DUMITRU SOLOMON
RUMU
PRIN
PUSTU
aivi, uminai, lpsll de simul oriei, am crezt c eşirea din robie va coincide cu ntrarea ntrarea n a 'a Fgdulnel Eram toi convinşi c Egiptu are frontiere comune cu Canaanu Mal mult, nvai ani n şir sntem furltorl orie, pnli propriuui in, neam legnat n luzia , o dat eirai sclavie şi umiln, vom fora storia, vom arde etae şi vom fa nuidect, dincoo de grania ntunericului, ara n care urge apte şi miere Dar, vai, dincoo de avie se ntindea un şe nfrş Din Biie ştim drumu prin puiu a durat truzeci ani. In decem decembrie brie 98 9899 ne credeam pnll lstorlel lstorlel,, ameecam ameecam prezentu viorul ntrun reclplent mraculos, ar rezultatul era multicoor, optimist, minunat Nu, eliberarea nu nea adus nstantaneu şi irtatea, prosperitatea, fericirea ra versm n pustiu Pare pustiu, cu furtuni praf necclos, nea nvluit ntreaga exsten. Deci şi exiena noastr cutural, deci şi teatru In arna şi vara lui 990 teatrele erau ntro stare de letargie lmac Nu prea ştiau ce s joace şi n faa ul Pubicu era pe strzl u dinaintea televizreor ntro continu excitale poitic, snd slle teatru teatru goale Nu ne ardea s fac em a ori s consumm art, ncercam s mpingem nainte revoluia, s ne deziclm din ungu coşr a crul psudonim era •visul de aur», neegem de unde venim şi ncotro mergem Cine avea nevoie de teatru Ş, totuş totuş i, cineva a avut nevoie Gra acestui acestui aceor) cineva, teatrul teatrul a eşi t primul din raizia posttotlitar, şia rns, ct a putut, energiie risipite şi sa pus pe cuceriri Eu ropa! Eu rop ropa, a, mal trziu trziu M al nti treb trebuia uia re) cucer lt lt ncrederea, apoi dei deitatatea, apoi pubicu In timp ce troul, ceferlştll, Taromu, personalul sanitar, minerii fceau, pe rnd sau simultan, grev , teat teatrel rel e 1 nu toate, toate, r cee l bune) f ceau trea trea Un ele au uato a zero «Masca) «Masca) , ale a minus 1 Teatru Teatru din S ibiu, lov lovit it puternic puternic n decerie 989) Sa fcut teatru cu ncpnare, ncpnare, cu n dr drjj lre, cu credln, cu dis perare, cu fanatism, cu uitare sine, chiar n sli nghea, chiar n si J umtate u trei trei sferturi sferturi goae, ch iar, u neori, n abna unei c oncepii prratlce şi, ateori, n aena banior Amla asta de a nainta n puiu, n timp ce aii rteau, andonau, se mpotrlv eau, şl cut cutau au al iu ri, ee rerca l D ragost ragostea ea de tea teatru tru şi nu d e ban ban i) ia adu s n ar re gizorii romn romnii care af au n rin t tate ate Am nu mr zece Şerban,, Clu ei, Glurchescu, ban Glurchescu, Mugur, V lşa, Lupu, Helr, Copacci, Copacci, Dl nuleu, Hausva Hausvatter) Sar putea s fie l l Dar, şi aşa, nu snt loc puini Unii au rs aici s condu teatre, aii vor reveni El sau aturat regizorlor care au muncit n Romnia fr ntrerupere şi, de mute ori, fr alte satisfacii dect aceea a nfrunta noapea tal t al ar Se lucre az mpreun mpreun şi nu u nu l riva ceuil at, cum au crez crezut ut 1 cu în cntare) cnta re) cuttorli nodur i n papur şi pete pete n are. S au fc ut ectacoe ectacoe care vor ntra fr ndoial n oria atruu atruu i rom romnesc nesc şi, u nee din e ee, n oria teat teatruu ruu i universal. Dar, ceea ce ee mai iont şi ceea ce am evzut mal t n paginile acestei revie, speatorii sau rentors la teatru Mut ntinerll In proporie de optzeci la sut, publicul din slle teatru ee alctult din tineri. El vin prin zd, prin viscol şi stau stau n fr ig pn la cderea coinei. Snt cei care vor umple ş i mine şi poimi ne sile de teatru, snt cei care au hotrt c avem nevoie teatru Sa adeverit şi at previziune: spectacolee uşuree, de evard au nregisat cr sau mcar scderi 1 de public) Trupee care sau of llat asel asel de sccole, sccole, n ea profu u i corcia, au ntrat n anonit şi ri s ntre n falint Lua are nevoie teatru serios, adevrat, Shakespeare, de Godoni, de Cehov, de Joyce, Pirandello, de Jarry, Arrabal, Dorst şi, n pofi tuturor casandrelor, de pie romneşti In Eu ropa, da, n Europa 1 şi nu n u i) Roni a sa fcut, ocamdat, remarca remarcat t prin atru Nu prin tractoare, trenuri, avioane sau computere In fruntea celor care traveraz acum pustul afl, vrem u nu, oamenii de teatru Ei vor privi pri deşertul ul, ara Fgdui nei Dac, fi reşt reşte, e, nu l se vor scte scte mii, pe nllm lle deşertul ochii. •
«E NEVOI DE ACEST SRIGT FR SFŞT!, Născut n BucureJtl, Alen der Hausvater părăJ Rom nia n 1959 Ji, după o Jedere n Austria Austria J srael ( 1959 1967), unde absovă currie Universltăll din TelAviv, urază cursu ri ratură ratură dra tică tic ă a Dubin, un va funciona pnă n 197 ca director a Teatrului Peaco Din 1973 taleJte n Cana, un de fondează Montrea Montrea Theatre Lab, a cărui director ee ntre 1973 J 1979 concnd apoi Teatru LEchlquier ( 197 1979198 91985 5 iar din 198 1989 9 Teatru L' Archlpe. ntre 1 983 Ji 1987 ee direoru Festivau u i internaio internaiona na teat teatru ru din Quec. A ntat ja circa 1 50 spectacoe spectacoe de teatru teatru n u numai n Arica de Nord Jl de Sud şi n Euro Euro,, As Asia ia şi Africa, a adaat pentru scenă Decameronu 1, Fraii Karamazov Crimă şi pedeapsă, MetamorfoMetamorfoza lui K afka şi ee autoru piesei Soljeniţîn scrisă n 1978 Revenind a BucureJti montea ză la Teatru Odeon• pie . . .Au . Au pus cătuşe florilor. de Ferna ndo Arrabal premiera, 30 noieri noierie e 1991)
DIALG
·
Dintrun nt nte eiu iu anterior, apărut n urmă cu vr vreo eo zece ani n revia «Teatru», am reinut că ai mai montat cndva piesa ui Arra. Da era prin anii '70, la Montrea unde după 3-4 săptămîni spectacolu a fost opit de cenzură iar cînd tribunalul a hotărît mai apoi că piesa nu poate fi totuşi cenzurată actoii au decis să nu mai reia spectacolu aşa că în juru lui sa esut îcă de atunci un fe de legendă Va fi vorba, ci, de un simplu remake u de o nouă ntare, struura diferită! Pentr Pentru u mine s pe pecta ctacolul colul de la Montreal a rămas ca o experienţă neterminată nedesăvîrştă E ceva bizar dar pur }i simplu numi amintesc nimc din acea montare nu redescopăr acum nimic din ceea ceam făcut atunci. Ceea ce facem acum e deci un lucru compe difeit şi are o bază de gîndire complet difeită. Snt de altfel un om care se plictiseşte foarte
repe şi aş fi incapabil să fac propriuzis o simpă reluare Cei care le fac ş pot să le facă au n genera motivaţii strict economice nu de creaie. Le explic de exemplu actoilor că fac schimbări în fiecare zi nu de dragul schimbărilor sau pentru că ei nar putea să facă de la nceput un anumit lucu, ci pentru că există o evouţie pe care o simt tot timpul şi ea trebuie exprimată ca atare. In cee ceea a ce priveşte actori, actori, eJti pentru pentru un teatru de execuie sau de creaie Categ Categoric oric de de creaţie Şi chiar de de continuă continuă evoluie n care nici nu se încheagă propiuzis o formă finală Tot ce investim acum în acest spectacol în mod obiectiv nu pote să transpară numai după o lună de repetiţii. De aceea ar fi oarte oart e interesant şi pentru mine mine ca regizo r dar dar şi pentru tine ca critic să vezi spectacolul şi la premieră dar şi după două săptămîni sau după două luni pentru că el cu sigurană
«E NEVOI DE ACEST SRIGT FR SFŞT!, Născut n BucureJtl, Alen der Hausvater părăJ Rom nia n 1959 Ji, după o Jedere n Austria Austria J srael ( 1959 1967), unde absovă currie Universltăll din TelAviv, urază cursu ri ratură ratură dra tică tic ă a Dubin, un va funciona pnă n 197 ca director a Teatrului Peaco Din 1973 taleJte n Cana, un de fondează Montrea Montrea Theatre Lab, a cărui director ee ntre 1973 J 1979 concnd apoi Teatru LEchlquier ( 197 1979198 91985 5 iar din 198 1989 9 Teatru L' Archlpe. ntre 1 983 Ji 1987 ee direoru Festivau u i internaio internaiona na teat teatru ru din Quec. A ntat ja circa 1 50 spectacoe spectacoe de teatru teatru n u numai n Arica de Nord Jl de Sud şi n Euro Euro,, As Asia ia şi Africa, a adaat pentru scenă Decameronu 1, Fraii Karamazov Crimă şi pedeapsă, MetamorfoMetamorfoza lui K afka şi ee autoru piesei Soljeniţîn scrisă n 1978 Revenind a BucureJti montea ză la Teatru Odeon• pie . . .Au . Au pus cătuşe florilor. de Ferna ndo Arrabal premiera, 30 noieri noierie e 1991)
DIALG
·
Dintrun nt nte eiu iu anterior, apărut n urmă cu vr vreo eo zece ani n revia «Teatru», am reinut că ai mai montat cndva piesa ui Arra. Da era prin anii '70, la Montrea unde după 3-4 săptămîni spectacolu a fost opit de cenzură iar cînd tribunalul a hotărît mai apoi că piesa nu poate fi totuşi cenzurată actoii au decis să nu mai reia spectacolu aşa că în juru lui sa esut îcă de atunci un fe de legendă Va fi vorba, ci, de un simplu remake u de o nouă ntare, struura diferită! Pentr Pentru u mine s pe pecta ctacolul colul de la Montreal a rămas ca o experienţă neterminată nedesăvîrştă E ceva bizar dar pur }i simplu numi amintesc nimc din acea montare nu redescopăr acum nimic din ceea ceam făcut atunci. Ceea ce facem acum e deci un lucru compe difeit şi are o bază de gîndire complet difeită. Snt de altfel un om care se plictiseşte foarte
repe şi aş fi incapabil să fac propriuzis o simpă reluare Cei care le fac ş pot să le facă au n genera motivaţii strict economice nu de creaie. Le explic de exemplu actoilor că fac schimbări în fiecare zi nu de dragul schimbărilor sau pentru că ei nar putea să facă de la nceput un anumit lucu, ci pentru că există o evouţie pe care o simt tot timpul şi ea trebuie exprimată ca atare. In cee ceea a ce priveşte actori, actori, eJti pentru pentru un teatru de execuie sau de creaie Categ Categoric oric de de creaţie Şi chiar de de continuă continuă evoluie n care nici nu se încheagă propiuzis o formă finală Tot ce investim acum în acest spectacol în mod obiectiv nu pote să transpară numai după o lună de repetiţii. De aceea ar fi oarte oart e interesant şi pentru mine mine ca regizo r dar dar şi pentru tine ca critic să vezi spectacolul şi la premieră dar şi după două săptămîni sau după două luni pentru că el cu sigurană
va evolua şi această evolujie e de fapt foate impoantă. Foma neînchegată e umăită pogamatic; pesonau l e numai «sugeat» nu «ucat» ia actoul e plasat n situajii plauzible nu «eale» - De la oien&e J Antigona la Hamlet J Regele Lea J la Scaunele ui Eugen onescu a Caligula u Â
Camus, pentu a nu i amint damatizie după Dooevsk J K aka, ai avut opiuni epeoriae dntre dntre cee mai diferi diferite te.. Ce anume determină apotul regizouui cu datuga pe care o une n scenă!
Tn ce mă p iveş iveşte te sînt tei lucu i foat foatee impoa impoante nte cae mă inteesează n pimul înd fac un efot enom de documen tae să ştiu ce se scie în fecae jaă în fiecae an. - In fie fieca cae e ară n fiecar fiecare e an
Am «spionii » mei mai pest pestee tot tot apoi există asociajii asociajii le de damatug caemi t mit măca ezumate ezumate le pieseo apăute şa.md Fac un efo fantastic să găsesc texte cae nu povin din societatea în cae tăesc ci din altele pentu că astăzi a sfîşitul secoluui XX, umanitatea mi se pae făă hotae Faptul că în Canada e mult najionalism ia din Ameica vine mu lt teatu teatu comeci comeci al face cu atît ma mpo mpotant tantăă descopeiea şi edescopeiea sciitoului a opeei sale a gîndului său Ia piesele stăine pe cae le montez sînt puse în scenă pentu pima oaă. Al doilea lucu cae mă inteesează este edeopeiea mitului şi a legendei pentu a le eea nto fomă imediată Clasicul îmi ofeă deci o poveste cae eistă în spajiu şi pe cae simt necesitatea so epovestesc pin fome şi concepjii nelegate de geogafa şi istoa piesei «Măuia» legendei e însă foate impotntă. Şi ca unu cae a făcut la noi pimele poducji Gombowicz şi Witkiewicz pimele poducjii pofesioniste Dostoevski şi olstoi pot să spun că inteesu descopeiii casicilo este enom. Clasicul nu tebue «distanjat» în tmp, ci ucat întun «oxigen» moden ăim un moment cae există depate n mtologie înaintea noastă Da tebuie săI edescopă să văd unde şi pin ce mă integez în mt, în mitologie A teilea lucu cae mă inteesează este este ceajia popiuzi să, ponin d complet complet la zeo. Cea n cae împeună cu un auto, lucez concomitent la coninutul şi foa spectacolului. Acum, de pildă lucez a Âma Mahle Poate că ştiji a fost soia lui Gustav Mahle apoi amanta lui Kokoschka şi soia lui Wate Gopius şi a lui Fanz Wefel S poate spune că toate tendinjele secoluui XX vo fi cupinse ntun fel în această piesăspectacol Voi face apoi în matie o piesă despe Ethel Rosenbeg la cae am înc�put lucul cu autoul şi cu actoii în atelie, în umă cu tei ani constuind textul şi foma de spectacol în acelaş timp aşa că acum la publicae vo apăea în paalel tetul şi «înscenaea» lui
- Fiin d at at de mcat, mcat, ca egizor, în ocesu ceae damatice, spre ce crez că ndeaptă, totuJ, datuga acestu sîşit de secol
Ced că ne entoa ntoacem cem la auto a auou l cae cae va eveni la o emojie pimaă şi la esenja umană făă să uităm însă toatee acumu lăi le fomelo cae sau petecut toat petecut N u putem deven popagandişti popaga ndişti ai simp ictăji cnd c pu şi sensib ilitate ilitateaa noas tă tec 24 de oe din 24 pin a ycui oibie ce se întîmplă peste tot Asta a echivala cu o "aziu ne Şi pobl poblema ema teatului teatului omânesc n cipa de fajă mie i se pae a fi tocmai această evaziune. Voi dispăeji în subtxt în lucul cu actoii, în fumusee estetică în Visu une n �pi vară, da c legătuă au toate astea cu ceea ce tăiji voi? Omul e distează uită da ced că nu aveji deptu ă uitaji. Pînă în '89 teatul va autat să supav ejui ji a fost s sa voastă voastă de oxi gen . Acum e un alt timp ia teatu teatu l nu te uie să vă mai îndemne doa la supaviejuie ci şi la acjiune la faptă la ceajie ebuie să punej odine în casa voa ă. Şi teatul tebuie să fie cu voi să vă îndume să vă aut dacă vă e fică să vă buscheze chia să vă şocheze eb e să meagă a exteme nu să se efugieze în fome teat le subtie şi cultivate. ebuie să inte în acjiune Comecial smul de la no pune cu acuitate poblema poble ma publicul ui cae cae n fo fost st niciodat niciodatăă popiuz popiuz is la teat teatu u ci la altceva, la showu cmecial. Uite miam amintit totuşi ceva în legătuă cu  pus cătuJe oio, la Monteal. Un bejiv citise o conică din cae ezulta că în spectacol sînt femei goale şi el asta a ejnut Incitat de pietenii săi de cîciumă sa dus să vadă spectacolul doa ca să le oată spune apoi
�
şi lo cum eau acele femei goale i bine după spectacol ma întlnit întîmpăto şi ea total contaiat de faptul că nu e poate spune nimc pietenilo lui Căci văzuse ceva cu o închisoae cu oameni de cae fusese milă şi nici nu mai jnea minte măca dacă femeile eau goale sau nu Omu ăsta nu fusese la teatu în viaja ui Şi dacă nu citea ş nu auzea că eau femei goale cu siguanjă că na fi mes niciodată. eapia de şoc a spectacolului ea atunci şi acolo foae mportantă Nu uitaj că dn toată populajia Amecii de Nod adcă din veo 240 de miloane, doa 4 pocente au fost a tea tu.
