CUPRINS
CAPITOLUL I – NOŢIUNI INTRODUCTIVE I NTRODUCTIVE
4
I.1. Introducere
4
I.2. Motivarea alegerii temei
5
I.3. Obiectivele lucrării
5
CAPITOLUL II – ANATOMIA ANATOMIA FUNCŢIONALĂ ŞI PA PATOLOGIA TOLOGIA GENUNCHIULUI GENUNCHIULUI
7
II.1. Anatomia Anatomia genunchiului
7
II.1.1. II.1.1. Suprae Supraețe o!oa!e o!oa!e
1"
II.1.2. #igamente
2$
II.1.3. %iomecanica genunchiului
22
II.1.4. %iomecanica articula&iei emuro'tibială
23
II.1.5. (atologia genunchiului
3$
II.1.). Simptomatologia le*iunilor de meni!c
32
II.2. +ratament +ratament recuperator
33
CAPITOLUL III –DESFĂŞURAREA CERCETĂRII CERCETĂRII
47
III.1. Ipote*a de lucru
47
III.2. (re*enta (re*entarea rea lotului lotului de !ubiec !ubiecți
47
III.3. Metode de cercetare
5$
III.3.1. III.3. 1. Anamne*a
5$
III.3.2. III.3. 2. +e!tarea +e!tarea or&ei mu!culare
51
III.3.2. ,valuarea durerii
51
III.3.2. ,valuarea deicitului unc&ional
52
III.3.2. (rogramul de recuperare
54
III.3.2. (rogramul -inetic
55
III.4. e*ul e*ultatel tatelee obținute
5/
III.5. 0onclu*ii i propuneri
73
BIBLIOGRAFIE
75
3
CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE INTRODUCTIVE I.1. INTRODUCERE enunchiul e!te cea mai mare articula articulație importantă a corpului. corpului. (rin po*i po*iția !a prin prin rolul rolul !ău n biome biomecani canica ca !tatică !tatică și dinamică dinamică a membrului membrului inerior inerior ca și prin !laba !a acoperire acoperire cu cu țe!uturi moi moi el e!te deo!ebit deo!ebit de predi!pu! predi!pu! și vulnerabil vulnerabil att la traumati!mele directe ct și la cele indirecte. enunc enunchiu hiull !ueră !ueră și n ca*ul ca*ul unor mobili* mobili*ări ări impu!e impu!e de tratam tratament entul ul anumito anumitor r aecțiuni !au traumati traumati!me. !me. (articula (articularitate ritateaa recuperării recuperării con!tă n !trn!a !trn!a interdepend interdependen ență dintre dintre unc ția articulară articulară mu!culaturii !ale. și valoarea anatomo'uncțională a mu!culaturii #a genunchi genunchi ntlnim ntlnim toate tipurile tipurile de traumati!m traumati!mee și le*ări a tuturor tipurilor tipurilor de !tructuri articulare. #e*iuni #e*iuni ale părților moi6 ' tegumente tegumente și țe!ut celular !ubcutanat contu*ii contu*ii plăgi plăgi ar!uri8 ar!uri8 ' tendoane tendoane și mușchi ntinderi ntinderi rupturi rupturi !ecționări ionări de*in!er de*in!erț ii8 ' va!e va!e și nervi nervi rupturi rupturi !ec !ecționări ionări 8 #e*iuni o!oa!e deran9amente trabeculare i!uri racturi8 ale6 ' epii*elor emurale tibiale !au peronale ' rotulei #e*iuni articulare ' plăgi articulare ' rupturi ligamentare ' entor!e ' lu: lu:aații ' le*iuni meni!cale uptura de meni!c e!te un accident !urvenit pe o meni!copatie pree:i!tentă care a creat o degenere!cență cu !au ără depunere de calcar.Se calcar.Se poate pre*enta ca ruptură longitudinală completă care e!te caracteri!tică mai ale! meni!cului e:tern8 !au ca ruptură oblică !au combinată combinată cu de*in! de*in!er erție.
4
I.2 MOTIVA I.2 MOTIVAREA REA ALEGERII TEMEI
Am ale! ale! acea!t acea!tăă temă temă deoar deoarece ece am ob!erv ob!ervat at că cea ma maii !olici !olicitat tatăă articu articula la ție a membrelor membrelor inerioare inerioare pune pune probleme probleme de multe multe ori !portivilor !portivilor de perorma perormannță precum și per!oanelor obișnuite care practică practică activități !portive de plăcere. plăcere. ;eoarece genunchiul repre*intă !egmentul mobil al aparatului locomotor con!ider că buna uncționare a ace!tei articula ții repre*intă punctul cel mai important n de!ășurarea activităților de *i cu *i a per!oanelor. per!oanelor. 0on!iderat și cea mai mare articulație a !cheletului corpului omene!c !e remarcă prin interven intervenția și particip participarea area genunchi genunchiului ului la a!igur a!igurarea area condi condițiilor pe pe care care orto!t orto!tati!m ati!mul ul și locomo locomoția le reclam reclamă. ă. Avnd vnd n vedere că orice !port practicat ie de perormanță !au de plăcere !olicită membrele inerioare ruptura de meni!c e!te unul dintre accidentele oarte de! ntlnite. +rebuie +rebuie acută preci*area că patologia genunchiului inlamatorie n ca*ul bolii reumati!male și de !tructură o!teo'articulară o!teo'articulară la care care !e a!ocia*ă a!ocia*ă le*iunile meni!cale meni!cale e!te de!tul de recventă și nu totdeauna ără repercur!iuni a!upra calității locomo locomoției. (atologia genunchiului genunchiului !e ace remarcată și prin patologia meni!cală. ecuperarea po!t'operatorie e!te nece!ară pentru prevenirea anchilo*ei și redoarei articulare.
I.3. OBIECTIVELE LUCRĂRII LUCRĂRII
,!te cuno!cut cuno!cut că orice program program -inetic -inetic are ca !cop revenirea revenirea clientului clientului la !tarea !tarea uncțională avută naintea mbolnăvirii
5
Obiectivele care vi*ea*ă inalități core!pund idealului de recuperare a !ănătă ții con!iderată parțial și temporar pierdută 8. =n rol important l are aplicarea corectă a mi9loacelor a-inetice po!turări drena9e imobili*ări tehnici de acilitare pentru rela:are și!au !timulare repre*intă un rol
oarte important.
(rintre principalele obiective ale -inetoterapiei !e rega!e!c și obiectivele pre*entei lucrari6 ' promovarea rela:ării ' reeducarea !en!ibilității ' corectarea po!turii și aliniamentului corpului și a !egmentelor !ale ' educarea
)
CAPITOLUL II ANATOMIA FUNCȚIONALĂ ȘI PATOLOGIA GENUNCHIULUI II. 1. ANATOMIA GENUNCHIULUI
enunchiul repre*intă !egmentul mobil al aparatului locomotor care leagă coap!a de gambă.
SCHELETUL GENUNCHIULUI Scheletul genunchiului e!te repre*entat de e:tremitatea inerioară a o!ului coap!ei emurulde e:tremitățile !uperioare ale celor două oa!e ale gambei tibia și peroneu și de un o! propriu al regiunii rotula. ,:tremitatea inerioară a emurului prelungește corpul la partea lui di!tală mărindu'și progre!iv dimen!iunile att n !en! tran!ver!al ct și n !en! antero'po!terior a9ungnd !ă aibă o ormă neregulată. #a partea ei anterioară e:tremitatea inerioară a emurului pre*intă o trohlee de orma unui mo!or alcătuită din șanțul trohleei și două ver!ante laterale care !e nclină una către alta. #a partea lui po!terioară șanțul trohleei !e continuă cu o mare !cobitură !cobitura intercondiliană care mparte e:tremitatea inerioară a emurului ntr'un condil e:tern și un condil intern ultimul terminndu'!e mai 9o! dect primul.Ambii condili alungiți po!terior dau e:tremității o ormă de volută. (e ețele interne ale celor doi condili !e in!eră e:tremită țile pro:imale ale ligamentelor ncrucișate. ?ața laterală a condilului intern pre*intă o tubero*itate pe care !e in!eră ligamentul lateral intern al articulației genunchiului.+ot pe acea!tă ață !e mai ală și tuberculul care oeră in!erție marelui aductor și o mică o!etă pentru in!erția gemenului intern al tricep!ului !ural. ?ața laterală a condilului e:tern pre*intă de a!emenea o tubero*itate pe care !e in!eră ligamentul lateral e:tern al articulației genunchiului. @napoia ace!tei tubero*ități !e in!eră gemenul e:tern al tricep!ului !ural și popliteul. ,:tremitățile !uperioare ale tibiei și peroneului vor i de!cri!e n totalitatea lor la gambă.
7
otula !au patela e!te un o! !curt !ituat la a ța anterioară a genunchiului. ă*ută din ață rotula are o ormă apro:imativ triunghiulară ba*a iind așe*ată pro:imal iar vrul di!tal.ă*ută din proil are orma unei lentile concavo'conve:e. ?ața anterioară conve:ă a rotulei vine n contact nemi9locit cu a!cia genunchiului și tegumentele. ?ața po!terioară concavă e!te articulară. (e ba*a și marginile ei !e in!eră tendonul cvadricipital iar la vr tendonul rotulian. otula e!te a!tel nglobată n largul tendon di!tal de in!erție al cvadricep!ului iind con!iderată ca un o! !e!amoid al ace!tuia.
Femuu! ,!te un o! lung cel mai lung o! al corpului8 și pereche care ormea*ă !ingur !cheletul coap!ei. (e !chelet e!te oblic ndreptat de !u! n 9o! și latero'medial. 0nd călcile !unt lipite cele două emure !e ating prin epii*ele lor inerioare.Acea!tă oblicitate e!te mai accentuată la emei deoarece pelvi!ul e!te mai larg dect la bărbați. ?emurul pre*intă de !tudiat corpul și două epii*e.
O"e#$%e Se așea*ă n !u! e:tremitatea cotită medial !upraa ța !erică și articulară a ace!tei
e:tremități po!terior marginea cea mai a!pră a o!ului.
C&'u! ( )&'u* +em&"* , (re*intă o ușoară curbură cu concavitatea po!terioară. 0orpul e!te pri!matic triunghiular și
deci vom avea de de!cri! trei ețe și trei margini. ?ața anterioară conve:ă și netedă e!te acoperită de mu șchiul va!t intermediarB a ța
laterală dă in!erție mușchiului va!t intermediar ața medială nu are nici o particularitate. Marginile medială și laterală !unt puțin pronunțate.Marginea po!terioară e!te rugoa!ă groa!ă proeminentă și !e numește linia a!pră. ,a !trăbate de !u! n 9o! corpul emurului și ne'a !ervit la orientarea lui. #inia a!pră pre*intă o bu*ă laterală labium laterale 8și o bu*ă medială labium mediale 8. 0ele două bu*e și inter!tițiul dintre ele dau in!erție unei !erii de mușchi6 va!tul lateral va!tul medialadductorul mare adductorul lung adductorul !curt și bicep!ul emural.
@n porțiunea !uperioară linia a!pră !e triurcă dnd6 18 o ramură laterală numită tubero*itatea gluteală tubero!ita! glutea 8 pentru mușchiul gluteu mareB ramura !e termină la nivelul epii*ei !uperioare a o!ului lngă
/
trohanterul mare tran!ormndu'!e la ace!t nivel uneori ntr'un adevărat tubercul numit trohanterul al treilea trochanter terț iu! 8 28 o ramură medială ce !e continuă cu linia intertrohanterică de pe epii*a !uperioară pe ea !e in!eră mușchiul va!t medial 38 o ramură mi9locie pe care !e in!eră mușchiul pecniteu. @n porțiunea inerioară linia a!pră !e biurcă delimitnd o !upraață triunghiulară numită ața poplitee.
E'"+"-% *u'e"&% (re*intă capul colul și două tubero*ități numite marele și micul trohanter. ,pii*a !uperioară e!te legată de corp printr'un col chirurgical.
C%'u! ( )%'u$ +em&"* , ,!te articular și repre*intă două treimi dintr'o !eră.(re*intă o!eta capului ovea capiti! emori! 8 pentru in!erția ligamentului capului emoral.
C&!u! ( )&!!um +em&"* , ,!te o coloană o!oa!ă puternică turtită anteropo!terior care unește capul cu re!tul o!ului. ,!te ndreptat oblic de !u! n 9o! și mediolateral și ormea*ă cu diai*a unghiul de nclinație care mă!oară 125'13$ grade. A:ul colului ormea*ă cu a:ul tran!ver!al al e:tremității inerioare un alt unghi numit unghiul de declinație. A:ul tran!ver!al ce trece prin condilii emurali ră!punde planului rontal al corpului pe cnd ai colului e!te oblic nainte și medial.Ace!te două a:e determină unghiul de declinație care mă!oară n medie 12 grade. Modiicările unghiului de nclinație și declinație !e repercutea*ă a!upra atitudinii membrului inerior. Mărirea unghiului de nclinaț ie are ca re*ultat deducerea membrului inerior n abducție co:a valga 8.Inver! micșorarea lui imprimă adducția membrului inerior co:a vara 8.Mărirea unghiului de declinație pune membrul inerior n rotație medială. Micșorarea !au reducerea lui la *ero duce membrul inerior n rotație laterală. reutatea corpului !e tran!mite de la ba*inul o!o! la membrul inerior liber prin colul emurului.;irecția orțelor ce !e tran!mit !olicită din partea colului o mare re*i!tență ceea ce e:plică arhitectura lui trabeculară deo!ebit de comple:ă alcătuită dintr'un !i!tem de bolți.
"
;upă vr!ta de 5$ de ani !i!temul trabecular ncepe !ă !e re!oarbă iar cavitatea medulară !e continuă n epii*a !uperioară. reutatea corpului și re!orbția o!oa!ă avori*ea*ă racturile colului. ?ormarea calu!ului iind mai diicilă ace!te racturi au un caracter oarte grav. ;in punct de vedere de!criptiv colul pre*intă două e țe 6 anterioară și po!terioară. ?ața anterioară e!te limitată lateral prin linia intertrohanterică linea intertrochanterica 8 iar cea po!terioară prin crea!ta intertrohanterică cri!ta intertrochanterica 8.
