
Eesigur
BA(
=
1
1
$%L-+ oarte toHică 7magul este otrăvitor şi nu ar trebui să fie folosit fără sfatul medicului. (upradoza ar trebui evitată mai ales că nu există antidot. %n miligram de aconit se spune că poate ucide un cal, = mg, pot ucide un om. 7trava , aconitină, poate fi absorbită prin piele. 7(-+ -ste foarte nesigură şi poate cauza halucina!ii ciudate. Ar trebui să fie manevrată şi folosită cu mare aten!ie. "-'-EI-+ (ucul proaspăt de aloe ajută la vindecarea rănilor şi arsurilor. nsă administrat intern, este un purgativ violent. M$A+ Aloea are ac!iune purgativă, însă astăzi este administrată frecvent pentru utilizarea sa medicală. $%L-+ Aplicată local, rădăcina proaspătă de stirigoaie este foarte iritantă. (unt multe cazuri de otrăvire umană datorate confundarii cu alte plante medicinale 4rizomii seamănă cu cei de Gentiana lutea # folosi!i în prepararea unor băuturi aperitive5. 7(-+ (tirigoaia albă este un hipotensiv, în contrast cu stirigoaia neagră # care este un stimulator cardiac. Mrunzele proaspete cauzează mncărime intensă în contact cu pielea, iar dacă este gătit, poate avea o ac!iune asemănătoare cu ac!iunea omagului. PR9%9=IR9 + Eumele său dulce contrastează cu natura
4 Eloe !ar!adensis5
Ftirigoaie alb
4%eratrum al!um 5
:ngelica
4 Engelica 14
arc7angelica 5
:rnica
Eesigur
Eesigur
1
G
;
rânduşa de toamn
Eesigur
&
G
&
&
4 Ernica montana5
4?olc7icum autumnale5
sa diavolească+ con!ine carcinogene. Eumeroase femei s#au otrăvit în încercări disperate de a#şi induce avortul. 6UF-+ "oate induce fotosensibilitatea 4la soare5, rezultnd un fel de dermatoză. (tudiile au arătat că aceşti compuşi sunt foto# carcinogeni 4cauzatori de cancer5, iar pentru animalele de laborator planta este acut toxică şi mutagenă chiar în absen!a luminii M$A+ -xtractele apoase şi alcoolice din plantă con!in, în afară de colină, două substan!e neidentificate ce afectează sistemele circulator şi cardiac. Arnica este un iritant activ care poate produce gastroenterite violente toxice, perturbări nervoase, modificări ale pulsului, slăbire musculară intensă , colaps şi moarte. 6UF-+ (tudiile ştiin!ifice au arătat efectele extractelor alcoolice de arnică, pe inima şi sistemul circulator ale animalelor mici. Eu are doar o ac!iune toxică asupra inimii, dar cauzează şi presiune foarte ridicată în vasele sanguine. Aplicarea externă a drogului este o chestiune diferită. PR9%9=IR9 + Eaturiştii o prescriu în tratamentul gutei şi în chimioterapia cancerului. $%L-+ (upradozele de colchicină 4un alcaloid din plantă5 poate cauza durere intestinală, diaree, vomitisme şi chiar moartea.
1&
Forbestrea
Eesigur
Eesigur
1
&
&
Mtura
Eesigur
Eesigur
1
G
1
'odbal
Eesigur
(iguran!ă nedefinită
=
;
1
tneasa
Eesigur
(iguran!ă nedefinită
=
;
1
4'anguisor!a officinalis5
4?:tisus scoparius5
4"ussilago farfara5
4':mp7:tum officinale5 1(
PR9%9=IR9 + Molosită de indienii americani ca vopsea pentru piele şi în tratamentul cancerului, de sn, nu ar trebui să fie folosită de un terapeut respectabil. M$A+ 2on!ine numeroşi alcaloizi. $%L-+ Intern cauzează arsuri stomacale, o senza!ie intensă de sete, paralizie, vomitisme, leşin, ame!eli, colaps şi deprimare intensă cu reducerea ariei vizuale. PR9%9=IR9 + Ac!iunea citisinei e asemanătoare ac!iunii coniinei. 6oxicitatea se manifestă prin excita!ie nervoasă, apoi paralizie # fumată ca drog. 6UF-+ (unt medicamente mai sigure şi mai eficiente pentru ac!iunile atribuite măturii. PR9%9=IR9 + $acă se doreşte o plantă medicinală sau aromatică pentru răceală, se poate încerca coaja de ulm sau nalba, podbalul fiind suspect că ar con!ine toxine cauzatoare de cancer al ficatului. M$A+ (ingura valoare terapeutică, pe care o au frunzele este de fluidificare a secre!iilor rino#faringiene 4pentru tuse5. 6UF-+ Eici florile şi nici frunzele nu pot fi folosite în siguran!ă pentru scopuri medicinale.