- Ca dieor dieor al Festivalu Festivalu lu i nternaona la Quc, Quc, cum vă pocurai ondule Ji ce se asgura truo patcpan te!
Ban i poveneau poveneau mai întîi întîi din tei tei paliee oficiale oficiale : de a guvenul fedeal de la cel povincial de a pimăe Alte 3% din fondui poveneau poveneau de la diveşi diveşi sponso foa foate te impotan impo tanii şi seioşi ia estul, estul, din încasăi bietele nefii nefii nd foae scumpe Fiecae jaă plătea tanspoul ia noi păteam cazaea, diuna ş cîteodată o sumă pentu spectacol. - Fe Fest stvaul vaul a e un anu mt pr profi! ofi! E deschi deschis s să zicem n primul nd forlo teatu exmtal
Nu ced în aşa ceva Astai o mae postie postie Ex istă în lume festivalui cu temă da pe mine mă inteesează dimpotivă o cît ma mae divesitate Cînd v pentu două săptămîni la Qubec eşti bombadat de 4050 de companii a cae găseşti spectacole de a cele mai «clasice» la cele mai «expeimentale» cu putnjă. ntebaea e: aeg pe citeii obiective sau subective? Sigu că toji sîntem pînă a umă subiectivi da pobema e să alegi chia şi atunci cînd nui place depăşinduji această subiectivitate. De exemplu, în 1 986 986,, am am adus din din s ael Pocesul lui Kafka făcut de Steven Bekoff la eatul Najiona Habima din elAviv, spe maea supindee a a celo deacolo, unde spectacolul nu pea inteesa. A avut însă un mae succes în festival şi la întoacee a devenit un mae succes şin Isael Deci stăini teadmiă..
- Revăz Revăznd nd Romănia după apro aproape ape 10 ani, ce crez că totuJ sa schmbat J ce crez că ncă nu sa schimt dar ar tei oate să se him!
Fapul cămi poji pune acum o asemenea întebae aată aată că sînt făă îndoială şi schimbăi foate mai lată sînt o su medenie de ziae oamenii voesc, jipă demonstează au tecut totuşi pinto evolujie Din păcate nu văd nici o schim bae în inteioul omului. Acest nteio a ămas negat şi e chia mult mai neputincios decît pe vemea «odiosului». Atunci măca ştiai cine cu tine şi cine nui cu tine cae e abul şi cae e negul ştiai de cine s te feeşti, de cine săi păzeşti famila etc. Acuma nu e decît un fel de aşteptae neputincioasă o citcă şi o plîngee continuă Conta cui? Dacă megeji întadevă spe democaţie, tebuie să şt ji că demajia începe în pimul înd cu individul şi cu ce se întîmplă în el însuşi. Uite am fost la Sinaia, cu un ten goaznic de muda. Şi deodată am avut un «vis» enul se opea şi toj oamenii ncepeau săI spele Pentu că dacă ei nul spală cine o săI spele veodată? C.FR.ul nu va fi pivatizat muji ani de aici încolo nu va avea bani etc. Da toji aceşt oameni evin zilnic în acelaşi ten şi tenul ămîne muda Dacă tu nul speli nimeni nu spală Dacă tu nui speli fajada casei, nimeni nu io spalăl - Dac Dacăă tu n u schmbi schmbi nterioru nterioru nu i schi schimbă mbă ni n
Ex Exac act. t.
- Poa Poate te că aici a a i Ji olu teatrul teatrul ui n ci de aă aă
Ăsta a fost fost gîndul meu în legătuă cu piesa lu i Aa bal. Ced că nu mai sînt suficiente doa şuşotelie aluzive ş nici ata ocului actoicesc n cae sntej fantastici E nevoie de un stigăt făă sfîşit cae spune pu şi simplu că oicine ai fi, eşti un paticipant activ la sistemul tecut la sstemul pezent şi viitoul dep nde numai de tne. Pentu că, dacă o să spui că la biou doa şeful decide atunci şi acasă nevasta decidee ş. a.m.d O dimpotiv decid dimpotivă, ă, tu nsuji decizi în oice moment moment Pasivitatea celo cae n anii 30 nu dădeau impoanjă fas ciştilo pefend să meagă la iabă vede n chia duminica n cae cae ei au a uns la putee putee a decis şi ae şi e a o esponsab esponsab lita te istoică Eu ced n geneal n această esonsabilitate a fiecuia ş ea ae nevoie de o altă teaaliate dec cea e
pnă acum Aces sigă ebuie să e umăească. Acoii îji spun ceva. Tu e�i aici u vezi �i nu mai poji să spui că nai �iu. Tu �ii Toji oamenii sîn maoi Ce vei face? Tu �ii Ce vei face Apauzi? Mă ineesează pe mine să aplauzi Sămi aăji că am făcu un specaco bun sau ău? Impoan e că u ii Mă ineesează ce vei face. Eu sîn ce ae se uiă a ine acuma E nevoie de o decizie i ndiv iduală �i penu a o deemina vechile nome �i pincipii de oc po fi abolie Nu mai avem eligie, nu mai avem pincipii moale, vaoi clasice ec Da, dincoo de oae mizeiie pe cae specacou nu le ocoe�e exisă o spii uaiae o dîzenie un vis . Dacă snem capabili să visăm oi�ice fie �i sex nu nseamnă auoma că snem capabili să �i ealizăm. Da visul e pima eapă Şi devenim asfel esponsabili să ealizăm De ce i sa da visu ui Moise? Nu ca săI ealizeze? - Lucn d cu ata actor ş atea trupe, tea putea refer, coaratv, a actorul romn, cu ceea ce are e bun u pun bun
a începuu veniii mele în România ceea ce mă deana cel mai mul ea o anumiă gndie subeană, poivi căeia dacă e�i săin e�i mai bun. Dacă vii de dincoo e�i mai bun Pe cînd adevău e că ei sîn mai buni. Au făcu mul mai mu decî noi, cel pujin n domeniu eauui psihoogic Desigu făă sigăe, asa nau făcu Da ncă o daă, păeea că «pin definiie» fiind de acoo e�i mul mai bun ma dezamăgi �i ma duu foae mul. Penu mine ea foae iman să nu lucez numai cu aenul �i cu ehnica acoului ci �i cu sonaliaea lui de om Am făcu pea mue piese ca să vin aici numai penu a mai pune în scenă încă o piesă de eau Penu mine e foae ineesan să văd că pesonaul nu se încheagă că ămîne dincoo de e �i coul cu pesonaliaea ui Tehnica pesonaului am văzu, �i acoii omâni po săi facă pesonau cu ochii nchi�i. Da să se aae pe ei în�i�i «goi> n anspaena onesiăjii lo, le va fi mul mai geu Fapul că acoii ebuie să facă eipau pesonae cae poaă sau nu o bucaă de cosum, singua ce e difeenjiază exeio, e ceează dino daă o poblemă cu oul difeiă Acou e obliga să aae �i ale nuane ale pesonaliăjii sale ce ebuie să se efece în feluie siuajii. Acoul omân �ie foae bine să se ascundă foae u�o, sub pesona. Nu cu nosc egia omânească n afaa ceo cae au luca în săinăae �i na� vea să mă ponun ge�i da am impesia că acouui omân i sa spus de mule oi «idică nasul, idică gua, fă asa sau asa», ceea ce iscă săI educă la condijia de păpu�ă, de maioneă Sigu că se poae �i a�a da aunci acoul nu se descopeă pe el însu�i a un oc sic ehnic fie e �i pefec pe mine mă plicise�e de moae �i plec după zece minue. Deci a ebui să descopă �i să fac să se descopee acoul, cae ucează pin fică pin sensibiliae pin camaadeie pin efo de ansambu Asa a ebui să ceez. Da în acelaşi imp, am înîlni o a�a de mae foame de a face, o see de a se invesi, o combusie a dăuiii de sine înc a fos foae u�o să lucez cu subcon�ienul acoio, �i nu nea păa cu conşienul lo eam spus chia nu veau «să �iji» Ce să şiji?". Am uca la masă douăei zile, da pegăiea eoeică ea apoape inuilă Cum să ne «pegăim» sau să ne «pepaăm» penu pu�căie Cine se pepaă? Nu�i ia nimeni licena şi docoau n cum să supaviejuie�i n puşcăie! Puem să impovizăm, da haba navem cum e asa penu că e neuman ebuie deci să ucăm cu fica, cu subcon�ienul, cu fapul că avem dea face cu un a ip de «oxi gen». Cu o «nauă» deunaă, nefăcuă de fap penu om, n cae cel mai slab fizic poae fi cel mai ae psihic, ia cel mai ae fizic ae mui pimul. E voba a�ada de «descopeiea» unui fap despe cae, la ază nu �ii nimic. 1 neluice�e eu po să spun foae u�o că «�iu», de�i bănuiesc numai. Da po eu săi spun unei acije exac ce să facă «�iu» eu ce înseamnă să fii femeie? - Dec fecare tree si giseasci, exporeze
.
Am impesia că acoii omâni nu vin di n aceeaşi �coală e gndie Văd din aces punc de vedee o mae fagmenae de �coli �i nu văd nuceu o, numiou co mun Nici pe bază eaaă nici chia pe bază poliică cae �i ea e foarte impoană în eau, �i nici pe baza unei fome
eaae pe cae e a vea să o pacice, la cae visează E deci foae geu n im pul pe caeI avem făă a avea popuzis un aelie de fome �i conjinu eaa să găsim nuceu sădanii lo noase. C înd i văd copu ile lo au sunee difeie, vocile o sîn comple difeie, espiajia lo e difeiă �i pacă povin cum spuneam, din �coi difeie De fap, sn numai o eflecjie a unei socieăji fagmenae. Chia dacă sn acoi au o divesiae de păei cae se eflecă şi n subcon�ienul lo. O e foae, foare importan a găsi un dum eaal pin lucu n aelie, nu neapăa pe un ex anume. - Dn ca ce a vizu t pni acum ş dn reaie cu care tea confruna pe parcur reazir aceu eaco, care ar f - snetznd - probemee teatruu ronesc în cpa de fai
Poble ma pinc ipaă e aceea a sucuii eaal e. Fapul că oamenii se găsesc împeună, da u �iu de ce se găsesc îmeună. Ei a ebui să fie mpeună nu penu că cineva sau alcineva ia ales să ine îno �coaă de eau, pe cae apoi au �i eminao Ei a ebui să se gupeze n uul unei gndii eaale veau să lucez cu eaul ăsa, nu cu alul penu că eu ced n eau ăsa �i e epezină asa Tebuie să se aungă la o mi�cae independenă, n cae acoii vo epezena difeie diecjii sanislavskiană exploaivă ec, în cae ei vo dezvola penu un numă de ani, o ehnică anumiă, o gndie anumiă. Ese un rason d'tre penu a luca împeună Acum, ei sîn mpeună doa penu că ebu ie să fie ou�i a un eau: nam eu�i a unu 1, poae voi eu�i a celălal Aa o Ced că ebuie să păăsim sucui le mai �i să încecăm să le avem în vedee cele mici, mul mai dinamice �i mai mobie să zicem în genul lui Pee Sein - Daci sar propune si f drector teatru ( ş ) n Romna, cea face în prmul rnd!
Dacă minisu cuuii pe cae am nîlni iei mia popune diecjia unui eau �i dacă a� accepao, aş începe pin a mă considea singuul fuiona sabil al acelui eau Mia� foma o echipă cu oameni de difeie meseii �i cu acoi cae vo avea �i o ală funcjie, secundaă n eau A� vea să lucez cu 20 de acoi. A� lua poae 5 acoi omâni �i 5 oi inenaionali �i oji ace�ia a avea �i o ală sciaiae n domeniu eaa dec acoia: unu a fi acomuzician, alu aoscenogaf al ul acoadminisao alu ac o decoao pico �a.m.d Tn cadul s pecacolu lui a� acopei asfel oae opeaiunie posibile - A merge ch r pni a cosumer, recuzter ş:am.d
Bineîneles Penu că singuii oameni din ume n cae po avea încedee oaă sn acoii. Şi nu înjeleg de ce Molie �i Shakespeae �i ajii ca ei pueau face oae asea cu acoii, ia no, nu. Acoul chia şi cel mai mae ese gaa să facă oae asea o ce se cee, cu condiţia să �e �i să njeeagă de ce. - E f e nteresant ce spu, dar ş foae grav în aceaş tmp Pentru ci, reectîndu sera regzor, e aproape obgatoru si e esc ş pe toate celelalte Oare nu fe nevoe scenograf ca atare, croHor de taper etc! •
Bun. Sa spunem ca penu anum1e specaco 1e ad uc un scenogaf din afaă Da acoulscenogaf �ie oul în eau meu, el e cel cae «colaboează» chia dacă aduc �i un scenogaf, din afaă Acoul ebui e educa cn Ameica să fie în sae să facă oae aciviăjile din scenă �i di n afaa scenei El ebuie să aibă un dial og cu lum ina, cu mu zica, cu decou cu cosumele ec. Chia dacă acum, aici, nu se ucează cu umina, cu decoul ş.am.d. - Cum ad, nu s e ucreazi Poate conde tehnce si fe nci precare, dar asta nu nai ci •nu lucreazi CU»
Padon Nam văzu un sin gu deco ineesan. Mi se spu ne că nu exisă bani. a cae eu spun că ce mai exaodin a deco e spajiul go, spaiul libe Tebuie deci puifica eau �i concepu numai cu oamenijiune, cu oameni cae, fiind în fiecae seaă n faja pubi culu i, au o esponsabiliae comună în a eaiza ceea ce ebuie să ealizeze. Asa a fi una Mai îneba cea� face ca dieco de eau. A doilea, na exisa pemanenă în eau. Deloc. n divdul ese angaa penu un specaco sau două, pe sezon sau imesu . Şie cu ei sau pau ani naine ce va uca, da impul în cae
TIMIŞOAR
Nu ne-am pier dut sperana. In curînd revia TEA TRUL AZ va lan primul supliment cu noi piese d teau româneJti.(Copilul" se nu meJte AVANSCENA Ji oferă surprize 1 putei nfia 'i dumneavoară. AVANSCENA scoate la rampă" texte de oana Crăciun, Horia Gârba Alina Mungiu Emil Paraschivoiu Ji Valentin Petculescu. Piese româneJti în AV AN SCENA!