T&/%#$eu! m%e ( $&)/%#$e m%0& , ,!te o proeminență patrulateră ce continuă n !u! corpul emurului. (e a ța lui medială !e gă!ește o!a trohanterică o!!a trohanterica 8 n care !e in!eră mu șchiul obturator e:tern.+rohanterul mare dă in!erție unor mușchi care une!c pelvi!ul cu emurul numi ți din acea!tă cau*ă mușchi pelvitrohanterieni gluteu mi9lociu gluteu mic piriorm etc. 8. +rohanterul mare !e poate palpa cu ușurință pe ața laterală a coap!ei.
T&/%#$eu! m") ( $&)/%#$e m"#& , ,!te o proeminență mamelonată !ituată la partea po!teroinerioară a colului. (e el !e in!eră mușchiul iliop!oa!. +rohanterul mare și mic !unt uniți prin linia intertrohanterică !ituată anterior 8 și prin crea!ta intertrohanterică mai proeminentă ca precedenta !ituată po!terior 8 care dă in!erție mușchiului pătrat emural.
E'"+"-% "#+e"&% ,!te un ma!iv volumino! mai ntin! n !en! tran!ver!al dect n !en! anteropo!terior. ,!te ormată din două proeminențe articulare puternice numite condili. Anterior cei doi condili converg !pre o !upraață articulară numită ață patelară n timp ce po!terior condilii !unt !eparați de o o!ă adncă numită o!a intercondilară.
F%ț % '%$e!% ( +%)"e* '%$e!!%"* , Are orma unei trohlei cu un șanț anteropo!terior ce !epară două povrnișuri.
C&#"!""
1$
Sunt n număr de doi dintre care unul medial condClu! mediali! 8 și celălalt lateral condClu! laterali!8. ,i diverg anteropo!terior delimitnd a!tel o!a intercondiliară menționată. 0ondilul medial e!te mai ngu!t ca cel lateral și de!cinde mai 9o! ca ace!ta grație ace!tei particularități coap!a ormea*ă cu gamba un obtu* de 17$' 175 grade de!chi! lateral. =nghiul e!te mai accentuat la emei dect la bărbați. 0nd condilul medial de!cinde prea mult re*ultă o deormare numită genu valgum caracteri*ată printr'o oblicitate mai mare a emurului proiecția medială a genunchiului și diminuarea unghiului lateral !ub 145 grade. Situația inver!ă cnd unghiul dintre coap!ă și gambă e!te de!chi! medial con!tituie genu varum. ?iecare condil pre*intă trei ețe6 articulară intercondiliară și cutanată. ?ețele articulare continuă napoi cele două povrni șuri ale eței patelare și de!criu o curbă anteropo!terioară cu ra*a de!cre!cndă de la 43 mm n partea anterioară 8 la 1) mm n partea po!terioară 8. ?ețele intercondiliare !e prive!c ntre ele și delimitea*ă o!a intercondiliară o!!a intercondClari! 8.(e ețele intercondiliare !e in!eră ligamentele ncrucișate ale articulației genunchiului. ?ețele cutanate !unt accidentate. (re*intă cte o proeminen ță numită epicondil medial epicondClu! mediali! 8 re!pectiv epicondil lateral epicondClu! laterali! 8 pe care !e in!eră ligamentele colaterale ale articulației genunchiului. ;ea!upra și napoia epicondilului medial !e gă!ește o altă proeminență tuberculul adductorului tuberculum adductorium 8 pe care !e in!eră mușchiul adductor mare. #ngă ace!t tubercul !e in!eră capul medial al mușchiului ga!trocnemian. ?ața cutanată a condilului lateral dă in!er ție capului lateral al mușchiului ga!trocnemian și mușchiului popliteu.
0ondilii și epicondilii emurali !e pot palpa cu ușurință de o parte și de alta a patelei. ;e a!emenea !e poate palpa tuberculul adductorului imediat dea!upra și napoia epicondilului medial.
11
?ig. 1. ?emurul vă*ut anterior și po!terior 1
P%$e!%
1
ictor (apilian DAnatomia OmuluiE ol. I Aparatul #ocomotor,diț ia a a ,ditura ;idactică Ș i (edagogică'%ucurești 1"74
12
(atela !au rotula e!te un o! !curt turtit și pereche !ituat n tendonul mușchiului cvadricep! emural. (re*intă de !tudiat ba*a vrul două ețe și două margini.
O"e#$%e Se pune n !u! ba*a po!terior a ța articulară și lateral povrnișul cel mai larg al ace!tei
ețe.
F%ț % %#$e"&% ( +%)"e* %#$e"& , ,!te conve:ă și rugoa!ă.
F%ț% %$")u!% ( +%)"e* %$")u!%"* , *%u +%ț % '&*$e"&% ,!te de!tinată articulației cu ața patelară a emurului. (re*intă o crea!tă verticală și două povărnișuri. ;in ace!te două povrnișuri cel lateral e!te mai mare.
B%-% ( %*"* '%$e!!%e , (rivește in !u!.
V+u! ( %'e4 '%$e!!%e , (rivește in 9o!.
M%5"#"!e Sunt n număr de două6 medială și laterală. (atela proemină n regiunea anterioară a genunchiului poate i e:plorată att prin in!pecție ct și prin palpare. ?racturile patelei relativ recvente !unt produ!e ie de traumati!me ie n mod direct prin contracția violentă a mușchiului cvadricep! emural.
13
?ig. 2. (atela va*uta anterior !i po!terior 2
T""% ( $""% , ,!te un o! lung și pereche cu direcția verticală. +ibia are un corp și două epii*e.
O"e#$%e @n 9o! !e așea*ă epii*a mai micămedial prelungirea ei iar anterior marginea cea mai a!cuțită a o!ului.
C&'u! ( )&'u* $""%e , (re*intă două ușoare curburi6 una !uperioară conve:ă medial și alta inerioară concavă medial care i dau a!pectul literei S. 0orpul e!te pri!matic triunghiular și pre*intă trei ețe și trei margini.
F%ț % me"%! ( +%)"e* me"%!"* , 2
ictor (apilian DAnatomia OmuluiE ol. I Aparatul #ocomotor,diț ia a a ,ditura ;idactică Ș i (edagogică'%ucurești 1"74
14
,!te plană și netedă !e poate palpa !ub piele neiind acoperită de mu șchi. @n partea !uperioară !e in!eră o ormațiune ibroa!ă numită pe! an!erinu!.
F%ț % !%$e%! ( +%)"e* !%$e%!"*, ,!te evidentă numai n porțiunea !uperioară. @n porțiunea inerioară și !chimbă orientarea devenind anterioară.@n porțiunea !uperioară pre*intă un șanț longitudinal n care !e in!eră mușchiul tibial anterior.
F%ț % '&*$e"&% ( +%)"e* '&*$e"& , (re*intă n porțiunea !uperioară o linie oblică orientată n 9o! și medial e!te linia !olearului pentru in!erția mușchiului omonim. ;ea!upra liniei !e in!eră mușchiul popliteu. ;ede!uptul liniei !e in!eră mușchii le:or lung al degetelor și tibial po!terior.+ot aici !e gă!ește gaura nutritivă a o!ului.
M%5"#e% %#$e"&% ( m%5& %#$e"& , ,!te oarte a!cuțită și de aceea mai poartă numele de crea!ta tibiei.=rmnd curburile corpului marginea anterioară are orma de S proemină !ub piele și e!te palpabilă pe toată lungimea ei. @n !u! !e biurcă și cuprinde tubero*itatea tibiei de pe epii*a !uperioară. @n 9o! !e termină pe maleola medială a o!ului.
M%5"#e% me"%! ( m%5& me"%!"* , ,!te bine pronunțată numai n porțiunea inerioară.
M%5"#e% "#$e&*&%* ( m%5& "#$e&**e% , ;ă in!erție membranei intero!oa!e.,a !e biurcă pe epii*a inerioară delimitnd inci*ura ibulară.
E'"+"-% *u'e"&% ,!te o ma!ă voluminoa!ă alungită n !en! tran!ver!al.,!te con!tituită din doi condili6 condilul medial și condilul lateral.0ondilii o ață !uperioară comună și o circumerință. ?ața !uperioară !au platoul tibiei pre*intă mai multe detalii6 18 ?ața articulară !uperioară acie! articulari! !uperior 8 e!te alcătuită la rndul ei din două !upraețe articulare ce ră!pund condililor emurali.Supraața medială e!te ovală și mai adncită iar !upraața laterală mai lărgită n !en! tran!ver!al. 15
28 ,minența intercondilară eminentia intercondClari! 8 !au !pina tibiei e!te un ma!iv o!o! ce !epară cele două !uprae țe articulare.,a e!te ormată din doi tuberculi tuberculum intercondCliare mediale și tuberculum intercondCliare laterale 8 ntre care !e gă!ește o mică inci*ură. Anterior și po!terior ață de eminența intercondiliară !e ală două !upraețe neregulate și rugoa!e numite aria intercondilară anterioară area intercondClari! anterior 8 pe care !e in!eră ligamentul ncrucișat anterior și aria intercondilară po!terioară area intercondClari! po!terior 8 pe care !e in!eră ligamentul ncrucișat po!terior al articulației genunchiului. 0ircumerința. Are o nălțime de 2 cm. ,!te ntreruptă po!terior de aria intercondilară po!terioară.(e porțiunea laterală a circumerinței !e ală o eți șoară articulară acie! articulari! ibulari! 8 pentru capul ibulei. (e porțiunea anterioară a circumerinței !e gă!ește o !upraață triunghiulară limitată de biurcarea marginii anterioare a corpului.@n acea!tă !upraață !e gă!ește tubero*itatea tibiei tubero!ita! tibiae 8 care dă in!er ție ligamentului patelei. #a nivelul epii*ei !uperioare !e pot e:plora prin palpare cei doi condili și tubero*itatea tibiei.
E'"+"-% "#+e"&% ,!te mai puțin de*voltată.,a are o ormă neregulat cuboidală și pre*intă următoarele elemente6 o ață !uperioară care !e conundă cu corpulB o a ță articulară inerioară .(e acea!tă ață !e gă!e ște o crea!tă anteropo!terioară care o mparte n două e ți șoareB att crea!ta ct și ețișoarele ră!pund trohleei talu!ului cu care !e articulea*ăB o ață anterioară pe care alunecă tendoanele e:ten!orilorB o a ță po!terioară pe care alunecă tendonul mușchiului le:or lung al haluceluiB o ață laterală ce pre*intă !cobitura ibulară inci*ura ibulari! 8B !cobitura !au inci*ura !e articulea*ă cu ibulaB o ață medială ce !e prelunge ște cu un proce! puternic numit maleola medială malleolu! mediali! 8 vi*ibilă și palpabilă !ub piele.Maleola medială pre*intă o ață articulară acie! articurali! malleoli 8 pentru talu! iar po!terior șanțul maleolar !ulcu! malleolari! 8 prin care trec tendoanele mușchilor le:or lung al degetelor și tibial po!terior. Maleola medială !e poate ractura relativ ușor.
1)
?ig.3 +ibia și ibula vă*ute anterior și po!terior 3
F"u!% ( +"u!% , ?ibula !au peroneul un o! lung ce pare tor!ionat pe a:ul !ău e!te un o! pereche. (re*intă un corp și două epii*e. Orientare. Se pune n 9o! epii*a turtită medial ețișoara articulară pe care ea o pre*intă po!terior marginea epii*ei care pre*intă o o!ă. 3
ictor (apilian DAnatomia OmuluiE ol. I Aparatul #ocomotor,diț ia a a ,ditura ;idactică Ș i (edagogică'%ucurești 1"74
17
0orpul corpu! ibulae 8. ,!te pri!matic triunghiular. (re*intă trei ețe 6 a8 laterală acie! laterali! 8 b8 medială acie! mediali! 8 pe care !e gă!ește o crea!tă longitudinală numită crea!tă medială cri!ta mediali! 8 c8 po!terioară acie! po!terior 8 vi*ibilă numai n porțiunea !uperioară a corpului deoarece n porțiunea inerioară !e conundă cu a ța medială.(e acea!tă a ță !e gă!e ște gaura nutritivă a o!ului. Marginile !unt6 a8 anterioară margo anterior 8 b8 po!terioară margo po!terior 8 c8 medială puternic pronunțată n porțiunea mi9locie a diai*ei (e ea !e in!eră membrana intero!oa!ă și din acea!tă cau*ă !e mai nume ște margine intero!oa!ă margo intero!!eu! 8.
E'"+"-% *u'e"&% ,!te repre*entată de capul ibulei caput ibulae 8 palpabilă !ub piele .Acea!ta repre*intă o ețișoară articulară acie! articulari! capiti! ibulae 8 pentru tibie.0apul !e prelungește n !u! cu un vr ape: capiti! ibulae 8 pe care !e in!eră mu șchiul bicep! emural.0apul e!te legat de corp printr'un col ncon9urat lateral de nervul peronier ibular 8 comun raport important n racturile o!ului la ace!t nivel.
E'"+"-% "#+e"&% ,!te ormată de o proeminență turtită din aară năuntru vi*ibilă !ub piele numită maleola laterală malleolu! laterali! 8 . ,a coboară mai mult dect maleola medială. Maleola laterală pre*intă 6 o ba*ă ce !e conundă cu o!ul B un vr B o a ță medială ce pre*intă 6 ' o ețișoară articulară acie! articulari! malleoli 8 pentru tibie ș i talu! ' o e!cavație proundă numită o!a maleolei laterale o!!a malleoli laterali! 8 ' un șanț !ituat po!terior pentru trecerea tendoanelor mușchilor peronieri ibulari 8 Maleola laterală !e poate palpa cu ușurință B !e racturea*ă relativ ușor.
1/
?ig. 4. ?ibula vă*ută medial 4
II.1.1 SUPRAFEȚ E OSOASE Articulația genunchiului acționea*ă ca o DbalamaE care permite le:ia și e:ten!ia gambei ăcnd po!ibile orto!tati!mul și po*iția așe*at.