M$A+ izomul con!ine alantonină. 2on!ine alcaloizi depresan!i pentru centrii nervoşi. 6ătăneasa con!ine mari cantită!i de mucilagii şi
Mtrguna
Eesigur
Eesigur
G
G
&
Eesigur
&
=
1
G
4 Etropa !elladonna5
Filur
4 9up7rasia officinalis5
tanin. 6UF-+ Att rădăcina ct şi frunzele acestei plante s#au demonstrat a fi carcinogene pentru şobolani. PR9%9=IR9 + %n component al :băuturii vrăjitoarelor/, denumirea sa latina înseamnă :frumoasa doamnă/, dar denumirile sale populare de :umbra nop!ii/ sau :transă/ sunt mult mai reprezentative. -ste otrăvitoare. $%L-+ (eva plantei poate cauza dermatită. 7amenii care manipulează aceste plante pot face erup!ii veziculo#pustulare pe fa!ă şi pot manifesta probleme ale acomodării vizuale. 7(-+ "roprietă!ile sale sunt sedative, narcotice, calmante şi, ca toate medicamentele ac!ionează asupra sistemului nervos central+ în doze mici stimulează, iar în doze mai mari paralizează. 7trăvirea se manifestă în timp de 1 minute după ingerare prin uscăciunea gurii, arsuri în gt, pupile dilatate, sete intensă, vedere dublă, ame!eli, arsuri în stomac, grea!ă, halucina!ii, vorbire incoerentă, un puls foarte slab şi rapid. PR9%9=IR9 + $eşi poetul 9ilton a trimis un înger care să cure!e privirea lui Adam cu ea, această floare care arată ca ochi injecta!i poate răni, mai ales dacă nu este sterilizată. $%L-+ -xperimentele germane au arătat că 1G pnă la >G de picături de tinctură pot induce+ confuzie şi cefalee0 presiune violentă a ochilor, cu lăcrimare, mncărime, înroşire0 vedere slăbită, fotofobie, slăbiciune generală, strănutat, ame!eli, 1/
$egeţel
Eesigur
&
G
G
1
Eesigur
(iguran!ă nedefinită
1
;
=
&
Eesigur
G
G
&
Eesigur
Eesigur
G
G
&
4 -igitalis purpurea5
'ecete galben
4 <:drastis canadensis 5
Cucut
4?onium maculatum5
Ciumfaie! laur
4 -atura 10
dureri de din!i, constipa!ie, tuse, dispnee, căscat, insomnie, poliurie. 6UF-+ Eici unul dintre constituen!i nu este cunoscut să posede vreo proprietate terapeutică pentru tratamentul bolilor ochilor. $%L-+ 9ulte fatalită!i au rezultat din ingestia dege!elului. (imptome de otrăvire cu dege!el includ+ gre!uri, diaree, dureri de stomac, dureri severe de cap, tahicardie, puls neregulat, crize de tremurături, convulsii şi chiar moarte. 7(-+ $igitalina are o ac!iune cumulativ şi dacă este administrat relativ des în doze relativ mici, poate induce simptome de otrăvire. PR9%9=IR9A Această plantă extrem de amară provoacă gre!uri. Eu are efect sub dozele :aproape toxice/. $%L-+ 7 supradoză 4chiar şi extern5 poate cauza ulcera!ii severe. 7(-+ Acest drog minunat natural este nontoxic, antiseptic noniritant, care att vindecă, ct şi înmoaie suprafa!a corpului şi poate fi folosit pe ct de frecvent se doreşte 6UF-+ -fectele sale sunt prea nesigure pentru a fi terapeutic folositor # medicament interesant, însă lipsit de valoare. 7(-+ n timpurile vechi se folosea ca otravă. (ocrate, condamnat la moarte, a ales să bea această otravă din propria mnă.