ieJi acm scena aionlu r n nsem n i asma n risc sau hi mai m M refer deocamat la acela că Timisoara n mare obnbucat de vreme chef s aplade. Spe acolele de aici e ceptnd premierele cu loile i lcoanele goale iar strzii n mai are de mult nii o căut u de criza publicului e vorba (cci răsar, cnd n te epi sli arhipline) ci de o radcaliz a trăirii şi de n scepticism general i profnd Pentru o seară de gală contextul cm sar zice nu e fast Constitia primei fi liale U I TER la Timioara (secretr; regizorl urin Oniga) fu ocazi iar nu cauza unei binecuvntate srbtori t trle iniiaă de Uniune mpreun cu re vista «Teatrul azi• 'i rzat de Vctor Prhon Deşi speacoll n a fos nitar cu UH ITER el 'ia zolva stabili t" ntrun oc de tensiuni Poate c (e o simpl bănil) ntre valoare i agresinea asu pra valorii Vi ctor Reben c c cele două monolouri Shakespe . (Furtuna Ca libn ş i Prospero) a fost nu do sperb ci emblematic. Feroce elementar dobitoc sngeros apoi creator stp nit nelept solar (ajuns aici a catul nei drame) De aici pornind spetacolul e simltan un drum i o suit de me Nu nu ma aco c pubcu a bneme rtef apauee crticu!l Vco aron
UMITER: 1- tamorfoze Cu Ovidiu I u liu Moldovan (re cital Eminescu, Blag, Nichita Stănescu) n deschdere ş cu Ion Caramitru (Emi nescu) n final unversul căătorei devine coerent şi vast. Spaiile snt infinit de mici şi de mar, trăirea scenică se zbate ntre «Venere ş Madon (secunda pri mă) ş bătrînul, genialu l, selenaru, ridico lul dascăl dn «Scrs� l (secunda ul timă a speacolu) Ce' întîmplă, timp de aproape cinci "re, ntre aceste două nemărginir seamănă cu un divers şi extravagant atelier n centrul cărua pare a se afla un an umit tip de valoare dramatc, stuată undeva pe la ncheieturile tragicomicului Se mzează mult pe Caragiale şi vecini Scenele din O oae roa si (n regia lui aurian Oniga cu aorii umnia Stoanovci şi Dan Antoci), o repetiţie «life» din viitoarea premieră D'a arva (n regia lu Ştefan l ordănes cu, jucat de Mlina Petre, Suzana Macovei Dan Antoci, Valentin Voicil Horia onescu, Romeo Bros u, Cristan Cornea Antoanela Zi man , Mircea Stacu) snt con vingătoare şi sugerează dimensiuni le u no sacole solde, lucrate n filigrn Nu foarte departe se afl scena dn Vulp absi de Herczeg Ferencz, jucat de aorii Teatrului Maghiar de Stat din Timşoaa: Makra Lajos, Eni k Szsz, Dusz Pter, Margt Rety, St Udvary Andrs, n regia lui Kovcs evente (pe sce na din Tmişoara maghiara se vorbeşte att de lmpede încît o neleg şi o aplaudă ş români) ş, mai spre tragicu l de azi al vechlor elen, m ult aplaudatul, aproape hamletianul fragment din Cuv oseevuu (in pogam ş me zu Aeandru enovcz
t fm e Chs-
:C ontemp» ( il ia na l orgu les cu, Sim ona l li esc u, Beatric e Dum n ic ă, Varv ara Ştefănesc u Răzv an Maz i l u, Ad ri an l onit, Mh nea I on escu, su b conducerea Adin e C ezar), despre care, dacă amnti m c a dan sat Mza, Bach ş i cîteva var iai un sp an e , n u spunem mare lucru Co ntemp• a stupefiat sala , rosti nd o poveste ese nală despre fizica metMfoze lo r spi rituale C red c e aici - î� core gra ia nteigent, i mpr evi zblă, n şul m i c� ş i n joc u l fîşiilor im agne - u na d tnere le noa stre şanse artistice cu acces (p rin imbaj ) la u nive rsalitate. Greu de p e c zat loc u recitalu lu ( m uzic al! ) al no ulu i direr al N ai na lul ui ti mişorea n, Vla dmir Ju rscu. Şansoneta îi stă b inşor, n «O cio rnîie• are v l um, cu « Daoic m i acoper rumoar s li, în fn e e prezent, e apau dat , e bsat se ... bz curajos. (M ul i Iar fi preferat, însă, n Rg Lr .J Se pare că V or Parhon a zbu tit s fac la T imiş oara, o n sp rat poli tică valo ri merg nd pe recn cilierea t recutul ui cu viitorul ş a prez entu lu i cu el su. A cerut (ş a obinut) a pla uze p entr u fo ştii d ireor a teatrulu tim şorea, a toat ăl lal al s a
te Bker, tuluăt nttat e d Jacsk Gaza (atu Ga d Stat d ara Se cooară din spre Caragale spre dramă. Florina Cerce (la 18 ani distan de Teatrul Naional Timişoara) joacă fr decor, fără costum ş i fr nterlocutor un mo ment «dur• din v. Jzova (un mare succes pe scena bucuean) şi reuşeşte delirant rechemat la ramp să cîştige paru l n acelai regstru grav cu trmiter politice deloc conjunurale evolueaă Aurora i Sandu Simionic ntrun fragment dn Paa (Guy Foissy) regizat de auran Onga Aci, reflerul coboară aprape de scndura scene, imitnd spaul real carceral, a unei ruote, de cel imaginar al personajelor trist evadate n iluzie Piesa trebuie văzută Tot de la Caragiale se pate porni pe drumul celălalt, al ludicului Dechide spre el nc de la nceput, Ovidiu I uli u Moldovan (jucnduse graios şi subtl dea Nichita Stănescu), se lăfăie n el virtuoz ş pu s pe şotii Ni cu Alifantis, alearg prin el, ntr cursă cam lungă şi cam pe ne- ntrun remarcabil echilibru pe răsuflate, Dionisie Vitcu de la Naionalul Tmşara UN ITER fr central ieşean ntrun (totuşi reuşit Creangă vernul Speacoul pe care 11 A cll, improvizeaz br- o cştgat remiza Adică a învi ns l iant pe margnea lui neprevăzutul (n pro cun, iner şi conflicte itestine, a gram) Aeandru Ternovicz ( urcat din saă at la im provizia cenacieră (cu pe scen), al unec ă uşor spre fabu lă ctiga savuros sau perde satiră clujeanul Dorel Vişan ntro hazoa- şia reprmat tentaia de să istore a castorilor infdeli şi a scaune- dit, prefernd calea cumnte lor de la Timişoara ncoace» a valorilor certe A reuşit Timişara Ma exstă, apoi, două momente ex UNITER: 1. centrice Prmul al Companiei de dans Momen n ecacou eauu Maga Sa
DOREL VIŞAH sau
ZMBETUL CA MĂSURĂ UCRRILOR
peju de deca cată tă foa foae e pîndtă, pîndtă, ca o ce pejudeca pejudecată tă seo seoasă asă nl pezntă pe actoul de comede ca pe o făptuă voae, cu mmcă neastîmpăatjova lă ş dacă se ate cu o partculaate f zonomcă de neconfu nda ndatt 1 nasul lu T ănase, och ...concentc, ... concentc, stufat amăît amă îthazl hazl a lu Bc) O altă altă pejudecat pejudecatăă la fel fel de oasă da mult ma omantcflosofcă ce cee e ca ac acto toul ul code să fe o fnţă deo nesfîşită tsteţe, cu la c ascunsă eoc sub sca ve e» Dacă ne gîndm a Dorel Vişan, dacă pvm fotogafe caeI înfăţşează în ou teatu, de flm, da ş n cv», scăm să ne ăvăşm toate sănătoale pej udecăţ E o pezenă ma cuînd aşe zată dec zbu a ncă, ae mşcă măsuate, nu dă eu d m pcoaeoch, semn după cae no ecunoaştem, nege ş, o bogată vaţă nteoaă», «moblitatea de gîndu ş tă». Pe scenă, cha în cele explozvdnamce cod, Vşan nu face zgomot, nu geculează, nu ne auncă pv complce, cu toate că nc nu ne gnoă pezena Ne a pa paene ene în ex poaea calmă chbzută, met metodcă odcă am spune a nt ntmplăl mplăl o ş a oanlo oanlo Ş aba atunc nelegem ce nu se agtă nu se stm, nu se dă peste cap să ne fe smpatc să abă haz Nu e nevoe, pentu că _ e haz u e în toate toate în cee ce sînt, sînt, în în cel cele e ce mîne mîn e vo vo d la soa soae; e; haul o o pvlegul pvlegul conă în a d esco umoul, nu n a nventa Sgu că lucule nu sînt att de sle sl e cu� pa a f f actoul actoul ae dest desta a o ogo u ! de a ne face face să cedem cedem că meiul e a nostu nostu nu al u că tot ce face ese să descopee , nu să ceeze. Ş poate aşa ş este dacă e adevăat că pentu a face o statue e sufce �t să e un boc de mamuă ş să nlătu cu dalta tot ce p soseşte soseşte
�
Refuzul de a puta masca cea velă pentu a semnala pezena code [ poa pezena poate te cuvntul ef uzu • n c nu e potvt potvt,, pea sună autota sca nu e espnsă cu ndgnae, e g noată, pu ş smplu, fndcă nu face tenţă») se alătuă efu e fu zuu ! ) de a puta puta masca masca tă. tă. Nc de ea nu e nevo nevoe e pentu pent u că că dueea dueea ca ş vela vela se naşt naşte e undeva undeva n adînc, în căuşu sufleulu. Cnd e avăată, cînd nu e capă dueea ca ş vesela vesela st stă ăba bate te oan, ntîmp ntîmpă ă le gndue, cuvntee asenea laseuu vndecă, ucde, făă a se aăta. Caea Cae a pe cae cae Doel V şan a f ăcuto ş în f m 1 puţn acto nebucueşten, cha dnte vedete po vob de o caeă n fm ş nu doa desp despe e olu o ocît cît de bne bne eaz at ate e n f m) se ntemează, ntemează, poate ş pe aces aces st st de joc stăpnt, stăpnt, muat, făă nvolbuăle vobă ş de ges pe cae ecanul le enge De veo douăzec ş cnc de an Doel Vşan ee ao la Naţonalu dn Cluj ş ectacolele în cae a jucat pe această scenă ba ba>> suta. O sută de pesonaj e 1 u pe apoa apoape) pe) cae nu seamănă unu cu altul da nc nu se despa evoca bl Dacă n pemteo scînteetoae banaltate vom spune că snt ca oan to seamănă ş nu snt do a fe Ce uneşte ş ce desp despate ate pe pe eo ntepeta de de Doel Vşa n dea l un gu l atto atto an, î îto to pese, pese, at att to o ve! Am spune că î uneşte zîmtul ş î deate zîmbetul Zîmtul ţos o îngjoat, tsfăcut o nelnştt, zîmtul znit sau zmtul 'geu stăpînt să nu vnă s, zmtu cum secade ş zmtul tăos, zîmtul dn och zetu de pe buze zmbetu dnt d ntun un ge. ge . E eu eu un zmbet zmbet pe ch chpu pu actoulu. Atunc cînd lpseş e voba tot un zîmt zm tu pedut Pobabll că pe paşapo Pobab paşaportu rtu l u Doel Vşan, la uca «semne patculae» stă scs: zîmbet C măsuă a luculo. ·
C R I S T N A D U M R ES ES CU CU
o bertate totaă peu c ea ae ş o mulme de eecte negatve. Ş mam spus Bne că mam ormat acasă, � acum mă «colorez» pmesc no valene decît să mă f fomat ac � să aug . ştu eu ude? Eu am plecat gata format � am încecat să mă redeschd Auns i Occdet la trezec � tre de an u ma po să spu că nu şt cne eşt; or eu ştam cne sît. Şi ce a mai afl at despr despre e dumneavoastr dumneavoastr !
Coborî Coborîtt dntro dntro dată dată a n veu l zero, am zs: acum să văd totuş cne sînt. Ş am euşt săm dau n�te ăspusur, ma mul sau ma pu mulumtoare, da acum �tu ma mute despe me decît inate Am nvăat să să nu dau verdcte; de multe or im spuneam: dacă u neleg ceva, poate că nu sit eu pregătt să ijeleg. at �tam că asta e buă, asta e ea. Acolo am ivăjat ivăjat să d stng ş nuanele cu lor lor. nante ştam doar de egru ş alb. Acum �tu că negrul are foarte multe uane, a ca să aug a cuoarea albă trebue să se adue toate culore: albul nu este ab, este rezultatul ue tense colaborăr inte oate multe uanje. orce caz ştu ma mute despre mne � despre cela decit atunc cnd am plecat de ac, a virsta fatală» de trezec ş tre de an. De la trezec ş'ş' te de an ncepe cobori�ul, dar la patruzec de a icepe o nouă tnereje. Ş asta am smto la virsta de patruzec de a smeam dea că nu ma sint muumt de me, că trebue să fac ceva ca să es d ceeaa c e a m ost. cee ost. . La Sibiu ai avut parte parte din plin d e obacol obacole e
Da Da,, mam ăăt in obsta obstacole! cole!
Au exiat «obstacole» şi în teatru! Cum ai scpat de ele!
Am tms n şte actor la pense, am dat afară afară �te f f gura de care u aveam evoe, am ncercat să cură teatul de oame care nu erau teresa să lucreze cnstt. - Crede Credei i c c ai reuşit!
ULIAN VSA: •
T E AT AT R U L E U N V I S ÎN CRE OTUL E S E P OS OS B I L - St Stim imate ate u lan Vişa, atv aşadar revent la Sbiu De ce ai nut s v ntoarce aici!
Pentru că sînt d Sbu. Ş pentu că ac am începu teatru Nu ma tetat ncodată să fac teatru la Bucure�t, u am lupta luptatt n codată să a ung î n Bucu e�t . - Dar fcea fcea deja teatr teatru u la Cop Copenh enhaga aga.
Cu atît atît ma pun do rea ream m să v la Bucureşt. D emaca am îvăat că mpoat e ceea ce fac, u u< ac. Eu vreau să ac teatru a bu Ştd ce sa tm cu teatrul teatrul de ac ... Am ambja mea dm cid î cîd im place să îm creez probeme m place săm creez obstacole, cha ş în eazaea uu spectacol, ca să am de luptat cu ceva. Pentru că uptînd zbătîdute, gseşti; eu voam să găsesc. Ş atunc mam zs că asta e o stuae cae mă tetează îm fac ş me bne, îm dau ş me eneg ş sperae, petru că e u ucru pe care îl au de la zeo m pace să au ucue de a zeo, să lucrez î perspectvă nu să fac u specta co să ezolv u moment ş după aceea să plec. Mă agreez întro actvtate în clpa în care �tu că ea duează că poate să aungă udeva, îto aumtă peroadă de tmp. Dar care a fost fost ob obst stacolul acolul maj or în Da nerca!
coo, a lbetat lbetatee ş o po oos îtrebaea îtrebaea e cit de be o ooseşt. Aus acolo mam zs Doamne dacă aş avut lbertatea asta la vîrsta de optsprezece a, a îceput, aş putut oare să mă păstez eu, ca dvd, a veu a care sînt acum? Oae u ma� degadat? Exstă o mulme de tenta, tenta, u uşor De m ute o o îm spueam: ma be ea î Româna cid u puteam alege cd decdeau al petru me. Nu şt ce să aleg. Ş i îneleg pe te de busolaj de acolo ieleg toate eele astea pe care le aduce
n pate, pate, da; dar u am temat. Nam avut tmp, a trebut săm cocetrez atena asupra spectacoleor dar ope ra ue ra ueaa va c ot ua. 1 nten oe z să ră mînă in teatru num a ce cae vor să facă teatu ş căroa le place să facă asta n teatru u po exsta dacă u îţ place teatru. Nmen nu este obgat să a salaru de la un teatru.
- Aşadar nu a avut nevoie de o lege a teat teatrelor relor pentru asta S neleg c sîntei un director care nu are nevoie de o lege a te teat atrelor relor A fos fostt situaii situaii pe care eai f putu pututt eolva mai uşor dac ar fi exat o afel de lege!
- N u . U n deo e tearu, da egzo aca e aco aşada proesos ae legea lu. Ş teatru are gea lu me u poate să dea vaoare unu ao nc o lege. E�t bu, te olosesc. Nu e�t bun a mne, poate e�t bun la alul Acto bun oacă. Ce pro�t nu oacă. Ş dacă e teamă să da aară, după u tmp e sngur se scot dn ccut, e sgu se dau aaă . La teatrul teatrul dn Sb u toată toată l umea oacă. Nu exstă acto care să nu oace.
Intradevăr amle amle sctac sctacole ole pe care leai mo mont ntat at aici au o diribue foae generoasă .. Dar, f i ndcă a ve nt vorba de sctacole sar zce că preferai dramaturgia con temporană, dacă judecăm după autori care ia propus acum acum
Nu . De a trageda trageda geacă ş pîă la teatu teatu contemporan am motat de toate, adcă u mam cantonat întro aumtă zoă, nu am o prefernjă excusvă. Dacă ar f totu� săm descopă peene, atunc a� zce că sînt tetat ma degrabă de textul clasc, care are ma mulă sevă, care are ma multe �ase de a se trasorma întu spectaco bun, petru că este oate bogat � a ma multe eemete dn care săj construe�t spectacolul tău. A�a e a Shakespeae, la Molre sau la Goldo, ar dtre cotempoa, a ce ma, ca Beckett, care e u autor extra extraodna odna . . - Cum alege alege tex textul tul !
Aeg u text text î cpa î care care am o mage. Dacă textul textul im dă o magne, î ren Dacă u îm dă nc o mage, dacă mă cu so găsesc săI vzuazez, e semn că nu laş putea face Petu mne magnea contează. Pentru mne, teatul e u vs în care totul e posbl.
- Dar atunci cî nd un text va sugerat o imagne se poat poate e întîpla să sacrificai anuite pasaje care nu se potrivesc cu ignea respectivă!
Ştj, eu am îvăja îvăjatt de la Esrg un ucru am învăj învăjat at
multe dar referitor la această întrebare un ucru: renună strînge dn dini atunci cînd sm că nu se potriveşte. Ma sînt multe spectacole de făcut o aci în spectacolul următor, dacă i se iveşte ocazia Laso, mergi pe drumul pe care dictează spectacolu, e vocea spectacolului, spectacou te conduce Dacă specolu î spune că nu «ine, nu are rost să te încăpăînezi . 1 ar un spectacol se formează în repetţii.. Da că, totuşi, imaginea cae sa fomat, emancipîn duse înto anumită măsuă faţă de text, intă în contadicţie cu anumite pasaje din piesă! Aceea trebue scoase, spectacou însuş i io dictea ză. Dacă ai această imaginechee care consderi că este va abilă şi care te interesează atunci totul se organizează în jurul e. Ceea ce nu «ne trebuie dat a o parte. ntrun fel e foarte greu de stab lt ce an ume co nduce . . De fapt, întrun fe, conducem noi ca în şednţele de spritism : noi de fapt, cerem ceea ce vrem. Adică noi atragem energia care ne convine sau care «rimează» cu noi Viza un anume tip de comuni cae teatală! Cu sens unic sau în ame sensui! n ambee sensur cu sigurană Aş dori adică aş avea ca ideal dacă1 pot numi aşa, cuvîntu mă spere dar hai săI folosesc teatrulterape N u ştu dacă am să ajung vre odată a el, dar încerc; în fecare spectacol încerc cîte un moment de genul acesta. ncerc construrea unor spaţii care să atragă spectatorul, să schimbe, să acă să comunice altfel cu actoru . Eu cred mai mu lt în puterea teatrulu care nu spune nimc, care nu foloseşte cuvîntul, care reuşeşte să comunice prin privire: să stai să priveşti un spectator în ochi pînă în clipa în care se întîmplă ceva cu el, pînă cînd înţelege ce îi ceri de fapt Aş vrea să ac pe spectator să fie ca o ceară care se încălzeşte şi care începe să ia forme pe care doreşt tu să le ia . Dar ş tu să iei forma pe care el ' o cere. Acesta cred că este adevăratu teatru. Eu am studiat foare mu t teatrul antic nu ma ştiu dacă în traducere româneşti apar acee pasaje extraordnare în care se ndică modu în care corul trebuia să cînte şi cum trebuia spus textul Numai c itnd u crurile astea îi ai seama unde era dus spectatoru ce însemna orchestra aceea care cînta, cum se năştea acea stare care pre gătea spirtul apoi venea corul care dănua care ncanta, nebuna asta se combna cu orchestra şi apo abia intra actoru: actorul n u intra nep regătit, ş i erai in trodus ntrun spa u în care nu mai puteai să nu accepţi ceea ce i se oferea. Aşada, cea ceea ce numii «O fomă de enegie»! Da, era un rtua, o formă de energie de căutare a energei De fapt de aic a ş pecat teatrul. Noi de fapt revenim a lucrur e astea care astăzi s e numesc expermente. . Actorul era un preot care oficia, un intermediar între credincos şi Dumneeu Actoru nu trebuie să epezinte, el trebuie să exie aici şi acum Eu cred că teatru ar trebui să devnă ce a fost odată: catharsisu . A st este. Dacă faci astăzi cathars s se zice: «Ah un ex perment, am mai văzut aşa ceva şi la Berlin a nu ştiu care festiva Nu este adevărat, noi nu facem experimente, noi nu facem decît să reluăm experenele, sau să e înţeegem abia acum .. Omen rea ea d gerat. Noi ca indivizi descoperim de fecare dată vechi adevăruri. Şi atunci, să revenim la valoarea pe care teatru a avuto odată: cred că ăsta este teatru adevărat teatrul în care noi ne găsim pe noi înşine. Şi în clipa în care voi putea face aşa ceva cred că am să fu mulţumit.. Nu v ă înteb că ceţi că asta se poate ealiza ş i cu piese oneşti contempoane, fiindcă a tebui să vă înteb i întîi, şi eu, ce piese omneşti ai citit cînd vai întos după cee 14 1 5 oe zilnice de epetiţii, de antrenament copoal ş i vocal cu actoii, de ghe ilă admin ia tivă Vă înteb, în schimb, dacă cedei că sînt necesae l egi potecionis pentu damatuga noaă Nu nu cred aşa ceva u cred n vaoarea care se impune dacă exstă Restu este potc ă. Or noi am aju ns a momentul în care unca poitică este dn nou vaoarea: eşt bun te joc nu eşti, lasămă, domnue sămi văd de trea bă! Mul i damatu gi contempoani plîng că n u e sînt cunoscute textele De cînd ai evenit în aă, vi sa popus veun text oiginal!