O%*e ș" )%$"!%0e
4
ictor (apilian DAnatomia OmuluiE ol. I Aparatul #ocomotor,diț ia a a ,ditura ;idactică Ș i (edagogică'%ucurești 1"74
1"
Articulația genunchiului e!te ormată din 3 oa!e o!ul de la nivelul coap!ei8 tibia o!ul mai mare de la nivelul gambei 8 și patela !au rotula.(atela are ntre 5'7 cm lățime și ntre 7'1$ cm lungime. ,!te așe*ată n ața celorlalte oa!e din articulație și alunecă la mișcarea piciorului. Are rol protector a!upra genunchiului și acționea*ă ca o prghie pentru mușchi. ,:tremitățile oa!elor din articulație !unt acoperite cu un cartila9 articular' e!te un țe!ut puternic ela!tic care ab!oarbe șocul și permite mișcarea lină la nivelul genunchiului. Meni!curile !unt ormate din țe!ut con9unctiv iind mpărțite n două di!curi n ormă de !eceră și po*iționate ntre tibie și emur n porțiunile interioare și e:terioare ale iecărui genunchi. 0ele două meni!curi de la iecare genunchi ab!orb șocul amorti*nd gamba de greutatea corpului și cre!cndu'i !tabilitatea.
Musculatura ,:i!tă două tipuri de mușchi la nivelul genunchiului. Mușchiul cvadricep! cuprinde patru mușchi din porțiunea anterioară a coap!ei și a9ută la mișcarea de e:ten!ie a piciorului.
II.1.2. L"5%me#$e Articula&ia genunchiului e!te men&inută i prin ligamentele ncruciate. Ace!tea !unt numite a!tel deoarece !e ncrucia*ă pe tra!eul lor aproape de centrul articula&ieiiind n!ă e:terne cap!ulei8. #igamentul ncruciat antero'lateral !e ataa*ă inerior pe !upraa&a pre!pinoa!ă i !uperior pe condilul e:ternB mpiedică tibia !ă alunece anterior. #igamentul ncruciat po!tero'medial !e in!eră inerior pe retro!pinoa!ă i !uperior pe condilul intern pe a&a medială a iecărui condil cea care !e gă!ete !pre o!a intercondiliană8B mpiedică tibia !ă alunece po!terior. olul lor principal6 evită micarea antero'po!terioară numită Fn !ertarF. Acea!ta poate i reali*ată i de către ligamentul anterior i po!terior dar n ace!te condi&ii le:ia ar deveni impo!ibilă. #igamentele ncruciate !unt practic permanent ten!ionateB indierent de po*i&ia genunchiului. n le:ie ca i n e:ten!ie n mod normal nu e:i!tă micări de tip F!ertarF n rota&ie e:ternă ligamentele ncruciate !unt uor de!tin!e n rota&ie internă !e tor!ionea*ă
2$
unul n 9urul celuilaltB !unt deci ten!ionate. #ateral cap!ula e!te ntărită prin ligamentele laterale colaterale86 #igamentul colateral intern !e in!eră !uperior pe epicondilul medial emural iar inerior pe a&a medială a tibiei. Are o direc&ie oblică n 9o! i anterior. olul !ău principal6 !tabili*ea*ă lateral genunchiul pe partea internă mpiedicnd de!chiderea medială i micările de lateralitate e:ternă ce pot apare n condi&ii anormale indicnd o le*iune a ace!tui ligament. #igamentul colateral e:tern6 !e in!eră !uperior pe a&a epicondilului lateral al emurului iar inerior pe vrul capului ibulei. ;irec&ia !a e!te oblică inerior i po!terior. olul !ău principal6 !tabilitatea laterală a genunchiului pe partea e:ternă mpedicnd micarea de lateralitate internă ce apare n ca*ul le*iunilor ace!tui ligament. #igamentul colateral intern e!te mai puternic dect cel colateral e:tern acea!ta !e datorea*ă e:i!ten&ei valgu!ului normal de 3 grade de unde tendin&a genunchiului de proiec&ie medială. (entru contracararea ace!teia !unt nece!ari !tabili*atori cu att mai puternici cu ct valgu!ul e!te mai important. #igamentele laterale !unt ten!ionate n e:ten!ie i de!tin!e n le:ie de!tin!e n rota&ie internă i tor!ionate n rota&ie e:ternă mpiedică deci rota&ia e:ternă a tibiei. Stabilitatea ligamentară a genunchiului n e:ten!ie6 toate ligamentele !unt ten!ionateB genunchiul e!te !tabili*at n mod pa!iv prin ten!ionarea ligamentelor. Articula&ia e!te echilibrată ără ac&iune mu!culară . ,:6 !ta&iune pe un picior ără ac&iune mu!culară a!upra genunchiului. (entru acea!ta e!te nece!ar ca genunchiul !ă ie uor n hipere:ten!ie acea!ta iind !u!&inută de calotele ibroa!e po!terioare ale cap!ule. @n le:ie6 genunchiul permite micări de rota&ie pentru că aproape toate ligamentele !unt de!tin!e6 ligamentele laterale permit rota&ia e:ternă. #igamentele ncruciate dei !ub acțiune !unt ntr'o po*i&ie mai a:ială ce permite rota&ia internă. (entru a reali*a po*i&ia !tnd pe un picior cu genunchiul n le:ie e!te nece!ară o abili*are mu!culară reali*ată prin6 'travaliul cvadricep!ului pentru a mpedica le:ia genunchiului de partea membrului de !pri9in 'travaliul muchilor rotatori pentru a rna !au mpedica rota&iile6 Spre interior6 va!tul medial croitorul dreptul emural !emitendino!. Spre e:terior6 va!tul medial bicep! emural ten!orul a!ciei lată.
21
#igamentele !unt ben*i puternice ela!tice care conectea*ă oa!ele intre ele. ,le aduc !tabilitate și orța articulației. ,:i!tă 4 ligamente care leagă emurul de tibie6 ' ligamentul colateral medial6aduce !tabilitate n porțiunea internă medială8 a genunchiului ' ligamentul colateral lateral6 aduce !tabilitate n porțiunea e:ternă laterală8 a genunchiului ' ligamentul ncrucișat anterior6 aș e*at n centrul genunchiului limitea*ă rotaț ia și miș carea anterioară a tibiei ' ligamentul ncrucișat po!terior6 așe*at n centrul genunchiului limitea*ă miș carea po!terioară a tibiei. Alte ligamente ac parte din cap!ula genunchiului o !tructură ibroa!ă protectoare care ncon9oară articulația genunchiului. @n interiorul cap!ulei articulația e!te captușită cu un țe!ut !ubțire moale numit !inovială.
II.1.3. B"&me)%#")% 5e#u#)/"u!u" Articula&ia genunchiului e!te o articula&ie comple: care lucrea*ă n ncărcare.,a e!te compu!ă din trei compartimente cuprin!e ntr'o cavitate articulară unică. (e de'o parte !unt cele două compartimente articular emurotibiale medial !i lateralormate de cei doi condili emurali cu cele două tubero*ită&i tibiale iar pe de altă parte articula&ia emuropatelară ormat de rotulă i trohleea emurală. otula e!te un o! !e!amoid de*voltat n gro!imea tendonului muchiului cvadricep! care avori*ea*ă alunecarea aparatului e:ten!or al genunchiului pe emur n timpul micărilor de le:ie i e:ten!ie. Articula&iile emurotibiale pre*intă un viciu de incongruen&ă datorită unor ra*e de curbură inegale ntre condilii emurali i re!pective tubero*ită&ile tibiale. a*a de curbură a condililor emurali e!te mai mică dect cea a concavită&ii tubero*ită&ilor tibiale lucru care ar ace ca pre!iunile tran!mi!e de la emur la tibie !ă !e acă ntr'un !ingur punct central din mi9locul concavită&ilor tibiale. Ace!t lucru e!te n mod natural corectat de pre*en&a a două ibrocartila9e meni!curile medial i lateral care anulea*ă ace!t viciu de incongruență.
22
II.1.6 B"&me)%#")% %$")u!%ț "e" +emu&7$""%! Micarea principală n acea!tă articula&ie e!te cea de le:ie'e:ten!ie la care !e adaugă micări !ecundare de rota&ie internă i e:ternă8. Goniometria normală. Micarea !e e:ecută n plan !agital n 9urul unui a:
tran!ver!al care trece prin cele două tubero*ită&i condiliene ale emurului. 0linic a:ul biomecanic tran!ver!al e!te reperat pe a&a laterală a genunchiului la 15 cm dea!upra interliniei articulare la unirea celor două treimi anterioare cu treimea po!terioară a condilului emural e:tern. %olnavul e!te culcat pe ma!ă n decubit ventral cu piciorul atrnnd n aara planului me!ei pentru a !e ob&ine e:ten!ia totală a genunchiului8. oniometrul !e aa*ă n plan !agital cu ba*a pe planul me!ei i n lungul a:ei coap!ă'gambă cu acul indicatorului n dreptul a:ei biomecanice tran!ver!ale i cu indicatorul culcat n dreptul a:ului lung al gambei. Amplitudinea medie normală a micării active de le:ie'e:ten!ie e!te de 135G iar a celei pa!ive de 15$G deci dieren&a dintre mobilitatea pa!ivă i cea activă e!te de 15G. Micările de le:ie'e:ten!ie. 0nd membrul inerior ac&ionea*ă ca un lan& cinematic de!chi! articula&ia emurotibială unc&ionea*ă pe principiul unei prghii de gradul III. Micarea !e reali*ea*ă ie prin depla!area emurului pe tibia i:ată ca n contactul ără !pri9in al piciorului pe !ol8 ie prin depla!area tibiei pe emurul i:at ca n po*i&ia e*nd8 ie n !rit prin depla!area !imultană a celor două oa!e ca n mer! cnd gamba e!te pendulată8. 0nd membrul inerior ac&ionea*ă ca un lan& cinematic nchi! articula&ia emurotibială ac&ionea*ă pe principiul unei prghii de gradul I cu !pri9inul la mi9loc. Micarea nu !e e:ecută n 9urul unui a: i:. ;eoarece condilii emurali nu au o ormă !erică ci un contur de volută ei !e depla!ea*ă a&ă de platoul tibial n 9urul mai multor puncte a:iale. A:ul tran!ver!al !e depla!ea*ă n le:ie n !u! și napoi iar n e:ten!ie n !en! inver!.
23
?ig.5 H oniometria genunchiului a H po*i&ia de !tartB b H po*i&ia intermediară a rele:iei. 5
Micarea de le:ie e!te cea prin care a&a po!terioară a gambei !e apropie de a&a po!terioară a coap!ei. Micarea nu !e e:ecută n 9urul unui !ingur a: ci n 9urul mai multor a:e. @nceputul micării de le:ie !e ace mai mult prin ro!togolire iar !rșitul mai mult prin rota&ie pe loc n 9urul unui a: i:. a. Flexia – extensia e!te micarea principală . Atunci cnd membrul inerior lucrea*ă n lan& cinematic de!chi! articula&ia emuro' tibială 9oacă rol de prghie de gradul III iar n lan& cinematic nchi! articula&ia 9oacă rol de prghie de gradul I . Micarea de le:ie'e:ten!ie nu !e ace n 9urul unui a: i: datorită ormei volute a condililor emurali. ;epla!area !egmentelor dieră după modul de ac&iune a membrului inerior6 n lan& cinematic de!chi! emurul rămne i: tibia alunecă pe elB n lan& cinematic nchi! tibia rămne i:ă emurul alunecnd pe tibie.
Mişcarea de flexie ncepe cu o ro!togolire i !e termină cu o rota&ie pe loc. #imita le:iei o repre*intă ntlnirea e&elor po!terioare ale !egmentelor coap!ă i gambă8. (rincipalii le:ori ai genunchiului n lan& cinematic de!chi!8 !unt6 bicep!ul emural i 5
%aciu 0l. adovici I. 0ri!tea ;. 0on!tantine!cu. 0on!tanța urian Joe' Kinetoterapia pre și po!toperatorie ,ditura Sport' +uri!m %ucurești 1""/
24
!emimembrano!ul la care !e a!ocia*ă i !emitendino!ul gemenii din tricep!ul !ural8 popliteul plantarul mic i croitorul. ?le:ia a!ocia*ă i o micare de rota&ie internă.
Mişcarea de extensie ncepe cu rota&ia e:tremită&ii emurului i !e termină cu ro!togolirea pe platoul tibial. ,:ten!ia a!ocia*ă i o rota&ie e:ternă a gambei datorită bicep!ului emural8 . ,:ten!ia e!te limitată de ligamentul po!terior Lin!lo8 ligamentul ncruciat anterior i po!terior ligamentele colaterale i muchii i!chiogambieri. @n e:ten!ie completă !e ob&ine po*i&ia de Nn*ăvorreE n care or&a mu!culară nu mai e!te nece!ară . b. Rotaţia internă – externă ota&ia e:ternă e!te reali*ată de bicep!ul emural iar cea internă de !emimembrano! popliteu !emitendino! dreptul intern i croitor. c. înclinarea laterală ' e!te limitată de ligamentele colateraleB ace!tea !unt ten!ionate la ma:im n e:ten!ie i complet rela:ate n !emile:ie . d. deplasarea înainte-înapoi a platoului tibial pe condilii emurali e!te limitată de ligamentele ncruciate . A. Men!chi- 1"74H1"758 a arătat că depla!area !egmentelor e!te dierită n raport de modul de ac&iune a membrului inerior ig. ).8. ;acă membrul inerior ac&ionea*ă ca un lan& cinematic de!chi! emurul e!te luat drept !egment i: i tibia alunecă pe el n inal ob!ervmdu'!e o retropo*i&ie emurală ig. ). a8. ;acă membrul inerior ac&ionea*ă ca un lan& cinematic nchi!.
?ig. ) H ;epla!area !egmentelor n raport cu modul de ac&iune a membrului ineriorA. Men!chi-8. a H retropo*i&ie emuralăB b H retropo*i&ie tibială. A HA. H evolventaB %% H evoluta.)