PR9%9=IR9 + 9ulti oameni au murit încercnd să se
stramonium5
drogheze cu această plantă. Calucina!iile pot fi plătite cu un ritm al inimii neregulat, hipertensiune şi convulsii. M$A+ 7 plantă otrăvitoare. A fost folosită greşit pentru producerea de efecte halucinogene. $%L-+ 2onsecin!e obişnuite ale otrăvirii cu aceasta sunt tulburarea vederii, dilatarea pupilelor, delir, cteodată se ajunge pnă la nebunie. 7(-+ (upradoza este în general fatală.
Ienupr
Eesigur
BA(
1
;
=
Aemn dulce
Eesigur
BA(
1
;
=
4 Nuniperus communis 5
4Gl:c:rr7iza gla!ra5
PR9%9=IR9A Eu este toxic în doze mici folosit pentru a aroma ginul 4deşi se poate crede asta diminea!a următoare5. $ar în doze mici repetate poate cauza convulsii şi probleme la rinichi. $%L-+ Intern, simptome de la supradoză sau dureri în zona rinichilor, diureză puternică, albuminurie, hematurie, bătăi ale inimii accelerate şi presiune ridicată a sngelui şi rareori, apari!ia convulsiilor, metroragie şi mai rar avort. 6UF-+ n timp ce există medicamente diuretice şi carminative mai sigure şi mai eficace folosirea ienupărului în medicina populară ar trebui abandonată. PR9%9=IR9A 7ricine cu probleme de inimă şi tensiune ar trebui să o evite. $%L-+ n timp ce poate uşura ulcera!iile peptice, umflarea fe!ei şi a membrelor poate fi un efect secundar. 6UF-+ $eşi are o aromă plăcută şi poate avea de asemenea utilitate în tratarea răcelii, trebuie să nu se uite că este de asemenea un drog puternic. $oze mari pe 1
Eesigur
&
1
&
1
Aobelia
Eesigur
Eesigur
1
G
1
Mtrguna american
Eesigur
Eesigur
1
G
&
Eesigur
Eesigur
G
&
&
Rdcina "ieţii! splcioasa
4'enecio aureus 5
4 $o!elia inflata5
4 Podop7:llum peltatum5
Mandragora 11
perioade lungi de timp sunt foarte toxice. PR9%9=IR9 Eumele său arată vechea sa folosire, uşurnd durerile naşterii. 2ercetările arată că are un efect redus pe uter şi mai rău chiar, poate vătăma ficatul. 6UF-+ $in cauza prezen!ei senecioninei, planta nu este indicată pentru folosire. PR9%9=IR9 + -ste mortală. 2teodată aduce un ajutor pentru pierderea greută!ii # efectul ei se datorează faptului că+ :cei mai mul*i indi+izi nu mănâncă mult atunci când au gre*uri/, spune o carte. "oate fi fatală. $%L-+ 9oartea poate rezulta din folosirea improprie, ca remediu casnic. 7(-+ Acesta este un remediu foarte folositor şi valoros, dar trebuie folosit cu mare grijă, deoarece a cauzat moartea, folosit în mod greşit. 6UF-+ Administrată în doze normale, produce dilatarea bronhiilor şi creşte rata respira!iei, dar supradozele au ca efect depresia respiratorie, precum şi alte efecte secundare nedorite precum edeme, bătăile de inimă rapide, presiunea scăzută a sngelui şi chiar comă urmată de moarte. PR9%9=IR9 + 2hiar dacă este denumită :mătrăguna americană/sau :europeană/ sau :mărul lui (atan/, mătrăguna este toxică. (pecia europeană distruge inima, iar specia americană irită intestinele. M$A+ 9ătrăguna americană este un narcotic otrăvitor similar cu beladona. -#9 + $ozele mari pot
4 >andragora officinalis5
Gâscul american
Eesigur
Eesigur
1
G
1
Eesigur
Eesigur
1
G
1
Eesigur
BA(
=
&
=
Eesigur
BA(
=
&
=
4 P7oradendron serotinum5 sau
Gâscul european