@
.
N u. Păi vei! Sînteţi vinovat ? că nu ia căutat, că nu eai scotocit pin seta e Nu obiş nuie sc să deschd sertarele altora dacă ei nu vo să le deschidă Asta e treaba or. De atfel, nu mai au nc o scuză: scuza cu sertaru a dispărut.. Acum mobia este şi foarte scumpă . .. asă sertarul , fă mob lă fără sertar pune textul pe masă .. . ar dacă totuşi dau texte, le dau n Bucu reşti, ceea ce este arăşi foarte reevant: «Să fiu jucat n Bu cureşti» Ei nu vor să fe jucaţi n teatu, ei vor să fe jucaţi n Bucureşti. atăne ajun şi a poiecte.. Proectele in, pîn ă unaalta şi de po sblităţie de a aduce actori Deocamdată nimeni nu sa înscris, nimen nu sa anu nat. Eu pot să fac proiecte n funcţie de actori care sînt aci dar sper să reuşesc să ma aduc actor, ca să pot să gîndesc ceva şi d nco o de starea actuaă < teatruu i. Dn păcate, însă, nu se găsesc locuinţe. Nefnd ocuinţe nu vn oameni. Şi iteaşa ne învrtm ntrun cerc vicios ... Oricum ve nind aci, am găsit o anumită stare de lucruri; mam adaptat acestei stări, ar acum pot să propun spectacoe bazndumă pe actori pe care i am poate şi în sperana că vor mai ven şi alţi.. Şi, în condii ile acestea, ce vai gîndit să mai mon tai! Jacques fatalistul a lui Diderot, un spectaco� cu două personaje după Arraba am tradus şi nişte texte de Franca Rame numai cu feme deci am să ac ş un spectaco numa cu eme: nişte monooage tragce dramatice comice , apoi un spectaco după Decameonul ui Boccacco Dec cam asta ar i spectacoe pe care le «văd, le pregătesc, ştiu cum vreau să e ac Sînt cumva spctacole pe cae leai mai făcut şi în Daneca! A nu u ac arareor un spectaco de două or Dacă reau totuş un spectacol î reiau pentru că nu ma mulţumit prma formuă, dar în nc un caz nu epet Acum , scena m oferă ş ea mai mute posiblităţi. De alfe, cînd am vent am început cu refacerea scene care acum poate concepută diferit de la un spectaco a atul Posbtăţile scenei actuale nu au fost încă epuzate, dar vrem oricum să eşim şi n alte spaii de joc Avei deja în vedee ceva anume! Da, jucăm deja n foaier, şi sntem în tratatve ş pentru nişte pivnie de la Muzeul Brukentha, care stau nefolosite. te posibil să ieşim şi în aer lber probab 1 că la anul, n augustseptembre vom organza prima ediţe a unui festval nternaţiona l Shakespeare n aer ber, Si bu oferind m ute po sibiltăţ . Cu ce fondui! Avem proms iun i de ajutor din partea Min steru u Cul turii de asemenea din partea Fundaţiei pentru Tineret, care nea sprijinit ş în toată peroada asta, ş ma snt nteresaţi ş alţ unii chiar ne roagă să nu i utăm ca sponsori ai festvaulu, ceea ce, evident, ne bucură foarte tare. Apoi încercăm să reaizăm o salăstudio prn adaptarea actualei săli de re petiţii şi prin mutarea unor pereţi oricum ea va continua să funcţoneze ca sală de repetiţi dar avem nevoie ş de o saăstudo, căci noi nu avem posibitatea să dăm două spec tacoe n aceeaşi z. ar intenţia de a atrage cît mai mut public spre teatru vrem să o materiazăm şi transformînd teatrul ntrun centru de cultură care să cuprindă şi expoziţii de pic tură, scul ptură ar această proectată saă studi o ar putea foosită după spectacol ş pentru dscuţ ori pentru concerte de cameră . Ai fo inv itat montai ceva şi în Bu cueşti! Da. Voi monta probabl, Richad 1 1 a Teatrul Naţional din Bucureşti, un specacol pe care voiam săI ac cu ani în urmă, împreună cu Ovidiu 1 ul iu Moldovan şi cu al i. a n ceputul luni apriie ar putea ncepe repetţile. Am mai primit propuneri şi din partea ator teatre, ş din ţară, dar intenţa mea este să fac cît mai mut cu putinţă n primul rînd ntru Sibu. ·
/COR CORADŢ
1
SIBIAN
Nu puţini sibieni ( indifeent de naţio naitate etc) vo fi fo şocaţi la verea culoilor pin cae sa încecat efacerea personaliii ahitectonice a cldii fos tului cinematograf ce adposteşte, de un num apreciabil de ani, Teatrul de Stat din Sibiu cine şiar fi închipuit veot altuarea pe mai supafeţe, a unui gri nchis pn la l imita negu ui cu vu l ori vdele deschis şi aproape electic! Da pate c şi mai puţini au fost ace care şiau închpui c aceast cldie va mai ajunge veodat s adpoeasc teatru adevrat neprovincial, hai i zicem dnd gas unei obsesii european. Se vede ns c aceast terapie de ş a fost singu ra n m r a aj uta teatru s rezi ste conc urenţei tot i agesive a «pacului de distracţi> din imediata ve cintate, dup cum tot o teapie de şoc a fo şi aceea care a eadus a via in stituţia teatral sibian. O viaţ cae a invadat mai toate n peile teatului Pe la sfîşitul unii februarie stteam de vob cu directorul de atunci, care încercînd diet dar ferm s m paze n faţa unui caloife ldu, îmi explica aproape scuzndu, c funcţia lui ese interimar, ea pece dînd, de fap, veniea lui uian Vişa Acum, acel foaie este de nerecunoscut n fapt, un modern peisaj die val un afiş avertizeaz c e voba dese decoul spectacoluui de a secţia ge n Ia aa, la epezentaia lui Vişa cu Caroteca de R6zewcz, aveam consat c nu i recunoşteam nici a: mut re dect o ştiam, ena era acum mrgnt acolo un a fi «trebuit�, nu aşa, s se gseas şiurile de scaune de un «perete ne gru, speatorii fiind aşezaţi n tribune ateale dea lungul sţiuui de joc. Şi asta nc nu e a tot: n seara u mtoae, la Chang-Eng, sala avea s arate iarşi ale, domina t cumva de spaţiu de oc, ectatoii avî nd c iu data impresie c s ar afl a n minoritate Şi, pentu a ncheia aceast schi de atmosfe se i cuvine nionat şi media de vîrs a pubicului, alctuit n oitate, chiar şi n sra de discotec şi ceaiuri care e smbta, din tinei n haine gal n fine, sc tacoele propiuzise aveau s e aunge celo cţiva critici bucureşteni prezenţi orice urm de eventua eget c, venind la Siu, şi amîna vizionarea n Capi tală a unei pemiee ce se an u na a f de senzaţie
UN JEDERMANN AL ZILEOR NOASTRE
Ma ni, spectaorii se amestecă, vrndnevrnd cu personaele: pentru a aunge a locurile înşirae pe cee două laturi ale spaiu lu de oc rebuie săi cro ieşi drum prinre proagonişii aflaţi dea pe scenă Ei au ş ncepu să «oace» Doi udoka n chimono fac mişcări de încălzire ori chiar de anrenamen la un momen dat vor avea şi o parteneră, un ins ce pare a trăi din mila publică cnă ceva la un acordeon, prinre altee şi «Deşteaptăte, române», un alul cere ban specaorlor o gospodină intră n vorbă cu specatoa rele, nrebndule dacă au găst lape, accenund amesecul confuzia ceor două panuri. Scena pare mai degrabă un spaţiu pubc şi aproape că e cuprinde mi area la vederea celor ce, îmbrăcaţi n hainele lor bune «de earu» sau cu mini şi urmăresc cu aenjie acele scene a de ireşi, de coidiene de parcă ele ar i ot'u ş ceva deosebi ca de pil dă earu .. U n pat imens o măsujă şi un scaun conforabi par a sugera, oricum, o încăpere mai exact un dormtor e locaaru acelui dormior de apt al acelui pa auorul l numeşe Erou. Penru personaele cu care vine n conac, el are nsă diverse nume: Wkor Waclaw Sa siu, Tadek Dudek şa El răspunde de fie care daă la fel de iresc fiindcă ese oţ aceşia sau, cum se şi precizează de alel n exrem de consisenul caieprogram, este edermann. Un Jedermann al zilelor noasre de vîrsă nedefiniă, raat
cnd ca un copi ori ca un înăr cnd ca un om n oată irea cu imporane răspunder sociae (direcor de teatru de opereă). Dar or cum ar f raat Erou 1 reu ză cu ncăpăjnare săşi a n serios fun cia, rosul vrsa vaja Zadarnic «clocoeşe aceasa n urul lui n ormee cele mai variae zadarnic inundă ea ncăperea ncercnd a1 «conamina Nic măcar acel exrem de comic Cor anic al bărînilor nu reuşeşe săI ince la fapte n ciuda insisenjei cu care o reia n cepuul eroic al « l liadei .. Att penru Eroul interprea cu vervă şi sim al nuanjelor de Virgil Flonda c şi penru public «viaa se prezină ca un adevăra bombardament de imagini earale viu colorae excelen rimae, dar care nu reuşesc să disimuleze absuul ce corodează pînă şi împreurărie ma i l i rice ale exisenţei sau posibilul ei halou meaiz ic Acese imagin i ce po reprezen a şi eape ori planuri exisenţale dferie nu se succedă după o cronologie anume Timpurile se amesecă aşa cum o ac şi vrstele ori ideniăţile posibie ale Eroului. Unele par a fi ecoul unor secvenje îndepăate ecouri ale unor amoruri nemplinie ce iau acum orme groeşi. Un unchi reveni di n lumea drepjilor e pr;e de sară la adresa unor moive bibli ce Apar şi personae ori grupuri recog noscibile şi daabile ele provin din «car toeca ce ne era at de amiliară pnă ma eri . Un « ziaris cu o sus pec de
adnc înrădăcinată obşnuină a supunerii faţă de . gradee superioare şi al căru trecu sar zice că suează, nrun con ex aparen nou nro sare de generală inferioriae îşi asumă cu nauralee con dijia de cne ce continuă să lingă orişce mnă Un grup de suporeri ai echipei de fotbal din Mioc se va ăsa convins să scan deze un timp pentru . earu (mai greu sau lăsat convinse unee «organe» loca e. . .). Miocul e eviden capala une re giu ni .. . sociale, locuite de mocani Care mocani nu au n afara fotbaului dec grii «planetare» ei «nu mai vor război ghie looc (t rmiere la un «număr» aproape egendar, ce pare să se fi petrecut cu adevăra pe una din scenee unui fesival de istă amintire}! Alcăui e după o logică a visu lu , acese «felii de viaă ce compun Cartoteca n u ac dect săi reveleze Eroului n ritm ale groescul unei eisene diorme, al cărei absurd se olindeşe şi n succesiu nea imaginior exisenă la care nu vrea nu poate să paricipe afe dect.. vegend n pau lui uriaş Dacă ocul oare bun al u i Virgi l Flonda şi Consanin Chiriac era de aşepa de buana Diana Văcaru constiuie o surpriză plăcuă. D ar adevăraa surpriză o consiuie schi mbarea la faă a nregii rupe care sub «dictatura» benefică a ui uian Vişa, pare să se fi scuura de o bună pare din praul provincial ce aunsese să o sufoce
T E R AP I A T E A TR AL Ă A DEDUB LĂRI I
Spre deosebre de oameni obşn� C hangEng n u ş ascund( e) caracterul dubu dimporvă, poaă a vedere ceea ce m'a joritatea oamenlor ascund cu gră or recunosc numa n versur: «Ah două s fleem săăşuiesc n piept/Ce vor ne conent să se dezbine», cum consată ngriora Faus dndu! ncă o dată de gol pe Goehe C han g ş Eng snt frai samezi Sau născut ntrun Orient fabuos, a cărui poeze pină de mster monarea lu Vşa o schţează succnt dar eficace condmentndo cu umor de caate Ct tmp existena recompensează pentru aceasă snceritae monsruoasă ransfor mndo n avanta otu merge bne Rea iae ternă a cotdanulu are nevoie de o lume alernativă care să întreţină lu zia că toul se poate n lumea crculu, guvernată de poeca arifica ul u Chang Eng se smt(e) a argul or (ui) Tocma sub semnu aparenţei rdicae la rang de realate al lumi circuu ca dublu sia mez al cele «adevărae» ncepe al do ea specaco sba a ui ulan Vşa E
ac ăuieşte această ume cu ·mi oacele ne eatratăi viu coorate ce ş asă a vedere cu o negijenă studiaă me can smele «secree» cucerind astfe o da t A i n us Dar Chang şi Eng vor parcurge ac drumu de la l uzie la realitae a propra lor reaae. O vor descoperi cum al fel? refecată n ceali Ct timp au trăit la adăpostul une lum a iuze re flectarea nu a fos posbiă Abia cnd oa mni normali vor f obliga să împartă cu e una şi aceeaşi reatae se decanşează confcu propruzs Odată căsătorţ cu surorile Adelaide ş Sarah aşadar cnd dublul se vede rdca a pătra deosebrile att cee dintre frai siamez c ş acelea dinre soile lor devn ot mai vizibe O entativă de separare chirurgcaă e mpiedcată n uma cpă orcum ea nu ar fi rezolva nimc Dar n condile menţineri untăi fzice, dsan a nteroară dintre Chang ş Eng creşe ot ma mult. Pe Chang dsperarea m pnge spre alcool n vreme ce Eng in-
cearcă săşi păsreze lucdaea ncerca rea de a reface terenu 1 perdu nău ntr prntro evenuaă recuperare a dr umu u parcurs afară de reveni re, adcă n lu mea circuu sfîrşeşe ş ea cu u n eşec aproape morta « T n fiecare d n no i exstă un C hang ş un ng fecare sunem o variantă a mon strulu CHANGEN G iar spectacolu nostru vorbeşte despre necesitaea conflictuu ca fundament a exstenţei ndvidulu Să ne acceptăm ca pe o masă de conradcţi necesare conde sne qua non a untă euu» ată n cuvntele regizorulu condia acestu spectacol ncnător E materazează ntro maneră irezstblă problemel e noastre de de nttae ceea ce numim îndeobşte conflct nerior Dincolo de gradul nat de profesionasm luan Vşa mpune mai c u seamă prn vitalitaea pe care izbueşte să o transfere asupra specacoulu ca şi printro magstcă de o invenviate ce pare inepuizabilă ne inhbată de nic una dintre prejudecăle estetizante a de frecvene nu doar n tearu nosru ChangEng înăreşte mpresa ce se impunea deja după vizonarea Caotecii anume fapul că a reuşit să transforme trupa sbană ce pare acum aptă de orice tip de specacol: aşa cum a arăta ea dea lungul celor două seri ar putea f ransferaă oricnd in corpore n orice earu bucureşean Se detaşează şi de daa aceasa Vrgl Flonda şi Constantn Chriac nerpre impeca bi a une parturi de maxmă dficultate: Chang ş Eng Deşi nu sn legaţ dec prin joc evoua lor mpune prn foră şi preczie. Se distng prn natra rolurlor, şi Geradina Basarab ş Dana Taloş dar performanele or snt susţin ute cu brio de ntreg ansambul Ş o menune pentru scenografia foarte năru u Miha upe (a absolvit anu re cut) scenografie ce pare a comunic a for te bne cu inenile regiei n prmul rnd prn elemene de o eatraiate pe aocur rafna autopersiflantă ca ş prin psa de nhbii n folosrea unor suprafeţe mari ce ; ermt lui V işa săş desfăşoare nesnghet vizunea scencă
FARSA DIN F A TRE PA THEL , ex prelucra de Han Wolfgang Hiller după ori· ginalul anonim din ecolu XV • TEA· TRUL DE TAT D I I U cţia ger· mană • Data premierei decembrie 99 • Regia Kar-Heinz aurer Sceoraia aria Bor • D istri buia: Wolgang Ernt eer e Moika Dandinger Minchen oţia ui Franz K aech 1 chum· me, negutorul de ofe) K ur arkel păoru Teod Lammei) Georg Potzolli 1 Judecăorul) Renae l erNica oia j udecăorul ui) .