)
%aciu 0l. adovici I. 0ri!tea ;. 0on!tantine!cu. 0on!tanța urian Joe' Kinetoterapia pre și po!toperatorie ,ditura Sport' +uri!m %ucurești 1""/
25
0nd genunchiul a9unge la o le:ie de 7$G !e a!ocia*ă și o micare de rota&ie internă care poate !ă a9ungă pnă la 2$G amplitudine. Muchii motori ai micării de le:ie n cadrul lan&ului cinematic de!chi! !unt n primul rnd bicep!ul i !emimembrano!ul iar acce!oriu !emitendino!ul gemenii popliteul plantarul !ub&ire dreptul intern și croitorul. ?or&a de ac&iune a ace!tor muchi a o!t determinată de . ?ic-. @n tabelul recapitulativ al le:orilor genunchiului ane:ăm datele ob&inute de ace!t autor n ceea ce privete !curtarea muchilor n timpul contrac&iei n metri8 !upraa&a !ec&iunii lor i*iologice n cm28 i or&a lor de ac&iune n -ilogrammetri8 care re*ultă din !curtarea n metri8 P !ec&iunea i*ioloQgică n cm28 P 1$. #imitarea micării de le:ie e!te practic reali*ată de ntlnirea e&ei po!terioare a gambei cu a&a po!terioară a coap!ei. +endonul rotulian !olidari*ea*ă rotula la tibie dar alungirea cvadricep!ului permite o micare de le:ie totală. Micarea de e:ten!ie e!te cea prin care a ța po!terioară a gambei !e depărtea*ă de a&a po!terioară a coap!ei. #a nceput micarea !e ace prin rotarea e:tremită&ii emurului apoi prin ro!togolirea lui pe platoul tibei pnă cnd a:ul lung al gambei a9unge !ă continue a:ul lung al coap!ei vedere din proil8.
+abelul 1. +abel recapitulativ al le:orilor genunchiului
2)
In!er&ia
Sec&iun +ravaliul ea Scurtar i*iolog n -ilo'
;enumirea (ro:imală
;i!tală
ea
n ică ta rammetri
m8 %icep! emural
8
1737
1$24/
$$)4
2)3/
1)/33
$134
727
13242
+ubero*itatea i!' chiaticăB linia a!' pră
Semimembrano!
em28
0apul peroneului $$5"
Semitendino!
+ubero*itatea i!' chiatică 0ondilii tibiali +ubero*itatea i!'
emen e:tern
chiatică #aba de g!că 0ondilul emural
emen intern
e:tern 0alcaneu 0ondilul emural
(opliteu
intern 0alcaneu 0ondilul emural ?a&a po!terioară
(lantar !ub&ire
e:tern a tibiei 0ondilul emural e:tern
0alcaneu
;rept intern
=nghiul pubi!ului #aba de g!că
$$75
411
3$/2
0roitor
Spina iliacă
$$7$ +otal6
317
231" 45724
#aba de g!că
Micării de e:ten!ie i !e a!ocia*ă i o micare de rota&ie n aara gambei pe coap!ă datorită contrac&iei bicep!ului !ural. Muchii motori ai e:ten!iei !unt n primul rnd cvadricep!ul i ten!orul a!ciei lată. ,i reali*ea*ă mpreună cu tendonul cvadricipital rotula aripioarele rotuliene i tendonul rotulian un aparat comple: de e:ten!ie a genunchiului n tabelul 2 e!te indicată i or&a lor de ac&iune calculată identic ca pentru le:ori.
27
+abelul 2. +abel recapitulativ al e:ten!orilor genunchiului. In!erția
+ravaliul Scurtare Sec&iunea -iloam
;enumirea a!t e:tern
i
(ro:imală #inia a!pră
a la m8 i*iologică metri8 n em/8
;i!tală +ubero*itatea ante' rioară a tibiei
Intern ;rept emural
+en!or fascia lata
Spina iliacă an'
+ubero*itatea
teroinerioară
ante' rioară a tibiei
Spina iliacă an'
+ubero*itatea
tero!uperioară
e:' tremită&ii !upe' rioare tibiei erdC8
$$/$
14/3$
11/)4$
$$/1
2//"
234$$
$$1$ +otal6
75)
$75) 1427")
a
;upă cum re*ultă din ace!t tabel e:ten!orii au o or&ă de ac&iune totală de 1427") -gm pe cnd le:orii de numai 45774 -gm. ?aptul e!te uor e:plicabil deoarece muchii e:ten!ori au de luptat mpotriva greută&ii corpului n timp ce le:orii nu !u!&in i greutatea corpului. Ace!t e:cedent de or&ă a apărut mai tr*iu n evolu&ia ilogenetică i coincide cu po*i&ia orto!tatică a primatelor i a omului. Incompletă la maimu&ele evoluate care merg ncă cu genunchii uor lecta&i unc&ia de !tabili*are a cvadricep!ului nu i atinge perec&iunea dect la om. 0ontrac&ia cvadricep!ului are ca eect pre!area puternică a !uprae&elor articulare una a!upra alteia ceea ce mpiedică prăbuirea genunchiului.
2/
Am vă*ut că pentru a a9unge la e:ten!ia completă genunchiul !ueră o micare de alunecare i una de rota&ie N!crehome motionF8. Odată e:tin! genunchiul a9unge ntr'o po*i&ie de *ăvorre n care ac&iunea mu!culară nu mai e!te nece!ară Nloc-ed po!itionF8. ,:ten!orii ac&ionea*ă cu toată or&a lor atunci cnd !e ace e:ten!ia or&ată a genunchiului lectat !au cnd !e e:ecută o micare or&ată de blocare a genunchiului n uoară le:ie !itua&ii care !e ntlne!c recvent n activitatea de educa&ie i*ică !port i n dierite munci i*ice. =neori or&a lor de ac&iune e!te att de mare nct !e rupe aparatul e:ten!or al genunchiului la un nivel oarecare a9ungndu'!e la o ruptură de tendon cvadricipital la o ractură de rotulă la o ruptură de ligament rotulian !au la o !mulgere de apoi*ă tibială anterioară. uptura tendonului cvadricipital are loc de obicei la otbaliti i rugbiti iar aceea a ligamentului rotulian la alpiniti. Micarea de e:ten!ie e!te limitată n primul rnd de ligamentul po!terior Lin!lo i de ligamentul ncruciat anterior i n mod acce!oriu de ligamentul ncruciat po!terior de muchii i!chiogambieri i de ligamentele laterale care !e ntind n momentul e:ten!iei. Micările de rota&ie năuntru i n aară6 Micările de rota&ie ale gambei pe coap!ă !e e:plică prin năl&imea dierită a condililor emurali i !e a!ocia*ă micărilor de le:ie'e:teni!e. Intervin de a!emenea i ligamentele ncruciate care rotea*ă gamba n aară n po*i&ia inală de le:ie i năuntru n po*i&ia inală de e:ten!ie. Amplitudinea micării de rota&ie activă e!te de 15H2$G iar de rota&ie pa!ivă de 35H 4$G. A:ul n 9urul căruia !e e:ecută micarea e!te vertical i trece prin centrul !pinelor tibiale. Micările de nclinare laterală !nt limitate de ligamentele laterale. 0um nclinarea trebuie limitată n !pecial n mer! ligamentele laterale !unt pu!e !ub ten!iune ma:imă odată cu e:ten!ia genunchiului n le:ia completă ligamentul lateral e:tern !e rela:ea*ă dar cel intern !e men&ine uor de!tin! n !emile:ie n!ă !e ob&ine o rela:are ma:imă a ligamentelor. ;epla!area nainte și napoi a platoului tibial pe condilii emurali cnd genunchiul e!te e:tin! e!te limitată de ligamentele ncruciate. #igamentul ncruciat anterior limitea*ă depla!area nainte iar cel po!terior depla!area napoi. #igamentul
ncruciat anterior !e ntinde n e:ten!ie !e rela:ea*ă n le:ia
uoară i !e ntinde din nou n hiper'e:ten!ie n timp ce ligamentul ncruciat po!terior !e ntinde n le:ie completă !e rela:ea*ă n !emile:ie i !e ntinde 2"
din nou uor n e:ten!ie n !emile:ie ambele ligamente ncruciate iind mai de!tin!e !e poate ob&ine o uoară micare de alunecare n !en! anteropo!terior a platoului tibial pe condiliiF emurali. @n dieritele activită&i !portive aparatul ligamentar care limitea*ă micările genunchiului e!te deo!ebitde !olicitat. ?or&area genunchiului n valg năuntru8 !au n var n aară8 n!o&ită !au nu de ră!ucirea gambei pe coap!ă duce la le*iuni de dierite inten!ită&i ale ligamentelor laterale. A!tel e!te cla!ică entor!a ligamentului colateral intern cuno!cută !ub denumirea de N!chi'punctF . #igamentul ncruciat anterior !e poate rupe prin mai multe mecani!me. ;e e:emplu poate i le*at n urma unui traumati!m puternic a!upra e&ei anterioare a genunchiului alat n e:ten!ie !au a!upra !uprae&ei po!terioare a gambeigenunchiul iind lectat la "$G. ;e a!emenea mai poate i le*at prin trecerea or&ată de la le:ie la e:ten!ie cu genunchiul rotat e:tern.
II.1.8. PATOLOGIA GENUNCHIULUI +raumati!mele ibrocartila9elor articulare !unt repre*entate doar de le*iunile meni!cale ale articulatiei genunchiului. Ace!te le*iuni pot i !ingulare !au !e pot a!ocia cu oricare alt tip de le*iune entor!e lu:ații racturi8. #e*iunile meni!cului compromit va!culari*ația ace!tuia ceea ce e:plică de ce tratamentul con!ervator are puține șan!e de reușită indicația terapeutică reamintind cea chirurgicală. #e*iunile de meni!c !unt ormațiuni ibrocartilaginoa!e va!culari*ate doar perieric n *ona ibroa!ă. Meni!curile au rol de a creea o congruen ță perectă ntre condilii emurali și
platoul tibial de a creea o mai bună repartiție a pre!iunilor intraarticulare de a permite
o mai bună alunecare a capetelor o!oa!e articulare. uptura de meni!c !e poate pre*enta ca6 •
ruptură longitudinală comple:ă8 caracteri!tică mai ale! meni!cului internB
•
rupturi tran!ver!ale caracteri!tice meni!cului e:tern
•
ruptură oblică
•
combinată cu de*in!erția ie a coarnelor ie perierică. Meni!curile !unt bine ancorate n !pecial cel intern8 la !tructurile din 9ur6 la emur
la tibie la rotulă ligamente ncrucișate cap!ule ligamentul lateral și intern. Meni!cul
3$
intern e!te cel mai e:pu! traumati*ării /$R din le*iunile meni!cale8 datorită i:ității lui a !tructurilor din 9ur mai ale! la ligamentul lateral intern8 ca și pre!iunilor mai mari ce !e e:ercită a!upra lui prin condilul emural intern prin care trece proiecția centrului de greutate a corpului. ,:i!tă trei mecanisme care ar produce rupturile meni!cului6 •
le:ie urmată de o e:ten!ie puternică a!ociată cu o rotație a genunchiului n timp ce
tibia e!te i:ată prin blocare la !ol a piciorului. #a !portivi blocarea piciorului la !ol prin crampoanele ghetelor e!te o cau*ă recventă 5) R din rupturile de meni!c !unt ntlnite la otbaliști8. •
a!ocierea concomitentă a unei le:ii cu rotație e:ternă și vag orțat ceea ce de!chide
interlinia internă articulară și va ncarcera meni!cul care va i !trivit la e:ten!ia următoare. @n cadrul unor traumati!me comple:e ale genunchiului !oldate cu racturi de platou !au cu rupturi de ligamente ncrucișate !au laterale. enunchiul prin po*itia !a de articulație intermediară a membrului inerior are un dublu rol6 •
a!igurarea !tatică n momentul de !pri9inB
•
a!igurarea elevatiei piciorului n momentul balan!ului pentru orientarea piciorului in unctie de denivelările de teren.
enunchiul 9oacă un rol important n oarte multe momente și activităti u*uale și proe!ionale. ?actorii vulneranți care pot acționa a!upra genunchiului !unt6 a8 actori mecaniciB b8 actori i*iciB c8 actori biologiciB d8 actori chimici.
II.1.9. SIMPTOMATOLOGIA LE:IUNILOR DE MENISC
E4%me#u! )!"#") – *em#e *u"e)$";e ș" &"e)$";e Simptomatologia clinică e!te relativ comună.
31
#a racturi bolnavul pre*intă6 •
durere inten!ăB
•
tumeiere a genunchiuluiB
•
hemartro*ă abundentăB
•
impotența unctională
•
echimo*a mai ale! n !pațiul popliteu.
#a lu:ații bolnavul pre*intă dureri !pontane care !e inten!iică la ncercarea de le:ie a gambei. (alparea arată relieul rotulian depla!at iar n locul rotulei o depre!iune n undul căreia !e alpea*ă condilul și trohleea emurală. enunchiul poate i blocat n e:ten!ie !au n u șoară le:ie. #u:atia rotulei !e reduce ortopedic după care !e pune un burlan de gip!. =neori !e intervine chirurgical e:ecutnd o palectomie. #a ruptura de meni!c bolnavul pre*intă o durere violentă bru!că n!oțită de impotența uncțională imediată. =neori apare bloca9ul articular hidrartro*a e!te aproape regulată iar hemartro*a e!te de!tul de recventă. 0riteriile pentru !u!ținerea diagno!ticului !unt6 clinice radiologice și paraclinice. In!pecția !tabilește6 •
tipul con!titutional greutatea pacientului și aduc unele preci*ări privind orto!tati!mul și mer!ul pacienților cu !echele la membrele inerioareB
•
po*iția !au atitudinea !egmentului le*atB
•
deormări articulareB
•
a!pectul tegumentului și al țe!utului !ubcutanatB
•
culoarea tegumentului care poate i modiicată de echimo*e !ta*a venocapilară i!chemie hiperemie.
(alparea e!te unul dintre criteriile clinice care !tabilește6 •
temperatura tegumentelor care indică proce!e inlamatorii n ca*ul tegumentelor calde !au algoneurodi!troii n ca*ul tegumentelor reciB
•
gradul de !uplețe al pielii și țe!utului !ubcutanat urmare al !tării de u!căciune !au umiditate a pieliiB
•
punctele dureroa!e la pre!iuneB
•
pul!ația arterială.
32
(rin palpare !e mai poate !tabili de a!emenea continuitatea o!oa!ă mobilitatea anormală articulară !au o!oa!ă cri!pațiile țe!utului o!o! !au ale celui cartilagino!. Mă!uratorile n aecțiunile aparatului locomotor !e ac comparativ membrul !anato! membrul aectat8 și repre*intă alt criteriu clinic. Mă!urăm circumerința articulară circumerința !egmentului cre!cută n edem și !ta*a n atroii8 ca și n lungimea membrului !au a !egmentului de membru traumati*at. %ilantul articular e!te de a!emenea un criteriu clinic și con!tă n mă!urarea unghiurilor de mișcare articulară te!ting'ul articular8. Statica și mer!ul !e !tudia*ă prin aprecierea !tatică monopolară și bipolară a mer!ului care ca produ! dinamic permite evidențierea coordonării și a mobilitații articulare n cadrul unghiurilor utile și tuturor orț elor mu!culare ale membrelor inerioare.