4%iscum al!um5
usuiocul cerbilor american
4
4 >ent7a pulegium, >ent7a longifolium5
cauza ame!eli, inflamarea stomacului şi a intestinelor, ceea ce s#a dovedit a fi fatal. Amerindienii o foloseau în ritualuri sinucigaşe. 7(-+ 9andragora este un iritant puternic pentru intestine, fiind un emetic şi purgativ. $acă este folosită greşit, poate fi periculoasă. izomul este otrăvitor. PR9%9=IR9 + Ingestia de boabe şi frunze poate cauza o dereglare a ritmului cardiac şi eventual moarte. $%L-+ Au fost raportate decese în urma ingestiei de boabe. 2opii au suferit frecvent de convulsii epileptiforme în urma ingestiei de boabe. 6UF-+ 6oate studiile ştiin!ifice recente focalizează asupra naturii toxice a Intregii plante, în special a boabelor, dar şi a frunzelor, att ale speciei americane ct şi a speciei europene. Astfel că folosirea produsului ca remediu sau ca băutură trebuie evitată cu desăvrşire. $%L-+ Att uleiul din busuiocul cerbilor american ct şi cel european consistă din KR pnă la ?=R pulegionă şi sunt de aceea foarte toxice, cauznd probleme severe ale ficatului, chiar în cantită!i relativ mici. 6UF-+ $acă uleiul de busuiocul cerbilor poate induce într#adevăr avort, aceasta se întmplă doar în doze letale sau aproape letale. Asemenea cantită!i nu ar fi ob!inute în mod normal din consumarea ceaiului preparat din această plantă.
111
Cârmâz
Eesigur
(iguran!ă nedefinită
G
&
G
Girnanţ! ruta de grdin
Eesigur
BA(
=
G
=
4 P7:tolacca americana, P. decandra5
4 Ruta gra+eolens 5
112
PR9%9=IR9 + 2uvntul pentru această plantă este :nu/ şi ar trebui să fie scris cu neon. Eu are nici un efect benefic, iar copii care au mncat boabele negre ale acestei plante au murit. M$A+ -fectele narcotice erau observate. -ra folosită intern în reumatismul cronic, dar nu este folositaore terapeutic şi nu mai este prescrisă. (upradozele erau cteodată fatale. $%L-+ 2red că descrierea lui 6ler 4 a se vedea mai jos5 poate ajuta pe oricine a avut un incident cu această plantă. 6UF-+ Această plantă nu este folositoare terapeutic, pentru nimic. "oate să se comporte ca vomitiv sau ca purgativ, dar acestea deoarece este extrem de toxică. PR9%9=IR9 + 'ei regreta dacă vei mirosi rută @ "oate fi eficace aşa cum se pretinde+ ca insecticid. Intern este probabil să cauzeze erup!ii, poate irita stomacul, rinichii, poate chiar induce avort. $%L-+ -ste o otravă acro# narcotică în doze excesive # intern şi extern # extrem de iritant şi înroşeşte pielea. %leiul, foarte periculos pentru că provoacă avort. 9anipularea frunzelor, florilor şi3sau a fructelor poate produce eritem, arsuri, mncărime şi vezicare. 7(-+ %leiul produce în mod eficient avortul şi în doze mari produce iritare nervoasă. -ste otrăvitor, dar arareori cauzează moarte. 6UF-+ -ste pu!in probabil ca acestă plantă să aibă o ac!iune antispasmodică, existnd o îndoială apreciabilă asupra ei # în
Funtoare
&
Eesigur
1
=
;
Eesigur
&
=
;
1
Eesigur
Eesigur
1
G
1
4 <:pericum perforatum5
Fasafras! dafin american
4'assafras al!idum5
Ebligean
4 Ecorus calamus5