Noua amosferă instau·ată de Visa secţia română sa extns şi asupra e germane. Desigur gurle ree ar pue acuza direcţia tearului că a gonit secţ germană n foaier lăsndu ntreaga sa celei române maortare . . Da r acest spaţu neconvenţiona ia convent de minune scenografe Mar ia Bodor care a izbu tit să creeze cu miloace ct se poate de mo derne de pe poziţi contemporane (ş sar părea fără prea mari cheltueli) o atmosferă ct se poate de medievală pen tru farsa Maistre Pathelin Exstă însă ş un avanta de ordin practic: reducerea număruui de locuri (cteva bănci înşirate dea ungul pereţor) va asigura spec tacoulu fără doar şi poate o viaţă ma ungă «În Evul Mediu interprei farselor erau amatori ce ucau din pasiune oameni pe care viaţa nu prea i răsfăjase Ei îşi găseau n teatru un rost ma nalt şi sperau să afle astfel n e un spaţiu care să le per mtă să se exprme cu toată lbertatea Ce ce nu ştiau acest lucru au ocazia să afe dn prograul de sală. Puţin ştu însă ct de mult se aseamănă condiţa n terpreor german dn Sibu cu aceea predecesorlor or de acum cteva secoe dacă nu mă înşel unul sngur dntre e este actor profesonst Dar spre deoseb re de spectacolu pe care lam văzut n luna ianuarie acesta nu trădează apro pe deloc situaţia precară din acest punc de vedere a sece germane Sectacou realizat de c gzorul arHeinz Maurer chir dc nu ese un even ment are fuenţă ş limpezim şi este conceput de aşa maneră nct numai pe alocuri cjiva interpre snt puş n situaţa de aş trăda amatoris mu . 1 ar dacă ta ent tul şi experimentatul actor profesion st ca e este Wofgang Ernst aici avoct P lle ar f izbutt să înveţe rolu nu ar f fost nevot să aştepte n atte rnduri autorul (de altfel ct se poate de prompt) al sufleoruui spectacoul ar avut de cîştigat.. Oricu m ş a şa acest Maire Pathelin a fost bne primit de un public ma nti surprins de noutăle ce au fost oferite apoi amuzat şi n fna ncntat Foate convin gător crend mu te momente de haz autentic a fost n rolul negustoruui Franz Kattesch A mpresio nat păcut şi dezinvotura ui Ku Marke n rolul istejuui păstor Apariiile scurte dar foarte gustate ale Renate Mer Nica au condimentat spectacolu cu un comc specific genului ără străucire dar corect cursiv au evoluat ş Monika Dandli nger şi Georg Potzolli contribu ind astfe a reuşita de ansamblu a acestei seri de teatru german Şi poate că această farsă ce vne dintro vîrstă mai fragedă a teatrului va consttui pentru secţia germană un nou nceput n acest al treizeci si cncilea an de existenjă Orcum spect �coul a com pletat n chip fericit un weekend teatra de mare consstenţă ce marchează reve nirea la viajă a eatrului de Stat dn Sibu CO CODŢ
AVERTISMENTUL ..AU US CĂTU$E FLORILOR.. de Fernando Arral. 1 n româneşte de Crstian Poscu şi Irna Căin • TEA TRUL ODEO e Data 30 noiembrie 99 • Regia Aexander Hau svater • Scenograf Constantn Ciutariu • Coumele: Viorca Pe· trovici • Dirbuţia Dan Băru 1 Tosan, sus , Ione l M hăi lescu 1 K a tar, I e, reotul Men doza, gan) , Dragoş Pâsaru 1 Amiel, Du rero, Ru bens, Generalu l de Rai) , Florn Zam· fire u 1 Pronos, Bancherul Fonte· cas, Judecătoru lui Amie , Oana Şte· fănescu 1 Lea, Desna, Cor , Si mona Gălnu şă 1 Drimasoa lu
Sera de reprezentajii cu piesa lui Ar raba! la «Odeon» a fost precedată de o conferinţă de presă unde directoru tea trului regizorul Aexandru Dabia a co municat «avetismentul primit de către Forin Zamfirescu la cutia poştală a tea truui din partea sa aflat pujin mai trzu a unei deputate n Parlament Foaia de hrtie respectivă cuprindea două c itate di n · Proectul de Constituie referitoare la «manifestărle obscene contrare buneor moravuri» şi la pedepsirea celor care le poduc n publc «Fabricarea» unu astfel de context naintea apariţie spectacolului (atmosfera din teatru cu consecinţe nefa vorabil e n ceea ce privea ultimele repetiţ ale piese) ridică nu un singur semn de ntrebare Dacă motivajia gestulu i par amentarei gest neavenit dată find ş încărcătura politică aferentă putea fi şi una de ordin strct personal n mod sigur acest gest are valoare de avertis ment E l de fapt atrage nvo luntar atenjia asupra unei precarităţ de fond a culturii noastre spirtuale n privina unor subiec te teme sau abordări ale actului artistic despre care contextu teatral a oferit n mai mică măsură experiene viable Spectacou .. au pus cătuşe forlor.. produce pentru prima dată o astfe de experie njă. P esa lui Arrabal reprezentată scenic n Franţa n sezonul teatra 969970, este o imagine a universului represiv dezvăluit de o nchisoare a regimuui totaltar. Regizoru na intenţionat săI «repreznte ca la teatru: publicul nai nte de deschiderea u şi lor este acapa rat de lumea sonoră a spectacolului care reverberează n pajeta de la Maestic 1 n trarea n teatru oferă prma surprză căc n faja noastră se desfăşoară un lung co rdor de nchsoare cu un proiector n patea opusă care te oblgă să te uii n lateral unde snt spaţ de detenjie Chiar dacă ji dai seama că o convenie este nlocuită cu o ata («să simji că eşi n umea puşcărei») ncertitudinea ncepe s ucreze să erodeze postura de spec tator roteat de plătirea biletului. 1 ntrat n spajiu spectacou lu rea zez că te afli ractic e scenă d vizată n ma multe locuri de oc şi unde «viaa» pu
Ame n nchisoare, Ir s, Cor) , Carmen Tă nase 1 Roupasoia u Katar, Cleopatra Cor , Cal ia Ma xm 1 Fa ldia cntăreaa mireasă, Cor) , Mrela Du mitru 1 Feia taur, Fa lda păor ă , Angea Ioan 1 Fora securtate 1 , Fada cnd Amiel ese dn nchisoare, Cor , Marius Stăneu 1 Garcia Lorca, Toreador, Fora de securitte V, runcul, Cor , Mugur Arvun escu 1 Directoru nchisor, Fora securitate IV, Conducătoru suprem, Cor) , M rcea Constantinescu 1 Fora de curtate 1 1 1 , Preotul la judecata ui Ame, Cor) , Laureniu La zăr 1 Aristodomo, Fora d e cu rtate 1 1 , Cor
ce pusează puternic vzual sonor n mşcare sau gestcă Pe o platformă aşezt nu n oziţie centrală e n desfăşurare o posiblă scenă de «reeucare» O dată cu coborrea une enorme colv care e ceu cee patru personae Tosan (Dan Bădărău) atar ( Ionel Mh ălescu) Amiel (Dragoş Pâsaru) şi Pronos (Forin Zamfi rescu) snt ncarcerate Structura spe colului va presupune aternana sceneor dn gstrul ra cu cee de ede n vs E o modatate care desfăşoar o dinamcă remarcablă a nvenei scence prn dstribuirea lurilor de oc prin regimu luminilor şi universul sonor O anume realitate proprie scrierilor lui Arrabal interferarea dscursulu dramatic de extracje «reaistă» cu un alt tip de discurs propriu modulu oniric au pre dispus p Alexander Hausvater regzorul speacouui la o concepie prin care să fie concretizate ideea deteniei şi a lber tăjii Scene din spectacol ncep să abă impact emoţional: dezvăluiri recente pri vnd nchsorile comuniste dn România trag dureros dar necesar lespedea uităr a indiferenei sau a compromisului de pe o realitate trăită Din această cauză care poate fi interpretată ş ca un avetisment multe dintre scenele spectacoluui snt ucate dntro perspectivă a durtă ji dar şi a speranţe ntrun mediu care nu are cum suporta fardu ipocriz ei Dacă aceste scene şochează faptul trebuie să fie raportat a habitudinile noastre de spectatori V ziun le cel or ntemniţaj evadările or n vis nstituie o tensiune ntre scene ae vieii de nchisoare culminnd cu execuţa lui Tosan scene ale vieji exte rioare şi cele din regimul vsului Imaginile create de Alexa nde r Hausvater snt de o semnificae specială: ele nu frizează naturaism ul atunc cnd apar replici ntrun imba crud sau actori goi ci determină verosimilul cerut de logca actuui sce nic Forja de mpresionare a ntregii pu ner n scenă stă ş n depăşirea unu prag psiho ogc care nu ec hivaează cu depăşi rea bunului simţ Performana actorilor de la «Odeon>> poate fi văzută ş dn acest pun de vedere după ce constrngerile
ÎNTRE CRUZIME S I T AN D RE T E .
Ceea ce î individuaizează pe Fernando Arraba în peisaj destu de agomerat şi de accidentat a teatrui absrduui este potrivit ui Matn Ess n istoric i us tru a m şcării infanti smu personajeor sae, tradctibi în in genuitatea cu care fac acestea binee şi rău dar şi în incapacitatea or de a îneege umea şi de a se adapta nu mai puin în imbaj frst, de o simpitate aproape primtivă uneor, de o poezie stranie neaşteptată şi tubrătoare ateor. Deşi observaa datează din 1 961 {an u apariei voumu u Teru urdului} ea se potrveşte întro măsură şi acestei pie se scrisă a sfîrşitu anior '60 şi inspirată, pretextua ce puin, de cuvintee primuui pămîntean ce a păşit pe Lună «un pas mic pentru om un pas raş pentr omenire». Care ome nire? întreabă însă Arraba Aceea acceptînd cu seninătate ca în închisorie din Spana franchistă să zacă, de ani ş ani membri ai ei vinovai doar pentru a fi uptat, în războiu civi, de partea în frînior? Sau, poate aceea dindărătu zidri or şi gratiior, redusă a o ani ma itate cufundată în promiscuitatea trebuneor fzioogice dar neabsovtă de osînda terib ă de a visa, de aşi amint i, de a spera?. ntrebărie acestea sînt pus e cu o vioenă şi cu un patetism deoc obişnuite pentru tipu de discurs {rece antisentimenta inteectaist} pe care a acreditat teatr absrdui în forma u i «c ască>>; o voen ă şi un patetsm ce ne amntesc în schimb că Arraba deşi trăind de mui ani în Frana şi scriind numai în franceză, descinde spirita ctura din Caderon, şi din Goya, şi di n Garca Lorca .. Ce din urmă se vădeşte îndeosebi o pre zenă obsesivă pentr dramaturgu hispa nfrancez: destinu l său exempar şi tragi este evocat dirt în piesă a cărei tit reproduce de atfe un vers a poetu ui Desigr anaizat <a rece>>, text i se pot găi feurite săbiciuni dintre care cea mai gravă ar fi eea că astăz riscă să apară depăşit ca formuă iterară frag mentarea poveştii inînd parcă să contrazică întradins ogica «vgară>> a spectatoru obişnit, intercaarea brutaă de episoade rememorate vi sate sa im agina te imbau cînd excesiv de crd, cînd supraîncărcat de metafore toate acestea au pentru epoca noastră postmoderni stă şi bazată {caracteristic a a căror instaare teatru absurdui a contribuit, de atmin teri hot·rîtor} aer unui d vu nu nostagic, ci iritant Din mute puncte de vedere montarea piesei astăzi aici ptea însemna o aventă sfîrşită întrun nau fragu Faptu că arca spectacouu atinge în fi na Ararat i se datorează excu sv re gizoruui Aexander Hausvater şi impecabiei ecipe cu care a ucrat: scenografii Constantin Ciubotariu şi Viorica Petrovici, compozitor Mircea Octavian şi mai
aes întreaga distribue care, prin performana coectivă {acătită din mici şi mari perfoane individua e}, a confirmat impresia că Teatru Odeon este, în actuaa stagine ce mai interesant teatru din Bucureşti şi, după toate semnee din ară Drum na fost şor După îndeungate şi extenuante repetiii actorii au {re}învăat că teatru înseamnă şi trăire şi reprezentare că e cere şi spontaneitate şi antrenament că a fi aor înseamnă a fi în aceaşi timp t însi şi atu şi nea {re}amintit că teatru e metaforă dar metaforă a vieii că viaa e odioasă şi minunată pentru că aşa o facem noi şi că fiecare dintre noi e în aceaş timp e însşi şi atu, Ce bun şi Ce ră în una şi aceeaşi fiină n spectaco toi interpreii personajeor «pozitive>> a de cat şi cîte un ro «negativ>> fie şi numai în vreuna di ntre proiecii e or imaginare sa onrice De atfe totu stă sb semnu ambigităii: cşcacoivie îi separă pe cei patru deinui de ume dar îi şi apără de ea arena {de circ şi de corridă totodată}
adăposteşte derizorii parade ae vanităii siae dar şi senzuaitate subim anima ică, maree i serveşte de tron ui Dmnezeu dar şi Satanei spre a deveni, în fi na in strument de trtră şi u cidere zi du cei stă în faă în partea opsă a spaiui de joc e fndau unor atoreefuri ce compn din trupui omeneşti scene de crzime dusă pînă a tandree Sau invers Acest «sau i nvers» este poate, conczia cea mai aarmantă şi ciudat cea mai reconfotantă cu care pecăm {pecîn dne a propri, capu în timp ce străbatem tuneu ce ne duce spre ieşire} de a spectacou ui Hausvater absurd ş diaectica BineRău pare a ne spune regizoru {care ia adaptat pentru scenă pe Kafka şi pe Dostoievski}, sînt inerente naturii om u i şi în consecină oricărei strctur i născ ute de e; rostu tatru i e ste acea ca înfăişîndunie să ne «stîrnească mia şi groaza>>; n însă şi acea de a ne prifica de «aceste patimi>> Asta trebuie so facem noi Pe vremea ui Aristote exista doar tragedia nu şi absrdl
O CH E I E F AL S Ă RANSFER DE PERSONALATE d Dumiu Soomon e TEARU NOT ARA» • D pmii: 13 cmbi 1991 • Rgi Mic Coniş nu • Dcou: V. Pnişoă Su • Cosu : Adin Gn • Disibu!: Adrin Pin ( Pick ) Con
Fundamenta aceeaşi sînt eementee ce definesc condiia umană în viziunea ui Dumitr Soomon vizine marcată net, în că de a începuturie dramaturgice ae autorui de o percepie actă a iogicui deci a absurdui ce ne agresează şi pe care î aimentăm cotidian Din acest pnct de vedere, T nsfer rsona ita te {piesă frecvent jcată de doi an în coace fiindcă, dincoo de vaoarea iterară pare a oferi «avantaju>> unor mai mut sau mai puin subtie racorduri scenice a reatatea poitică} descinde în inie dretă din remarcabiee «scie dramatice>> pubicate de scritor a mijocu anior '6 şi care dacă ar fi fost mai bine cunoscute a vremea respectivă iar fi ads pe drept ui O. Soomon notorietatea internaonaă a unui Mrozek de pidă n ps în acest text inspirat anecdotic din proza u i Jarosav Hase răsună formuată răspicat o constatare mai difuz prezentă în probematica ator pese ae dramaturg u i imposibi itatea omi de a aege ma i exact de a aege corect «Corect» în raport cu ce? Cu propria ui şansă de a fi fericit sau măcar iber Diema aceasta
snin Coimnis ( Comisu) I on Hiduc ( Ceick) Pică Pop ( Judcăoru) Cin Du miu ( ogodnic ) , An Copo Mnj) , Viu Anăuu ( Suomisu ) , Roic Snd u!ui nu ( Docoi! ) , Son Cocş ( Po i!is ) , Bogdn Voă ( Po i!is
a cărei iz vor e voina destin uu i neo spne Aristote este esena tragediei. Dar o diemă a cărei izvor e absurd mai poate naşte tragedie? Ori un iu ei rod e f arsa grotescă? ată posibie întrebări cărora creatorii de spectaco sînt i mpicit i nvitai a e răspnde prin această piesă ceşi poartă în sine, paradoxa duşmanu: im piditatea şi eegana casică a s�riitur ii , pe de o pate umor mereu prezent pe de ată parte par s invite a «ectri>> uşoare în genere agreabie dar ipsite de adîncime. Dorina de a evita un asemenea risc a dus presupun {şi sper} pe regizoru Mircea Corniştean a tiizarea în spectaco a unei chei fase {despre care e vorba şi în text de atmnter}. rin detai de recuzită şi costm {taentata Adriana Grand sa afat astă dată întro evidentă pană de inspiraie} aciu nea este {de}p asată întrn stab ime nt in cert amestec de închisoare şi spita psihiatri ntro asemenea me anormaă, povestea de un absurd terifiant a nui om ceşi vede negată identitatea printro înănire de coincidene stupide sună redundant şi neverosimi ceea ce în seam
nă cu totu altceva decît absud Falsă în raport cu textul «cheia» se aată falsă �i în raport cu stlul obi�nuit a mizanscene or lu Coni�teanu, stil ealist �i discret poetc, ce a produs opere scence precum Ace�ti îngeri tr� sau Unchul Vne. Dn păcate, «de�euri» ae realismuu (ab sout nepoetc . .. ) apar � aci î n une e in utle �i adînc întistătoare vulgartăi de gest atitudine ori cha adaos la replci (1). Nu-i mai puin adevărat că montarea concepută iniial pentru saa mică a Tea trulu «Nottara» a trebut să fie mutată, peste noapte, cum se zice, în saa mare, ceea ce a făcut, de pildă ca din decorul ui Vioel Pen�oarăStegaru să nu se mai păsteze practic, decît o unică «piesă» decoativă �i amuzantă în sine, dar nu mai atît. Dincolo însă de aceste accidente mai degrabă tehnice, spectacolul rămîne o neeu�ită; se salvează din e para, monologul lui Pavlce (Adrian Pintea deznvot dar �i «neimpcat» iar a pre mieră aba audbi), scena fnaă Pavice Cetcka (I on Haduc agi �i «pi toresc») �i uate ca atare, cîteva obser vaii e xacte �i sacastce privi nd t cur le pro fesionale �i de mentalitate ale anchetato rilor (Constantin Cotmans excesiv). AC E GEORGESCU
E X E RC I T I U D E R I G OAR STILISTICĂ "