II. 2. Tratamentul recuperator (rocedurile olo!ite pentru recuperarea genunchiului operat !unt următoarele6 'tratament proilactic 'tratament medicamento! 'tratament ortopedico'chirurgical 'tratament igienico'dietetic 'hidroterapie 'termoterapie 'electroterapie 'tratament balneologic 'tratamentul prin ma!a9 'gimna!tică medicală
Tratamentul profilactic 0on!tă n evitarea eorturilor mari și bruște mai ale! la !portivii de perormanță la vr!tnici care au un grad avan!at de degenerare a elementelor articulare8 la copii.
Tratament medicamentos Medicația antalgică
și
antiinlamatoare e!te admini!trată cnd durerea are
inten!ități mai mari6 iniltraț ii cu :ilină cu
@n inlamația articulară repau!ul și po!tura articulară rela:ată e prima atitudine a recuperatorului n ața unei articulații inlamate cu !au ară lichid articular. 0rioterapia determină o hiperemie activă după o prima și !curtă a*ă de va!ocon!tricție8 !cade vite*a de conducere pe nerv !cade activarea receptorilor cutana ți eect antalgic8 !cade !pa!mul mu!cular. Alte proceduri cu rol antalgic și antiinlamator !unt6 paraina ultra!unetele și undele !curte.
Tratament ortopedico – cirur!ical +ratamentul ortopedic olo!ește metode care vi*ea*ă reducerea deormatiilor !au a racturilor prin manevre e:terne și menținerea reducerii cu mi9loace e:terioare a !egmentului aectat. Mobili*area ortopedică !e reali*ea*ă cu a9utorul aparatului gip!at a tracțiunii continue. Imobili*area gip!ată !e aplică atit la racturi ct și n ca*ul unor aectiuni care nece!ită punerea n repau! a unui !egment. @n !itua ții po!toperatorii !e poate olo!i aparatul gip!at și pentru corectarea și menținerea corecției unor deormari congenitale !au dobndite. @n ca*ul e!uarii tratamentului ortopedic !e indică tratamentul chirurgical. +ratamentul ortopedic prin imobili*are n aparat gip!at pe o perioada de 3'4 !aptămni e!te recomandat n racturile de rotulă ractură !upra și intercondiliană și ractură de platou tibial. @n racturile cu depla!are !e recomandă n!a tratamentul chirurgical. Mer!ul cu !pri9in va ncepe după circa două luni. 0hirurgia ortopedică !'a e:tin! treptat depășind n pre*ent indicațiile cla!ice din cadrul traumatologiei. Intervențiile chirurgicale ortopedice !e pot cla!iica a!tel6 -
operații care !e adre!ea*ă elementelor angrenate ale artro*ei și care au un !cop !imptomatic paleativB
-
operații care nlocuie!c articulația artropla!tia totalăB
enunchiul poate i operat pentru repararea unor le*iuni traumatice ca6 a8 rupturi de meni!c oarte de! ntlnite8B b8 le*iuni ale genunchiului la: po!t'traumaticB c8 ractură !upra și intercondilianăB d8 ractura de platou tibialB e8 lu:atii ale genunchiului.
34
(entru re!tabilirea mișcarilor ale genunchiului !e poate eectua o artropla!tie a genunchiului operație ce con!tă n nlocuirea pe cale chirurgicală a unei articula ții cu o prote*ă metalică. Artropla!tia e!te o operație complicată mai ale! prin po!ibilități multiple de inecții embolii ga*oa!e lebite nundarea platourilor tibiale parali*ii ale !ciaticului popliteu e:tern. Artropla!tia !e pre*intă !ub două orme6 prote*a parțială !au totală . (rote*ele pre*intă și mari beneicii ca reacerea uncției membrului inerior prin reducerea durerii și reci!tigarea mobilității cel puțin parțial și a capacității de mer!. uptura de meni!c are indicație operatorie ma9oră deoarece in!talarea proce!ului degenerativ al genunchiului e!te accelerată. Meni!ccectomia e!te o operație intra'articulară prin care !e reali*ea*ă cura țirea genunchiului de o !erie de elemente anatomice inclu!iv n ndepartarea meni!cului rupt. Meni!cul rupt poate i ndepartat n ntregime !au numai ragmente rupte n locul rama! liber ormndu'!e un nou meni!c din țe!ut ibro!. ;upă operate genunchiul e!te !trn! ntr'un pan!ament compre!iv pentru a mpiedica hemartro*a și e!te imobili*at pe atelă. eeducarea ncepe a doua *i după opera ție cnd piciorul !e ală pe atele. #a nceput !e e:ecută contracții i*ometrice pentru cvadricep! alat n e:ce!. 0ontrac țiile cvadricep!ului !e vor repeta de 5') ori la iecare oră pna cnd mușchiul devine !uicient de puternic. @n ace!t moment !e ac ridicări ale membrului inerior cu atelă cu tot. ;acă tratamentul a o!t bine eectuat după 1$'15 *ile !e ob ține o mu!culatură bună și !e poate trece la mer!. =nii autori recomandă nceperea mer!ului dupa 4/ ore de la operație menținnd atela. @n e:ercițiile de mer! !e va urmări6 -
ca piciorul !ă ie ntin! din genunchi n a*a de !pri9in anteriorB
-
!ă !e corecte*e tendința de legănare laterală provocată de teama de a călca pe piciorul operatB
-
!ă !e corecte*e nclinarea trunchiului ținnd brațul din partea piciorului operat n !u! pe lngă capB
;upa 3$ *ile de la operație mer!ul trebuie !ă ie corectat ntr*ierile iind de multe ori provocate de graba de a merge cu un picior in!uicient pregătit și durero!.
T%$%me#$ "5"e#&7"e$e$") +ratamentul igieno'dietetic n cadrul genunchiului operat nu e!te !peciic.
35
;acă bolnavul are un !urplu! de !trat adipo! e!te bine !ă nu con!ume lipide !au glucide pine ăinoa!e *ahăr8 deoarece articulația și a!a !uerindă va i ngreunată și mai mult de greutatea provenită din con!umul ace!tor alimente. ecomandăm deci bolnavului n perioada !pitali*ării con!umul de proteine principale cum ar i6 carne !labă8 iartă oua lapte și brn*eturi. 0el mai important rol l au vitaminele prin6 -
vitamina A care a9ută la regenerarea celulelor din organi!m la vindecarea rănilor creșterea re*i!tenței la inecțieB
-
vitamina K are acțiune antihemoragicăB
-
vitamina 0 care a!igură uncționarea normală a va!elor !anguineB
@n general trebuie evitate eorturile proe!ionale și po*iția orto!tatică prelungită.
H"&$e%'"e Se ntelege prin hidroterapie aplicarea n !cop proilactic și curativ a unui număr variat de proceduri care au la ba*ă apa la dierite temperaturi și !ub dierite !tări de agregație ca și unele tehnici !trn! legate de acea!ta. ';ușul cu aburi ;ușul cu aburi con!tă n proectarea vaporilor !uprancăl*iți a!upra unor regiunii limitate. +ehnicianul trebuie !ă ie atent ca nu cumva !ă !tropea!ca bolnavul cu picături de apă ierbinte provenite din conden!area vaporilor pe urtun și pe porțiunea metalică a dușului. ,!te nevoie ca in!talația pentru dușul cu aburi !a ie prevă*ută cu di!po*itive de !eparare a apei de conden!are și cu !uprancal*itoare pentru aburi. @nainte de a aplica 9etul de vapori a!upra bolnavului tehnicianul și'l proectea*ă pe palmă pentru a !e a!igura de lip!a picăturilor de apă ierbinte. ;urata dușului cu aburi e!te de 3') minute !e poate !ă ie dat ca procedura de !ine !tătătoare poate !ă preceadă o baie generală !au !e poate a!ocia cu ma!a9. #a !rșit !e aplică o procedură de răcire'!pălare !au duș de 1/'2$ $ . Modul de acțiune6 dușul cu aburi are o acțiune puternică a!upra circulației provocnd hiperemie și re!orbție locală. ';ușul'ma!a9 Ace!ta con!tă n aplicarea mai multor du șuri ro*etă la temperatura de 3/'4$$ concomitent aplicndu'!e și ma!a9ul conorm tehnicii obișnuite. (entru aplicarea lui e:i!tă in!talații !peciale cu 4') du șuri verticale n ro*etă !ituate unul lngă altul care !e
3)
pun !imultan !au !eparat n uncție. @n lip!a unei in!talații !peciale !e poate eectua și cu un du! mobil la capătul căruia !e aplică o ro*etă. ;urata ma!a9ului e!te de /'15 minute. %olnavul e!te culcat de*brăcat complet pe un pat !pecial de lemn. Se de!chid dușurile și n timp ce apa curge pe corp tehnicianul e:ecută ma!a9ul conorm tehnicii cuno!cute. Modul de acțiune6 dușul'ma!a9 provoacă o hiperemie importantă mai ale! n regiunea tratatăB are un important eect re!orbant și toniiant. '%aia -inetoterapeutică ,!te baie caldă la care !e a!ocia*ă mișcări n toate articula țiile bolnavului. Se eectuea*ă ntr'o cadă mai mare ca cele obi șnuite care !e umple T cu apă la temperatura de 3)'37$ 0 și mai rar 3/$ . %olnavul e!te invitat !ă !e urce n cadă !i timp de 5 minute e!te lă!at lini știt. ;upă acea!ta tehnicianul e:ecută !ub apă8 la toate articulațiile toate mișcările po!ibile. +ehnicianul !tă la dreapta bolnavului. +oate ace!te mi șcari !e e:ecută ntr'o perioadă de timp de 5 minute. ;upă aceea bolnavul !tă n repao! după care e!te invitat !ă repete !ingur mi șcările imprimate de tehnician. ;urata băii e!te de 2$'3$ minute după care bolnavul e!te șter! și lă!at !ă !e odihnea!că. Mobili*area n apă e!te mai puțin dureroa!ă din cau*a rela:ării mu!culare care !e produce !ub inluența apei calde și pierderii greutății corpului conorm legii lui Arhimede. '%aia cu ma!a9 @ntr'o baie umplută apr.3<4 cu apa la temperatura de 3)'3" $ 0 !e e:ecută ma!a9ul a!upra regiunii indicate prin tehnica cuno!cută. Acea!ta și baia -inetoterapeutică e!te indicată n redorile articulare cu tendințe la anchilo*ă.
Termoterapie ,!te o modalitate de tratament i*ical care utili*ea*ă căldura generată de dierite !ur!e6 apă aer current electric. '0ompre!ele cu aburi Avem nevoie de6 două bucăți de lanelă o bucată pn*ă !implă !au un pro!op o pn*ă impermeabilă o găleată cu apă la temperatura de )$'7$G.
37
Se pla!ea*ă pe regiunea intere!ată o lanelă u!cată pe!te care !e aplică o bucată de pn*ă !au pro!opul muiat n apă ierbinte și bine !tor! iar pe!te acea!ta !e aplică cealaltă lanel. +otul !e acoperă cu blu*a impermeabilă !au !e aplică un termoor. ;urata totală a procedurii e!te de minim 2$ de minute și de ma:imum )$ de minute. Modul de acțiune6 re!orbtiv analge*ic anti!pa!tic. '@mpachetarea cu paraină Se ia o cantitate potrivită apro:imativ 15$'2$$ g8 și !e topește ntr'un va! la temperatura de )5'7$GB n a șa el ca !ă mai rămnă cteva bucă ți netopite n !copul evitării !uprancăl*irii. 0u a9utorul unei pen!ule late de /cm. !e pen!ulea*ă regiunea. ro!imea !tratului e!te de $5'1cm. (e!te !tratul de paraina !e aplică bucă ți de vată !au lanela și apoi !e acoperă regiunea cu pătura. ;urata mpachetarii e!te de 2$')$ minute. @nlăturarea parainei !e ace cu u șurință din cau*a tran!pirației care are loc !ub !tratul de paraină. (rocedura !e termină cu o !pălare la temperatura de 2$'22G. Modul de acțiune6 are o acțiune locală și provoacă o ncăl*ire proundă și uniormă a țe!uturilor. Supraața pielii !e ncăl*ește pnă la 3/'4$G. #a locul de aplicare !e produce o hiperemie puternică și tran!pirație abundentă. '=ngerile cu namol %olnavul complet de*brăcat !tă cteva minute la !oare pna i !e ncăl*e!te pielea apoi !e unge cu nămol proa!pat complet !au parțial. Se e:pune din nou timp de 2$')$ minute pnă cnd ncepe nămolul !ă !e u!uce. @n ace!t interval de timp va purta o compre!ă rece la runte iar capul i va i apărat de !oare cu o pălărie !au umbrelă. ;upă acea!ta o !curta baie n lac !au n mare !e va șterge !e va mbrăca și !e va odihni la umbră !au ntr'o cameră apro:imativ o oră. Modul de acțiune6 ungerile cu nămol și ba*ea*ă acțiunea pe elementul termic alternant rece la nceput apoi cald datorită ncăl*irii nămolului la !oare și din nou rece datorită băii din lac și reacției va!culare la acea!taB al doilea element e!te repre*entat de acțiunea !peciică a !ub!tanțelor re!orbite n organi!m.
"lectroterapie ,lectroterapia e!te aceea parte a i*ioterapiei care !tudia*ă utili*area acțiunii diver!elor orme ale energiei electrice a!upra organi!mului cu !cop curativ !au proilactic.
3/
A.0urenții de 9oa!ă recvență 0urentii diadinamici 0urentii diadinamici utili*nd aplicația tran!ver!ală a electro*ilor articulația ntre cei doi poli8 preernd ormula6 •
dia*at i: care re*ultă din !uprapunerea a doi curenți monoa*a ți cu un decala9 de U perioadă. rurile impul!urilor !unt a!emanătoare n!ă ramnnd la un anumit nivel de unde re*ultă o curbă a!emanatoare cu aceea a unui curent continuu pe!te care !e !uprapun 1$$ de impul!uri de ormă U !inu!oidală.