special pentru folosirea în stare proaspătă. 9edicinal acestă plantă, proaspătă sau uscată, nu este recomandată pentru nimeni şi sub nici o circumstan!ă nu trebuie să fie administrată femeilor însărcinate. $%L-+ Fa oi poate duce la pierderea lnii, umflarea fe!ei, iritarea generalizată a pieii, pierderea apetitului şi cteodată pierderea vederii. 6UF-+ 9ajoritatea activită!ilor raportate despre plantă sunt datorită prezen!ei hipericinei ca pigment de înroşire a pielii. $oze foarte mici de hipericină produc o ac!iune tonică şi uşor tranchilizantă oamenilor, aparent prin creşterea fluxului sanguin capilar. educerea fragilită!ii capilare este o altă ac!iune înregistrată a compusului. PR9%9=IR9 + 7 lingură de ulei volatil cauzează degenerarea inimii, ficatului şi a rinichilor. $%L-+ (afrolul şi uleiul de sasafras sunt interzise pentru folosirea alimentară. 6UF-+ (afrolul era recunoscut ca agent carcinogenic pentru şobolani şi şoareci. Att uleiul de sasafras, ct şi safrolul erau interzise de ctre M$A ca aromatizan!i în produsele alimentare. "lanta nu are de fapt nici o utilitate terapeutică. PR9%9=IR9 + Această floare asemănătoare cu cala a căzut în dizgra!ie cnd studiile pe animale au arătat că provoacă probleme de inimă, ficat şi chiar cancer. M$A+ %leiul de stnjenel varietatea Oammu este 113
Getrice
Eesigur
&
=
=
=
&
Eesigur
1
&
&
4"anacetum +ulgare5
Falb moale
4 9uon:mus atropurpurea5
114
cancerigen. $%L-+ %leiul de calamus era dovedit a fi cancerigen, probabil datorită con!inutului de asaron şi safrol. (#a dovedit că posedă o toxicitate considerabilă în studiile de nutri!ie pe termen lung a şobolanilor. 6UF-+ (tudiile pe animale mici au implicat hrănirea cu acest drog pe perioade lungi de timp. Eu este indicat pentru consumul uman ocazional. Ideea este că aceasta nu are nici o abilitate terapeutică care nu este asigurată mai eficace de alte medicamente. $ar se foloseşte ca agent de aromatizare, ceea ce nu mai poate fi trecut cu vederea. $%L-+ %leiul său este foarte toxic şi trebuie folosit doar cu precau!ii extreme. Tece picături din acest ulei pot fi letale. 'etricea, se spune că este interzisă pentru comercian!ii de plante medicinale şi aromatice şi nici nu poate fi vndută ca plantă uscată prin poştă. (imptomele otrăvirii interne cu vetrice includ puls rapid şi slab, gastrite severe, spasme violente şi convulsii. 7(-+ -ste periculos dacă este folosit în cantită!i mari şi supradozele au cauzat incidente fatale. -ste mai sigur dacă este folosit doar extern. M$A+ "rincipiul otrăvitor nu era complet identificat. Faxativ. $%L-+ Această specie este probabil toxică. Ingestia de fructe şi frunze poate cauza vomă, diaree, slăbiciune, frisoane şi convulsii urmate în aproximativ 1= ore de
inconştien!ă.
'elin
4 Ertemisa a!sint7ium5
Eesigur
Eesigur
1
G
1
PR9%9=IR9 + -ste un depresant al sistemului nervos. M$A+ 2on!ine ulei volatil care este o otravă narcotică activă. $%L-+ Molosirea obişnuită sau în doze mari cauzează convulsii, insomnie, gre!uri, coşmaruri, nelinişte şi ame!eli. 6UF-+ "elinul şi#a cştigat reputa!ia sinistră de otravă subtilă atunci cnd a devenit ingredientul principal în băutura alcoolică denumită absint. "ractic, fiecare !ară civilizată în lume a oprit prepararea sau consumul de absint.