EX LAŢ e Js oyce Tucee e F Pche • TEATRUL AŢ IOAL DN BUCURE ŞTI e D emee 1 5 ocome 1 99 1 e Reg n Heme • Scenogf Voc Peoc • Dsuţ: Tn Snescu 1 Rch Row n T m Ceţues cu Beh) Geoge Mn P un Şefn Z 1 Ache) An P ne Rob Hn ) E ugen Mc Bece usce) Cţ s s 1 Bg ) Printre surprizele � cu riozităi le pe cae ni le oferă cu programatcă geneozta te stagiunea '9 92 a Naonauu bu cure�tean aflat acum în cel de al doilea an a direoatuui ui Andrei Şerban în registrăm �i această «recupeatorie» pe mieră pe ară a piesei Ex de James Joyce. Scisă între 19 4 �i 9 6, repezen tată a Londra în 925 ar a Bu cure�ti în 99 autobiografica �i în acela� timp sm bolca piesă e într-atît de joyceiană încît ar i la fel de greu să- conteste cineva «utlitatea culturală» în repetoriu pe cît ar i să susină oportunitatea reală, din punct de vedere strct teatral. Cum nu e singua piesă �i singurul autor cae se afă ît-o atare stuae de echdian ă, e osbil ca pubcu să-�i vadă ma departe deae lui ar teatru deale sae întîlnirea nefiind în astfe de cazui obl gatoie Bne că teatrul î�i poate încă r mite so propună, măcar în propriul său beneficu profesional ca exerciiu de ri goae stistică, mai puin socitant în schmb ca spectacol. Cel va fi deteminat totu�i pe atît de scrupuosul regzor van
Helme s se oprească a această piesă � nu la alta e mai geu de dedus dn spec tacol. Cu atît ma mut cu cît fraza lui Joyce eprodusă cu tere de-o �chioapă în programu de sală
spectacolulu i, ce I-ar fi putut structura pe o astfel de dimensiune semantcă. Dinte nenumăatee modaltăţi de ectură a tex tul ui regizoru pare so aes pe cea ma «cinsttă» pe cea mai puin sofistcată, lă sînd esătura simbolurior pe seama exe gelor operei ui Joyce, pentru a pune în scenă chiar drama psihologiă a per sonajeor radiogaiată de propria lor lu
MOTVE S •
MOTVE IONA e an Soecu • TEATRUL NA ONAL DN BUCUREŞTI e ata emierei: 23 octomie 1 9 9 1 • Regia �i cenogaa Ioan eema • Ditiţia Rau ţcu� onaJ
ciditate O tensune nfuză continuă con stantă greu de reaizat scenic (şi chia de suportat de către spectator) o tensune a spiritului şi a mini afrmînduşi liberta tea în ciuda instinctelo posesiunii sexuale e obligată să respecte regua jocului cenzurat fltrat adunat în sine nepermiînduş decît efuziuni la rîndul lor cacuate. Ca egzor lvan Helme euşeşte pefomana de a mpune această unitate de stil intepretativ în nteioul căeia desgu dferenierile şi reuşitele in şi de personaitatea artstică a fiecărui ao Adan Pintea suprnde c u acuitate latura ofensivperdantă a fascnantuui său personaj (Robert Hand) şii conferă nu doa un pregnant reief sceni c, ci ş i o aur• eca tantă neliniştitoae Ca interpret al personajului auctorial (Richad Rowan) Taian St�nescu avea cea mai întinsă şi ma dficilă sarcnă atistică Şa făcut din im pasibiltate o mască pentu care însă nu ar e întotdeauna bateri le încărcate Crusta e bună da sub ea nu se află adesea nimc ş culmea tocma lucru ăsta se vede. Oicît a încercat Helmer să mascheze egizoal Nici în cazul Tamare Creulescu (Betha) rezultatele nu sînt cu mult ma bune sub aporul eficene lor Se joacă smpitatea dar mjoacee rămîn adesea simpiste Se joacă reaciile naturale fi reşti da ele nu pa decît «jucate» Eugenia Mac e totuşi credibilă în ncredibi la Beatrice Justice ş pesonajul e paradoxal pae ma plin de viaă fie ea ş re primată Scenogafa V iorica Petrovci desenează arcade ş pictează şemn euri ca a operetă chia r dacă reg zorul lva n Heme şia dorit unteatu tensonat cameral în care să se poată auzi vocea nteroară a personaje o. Execiul propus, de o reproşablă rigoare egizorală nu e îndeajuns «moba> de fiecare acto în pate. Ceea ce duce la o irepresiblă plictiseală De ale foarte «distnsă» şi «culturaă>> COR ARO ooga de Gae Bgna
®
aese că maxima concze citică în registrată de stora cronicii dramatce a fost atinsă de un recenzent care întrun zia occidental şia rezumat opiniile des pre un spectaco în felul u rmăto: «a Tea trul X se joacă pesa Y de Z montată de W De ce?» Mărtursesc că văzînd Iona la Naiona (sala Ateier) mam adus aminte cu invide de această poveste (evărată; cu invide pentu că ată sînt nevoită să foosesc mult mai multe cuvnte pentru a exprima în esenă ace eaşi concluzie Dar de fapt pentu ce sa montat Iona la Naona? Pentu va oaea iteraă şi virtualmente tea trală a aceste monodrame cu destn vteg
UN EVENIMENT
pe scenee omâneşt? Posbi. Pentru că un actor mai rar folosit a vut săşi «Încerce puteea» cu un text cae a socotit dînsu , iar pune în evidenă resusee întrun mod mai convngător decît au zbutt ro urile ce iau fost încednate pînă acum? Probabi Pentru că un asemenea spectaco se lucează uşo, costă puin ş spoeşte în t mprecord n umăru 1 de pem ere a e teatrul u? Sgu entru că aşa se închide (temporar dar oicum!) gua celor ce deplîng (conjunctural ş nteesat dar orcum) negijaea dramaturgiei oiginale de căte «prima scenă a ă r>>? Ma mut ca sgu. Asada numai mo tve noble ş unanim aprecabile au făcu ca egzoul Ioan eema ş actorul Radu lcuş să ne nvite a ascuta vreme de aproape două ore un text la a cărui «des cifare> contibua celu dintîi a constat în sugerarea smilitudnii dintre Christos ş Iona (pus în final să se caee pe un impunător o·s de peşte în fomă de cuce) ia a celu i deal doilea în debitaea vorbeor monotonjalnic cu o ex presie de stupoae b aji nă încementă pe chip Rămîne de văzut dacă şi publicul va avea motive să vină a pectacol. AG
DE LABORATOR
MAŞ NĂRIA HAL ET d Heiner e T aucee e Aiana Pou TEATRUL NAŢ IONAL DI N BUCUREŞI e Data premieei: S noieie 9 9 • Regia: Rot Wion • Direcţia e cenă: AnnChistin Roen • Scenoga fia Vera Doochke, uă conceia l u i Rot Wion • lu raia nor Sco ehe • Ditiţia: Ceaa Stan, Ecateina Nazae 1 Feie n aun unant , Sina ăicănec 1 Feie sprij inită d copac , l u iana Moi 1 Feie n picioare! , Rauca Penu [ Feie a ă , Cecilia Boă [ Feie 2 la să Tatiana Contantin, i iana Hooogea 1 Feie 3 la să , Vaie Fiicu [ Băbt pivin pete zi , icea Anca 1 Bă bt şezn J , Cone Gaăă 1 Bărbt a maă cu o cae , Conantin Foecu, tuent 1 Băbt aplecat în faţăJ , Eugen Ciea, Aexanu B inea [ Băbt apecat în pate! , Vail e Toma, tuent 1 Băbt egănnue.J , Can Ionecu [ Femeie ătăcin pin aţiu) , Emi ureşan [ Băbt n patee femeii) Oviiu oţ, uent [ Myey n Aexanru Dragoş Pea, stuent [ ClickJ e
Danemarca cine nu ştie e atunci cînd ceva e puted în acel oc Apărută o dată cu viaa şi contnuînduşi ucrarea fără ră gaz guvenată de certitudinea că ae în totdeauna utimul cuvînt putrezciunea urcă în panul moral simultan cu naşteea storei Prin urmare Danemaca e orcînd şi ou nde Sau cum spune Heiner Mller întro fumoasă paafrază «SOMETHNG IS ROTTEN IN TH S AGE OF HOPE>> Ham e acela care smte asta în modul cel mai intens ce mai dureros. Nu ma e un personaj cu o identtate precsă cine ma are «denttate>> în ziee noas tre? , ci o stae de spirit un stadu extrem a sensibităi evoltei disperări întrun amug deopotrvă al zeilor şi a oameno cum spunea Rof Michaeis despre textu u Mlle «Am fo Hamlet Stăteam pe ăm ş vobeam cu valurile BABABA în spate ruinele Europe>> (sn). Acum Hamet poate f ace tînăr în nută de rocker Oi studentu cu cartea
.
în mînă ş cărui a capul îi tot cade pe masă Sau poate băbatul în costum de sport sau de baie din alte vremui e ipostaze, te comentaii ale stării Hamlet Ce face, însă Hamlet? Gîndeşte ezită se frămîntă? Asta înseamnă: nimic. Acestea sînt lucru cae nu sînt căc nu lasă urme în stoie stora nu consemnează decît faptee. Ea se compune din copur care se mşcă Unu merge adcă pune u n pcior înaintea celuilalt şi se deplasează îş schimbă ad că poz a în spaiu Un al tul poate tocmai ucis se păbuşeşte aşada încetează să ma funconeze Nu însă şi mecanismul caeI conţne: sînt pocese repetabie repetate E un mecanism indestrutibil Mai exstă afară de fapte ş alte ee mente De pildă pvre Ele au însă o intensitate aproape materală cu cae f xează gou Comuncare? Doar felul în cae aciunea un u corp se poate răsfrînge asupra atui cop Ar mai f şi vorbele: BLABLABLA Dar nu n umai Sînt ş cuv inte
19
sau chiar raze întregi ba chiar ragmente ma ample coerente. Rostite stran iu stră n de parcă cei ce le rostesc ar i rosti de el sau ca o deprindere aproae utată. Rămăşife ale unui mod de comun care apus şi el chiar ale mai multor limb vestigii ale mai multor texte un ragment al unu co r antic deşeurle elementelor ce compuneau cîndva o altă realitate o lume un SENS? Pluind acum în derivă prn spafiu? Poluîndui puritatea cosmică rece? n sîrşit uneor char me
ditaii sentmente gînduri·relatate co menate parcă de un personaj străn . ată de pildă drama hamletană la propori i is orice «Locul meu dacă drama mea a� mai avea loc ar de ambele părf ale ronului între ronturi deasupra Io>. Dar gîndurile dor sînt insuportabile: «Gîndurle mele sîn răn în creierul meu Creierul meu e o cicatrice. Vreau să iu o' maşină. Brafe pentru a apuca picioare pentru a umbla nici o durere nc un gînd». Maşinăria Hamlet născută dntro prea mare
durere? Oricum subansamblu în maşinăria uriaşă a istorie. Alătur i de altele compuse din brafe pcoare etc. După cum măturiseşte el însuşi Hener Mller a vru săI ucdă prin acest text pe Hamlet Pe adversarul Hamlet pe strămoşul Hamle pe ratele Hamlet? n orice caz pe acel Hamlet alcătuit din speculafii dureroase şi ezitări paralizante şi al cărui rost e tocmai opusul celu clasic hamle tian: să uncioneze. ar modul de unc onare al unei maşinării e în ond identic cu acela al ritualului: repetarea la nesrşit a unui număr de mişcări a unor cicluri de mişcări. Urmărim de cinci ori acelaş rtual drja parcă în chip obscur de către emeia în scaun turnant ş parcurgem ca din întîmplare cele cinci părf ale extului lui Hener Mller. «Finalul>> iind de apt punctul de unde totul
ş pe care ş e asumă n mod conşen un asemenea po Căc MaJnăria Hamle nu e un specaco de succes a «maree pubc». Pe un î fascnează poae� pe a î pcseşe sau î ră. nrun anume fe, aces specaco presupune dn partea «benefcaruu» o audne radca noă, o revenre a prvrea proaspăă ş drecă, neubura ă de «experena vei», a copuu care prveşe fascna în neroru unu meca nsm de ceasornc Cî dnre no ar ma puea epea acum o asemenea experenţă? E bne, ea poae f oarecum refăcuă acum, în «cond de aboraor>, evden a a nve, c u ocaza acesu prm proec de a TNB 1 sar puea reproşa aî u Robert Wison cî ş, în genera, acesu «earu de magn> pe care practcă, fapu că reIaa srct «monogamă» cu vzuau sără ceşe exu u Hener Mer, mpeează
asupra vaeneor u pofonce. Dar e greu de magna o abordare care să surpndă oae panure ce se răsfrîng în dramaurga acesua Dar, ar puea nssa îrcoaşu, panure penru cae a opa egzoru amercan nu sîn ic cee ma specacuoase nc cee ma percuane ş.amd Şi sar răspunde poae că nu e «dec> un expermen Ş cîe dnre evenmenee cae au schmba vaa noas ă ncusv aceea earaă nu au începu în aboraor? Orcum, un conac cu ce do «monşr> a earuu conempoan care sn Hene Mer şi Robert Wson nu poae f decî ncan ş, de ce nu, prodctv. E ese ma înî un exempu de îndrăzneaă ş de rgoae: eemene care, a no, sau consuma de pea mue ori n meafore «subversve>>, de fap amortzane aî poc c ş esei c. l aă de ce o croncă a acest evenmen eara
R ETEHNOLOG 1 ZARE N CONSTRUCŢIA DE MAŞINI o dicufe cu Ann sn Romn Vera oscke Am sa de vobă cu AnnCsn Rommen ş Vea Doboscke, cee două coaboraoae ae u Bob Wson cae au anspoa a Bucueş vesunea sa a Maşnăra Hame, vesune peeaă de nsuş Hene Me uuo ceoae Mam neresa, eşe, de eau u Bob Wson, am au mue ucu cbzue, unee dn ee nu penu pma daă da numa două băă scă, mam am dn cnd n cnd de ee Brook ş ma ăcu păcee ăcee au os ma m ue, aşa că eam ssemaza no eae sonaă ucu ce ma neesan a ven ca ăspuns a nebarea mea cum eaconează pubcu occdena a specacoee u Bob Wson. Răspu ns evb u noa e pac oae mu , aoa de Ş, ac voam să ajung, exsă oamen cae nu meg ncodaă a earu, da vn a Bob Wson Dec un pubc de, pe cae nu neeseaă eau, da neeseaă Bob Wson Asa m amneşe de un coeg eaoog, pe ca nu neesa eau ş nu şa nmc despe e, da avea n scmb o vădă popnsune căe obecee nedenca ce suvoeaă ace no man's and de a ganee eauu A aa popoa «nu mă neeseaă ea, mă neeseaă Bob Wson» ca pe o ecuae a ncoec Ar eua că o ce ace Bob W son nu e eau ş a adevăa. n a neege ce e anume de eau ace e ne auă oae mu voba «encă», ş cu asa ajungem a a doea ce ma neesan ucru dn conversaa mea cu cee două nee doamne Vorba <encă» a os rosă oae des Am aa, de pdă, că scenogaa a uca n cond oae gee a no, penu că nveu doă ence a Naona uu bucueşean epenă cam o eme dn sandardee occdenae Nu po să nu mă neb cum o snd cu pocenee asea Naona u caovean, unde Svu u căee a pus un specaco admra ăă compeenă În ce ma mae esva de sandad monda Sau ce a ăcu ucăee dacă a avu ş ceeae două em o despe encă a os voba ş n bogaa scacouu Maşnăra Hame A os cea a New Yok, cu suden, co aboao nen n psa o de exenă scencă ş de dexeae n eecuaă mee doă săpămn oare mu n economa pegă un u specaco n Ves sa uca ăă ex. Regou ş suden au conuca n sabea uuo ceoae dea A şa nc, n momen u n cae a apău exu , soua demembă u a ven de a sne e rebua nodus nun pesaj dea ex sen. Cum suden amecan n au aba de pocă dna Rommen ce, nu eu, nene ramauguu a aces capo nu aveau nc o mpoană. Accenu sa xa asupa sonoă cuveo eena u Hame n u pese a urna neocuoae mee o mag uă exu ese debăca de nen aşa cum se emacaă un cap omenesc
de aboraor nu se poae închea dec cu un nu ps de sperană semn de înebare: pe cînd un Hener Mer sub semnu unu (înă) regzor român? Ş, de ce nu, char Hamletmashne O raducere, absou merore Adrana Popescu), exsă Iar actor, savă Domnuu, avem. O demonsreaă ş această monae char dacă un dnre e sn ncă prea . v ş nu eazează pe nreg parcursu spectacouu ea «partcpare TOTALĂ n mşcare> pe care eo recomandă ş Ande Şerban în pogram, acor noşri «funcţonează» ceea ce, în cazu acesu p de earu, consue omagu suprem ce se poae aduce Ş de c ma degrabă ca un posscrpum o aă înebare, de daa aceasa pe un on mai md pe cînd ş un Hener Mer a nosru? v.s
cae devne că. Faă de eau adona, earu u Bob Wson anueaă supemaa exuu ca ş pe cea a acou u oae eemenee eene n scaco au, vo să abă, aceeaş pondee decou, cosumee, umna nu ma sn usave, ancare, c ndependene ş egae n mpoană cu cea pacpan a specaco Aşa nc, a eceaea Maşnăre Hame n Gemana, cu aco poesonş, po bema numău unu a os depndeea nepe cu deea că nu exsă poagonş ş că oaă umea ebue să execue, cu maxmum de vuoae encă, numău cae evne, nu mă pus aneo a punc, pnă n cee m mc dea Cu oae acesea, semnaează egoarea, acouu nu se cee să devnă un obo c, dmporvă, să gndească n mp ce epoduce gesu ş sunee mnuos pemedae, pecse ş muabe Mă neeseaă ce ese n capu acouu, spune dna Rommen Ş cum aa, zc eu, neba A nu, asa e eaba u, e be să gndească ce vea Desgu Dovadă că aco nu ucează auoma ese că, n epee de a Bucueş, deş execuau coe ce se ceea, euau ea uneo uen, expesv, convngăo ş, aeo, nconguen, pa, n absea concenă. 1 n ne, aş ene dne oae consdea e asupa enc, ouae pe pacusu dscue, deea că expeena dobndă e ao n eau popus d e Bob Wson ese uă apo n au adona, prn dscpna guoasă cu cae sa depns săş conoeze gesue, mmca, vocea Nu să nu com aces execu de măese ac ocească cu cee dn demonsaa u ee Book, deja po men , sau cu cee cae n e eă eevzun ea, n capvanu docmena despe Acos Sudo, oae peecue sub ceu ospae a earuu Aşa cum nam puu să nu e neb pe cee două geneoase aane ae acesu · mpor eaa bun, de nu, eeng nu, aunc ce Se pae că a ebu să mă neb n gnd ş săm ăspund o acoo ce pveşe pe specao, aacu concea asupa smuo sae ş ba nwasu c onsecuv ce n u ebue conunda cu bumăceaa au menea să mpce, de g ou de orce, să obge să pacpe eoec pcep, pacc nu con sa, c eu m soy o you, m spu dna Rommen Desgu. Despe pacuaăe monă de a Bucuş n apo cu pecedenee am euş să au numa că ea ese aa n măsua n cae sonoaea mb omâne e aa dec cea a mb gemane, cae e aa dec cea a mb egee Aă deosebe, eşe, nc na puea să exse Evenua cea povocaă de decu de două em dn doaea encă a Naonauu nosu Dar sueu coează Am muum coaboaoaeo ceebuu Bob Wson nu că neau adus acasă ceea ce amne geu am puu căpăa, o ece dn cae muă ume ae ceva de aa, de Învăa, de nu mne. enu ca eau să meagă nane bue ca cneva să caue drumu, dumue e cae apo să apuce, nş ş ma pun băga n seamă, ce pe cae neeseă eau DOMNC NCODM
.