•
perioada !curtă n care la intervale regulate de 1 !ecundă !e alternea*ă bru!c monoa*atul i: de 5$ de impul!uri pe !ecundă cu dia*atul i: de 1$$ impul!uri pe !ecundă. ;urata e!te de un minut.
•
perioada lungă e!te o ormă !pecială de !uprapunere a doi curenti de 5$ impul!uri. Alternanța dintre monoa*at și dia*at n ca*ul perioadei lungi !e ace ntre 3 și 1$ !ecunde. ;urata e!te de 2 minute.
Apoi !e ace inver!area polilor cu repetarea ormulei. Se ac 1'3 aplicații pe *i. 0urenții +rabert Sunt curenți cu impul!uri de recvență 14$ V* impul! 2 m! pau*ă 5 m! la care tot catodul e!te electrodul activ antalgic. ;urata tratamentului e!te de 15'2$ minute cu creștere treptată a inten!ității. Se repetă de 1'2 ori pe *i. Att curentul diadinamic ct și curentul +rabert determină o puternică !en*ație cu a!pect vibrator o e:citație a mecanoreceptorilor țe!uturilor de !ub electro*i. ,ectele antalgice !e e:plică tocmai prin acea!tă !en*ație. 0urentul galvanic (rin acțiunea hiperemiantă pe care o are e!te utili*at n enomenele inlamatorii articulare. Ace!t eect va!odilatator nu e!te dependent de nici unul din cei doi poli iind pre*ent și la catod și la anod. Se utili*ea*ă inten!ități mici la pragul de !en!ibilitate. A!ocierea unor !ub!tante cu eect antiinlamator !ub orma ionoore*ei e!te obi șnuită dar ară a !e putea ace vreo apreciere a!upra !ub!tanței și mai ale! a cantită ții ace!teia.
3"
#a anod !e a șea*ă !oluția de 0l20a SO4MgB de hidrocorti*on etc.B la catod !alicilatul de !odiuB la ambii poli ?enilbuta*ona. Se utili*ea*ă durate mari 2$'3$ minute pentru o ședință. %.0urentii de medie recvență ,ectul analgetic al curenților de medie recvență !e ob ține utili*nd mai ale! recvențele de 1$$$$ V* și ormă modulată de !curtă perioadă la 2$$ modula ții pe !ecundă pe care eventual le reduce pe parcur!ul ședin ței. 0a ormă particulară de aplicare a curențiilor de medie recvență e!te intererența n proun*imea țe!uturilor a doi curenți !inu!oidali de medie recvență care !e reali*ea*ă prin intererența unui curent de 9oa!ă recvență. Se ncon9oară articula ția cu patru electro*i ai aparatului utili*andu'!e n general ca ormulă antalgică6 manual 1$$
4$
b8. =ndele decimetrice și microundele Sunt emi!e de un dipol !ub orma unui a!cicul de unde electromagnetice ca la radar8 direcționat !pre *ona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem ncăl*i țe!uturile pe proun*imi variabile n uncție de tipul emițătorului de di!tanța ace!tuia de tegument de do*a9 de durata tratamentului. c8. =ltra!unetul Aplicarea indirectă a curentului de naltă recvență prin tran!ormarea ace!tuia n o!cilații mecanice prin vibrațiile unui cri!tal pie*oelectric. =ltra!unetul determină eect caloric dar și o e:citație vibratorie care acționea*ă a!upra proprioreceptorilor și curenții de 9oa!ă recvență. =tili*ăm do*a9e redu!e $4'$/L
și
eventual și alte
antiinlamatorii8. ;urata e!te ntre 3'1$ minute. d8. adiația inraroșie @n aară de lumina !olară care e!te deo!ebit de bogată n radiații inlaroșii și care e!te utili*ată n terapie !ub orma așa numitei helioterapii. Aplicațiile de radiații inlaroșii n terapie !e pot ace n două moduri6 n !pațiul nchi! !ub orma a șa'numitelor băi de lumină proceduri inten!e termoterapice !au n !pațiu de!chi! n aer liber !ub orma așa'numitelor aplicații de !ollu:. @n băile de lumină !e reali*ea*ă o ncal*ire a aerului pnă la temperaturi ridicate )$'7$' /$G8. @n uncție de !copul urmărit bolnavul va !ta n baia de lumină ntre 5'2$ minute. ;upă e:pirarea timpului pre!cri! !e aplică bolnavului o procedură de răcire par țială. ,ectul radiațiilor inraroșii 6 adiațiile inraroșii au acțiune calorică. ,le acționea*ă a!upra circulației din derm provocnd o va!odilatație !ubcapilară inten!iicarea !chimburilor dintre celulele de creștere a enomenelor o!motice și creșterea debitului !angvin.
Tratament balneolo!ic
41
Apele minerale !unt ape naturale plu! !oluții comple:e de !ub!tanțe di!ociate ga*e n anumite combinații chimice și !tări i*ico'chimice care admini!trate pe cale internă !au e:ternă au acțiune terapeutică a!upra organi!mului.
Tratamentul balneolo!ic # ape minerale$ nămoluri% @ntruct !echelele po!ttraumatice ale genunchiului include de regulă deicite uncționale determinate de le*iuni produ!e la nivelul !tructurii o!teoarticulare periarticulare și mu!culare cărora li !e adaugă eectele negative de mobili*are n a*a ortopedică chirurgicală n aecțiunile po!ttraumatice. Obiectivele și conținutul curelor balneo'climaterice vor i n totalitate de recuperare imediată ele avnd rolul de reacere a uncției diminuate din cau*a traumati!melor. Sunt indicate următoarele !tațiuni6 Amara %a*na ,orie Word Mangalia și +echirghiol. Sechelele po!t'traumatice ale membrelor intre!ea*ă !tructuri oarte variate oa!emușchi articulații8 și dau complicații va!culotroice și p!ihice. ecuperarea ace!tor !echele prin metodologia comple:ă i*ico'balneară are o importanță și o eiciență cu totul deo!ebită. ecuperarea bolnavilor n !tațiuni balneoclimaterice !e ace n etapa a II'a care !uccede etapa de recuperare și care are loc n !ervicii de traumatologie n !ecțiile de ortopedie !au n !ecțiile de recuperare !pitalicești.Wu !e vor trata n !tațiuni racturile și lu:ațiile medulare și nici racturile cu ocare de o!teomielită. 0ontraindicații pentru recuperare la !tațiuni au și p!eudoartro*ele artritele !eptice po!t'traumatice precum și le*iunile de nervi perierici cu !ecțiunea ne!uturată. 0ele mai bune re*ultate !e obțin n !echele după traumati!me și opera ții de membre după ce !'a terminat perioada de imobili*are și după ce !'a cicatri*at plaga.
Masa&ul
42
(rin ma!a9 !e nțelege prelucrarea părților moi ale corpului prin procedee manuale mecanice e:ecutate metodic cu !copul de a produce eecte i*iologice proilactice și terapeutice utile organi!mului. (rocedee manuale Sunt cuno!cute și !ub numele de manevre !au manipulări de ma!a9 și con!tau din mișcări variate de alunecare a minilor pe !upraața corpului și de pre!iune n proun*ime de !trngere și !toarcere a țe!uturilor de lovire ritmică pe părți cărnoa!e de !cuturare a !egmentelor. (rocedee mecanice Se e:ecută cu in!trumente !au aparate mi șcate ie cu mna ie cu a9utorul unor !ur!e diver!e de energie. (rocedeele de ma!a9 Se e:ecută cu o anumită tehnică după reguli metodice bine !tabilite re!pectnd toate condițiile de igienă și urmnd cu !trictețe indicațiile !au contraindicațiile i:ate de medic.Ace!te procedee !unt importante ele reerindu'!e la anumite țe!uturi. +ehnica și metodele de ma!a9 aria*ă n raport cu orma și !tructura țe!uturilor și organelor pe care dorim !ă le ma!ăm și cu !copulpe care'l urmărim. Ma!a9ul poate i6 '
!upericial !au pround
'
parțial !au general local !au general
'
de durată mai lungă !au mai !curtă
'
calmant !au iritant
(rin ma!a9 !e prelucrea*ă6 '
pielea
'
țe!utul adipo!
'
tendoanele
'
nervii
'
va!ele de !nge
,ectele ma!a9ului 6 '
i*iologice6 apare imediat nroșirea ncăl*irea pielii
'
proilactice terapeutice6 are eect de vindecare olo!it n recuperarea după anumite boli 43
Inluențele ma!a9ului a!upra organi!mului6 Ma!a9ul e:ercită a!upra organi!mului inluențe multiple6 ;irecte acțiunea ma!a9ului !e e:ercită a!upra pielii țe!uturilor. Indirecte !e produc !ub acțiunea mecanică a procedeelor de ma!a9 și !e datorea*ă mai mult unor acțiuni rele:e umorale !au nervoa!e. ,ecte mecanice con!tau n !chimbările i*ice de ten!iune din țe!uturi ca urmare a pre!iunilor și tracțiunilor variate a lovirilor cu inten!itate dierită ș i a modidicărilor n concentrația umorilor care re*ultă din ace!te acțiuni mecanice. ,ecte rele:e re*ultă din inluențele i*iologice ale ma!a9ului și din !chimbările produ!e de ace!tea n !pecial a!upra !i!temului hormonal și a celui nervo!. Inluențe parțiale core!pund unei acțiuni !imple locale redu!e ca ntindere și inten!itate. Inluențe generale !e produc n urma unor ac țiuni comple:e ntin!e ca !upraa ță și proun*ime. Inluențe imediate !unt !trn! legate de natura tehnica și inten!itatea procedeului de ma!a9 olo!it și de natura !en!ibilitatea și ntinderea țe!uturilor ma!ate !e produc rapid și țin tot timpul ct durea*ă acțiunea ma!a9ului dar !cad și di!par de!tul de repede. Inluențe tardive !unt reacții lente ce !e produc ncet n mod !ecundar ie n regiunea ma!ată ie n proun*ime !au la di!tanță ele apar după ce ac țiunea mecanică !'a ncheiat !e mențin timp mai ndelungat și di!par mai ncet.
Masa&ul membrului inferior #aba piciorului !e ma!ea*ă ncepnd cu degetele și !pațiile intero!oa!e pnă la gle*nă cu mișcări de nete*ire ricțiune !cuturat pre!at n!oțite de mișcari din degete și gle*nă. Se pot aplica și ricțiuni cu pumnul n regiunea bolții plantare. @n privința gle*nei !e in!i!tă a!upra tendonului lui Ahile toate manevrele avnd direcții de 9o! n !u!. Se vor ace mișcări circulare nete*iri n 9urul maleolelor. (e părțile po!terioare ale gle*nei adică acolo unde predomină ma!a mu!culară !e ac nete*iri ricțiuni rămntări și tapotamente bateri8 cu a9utorul palmelor mutate !ucce!iv !au dintr'o bucată. Ace!te manevre vor i ăcute de 9o! n !u!. 44
Automa!a9ul genunchiului !e ace !tnd cu genunchii u șor ndoiți olo!ind !curte nete*iri ricțiuni circulare e:ecutate de vrurile degetelor. O atenție deo!ebită trebuie acordată regiunii rotuliene și parților ei laterale unde !e ormea*ă de obicei !tratul de țe!ut adipo! att de ine!tetic. Ma!a9ul va i n!oțit de le:ii și e:ten!ii din genunchi. egiunea de !ub genunchi va i ușor nete*ită și ricționată cu mana !trn!ă pumn. 0oap!a e!te porțiunea unde !e aplică toate manevrele. Wete*irea !e e:ecută de la genunchi !pre șold urmărind traiectul mușchiului cvadricep!6 !e ace cu palmele prin pre!are !au dintr'o bucată. Se mare ște apoi den!itatea repetndu'!e aceeași manevră de a!tă dată cu pumnul. ?rămntatul !e e:ecută circular !au șerpuit !ub ormă de cută. +apotamentul !e ace cu degetele cu palmele cu pumnii evitndu'!e partea internă a coap!elor pe unde trec mari va!e. 0ernutul e!te un procedeu ușor de e:ecutat n acea!tă porțiune. Wete*irea de ncheiere e!te urmată de !cuturări și rela:ări ale ma!ei mu!culare. Șoldul și
e!ele !e ma!ea*ă !tnd cu picioarele ușor departate. Ma!a mu!culară iind mare
nete*irea !e ace cu palma dar mai ale! cu pumnul alunecnd de 9o! n !u! oarte apă!at. ;e a!emenea ricțiunile vor i ăcute cu pre!iune circular !au liniar. ?rămntatul !e ace apucnd cutele gră!oa!e și ștrangulndu'le ca ntr'un cle ște. +apotamentul ciupitul cernutul !cuturatul !unt manevre recomandabile pentru acea!tă regiune anatomică. Wete*irea de ncheiere e!te n!oțită de mișcări din șold.
'imnastica medicală Si!tem de e:erciții de gimna!tică menite !ă corecte*e dierite deecte !au !ă reactive*e unele uncții i*iologice. '
mișcări de aplecare nainte !au napoi ale trunchiului eectuate activ
'
pacientul n decubit dor!al cu șoldul lectat -inetoterapeutul e:ecută le:ia genunchiului
'
n șe*nd cu gambele atrnnd picioarele lipite unul de altul -inetoterapeutul e:ecută o pre!iune pe ața e:ternă a călciului drept
45
'
din decubit homolateral pe o placă talcată !e mobili*ea*ă genunchiul n le:ii repetate
4)
()*IT+,, III +R')I/)R") ȘI 0"1FȘR)R") ("R("TRII
III. 1. IPOTE:A DE LUCRU
(rincipalul obiectiv al pre*entei lucrări e!te acela de a demon!tra eicien ța -inetoterapiei n tratamentul genunchiul operat de meni!c. ;urerea e!te primul actor care trebuie combătut deoarece duce la impoten ță uncțională n care tratamentul -inetic nu !e mai poate aplica ducnd la redoare articulară și implicit la lip!a de progre!e.
(rin cunoașterea și aplicarea unui program -inetic core!pun*ător !e va putea demon!tra mbunătățirea uncțională a pacientului. ;upă cunoașterea a!pectelor legate de cau*ă recvența accidentelor lucrarea de a ță are drept ipote*ă de lucru ameliorarea deicitului uncțional al pacienților cu genunchi po!toperator.