11&
11. Fcopurile culti"rii plantelor medicinale
$in punct de vedere economic valorificarea plantelor medicinale şi aromatice poate fi rezolvată prin introducerea lor în cultură # aceasta avnd un pronun!at caracter horticol, decorativ şi de protec!ie ecologică. 7biectivele urmărite sunt+ # aclimatizarea unor specii care nu cresc spontan în flora noastră 4 -igitalis purpurea din vestul -uropei, $a+andula angustifolia din bazinul mediteranean, 'olanum laciniatum din Australia5. # asigurarea cantită!ilor necesare la speciile indigene de la care se ob!in, din flora spontană, cantită!i mult prea mici fa!ă de consum 4 Etropa !ellandonna, ?arum car+i, -igitalis lanata 5 # ocrotirea plantelor rare, dintre care unele sunt deja declarate monumente ale naturii 4 Engelica arc7angelica, Gentiana lutea5. # ob!inerea unui produs mai valoros, mai bogat în principii active, mai omogen, mai aspectuos la plantele cultivate dect la cele din flora spontană 4 G:psop7ila paniculata, >atricaria c7amomilla, %aleriana officinalis etc.5 2ultura plantelor medicinale şi aromatice prezintă numeroase avantaje+ # recoltarea poate fi facută în perioda optimă, cnd con!inutul în principii active este cel mai ridicat. # uscarea poate fi efectuată imediat după recoltare, în cele mai bune condi!ii sau produsul poate prelucrat în stare proaspătă. # posibilitatea valorificării unor terenuri neproductive sau slab productive, protec!ia solului, prevenirea eroziunii 8 astfel+ pe nisipuri se pretează Gl:c:rr7iza gla!ra, G:psop7ila paniculata,
11(
11/
110
11
Referinţe bibliografice +în ordine cronologic,
1. N%IA, A., 1?HH 8 Plantele noastre medicinale U îndrumări practice pri+itoare la cunoaşterea, adunarea şi între!uin*area lor , -ditura "oporul omn, 6imişoara =. 67$7, I., 1?>K 8 >ic atlas de plante din flora Repu!licii 'ocialiste România, -ditura $idactică şi "edagogică, Nucureşti ;. 7'-E_A, I., 1?>K U Plante floricole perene de parcuri şi gradini, -ditura Agrosilvică, Nucureşti H. 2E%, I., '., 1?<1 U Plante melifere, -ditura 2eres, (ibiu . "AFA$-, F., "-$A, 9., 1?<; 8 Er7itectura peisageră, -ditura 2eres, Nucureşti >. FATA, A., `2T, B., 1?< 8 Plante medicinale şi aromatice, -ditura 2eres, Nucureşti <. "AFA$-, F., "`%E, m, 1?<> U lora spontană U sursă de plante pentru spa*iile +erzi , -ditura (crisul omnesc, 2raiova K. N%6%`, '., 1? 8 ?ultura plantelor medicinale aromatice , -ditura $acia, 2luj# Eapoca 1=. 2%6%I, B., '., 6IM, A., 1??< 8 ?ompendiu de !otanică medicală , -ditura Nrumar, 6imişoara 1;. FA(2`, I., 1??K 8 "erapie florală U înfrumuse*a*i+ă caracterul cu autorul plantelor , -ditura Anima 9undi, Nucureşti 1H. 2I72FAE, ', =GGG 8 lora ilustrată a României U Pteridop7:ta et 'permatop7:ta , -ditura 2eres, Nucuresti 1. 27F-2_IA /Grădina mea de +is /, =GGG, -ditura Nurda omnia, Nucureşti 1>. 9AIAE, (., M., =GGG 8 6otanica românească, -ditura "aideia, Nucureşti 1<. P-FA%, -., =GGG U Plante de apartament , -ditura 2eres, Nucureşti 1K. N-N-2-A, A., 2-E-(2%, A., B7IAE, 9., 97I(%2, A., 67"7, 6., =GG1 8 -ic*ionar englezromăn de specialitate înA agricultură, !iologie, sil+icultură , -ditura 9arineasa, 6imişoara 1?. 27F-2_IA /Grădina mea de +is /, =GG1, -ditura Nurda omnia, Nucureşti =G. 'IP7I%, $., =GG1 8 Istoria grădinilor şi parcurilor , -ditura 9irton, 6imişoara =1. A(-E-, B., B., =GG= 8 9lemente de ecologie generală, -ditura 7rizonturi %niversitare, 6imişoara ==. NI7, '., =GG= 8 "erapii alternati+e U aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia, -ditura "olirom, Nucureşti =;. 27F-2_IA /Grădina mea de +is /, =GG=, -ditura Nurda omnia, Nucureşti 1?.27E(6AE6IE-(2%, 9., 2I(6-A, '., 2(-B, A.#9., M-(T6, B., C-E6-A, (., 9I2F-, M., 972AE, 2., "%P2AP, 9., P%6-%, AF., =GG= 8 Grădina 6otanică QEleHandru 6orza8 din ?lu=apoca, -ditura "resa %niversitară 2lujeană, 2luj#Eapoca =G.MI(2C-, -., =GG= 8 -ic*ionarul plantelor medicinale, g7id practic pentru culti+area,