2
J O C, J U C Ă T O R , CH 1 8 T 1 . •
JOCU • ncenare e prof raa Aelen e EARUL NAŢ ONA DI N BUCUREI • Data premere: 2 3 noemre 9 9 e Spectaco e pantommă Dan Purc
Exisă mai m ule fomul e ale specacoluu de panommă de la isorisiea făă cuvine a uno înmplă în succesune or fească la alăurarea uno «numere în cae imporană e doa viuozae, să spunem ehnică Bineînţeles cele m mue dine reciaurile de panommă se plaseză undeva la m oc, nre cee două «formulecadu» aceas ind ş soluţa adopaă de Dan Puric penu Jocul l care ne invă săi m specori. Uneor, în momenee cele mai mplnie ae recialului său, ş paeneri da îndeobşe specaor
Ese poae şi movu princpl sen zţie de nconsisenă (dec de insasfac e) pe cae o lasă specacolul: acoul ne arată un joc (o oacă) în care nu ne ncude nu ne solică nu ne sîrneşe «Chbii» şi nmc mai mu obsevăm cu uşu rnţă procedee scheme fxe, u nele re peăr Observăm, desigur ca nşe chibi oneşi ce sînem şii {penu că ei exisă), da nu puem igno nici puie n care jucăoul nu are carte Vina ese mai puin a jucăoulu (asa se sime chia dcă nu lam văzu dar lam văz u ş lă daă pe Dan Pur c făcînd panommă) e mai curînd a jocului Scenarul dă senzaţia c ă a fos coneciona « ma eialu cienu lui », nu ae o osauă femă, c dor încearcă să adune numere pre exsene (su cae par asel) sub aceeaşi «căciulă» Jocul e un ecial da nu un «one man show» aşa cum aveam îndrepăţie să şepăm de la Dan P uc nu un pectaco de panommă aşa cum spune afişul CD
F A L M E N T U L T E A T R U L VE CH I LA APAGALUL VERDE e Arthur Schntzler. Verunea româneacă e Lucan Gurchecu ş Sanda Toma • EATRU DE COMEDIE • Data premere: 9 noemre 9 • Rega: u can Gurchecu • Scenografa Ion PopecuUrşte • Dsra: Flor n Anton 1 Grat Gu lla u Du mtru Chea 1 Leret Cornel Vu pe 1 Prope! Du mtru Rucăreanu 1 Comarul de pole Maran Rîea 1 Gran , Gheorghe Dăni ă 1 Scaevoa , Dan Tufaru 1 Jule u re Dare 1 Henr Vrgna Mrea 1 L cade erbn Celea 1 Fran�o M ha Bercanu 1 An Anca Panrea 1 Mchee Adna Popecu 1 lpoe Slvu Stăncu ecu 1 Eme Cand Stoca 1 Marchzul e Lanac) Sana Toma 1 Sne Eugen Raco 1 Rolln Maga Catone 1 Georgee , Sorn Gheorghu 1 Ba lthaar Florentna Mocanu 1 Etenne Mar u Florea 1 Maurce , Dan Moraru 1 Jean .
· A recurge în România anului 91 la o pesă ca Papagau verde de Ahur Schnizler poae să paă cel puţin ciu d. Pacurgeea «versiuni omâneş» semnae de Lucan Giuchescu ş Sanda oma aduce oarecae lumi nă, în sensul că exul evden «adapa» a puea să vorbească ş despre ceea ce avea să se înmple la noi, după decem bie '89 Pe lîngă <<umea eaului» şi <<earul ca lume» vom avea şi <<earu în earu» (inspiraă, subilă insea fragŞcoala feior de menului dn Moe) şi din momen ce sînem în prem căderi Basilie nu ne va fi geu să ne magnăm şi în Piaţa Palaulu sau în Piaţa Univesăţ! Resul e însă «lea ură» daă chir şi aunci cînd replc e spuală şi hazul neîndoienic Se puea ace un specacol de ineres acua pe exu da? Poae că da, dcă monaea regizorulu Lucan Giurchescu (în senogafia lui on Pope scu Udişe) sa i păsra în cheia io niei cide (ş pine de vevă) pe care neo po pune la un momen da, dar pe cae o abandonează epa, încezind nrun melodramaism ancronc ce devne de nesupoa în final Ceea ce e însă nsu pobil de l prmee replici, e silul de joc al majoiăţi acoilor, de o pefecă
desueudine muzeală neucaă ş ne«jucaă». Undeor fi găsio? De undeo i uao? Teaul de Comedie no vea nici pe vemea celulal direcoa a ui Lucan Guchescu nic ma căe '89 sau 9 Sgu că sîn şi excepţii no bie Vi rgin ia Miea Marian Rîea Mi hai Bi seicanu Magda Caone dar ce ne acem cu grosul ansamblulu, cu rupa ca aare, încînaă să joace gose cu grimase ş i vocife răr de efect cano epocă demu apusă? Să fi vru regizoru să <<Îmie» sil u de joc al acoio de pe vemea la cae eeciv se reeă piesa ca să nu fi e «uspeca» că se reeă la cea de azi? Dar cne săI mai <
şi Lucian Giurchescu Peuindu la adevăaa valoare aşepăm cu aceeaşi în cedee, specacolul său urmăo COR RHO P. S. Cî despre peviz ibi lu mae succes la publc a Papagalul u ver, e nu de monsrează decî că la noi, falimenul esec al earului vechi poe f încă ren abil sub rapor pecunar Cee ce penu Lucian Giuchescu ş Tearul de Comedie e foate puţin
D V AGAT l i ELEGANTE •
MON R SACR e Jean Cocteau n romnete e oan Dragomrecu e EARU MC e Data premere 2 ecemre 1991 • Rega Corne oea • Scenorafa Mha Măecu • Dtrua eopona Bălănuă 1 Eter , Arana copu an e , Ana Scarat Carote oca B oo 1 Lulu tcă Popecu 1 Florent , Io n Lupu 1 Speakeru
un răgaz de bunădspozţie şi rexe dea drepul un lux în ziele noase , un specacol despre ăsfăţui le senimenale dn lumea bună a saruri lor, co ndmena şi cu ceva pledoarie penru eau, poae fi o souţe de repertoriu Nic mai rea nic mai bună decî o pre supune miza modesă a exulu în cauză char dacă acesa aparine une iguri no orii a scee inerbelice Cum Coceau ş ngădui, aşada aceasă lejeă aco baie leaă înro pauză a celbelo ş exrvaganelor sale experienţe artsice de ce nar aceo şi cei căora lea dedica cu aîa îndaooare andreţe, Monştr ar. Cî spre pubic, el sa simţ înodeaun laa de compliciaea cu vaţa cu lseor earu u i cu aî mai m ul cînd e ena c aci, c u agreabie mondeniăţi, şi păcăli cu mă rune adevăuri omeneşi Speculînd ces apei da şi posbiiaea unei di vagări elegae în zona melodramei, a eaul ui făă probleme, regizoru Cor nel odea na isca apoape nm c Poae doa repuaţia gusuilo sale de obicei mai puţ n <, dacă nu cum va înîmpa rea ascunde o inenţie polemică la adesa unor excese exhibiionis ale confraţilo Nea inva deci bana în fooi fap aproape inedi de cînd specacolele îşi cauă jusfica sau nu, locul prin spaţii cî mi i nsolie nea sensibliza cu m uzică franţuzească nea ispii cu «amosfeă» şi nea lăsa n voia unei poveşi peec neverosimile despre un cuplu ideal de acori cre se ubesc ca la earu şi se achnează ca a Coceau Mai înî în in imaea dapeilo adecvat aanjae de Mihai Mădescu penu a sugera o cabină de eau din ale vremui apoi înun neo cu preenţi, în cae scenograul secu şi o undă de ionie
Cum pesa schiţează la un momen dat, prin izbucnirile tinerei «speranţe grăbte să cucerească Hoywoodul un conflict de mentaltăţi sntem proteaţ sentimenta cu un appyend ca la carte cu patefon ş vas Regula genuu e res pectată pnăntratt încît e omisă chiar mica ironie dn titul piesei, pentru care, cei drept autorul na prevăzut" ghilimele. Surpriza spectacolului, aproape o cursă o reprezintă protagoniştii. Fiindcă de ce să no spun em, nu neam f maginato pe eopoldina Băănuă luînd n serios rolu l Estherei, pentru care autorul na avuto de model nic pe Sarah Bern hardt nic pe Greta Garbo Depăşind modestia personajului, actria joacă dincolo de cuvinte, insistînd inteligent ş nuanţat asupra mişcărilor sufeteşti cărora le conferă nobl eţe Se lasă cu amuzament captvată de frivolitatea stiului bulevar dier susţinnd fermecătoare conversaţi anume parcă pentru a ne arăta cît de uşor putem fi păcăliţ i. Mitcă Popescu pare n ţial incomodat de morga personaju lui dar revine repede la naturaleţea şi deznvotu ra carei sînt proprii Nu e chiar Nero,
rol u de rez istenţă al «m ons truui sacr u» din pies ă ş i n ci seducătoru l de care se face atta caz, dar e Mitic ă Popescu atorul i ubi t onest, care n u trece ind iferent pe lîngă nici un rol. Un «monstru» în de venire , deamdată ma mult di ab oic dect sacru , înt ru ch ipea ză Adriana Şcho pu , dîn d an e ton ur i tăioase sau mieroase după cum io cer s tuaţil e Mai b ne decît bereta ing en uită jii dn partea nti pare a se potrv i ostentaţia inutei din scena şantaju lu . Ane i Scarat atît de rar uti liz ată în acest teatru, îi revine rou l p cant al ai urte i confidente Char lotte persona care st m uează nerv ul spectaco ul ui şii dă culoare Efectele teatr a e a care recurg e actria pentr u a reda r id c ol ul coch etei devn rezi st bi le în scena de mare haz a ntervi ul u s avuro s m oment de tea tru n teatru. Mereu n sp i rată Coca Bloos este ş de astă dată remarcabil ă ju cînd subtl ş n te i ent devota mentu nătîng al cab inierei ulu ; apuc i e de pîslă ş vor ba şoptt ă ne reamintesc emoţionant că ne afăm ntrun sanctuar num t teatru DO
UN CONTEMPORAN P R I N T R E C L AS C I : O S T R OV S K 1 ! JURNALU L U NU TI CĂLOS adaptar d Rodny Ackand �i Adina Zv după pisa PENRU F I ECARE N ELEP SU FIC ENTĂ PROST IE d A.N Ostrovski. n ron�t d Adina Zv e EATRUL DRAMATIC DI N GALA I • Data mirei: • Ds 9 noiembri 1 9 9 1 • Rgia Adrian Lupu • Scnografa: Mirca triţa: Vlad Vasii u 1 Gluv) , Ioana Cia Baciu Glafira) Ptre Păpu�ă 1 Gri gori , Gabri Conantinscu 1 K urceav) Gicu Srbna 1 Goutvin Tamara Con stantnscu Mana ) Ghorgh V Ghorghe 1 Mamav) , Marc H îrjogh Eu g n Poscu Cosmn 1 K rutţki ) L i iana L upan 1 Cota) Grg Dritaru Go rodulin ) , D ina Coca 1 Tu rusina) , Svtlana Frptu 1 Ansa) Vronica Păpuşă Ma�enka) . Evitnd ntenţionat parcă, modalităţi de expresie sofisticate sau metafore în cifrate urmărnd însă cu admirabilă rigoare animarea une variate tipoogi socale, extnsă de a lmea rusească a sfîrşitulu de secol 19 (p esa lu Ostrovski este scrisă n 868 pînă la cea de astăzi, ş stuată între carcatură ş subti joc de umbre, Adrian upu a creat un spectaco limpe de, alert bine ritmat Mircea Rbnski a propus un decor n aparenţă smplu: un fundal de cuoare gri, cu mai multe uşi ce se pot transforma n oglinzi (sugernd astfel şi interorul unor saoane bogate) şi cîteva scaune, u nele dintre ee construite din fş de pîn ză răsucite precum reprezentările suprareaiste ale gratior de închisoare Scenografia sujeşte perfect reliefarea situaţ lor, evidenţind fauna umană n mjocu căreia evoluează Glumov, erou prncipal al piesei egat organc de Ceaki dn Pra mută mint stică de Griboedov ş de Hlestakov dn Rvizoru de Gogol, Egor Dmitrevici Gl umov este un tnăr sărac hotărît să parvină prn viclenie, linguşre şi ablitate întrun univers al corupţiei ş al lpsei to tae de scrupue Se serveşte de orice minciună ipocrzie delaţiune şi este gata să reuşească Devine, astfel amantul
@
mătuşi sale, C leopatra, femeie trecută de prima tinereţe şi un funcţonar apreca de şeful său Goroduin (conservator în răit dar încîntat săşi spună «lberal») şi ogodnicul Maşenkăi o moştenitoare bo gată Dar perde totul. .. pentru că nu poate renu na a plăcerea de aş nota n jur nal opiniie despre cei înşelaţi. Descoperirea urnalului nui mai îngăduie decît să le spună acestora adevărul în faă şi să pe ce convn s că, totuşi, va fi rechemat Vlad Vasiiu realizează în Glumov, unu dintre cele ma bune personae întrupate de el vreodată n tot cau unu d ntre cele mai complexe; actoru reuşeşte performana rară de a crea un echilibru ntr e simpatia ş ant ipatia spectatori lor faă de erou între atracţia exercitată de inteigena şi de caustictatea observaţilor şi repulsia provocată de amoralitate. Ioa na Ctta Bacu o oacă pe Gafira, mama u G lumov trecînd cu nedumerir nai vv clene de la indignare n faa minciunilor fiulu la dornţa maternă de a ajuta cu orice pre iiana upan îi conferă Cleopatrei Mamaeva, mătuşa ui Glumov temperament vulcanc de ndrăgostită şi sete pătmaşă de răbunare cînd îşi dă seama de înşelăcunea tînărului ei iubt Gheorghe V Gheorghe Marcel Hroghe şi Grig Dristaru deseneaă cu profesiona
lsm ş exactitate tre tipur de bătrîni co rupţi, ambţoş proşt şi lipsţi de scrupule, reuşind, cu haz şi ironie să e pună în evidenă ş asemănările, şi deosebrie Un adevărat dans al vrăitoarelor isterice şi isterizate propun Dina Cocea (Turusina mătuşa Maşenkăi) amara Constant nescu (Manefa ghicitoarea plătită de G umov pentru a sugera fetei că e tre buie săi fie aesul) Svetlana Friptu (Anfisa, servitoarea urusinei, personaj inven tat de adaptatori pr n concentrarea pa ideor figur ae slujncelor din original) şi Veronca Păpuşă (Maşenka) Paleta bogată în culori şi pitoresc a textului a fost comp letată de adaptator ş prin accentee comice conferte lu Grigori (interpretat cu mult umor de Petre Păpuşă), servitoru omniprezent şi c larvăzător ce le înl ocuieş te pe cee cîteva slugi cu funce de simpl fguranţ din pesa lui Ostrovski. am remarcat, de asemenea pe Gcu Serbina n Golutvin , i ns fără căpătîi gata ş e l s ă facă orce pentru bani Ma paid apare Gabrie Constantinescu n Kurceaev tînăru îndrăgostit de Maşenka dar ş rolul este unul dntre cele ma puţn generoase. Bne condus, spectacou Jurna unui ticălos marcheaă pentru Teatru Dramatc dn Galaţi un nceput de stagune mai mut decît promiţător. Nu ne rămîne decît să e urăm succes actorlor şi nouu d etor, regzoru Adrian upu E BERLOGE
RELUAR CH CCES
ARSENIC Ş I ANEA VECHE d osh Kssring e EARUL «BUADRA» • Data rmiri 19 dcmbri 1991 • Rgia: Grgor Gonţa • coruri � costum Mihai Mădscu • istriţi a: Va Vocuscu Pino 1 Abby Br w r) , Gorg O rn a 1 Rvrndu Br Harr) , Consanti n Drăgă nscu 1 Tddy B rwstr Mrca Bata 1 Srgntu Brophy Dan Damian 1 Srgntu K in) ana Prdscu 1 Marta Brw str Emi ia Poscu 1 E ai n Harr) , Forian Pi ti 1 Mo rtir Brw ster ) on mnaru 1 Gibbs Ştan Bă ni că 1 onathan Brw str) , Au r Cioranu 1 Dr. Einstin) , Ptr Luu 1 Srgntu O' Hara , oru Ana 1 Locotnntu Roony) , Marius Pino 1 . Withrspoon) .