III. 2. PRE:ENTAREA LOTULUI DE SUBIECTI
Studiul lucrării !'a de!ășurat pe o perioadă de 3 luni n cadrul Spitalului 0linic udețean de =rgență din Arad perioada 1$ iulie'17 !eptembrie 2$12. @n cadrul !pitalului am avut la di!po*itie pentru recuperarea pacienților ma!ă pentru ma!a9 !ul cadru și alte utilități nece!are pentru recuperare. (entru acea!tă cercetare am !electat 11 pacien ți de la Spitalul 0linic udețean de =rgență Arad cu aecțiuni ale genunchiului. (acienții !electați n acea!tă cercetare au vr!ta cuprin!ă ntre 1/ și 7$ de ani care provin din mediu rural !i urban.
47
+abelul 3. (re*entarea lotului de !ubiecți
r. 1. 2. 3. 4. 5. ). 7. /. ". 1$. 11.
ume #.. 0.I. (.I (. .0. S. S., .#. A.W. M.M. =.;
34rstă )5 4" 1/ 3/ 7$ 5" 34 45 )$ 2" 5"
1ex M
0ia!nostic ractură
Mediu de pro5eniență cu =rban
?
depla!arem.i. dr. ractură cu =rban
M
depla!are m.i. !t ractură cu ural
M
depla!are m. i. dr ractură cu =rban
?
depla!are m.i. dr ractură cu ural
M
depla!are m. i. dr ractură cu =rban
?
depla!are m.i. !t ractură cu =rban
M
depla!are m. i. dr ractură cu =rban
?
depla!are m. i. dr ractură cu ural
?
depla!are m. i. dr ractură cu =rban
M
depla!are m.i. !t ractură cu depla!are m. i. dr
ural
+abelul 4. eparti&ia ca*urilor n unc&ie de !e:
r. de ca6uri ) 5 11
7ărbați Femei Total
4/
raicul 1. eparti&ia ca*urilor n unc&ie de !e:
+abelul 5. Mediul de provenien&ă Bărbați Femei Total
Mediu urban 4 3 7
Mediu rural 2 2 4
raicul 2. Mediul de proveniență
+abelul ). +abel n uncție de membrul aectat
4"
Membru inferior
Membrul inferior
drept 4 4 8
stâng 2 1 3
Bărbați Femei Total
raicul 3. raic n uncție de membrul aectat
III. 3. METODE DE CERCETARE
1. A#%m#e-% ?iecărui pacient i !'a ntocmit o iă de evaluare care con&ine6 Wume (renume r!ta Se: ;iagno!tic I!toricul bolii Antecedente per!onale ,:amen neurologic +ratament 5$
2. Te* Te*$%e% $%e% +&ț e" mu*)u!%e mu*)u!%e +e!tar !tarea ea or orței mu mu!c !cul ular aree !e !tabil !tabileește n con conor ormi mita tate te cu cota cotația inte intern rnaa ționa ională lă printr'o notație de la $ la 5. ?orța $ 6 mușchiul chiul nu reali*e reali*ea*ă a*ă nici nici o contra contraccție deci deci e!te o parali* parali*ie ie totală. totală.#a #a palparea corpului mu!cular nu !e !imte nici o ibră mu!culară care !ă !e contracte. Mușchiul chiul re!pecti re!pectivv nu e!te e!te capab capabil il !a acă acă nici nici o mi mișcare. care. ?orța 1 6 !e !e!i*ea*ă o contrac ție a mu șchiului prin palparea lui !au a tendonulu tendonului.Se i.Se !imte !imte o ușoară reliea relieare re a tendonului tendonului dar ncă ncă nu poate poate i vorba de mișcare. ?orța 2 6 e!te e!te o orță care permit permitee mobili*are mobili*areaa !egmentul !egmentului ui n anumite anumite condi condiții deci deci apare apare mi mișcarea carea și o anum anumee ampli amplitud tudine ine mică mică și cu elimin eliminare areaa gravi gravita tației.?o iei.?orrța 2 e!te e!te o or orță care care nece nece!i !ită tă din din part partea ea te!t te!tat ator orul ului ui cuno cunoștin tințe n ceea ceea ce priv privee ște po*i po*iționa ionare reaa pacientului și a !egmentului re!pectiv.+ re!pectiv.+e!tare e!tareaa pentru orța 2 !e ace pe planuri de alunecare tocmai pentru a elimina gravitația. ?orța 3 6 repre*in repre*intă tă orța unui unui mușchi de a mobil mobili*a i*a comp complet let un !egm !egment ent pe toată toată amplitudi amplitudinea nea de mișcare contra contra gravita gravitației.@n aara orței gravita gravitației a!upra a!upra !egme !egmentulu ntuluii nu trebui trebuiee !ă acțione* ione*ee nici o altă altă or ță e:terio e:terioară ară. .aaloarea loarea 3 a orței unui mușchi repre* repre*int intăă pragul uncțional mu!cular care indică o capacitate capacitate unc țională pentru muncă care care ar cere o mobili*are n toate direc direcțiile !egmentelor. !egmentelor. ?orța 4 6 repre*intă repre*intă capacitat capacitatea ea mușchiului chiului de a depla!a depla!a !egmentul !egmentul a cărui cărui mișcare o controlea controlea*ă *ă pe pe toată toată amplitud amplitudinea inea de mi mișcare care antigrav antigravita itațional ional și contra contra unei unei re*i!te re*i!tennțe de putere medie aplicate de te!tator.#a te!tator.#a orța 4 mușchiul acționea*ă n condițiile de!cri!e de maii !u! pe ma pe o perioa perioadă dă !curt !curtăă de timp timp după după care care or or ța mușchiulu chiuluii și amplitu amplitudin dinea ea mișcării cării !cade. ?or ?orța 56 repr repree*in *intă or or ța mușchiu hiului lui care poat poatee e:ec :ecuta uta o mi șcare pe toa toată ampli am plitud tudine ineaa de mișcare care contra contragra gravit vitaațională ională și cu o orță ma:ima ma:imală lă aplica aplicată tă din parte parteaa te!tatorulu te!tatorului.i. #a acea! acea!tă tă orță mușchiul chiul e!te normal. normal.
3. E;%!u%e% ue"" @n evaluarea evaluarea durerii durerii pacienților am olo!it6 '
!ca !cara vi*u i*ual ana analog logă A AS i!ual ual Analog logue Sca Scale8 le8 !ca !cară care are perm permit itee autoeval autoevaluare uareaa durerii durerii din punct punct de vedere al inten!ită inten!ității a!tel6 $ durere ab!entă ab!entă iar 1$ durere ma:imă8.
51
?ig. 5. AS i!ual Analogue Scale Acea!t Acea!tăă !cară !cară a o!t o!t olo!i olo!ită tă de a!eme a!emenea nea pentru pentru a evide evidenn ția eectu eectull antal antalgic gic al tratamentului prin ma!a9 ma!a9 și -inetoterapie -inetoterapie att att n evaluările periodice ct și la evaluarea inală.
6. E;%!u%e% e+")"$u!u" +u#)<"&#%! (entru evaluarea deicitului unc&ional !e poate utili*a Scara #C!holm care con&ine apte itemi in!tabilitate inlama&ie durere blocarea articula&iei mer! chiopătat urcat i cobort trepte ncărcarea membrului inerior n timpul mer!ului pe teren plat8 !corul inal iind cuprin! ntre $ i 1$$ de puncte.
52
Scala #C!holm
Item
inferior n timpul
*erformanţă funcţională genunchiul nu cedează la la ncărcare ma:imă rareori !en*a&ie de in!tabilitate la eort !u!&inut recvent !en*a&ie de in!tabilitate la eort !u!&inut oca*ional !en*a&ie de in!tabilitate n A;# recvent !en*a&ie de in!tabilitate n A;# !en*a&ie de in!tabilitate permanentă niciodată după eort !ever după eort obinuit permanentă niciodată incon!tantă uoară apare n eort !ever inten!ă la eort !ever apare după mai mult de 2 -m de mer! apare după mai pu&in de 2 -m de mer! permanetă niciodată !en*a&ie de prindere dar ără blocare oca*ional recvent blocat permanent permanent niciodată oca*ional con!tant ără probleme alternativ diicultate moderată alternativ cte o treaptă ără alternan&ă impo!ibil ără probleme a!i!tare de către o altă per!oană !au di!po*itiv
*uncta& 25 2$ 15 1$ 5 $ 1$ ) 2 $ 25 2$ 15 1$ 5 $ 15 1$ ) 2 $ 5 3 $ 1$ ) 2 $ 5 3
mersului pe teren plat
impo!ibilă
$
Instabilitate
Inflamaţie
Durere Durere
Blocarea Blocarea articulaţiei
Mers şchiopătat şchiopătat Urcat şi coborât trepte Încărcarea Încărcarea membrului membrului
•
Interpretare
•
e:celent ' pe!te "$ de puncteB bun ' ntre /4 i "$ puncteB
•
!ati!ăcător ' ntre )5 i /3 puncteB
•
!lab ' !ub )5 puncte.
8. P&5%mu! e e)u'e%e +uturor pacienților li !'au aplicat același program program de recuperare n perioada de internare.
53
TR)T)M"T, *RI M)1)8 ,!te important ca nainte de a ncepe ma!a9ul !ă !e controle*e !tarea tegumentului bolnavului urmărindu'!e n !pecial eventuale inecții ale pielii care contraindică ma!a9ul precum și eventualele echimo*e. ;urata unei ședinte varia*ă ntre 5'1$ minute iar recvența e!te de obicei de o ședință
pe *i. ;urata tratamentului poate i ntre 2 și 4') !ăptămni uneori chiar mai mare
ca n aecțiunile ortopedice.
E+e)$e!e +"-"&!&5")e %!e m%*%0u!u" *u#$= •
acțiune !edativă a!upra durerilor de tip6 mu!culare !au articulareB
•
acțiune hiperemiantă locală de mbunătațire a circulației locale care !e manie!tă prin nroșirea tegumentului și ncăl*ireB
•
nlăturarea lichidelor de !ta*ăB
•
!timularea uncțiilor aparatului circulator și re!piratorB
•
eecte avorabile a!upra !tării generale a bolnavului cu nbunătățirea !omnului ndepărtarea obo!elii mu!culareB
•
creșterea metaboli!muluiB
•
cel mai important mecani!m de acțiune e!te cel rele:
Te/#")% m%*%0u!u" Ma!a9ul genunchiului operat !e e:ecută prin cumularea unei !erii de manevre ce !e adre!ea*ă la nceput mu!culaturii coap!ei și gambei urmnd ncăl*irea *onei prin creșterea circulației !anguine locale. =neori e!te nece!ar !ă !e in!i!te a!upra ace!tor regiuni datorită proce!ului de hipotroie mu!culară ce poate aparea n timpul imobili*ării po!t operator. A!upra ace!tor regiuni ce !e aplică manevrele de nete*ire și ramntare care au rol toniiant ma9or contribuind la recuperare. ;upa aceea !e trece la ma!a9ul propriu'*i! al articulației genunchiului. Ma!eurul !e va orienta a!upra cap!ului ligamentar care unește cele trei oa!e6 emurul tibia și rotula.
54
Se ncepe cu manevrele de introducere ținnd genunchiul bolnav n le:ie și nete*ind de la articulația genunchiului n !u! !pre mușchiul cvadricep! care n aecțiunile articulare ale genunchiului pre*intă aproape ntotdeauna o atroie pronun țată. @n continuare !e trece la ricțiune n !u! n 9o! lateral !au circular. Se procedea*ă n elul următor6 !e aplică policele pe ambele margini ale !acului cap!ular cuprin*nd cu celelalte degete o!a poplitee ntorcndu'!e pe acela și drum pnă la tubero*itatea tibiei. @n partea inerioară !e e:ecută ricțiunea mai mult n !en! ori*ontal. Ma!a9ul părții po!terioare !e ace cu genunchiul lectat pentru a pătrunde cu degetul mediu și inde: lnga tendoanele mușchilor le:ari n proun*ime și recționnd ori*ontal vertical și circular. Ma!a9ul !e ncepe cu nete*irea după care urmea*ă -inetoterapia.
9. P&5%mu! >"#e$") enunchiul bolnav e!te introdu! pentru două !ăptămni ntr'un aparat de !u!tenție gip!at deoarece a o!t aectat cartila9ul articular. @n perioada de contenție !e e:ecută un program de recuperare6
- ;IW ;,0=%I+ #A+,A# 6 mișcare activ liberă de abducție din 0? a membrului operat 3 !erii a 1$ repetări8. ' ;IW 0=#0A+ ;OSA# 6 ' contracții i*ometrice de cvadricep! și e!ieri 3$ mișcări pe oră contracție )!
•
le:ii și abducții din 0? mișcare activă 8B
•
ușoare le:ii ale articulației genunchiului. (roe!orul introduce ambele mini !ub *ona poplitee și e:ecută cu multă atenție acea!tă mișcare la circa 3$ grade avnd gri9ă ca talpa pacientului !ă rămnă permanent pe planul patului.
' ;IW ;,0=%I+ ;OSA#6 ' Dpompa9eE pe minge ără a orța le:iaB •
le:ia gambei pe coap!ă n lanț chinetic nchi!8B
•
le:ii și abducșii din 0? 3 !erii a 12 repetări8.
' ;IW ;,0=%I+ ;OSA#6 ' contracții i*ometrice de cvadricep! e!ieri și i!chiogambieriB •
le:ii
ale
articulațiilor
gle*nei
și
degetelor
metatar!iene alangiene și interalangiene8B •
le:ia gambei pe coap!ă prin alunecare 4 !erii a 15 repetări8B
•
le:ii< abducții< circumducții din 0? cu genunchiul ntin! mi!care activ're*i!tivă cu le!t8.
' ;IW ;,0=%I+ 0OS+A# 6 mișcare activ'pa!ivă de abducție din 0? cu genunchiul ntin! trei !erii a *ece repetări8. ' ;IW S+XW; #A S(A#I,6 la e:ercițiile cuno!cute !e adaugă6 •
ridicări pe vruri cu !pri9in mai mare pe piciorul !ănăto!B
•
ridicarea piciorului pe prima șipca și le:ia gambei pe coap!ă cu ușoară pre!iune pe talpă 2 !erii a 1$ repetări lucrnd ără durere8.
Mer!ul !e ace cu !pri9in ușor circa3$R8 pe piciorul operat. Z@n a treia !aptămnă !unt cinci ședințe toate e:erci țiile devin active iar pentru mișcările din 0? !e introduce le!tul de 5$$g. ' ;IW S+XW; #A S(A#I, 6 mișcări active din 0? cu genunchiul ntin! trei !erii a opt repetări86 cu !patele le:iB lateral abductiiB cu ața e:ten!ii. Z@n a doua !ăptămnă !unt cinci ședințe. +oate mișcările devin active lucrndu'!e n continuare pentru toniierea cvadricep!ului a tendonului și a e!ierilor. @n ultima ședință pacientul va contacta !olul cu planta piciorului operat cu !pri9in de 3$R. ' ;IW S+XW; #A S(A#I, 6 ' 3 !erii a 1$ repetări pentru iecare mișcare din 0? activ're*i!tivă cu la!t de 5$$g B
5)
•
•
•
ridicări pe vruri piciorul operat n !pri9in )$R B 9oc de gle*nă cu !pri9in circa )$R B ridicarea piciorului pe prima șipca și le:ia gambei pe coap!ă prin e:ercitarea unei ușoare pre!iuni pe !upraața plantară.
Z@n a patra !aptămnă !unt cinci ședințe n care continuă e:ercițiile mai !u! men ționate la care !e adaugă 6 ' ;IW ;,0=%I+ ,W+A# cu un rulou !ub treimea inerioară a eței anterioare a coap!ei8 6 mișcarea activă de le:ie a gambei pe coap!ă cu ten!iuni inale reali*ate de către proe!or. ' ;IW AȘ,JA+ #A MAIW,A %AW0V,+,I6 le:ia gambei pe coap!ă mișcare condu!ă și controlată de proe!or. +imp de două luni !unt inter*i!e e:ercițiile ce implică un lanț -inetic de!chi!. ' ;IW AȘ,JA+ #A MAIW,A %AW0V,+,I 6 ' le:ia și e:ten!ia gambei pe coap!ă 3 !erii a 15 repetări8 B ' le:ia și e:ten!ia articulației genunchiului cu a9utorul unei patine pe care e!te a șe*ată planta membrului operat. Mișcările din așe*at ale articulației genunchiului devin re*i!tive prin introducerea le!tului. #a !rșitul ace!tei !ăptamni pacientul !e !pri9ină aproape n totalitate pe piciorul operat.
III. 6. RE:ULTATELE OB Ț INUTE
9. Testarea forței musculare ;upă te!tarea orței mu!culare a pacienților am obținut următoarele re*ultate6
Tabelul 7. Prezintă testarea forței musculare
57
Pacient L.V. .!. P.!. P.#. $.. %.#. %.&. V.L. '.(. ).). *.+.
Testarea forţei musculare Testare iniţială Testare nală 2 4 3 " 3 " 2 4 3 " 3 " 3 " 2 4 3 " 3 " 2 4
raicul 4. e*ultatele obținute la te!tingul mu!cular al tuturor pacienților ;upă tabelul și graicul de mai !u! re*ultă o mbunătățire a orței mu!culare n urma tratamentului aplicat.
;upă aplicarea inițială și inală !calei #C!holm și a !carei de apreciere a durerii !cara vi*ual analogă8 !'au obținut următoarele re*ultate n urma tratamentului -inetic de recuperare.
+abelul /. (re*intă !cara de apreciere a durerii 5/
Pacienți Inițial
VAS durere Final
Diferența
L.V.
1,
4
8
.!.
-
2
7
P.!.
8
3
"
P.#.
7
2
"
$..
1,
4
8
%.#.
-
4
"
%.&.
7
4
3
V.L.
8
2
'.(.
1,
"
"
).).
7
4
3
*.+.
-
4
"
TTA!
8/"4
3/81
"/,-
;in tabelul de mai !u! reie!e aptul că inten!itatea durerii !'a diminuat cu pe!te 5$ R avnd n vedere că la te!tarea inițială inten!itatea durerii a o!t pe!te /$R iar la te!tarea inală rămnnd cu o durere ușoară de 3$ R.
:. 1cara ,;solm (entru evaluarea deicitului unc&ional am utili*at Scara #C!holm care con&ine apte itemi in!tabilitate inlama&ie durere blocarea articula&iei mer! chiopătat urcat i cobort trepte ncărcarea membrului inerior n timpul mer!ului pe teren plat8 !corul inal iind cuprin! ntre $ i 1$$ de puncte.
Scala #C!holm
Item
Instabilitate
*erformanţă funcţională genunchiul nu cedează la ncărcare ma:imă rareori !en*a&ie de in!tabilitate la eort !u!&inut recvent !en*a&ie de in!tabilitate la eort !u!&inut oca*ional !en*a&ie de in!tabilitate n A;# recvent !en*a&ie de in!tabilitate n A;# !en*a&ie de in!tabilitate permanentă 5"
*uncta& 25 2$ 15 1$ 5 $
inferior n timpul
niciodată după eort !ever după eort obinuit permanentă niciodată incon!tantă uoară apare n eort !ever inten!ă la eort !ever apare după mai mult de 2 -m de mer! apare după mai pu&in de 2 -m de mer! permanetă niciodată !en*a&ie de prindere dar ără blocare oca*ional recvent blocat permanent niciodată oca*ional con!tant ără probleme alternativ diicultate moderată alternativ cte o treaptă ără alternan&ă impo!ibil ără probleme a!i!tare de către o altă per!oană !au di!po*itiv
1$ ) 2 $ 25 2$ 15 1$ 5 $ 15 1$ ) 2 $ 5 3 $ 1$ ) 2 $ 5 3
mersului pe teren plat
impo!ibilă
$
Inflamaţie
Durere
Blocarea articulaţiei
Mers şchiopătat Urcat şi coborât trepte Încărcarea membrului
•
Interpretare
•
e:celent ' pe!te "$ de puncteB bun ' ntre /4 i "$ puncteB
•
!ati!ăcător ' ntre )5 i /3 puncteB
•
!lab ' !ub )5 puncte.
Scara #C!holm am aplicat'o pe iecare pacient n parte n tabelele următoare. +abelul. ". epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului #. .
9. ,. 3. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial $ 2 $ )
Final 1$ 1$ 1$ 1$
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
$ 2
3 1$
trepte
3
5
)$
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
13
)/
raicul 5. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului #. . ;in tabelul și graicul de mai !u! reie!e aptul ca pacientul #.. la te!tul inițial a pre*entat un puncta9 de 13 puncte care arată un nivel de!tul de !lab n ceea ce prive ște deicitul uncțional iar după aplicarea programului -inetic de recuperare la te!tul inal a pre*entat un puncta9 !ati!acator de )/ de puncte care pre*intă o ameliorare și mbunătă țire uncțională a ace!tui pacient. +abelul 1$. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului 0.I.
2. (.I. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial 1$ 2 5 )
Final 2$ 1$ 15 15
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 2
5 1$
trepte
3
5
31
/$
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
)1
.
raicul ). epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului 0.I.
Inițial !e remarcă un puncta9 de 31 de puncte la pacientul 0. I. care pre*intă un nivel !lab ceea ce privește deicitul uncțional care mai apoi după aplicarea programului -inetic de recuperare n perioada n care a o!t n cadrul !pitalului a re*ultat o mbunătățire a puncta9ului de /$ de puncte ceea ce repre*intă un nivel de recuperare !ati!ăcător.
)2
+abelul. 11. epre*entare n tabel a deicitului unc țional al pacientului (.I.
:. *.I. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial $ $ 1$ )
Final 15 ) 2$ 15
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 )
5 1$
trepte
$
5
25
7)
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul 7. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului (.I.
@n ceea ce privește pacientul (. I. !e remarcă din tabelul și graicul anterior că n a*a inițială a avut un puncta9 de 25 de puncte care reie!e un nivel oarte !lab n ceea ce prive ște deicitul uncțional iar la te!tarea inală !'a remarcat o mbunătățire de 7) de puncte care e!te echivalentul unui nivel !ati!ăcător n cadrul programului no!tru de recuperare.
+abelul. 12. epre*entare n tabel a deicitului unc țional al pacientului (..
)3
=. *.R. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial 5 2 1$ $
Final 2$ 1$ 2$ )
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
$ 2
5 1$
trepte
3
5
22
7)
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul /. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului (.. #a e:amenul inițial a pacientului (. . !'a remarcat un puncta9 de 22 de puncte un nivel de!tul de !lab n ca*ul deicitului uncțional a9ungndu'!e n urma in!tituirii tratamentului -inetic de recuperare la 7) de puncte avnd un re*ultat !ati!ăcător la inalul tratamentului. +abelul. 13. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului .0.
>. '.( Instabilitate Inflamaţie
Inițial $ $ )4
Final 15 1$
0urere 7locarea
$ 2
15 15
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 2
5 1$
trepte
$
5
7
75
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul ". epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului .0. @n ca*ul pacientului . 0. care !pre !urprinderea mea la te!tul inițial al deicitului uncțional a avut printre cele mai !labe re*ultate adică 7 puncte n urma tratamentului aplicat pacientul a avut o evoluție e:traordinară cu o acumulare de 75 de puncte la te!tarea inală.
+abelul. 14. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului S.. ). 1.R. Instabilitate Inflamaţie
Inițial 5 2 )5
Final 2$ 1$
0urere 7locarea
$ )
15 15
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 2
5 1$
trepte
3
5
21
/$
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul 1$. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului S..
;upă cum reie!e din tabelul și graicul reeritor la pacientul S. . la te!tarea inițială a pre*entat un număr de 21 de puncte avnd un nivel !lab dar nu cel mai !lab după care la inal !'a remarcat o mbunătățire de /$ de puncte avnd un nivel !ati!ăcător n recuperarea deicientului uncțional. +abelul. 15. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului S.,.
?. 1.". Instabilitate Inflamaţie
Inițial 1$ $
))
Final 25 1$
0urere 7locarea
1$ 2
25 1$
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 )
5 1$
trepte
$
5
31
"$
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul 11. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului S.,. +abelul și graicul de mai !u! evidențiea*ă o mbunătă țire a deicitului uncțional al pacientului S., a!tel nct la inalul cercetării a a9un! la un nivel de recuperare de!tul de bun ținnd !eama de te!tarea ini țială unde a pre*entat un puncta9 !lab. +abelul. 1). epre*entare n tabel a deicitului unc țional al pacientului .#.
@. 3.,. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
Inițial 5 $ 5 )
Final 2$ 1$ 2$ 15
$ 2
5 1$
)7
trepte
$
5
1/
/3
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul 12. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului .#. @n recuperarea deicitului uncțional al pacientului .#. la te!tarea inițială reie!e din graicul de mai !u! că a nregi!trat un puncta9 de 1/ puncte iind un nivel oarte !lab care după programul -inetic aplicat a a9un! la un puncta9 de /3 de puncte iind un nivel !ati!ăcător. +abelul. 17. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului A.W.
A. ).. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
Inițial $ $ $ 2
Final 2$ ) 2$ )
3 2
5 1$
trepte )/
$
5
7
72
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
raicul 13. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului A.W. #a e:aminarea inițială a pacientului A.W. m'a !urprin! cu un puncta9 de 7 puncte la aplicarea te!tului n vederea deicitului uncțional care mai apoi după un program lung de recuperare -inetică a nregi!trat un puncta9 !urprin*ător de 72 de puncte iind un puncta9 inal oarte !ati!ăcător. +abelul. 1/. epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului M.M.
9B. M.M Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial 1$ 2 1$ )
Final 25 1$ 2$ 15
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
3 )
5 1$
trepte
3
5
4$
"5
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
)"
raicul 14. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului M.M.
#a penultimul pacient M. M. !'a con!tatat o mbunătățire uimitoare de "5 de puncte iind cel mai bun nivel de recuperare unde la te!tul inițial a pre*entat un puncta9 de!tul de !lab.
+abelul. 1". epre*entare n tabel a deicitului uncțional al pacientului =.;.
99. .0. Instabilitate Inflamaţie 0urere 7locarea
Inițial 2$ 2 $ 2
Final 5 1$ 2$ )
articulaţiei Mers şciopătat rcat şi cobor4t
$ $
3 1$
trepte
3
5
12
74
inferior în timpul mersului pe teren plat Total
7$
raicul 15. epre*entare n graic a deicitului uncțional al pacientului =.;. #a ultimul pacient =. ;. la te!tarea inițială a avut un puncta9 de 12 puncte iind un nivel oarte !lab al deicitului uncțional iar după aplicarea programului -inetic de recuperare la inele te!tului a pre*entat un puncta9 !ati!ăcător de 74 de puncte care arată o mbunătațire a pacientului.
III. 8. CONCLU:II ŞI PROPUNERI
@n privința ipote*ei ormulate la nceputul pre*entei lucrări am reușit ntr'o oarecare mă!ură !ă demon!tre* rolul tratamentului -inetic n combaterea deicitului uncțional n genunchiul operat de meni!c. ?recvența le*iunilor de meni!c a o!t mai mare la barbați dect la emei a!tel )$R din pacienți au o!t bărbați și 4$ R emei. ?orța mu!culară a cre!cut nct pacientul și poate olo!i membrul inerior. (rin mi9loacele terapeutice olo!ite a avut loc o !cădere a inten!ității durerii cu pe!te 5$ R cu preci*area că reducerea parametrului durere a o!t !emniicativă indierent de !e:ul !au vr!ta pacienților a!tel principalul obiectiv al ace!tei cercetări a o!t atin!.
71
;upă evaluarea deicitului uncțional n uncție de Scara #C!holm am demon!trat n !tadiul inițial valori atin!e de pacienți oarte !labe care n !tadiul inal ace!te valori au cre!cut și am reușit !ă dovedim o !cădere a deicitului uncțional la toți pacienții. (rin re*ultatele obținute am reușit !ă !ublinie* rolul tratamentului -inetic de recuperare n evaluarea și recuperarea uncțională a genunchiului operat de meni!c.
;rept propuneri avem următoarele6 '
inormarea populației a!upra e:i!tenței programelor -inetice de recuperareB
'
!tabilirea unor programe individuali*ate adaptate capacității uncționale ale iecărui pacient n parteB
'
eectuarea programelor att po!toperator ct și preoperatorB
'
!tabilirea unei !trn!e colaborări ntre medic -inetoterapeut și pacient.
72