.
23
Arsen c ş dantel veche face pate din tre pe sele de teatru ce pot sava bget unei tupe fără a o obiga a abatei de la bunl gst bnl sim, bun enu me C această comedie autoru ei, Joseph Kesseling a dat lovitua (bani succes vîlvă); c această piesă mute teatre dn nmeoase ări de pe diverse contnente tot dau ovitura de vreo cinc deceni Sa cat şi la noi a Teatrul «Comedia» a l Scă Aexandrescu în staginea es tivală a an i 1 947 da se pare că în pofida unei dstbuţii strălcte scces nu a fost pe măsuă Poate pentu că se căutaseă în năstrşnic u subiect a comede sensui mai comp icate, tmiteri a fscsm a patologic şamd ncl udeea pie sei în repertori u Teatr lui «Blandra» are un «rezon» simplu de ghicit: relaea vechior sccese, cm se scia pe vremuri în recam ee uno tunee în provincie De ce nu? Pesa este am zantă, fără petenii dar ş făă vlgarităţ, mea are nevoe să ma şi rîdă, tea tul ae nevoie să ma ş cîştige La asta ·ne aşteptam, îndreptîndne spre tea tu Ce ne aştepta era însă puin dife it Un spectacol a cae ni pea vine să îzi, deşi pe scenă se desfăşoară o consd erabi ă cantitate de efort, e mai tot tmpl o «agitae vooasă», c ochiu la p blc pnctată de un fel de îngrijoat «n aşa că ne distăm? N pea e aşa, fiindcă spectacoll creat de Ggore Gona arată mai vech decît «dantela veche» a li Kesselrng; şi n o dată mai destrămat Cît despe arsenic n lam depistat, deş o pcătură a f înviorat, poate mxtra. Pesa pae a fi tratată cu neînce dee de autoii spectacolu cu n fel de descurajată susp ici une în cee ce pveşte posibiităţie e de «a tece ampa» Toată mea pare conv n să că tre bue făct ceva pentru animarea societăţii Regizorul zoreşte din cînd în cînd rtmu (fără a da totşi vgoae) scenogafu imagnează costume «nostme» (con di mentl sugeat fi ind însă n aftali na n sarea şi pipeul) iar actorii «ia, e ac ce ac de mult» Mai precis supralicitează ceea ce consideră a fi efectele sigure ae propiului eeta comic E srpinzător, dar actor de valoare (d stibuţia este foar te bine acătită teoetic) preferă săşi pună în evidenă exact ceea ce era de estompat adică ticule Astfel încît: Ştefan Bănică joacă cu publicul n cu parteneii Florian Pitiş aduce a lumină pe adolescentul să fasnonconformist Ileana Predescu face stopcadru pe zîmbet îndreptat spe înălmi Vai Voiclesc Pepino este toată un zuluf nedumeit, Emil ia Popescu e neostent «du lce ş hazoasă» Ael Cioran se insalează întrn «joc de pcioare» sub liniat de ocul de ocheade, Pete Lupu face dar ce n face Petre Lup u? E înradevăr păcat Pentru că şi Gri gore Gona şi actor i au dovedit, nu o da tă, că le e la îndemînă un n ivel i ncomparabl ma înalt
CRSA DMRESC
«EU SÎNT ALTULh> RAPO RT PENTR U O ACAD EM I E de Fz Kfk • UNITER • Dt pmrei: 21 octombie 1 99 1 e Regia: Cistina l ovtă • Sce no grafia: And reea lov ănescu • Distibţ a: Carmen Tă nase, Rd Dd.
Pentr ca această repezentae ptînd geneicl «teatr de cameră» să fie posbilă a trebit mai întîi ca UNITER săi ofere găzduie i ar apoi ca egizoaea Cristna oviă şi scenografa Andreea lovănescu să imagineze n scenai pentu doi acor ş mediu ambiant: Carmen Tănase Radu Dda şi o intmă sală de con ferinţe Propus ca o fomlă «de aternatvă», spectaco a vizat trei obiective: conveiea la teatr a «contemporanl ui» Kafka valorficaea disponbilită de joc a doi tne nteprei; tiizaea ne limbi de circulaţie cae să permită nelegerea textulu impli cit prezentaea spectacoll i ş dincoo de ganiţee ăi
Dacă pon un ia franceză este pefectbiă, în schmb strcta dramatcă ae o i nută impecabi ă Proza scurtă, pentru care sa optat nu întîmpăto, conine n nuce . cîteva laitmotive kafkiene de pepetuă actaltate: confgurarea alegoică a condiei tragce a omuui ce anecă pe panta degeneră întrn nves concentao na pe cae de dsolţie; efuzl pshoogsmulu şi întun proces contnuu al observării de sne» popensnea căte dedublare Pe îgă faptl că printe manscrisee sae sa gă sit şi fragmente di nto damă - Paznicul crptelor 91 O) -, Kafka a manfesta, se pae un inte�· partica nu doar faă de bsen ş i de amaturgii nataşti, ci şi pentu teatru în sine, atas fiind de magia participăr a viaa lumii de dincolo d e rampă Acest Raport nru o Academe echizitoriu de un caricatura! sarcasm aduce în pim pan , a ebours evolons ml dawinan: spovedana un maim oi oblgat să devnă om satirizează c
RISCUL SUGESTEI O NOAPE FURTUNOASĂ de 1 . L. Caagal e TEARUL DRAMA TIC DIN BRAŞOV e Daa m: 3 ocomb t99 • Rga Mha Ma olcu • Scogaa Vco Cţu cu • Dbuţa Coach Bab ( Juî Dumach Ga Sădu lcu lgcu Ioa Gogcu Chac) Vga la Macu V a) Voca Gaă Chlba Z a) Rad u Ngocu Rcă Vuao) George Tudor Spiridon) .
Cea mai serioasă ntrebare ce se naş din umărirea montării braşovene a No furtunoa nu are dea face dec parja cu probema actuatăţii lu Caragiae, cum nu are dect relativ dea face cu spec tacolul însuşi Tentaţia teorezării e însă uneori rezistibi Adică: fajă n faă cu textul «de patrmoniu» (autohton sau uni versal) ntnm îndeobşte spectacoe ce propun « lectură» (originală interesan tă novatoare, di scutabă, desuetă al une coasă etc ) şi spectacoe ce propun o «vizune» (integratoare radiografică, pa raboică actualizantă absurdă neconcu dentă aberantă etc ) «Lectura» e de obicei «apicată» «Viziunea» e modela - ' toare Ganija dintre ele poate fi ct firu de păr sau ct prăpasta Admrăm sau chiar aduăm viziunea, ca nşte finje n drăgostite de poli semie ce ne găs im Co n sderăm ecturie no cu respectul cuve nit după an de ddactică structurală ş intertextuală. Sau le refuzăm pe ambe l e, optnd mai snt şi ase de voc pentru stilul «cin stit lăutăreşte» Stil greu descriptb ş etern pernicios Spectacolul braşovean nu este indiscu municare nemiocită cu pubicu prin in tab, unul de vziune S-ar dori mai de teligena trăr i condensate n prvirea ca- grabă u nu de ectură nterpretativă re dezntgreaz, ating starea de graie aventurndu-se n recuperarea vervei ca ragiaiene (cam şifonată n utimul tmp, de transă a vz iun ii hal ucnante deopotri din pricini con-textuale) E nu gafează, vă stranie ş grotescă, fantastică ş ilo ci doar evoluează lmtat pe terenu unor gică poprie transfgurărilor kafkiene. O prop uneri ce n u reuşesc dect fragmentar pîndă continuă, obsesivă, autodstructivă. să devnă semne ae unei teatralităji 1 nfatuarea amend ată p rin viol enţă forja Am sesizat sugesta unu mperativ m decăzută n abrutzare Gesturi largi şi m ităros adus de Ch rac n relajia cu duetul previzibie mşcări nesgure frînte brusc Titircălpingescu Apărea vzblă nten tirade nesfîrşite şi exclamajii onomatope ţia unei teatralzăr a discursurilor, a unui trbunism implcit, marcat scenografic de ce închipuie evoluţa ş involuţia îtr-o schela nterioară care devine o m că scenă dia ectică a cunoaşter a autocunoaşteri de uz personal (pentru pi ngescu Veta a denudării sufleteşti parodiate cu un sub Rică şi chiar Zia) Am băgat de seamă ti smj al comicuui şi tragicului existen tentaţia preerotcă ce-l tulbură constant ţal propriu autorulu «Metamorfo·e» ce pe Sprdon fajă de Zija Am remarcat me lu care exclamă « Eu snt atu !» Revela canicitatea expertă cu care studintele n ţie spre care i conduc pe spect�tori şi drept îş etalează argumentee amoroase cei doi actor, la capătul unui minimra extrase dn servietă (stcla, foarea um narea etc) Ca şi obiceiul ui de a-şi nota ton ncntător pe care susţin ntr-un pe şi de a reproduce «vorbele de spir> de rmetru restrns, «dialognd» nventiv cu pe manşetă Şa.md Numa că, ntre su cele mai banale obiecte din ur (oglinda gestii, relaţiile se încheagă scrîşnt parcă ş ampadaru masa şi barul p rotile un demonstrativ adesea cu exces de mşcare secrare sau o uşă glisantă) Pete to (cititul ziaruu pe schelă) gagurle snt şi toate plannd, prej de un ceas fiorul «executate>> şi nu apar organc (ocul uşi autentic al Thalei. or n scena VetaCi riac) or nu au gre R I N A C O O I U utate motvajională (i ntrările şi ieşrle lui ·
delicată irone degradarea spece um ane, pretinsu progres al cvilizaţie Prnsă n colmator de spritul critic deosebit de as cuţt a patrupedului silit să «aleagă» «i bertatea» omului se etalează n toată spendoarea ei derizorie irtatea de a mur ntr-o scenă de circ de a se scuipa cu alj semeni de a bea pînă la anuarea personaităţii Sîmburele de teatralitate conţinut n această demonstraţe clădită pe clasicu procedeu reduo ad absurdum a fost di latat la maximum de regizoarea Crstina 1 ovijă n «arena» creată ad hoc printre spectatori i «academicien i» evolund s mu tan şi nversndu-ş olurile «animal» şi «dresor» Evocndu-şi devenirea artistu de varieteu cndva mamuţă (Radu Duda) se lasă bicuit de suava balerină (Car men Tănase) ce se erează n călău aşa cum e se eriează n arbitru al bune-cu vnje, a drepturilor şi ndatorrilor omu lui n general Confruntarea aceasta impunnd o mare agilitate corporală se desfăşoară şi la un nat volta inteectual Actori prin pu terea lor de seducţ e şi capactatea de co
Spiidon în acul înîi poana» cu geaa la naea Zei. Un soi de eamă de n ibie pueşe undeva a nvelu consruciei scence împedicînd sugesia să devnă semn, şi semnul, inepeae.
Ac toiceşte, spectacolu e n geneal cura t, odonat ş lp s t, pacă tocmai din pric ina as ta, de performane vizble. Prematua seniitate a u Tt c ă nm ăea e l psit ă de agesv ta te, C os tache Sab aunecnd joval, din tim p în t mp, înto pe pe xi tate inocen tă. Gabriel Săndu escu e geo (şi tehnc, ş a ti s tc) în 1 pinges cu. 1 oan Geogescu î compune cu adoare pe C h rac, aces ta părînd prezen a cea ma maca tă a spec tacol u lu (gobian, mîrînd erotic ca un mo tan sub ună pl -
nă vicean şi violen În aceaş imp, însă popunerea sa e eecuaă, eviden c o pasă mai goasă dec aceea a ansam buui. Vginia la Macu ncpuie aen o Veă obosă de pople ecese a Voca Geană Ceba dă culoae unei Ze în cae maaaua se c ocneşe cu go mo de cenul gădn lunionului ». Radu egoescu cu dae oae apopae de acelea ale unu Venuano clasc spu mos, găunos cos euan, ş aeaă năle şi eşiile pacă dnun so de neăbdae de aşi duce a capă popa popunee scena eveniii, bea din bu o u l cu cm en ae ncepu dar nu ae nci nuane, nc sîşi Ced că oce înscenae a Hopll furu-
noase ae de eova obgaou, dicla pobemă a ungulu din cae ese pv Sp do n ac un sece de abicae caagialan, cae geu poae i păuns Spec aco lu lu M a Manoescu ne popun e un cocu: icelua în dum spe a de ven licea băau de păvălie cae ma ae civa paş spe vsaul ol de ege a, însă nic u m na egoaă nc pe ena scencă a lui Geoge udo nu descuie», pacc, aceasă ceie de boă Aşa încî iscu une lecu de suges devne eviden. Specacou nu plciseş e da nic nu se ene.
COUP�·
tă unversae ea aşeat, e mut, n en ccoped. Mme Loucachvsky se pngea n mod po tcos, reşte de amprenta, poate prea apăsată a metode Stansa sk», amprentă pe care domnasa o de ceeaă n arta actoror româ . Stasavsken sau nu actor român reprentă o vaoare acredtată a teatruu european. n vremeca prăpaste umtă Roâna sa născut un genu umt Carag u. Ş de aceea, cred eu, orce regor străn vent a Bucureşt ca să pună a cae un spectaco n care apar actor român trebue să afe că i sa făcut un cadou
CAD O U L Ş I P RĂP AST I A up� Revoua d decembre 1 989 (eu contu să o numesc astfe pentru c, dncoo de toa te pure ş păsmure pos be poru român sa răscuat de unu sngur ş est de nme; ş nest de nmen a cercat ş tot ma cearcă să scape de comunsm), după Revouţe dec, n char prmee ceasur de berta te, france, aerta de grove vute de e a teevzor, au ceput s v, cu mc cu mare, cu ajutoare sau f�r, d curotate sau dn rea� dorţă de a pune umăru a costruca de după deastru. Au vet, cum se şte, zarşt unu dntre e, Caderon, urd char de moarte erocă pe străe Captae, n ceasu cnd vctora mpotrva u Ceauşescu era, c, nesgură , au vet oame de afacer, mnştr, medc, economşt Au vet mu artşt poate ce ma mportant dtre e, regretatu Antone Vte, ş coechper u aducndue sprtu acee, rensu fete, Prmăver a bert A vent pn ş ce ma mare ecoogst a um, cavaeru Cousteau, decs s savee acea mue romească numtă Deta Dur .. Sostă tot dn ducea France (cum se spunea, Evu Medu tmpuru, suror ma mar a Romne), doamna Sophe Loucachvsky, scrtoare, actrţă, regoare, asată an '80 cd a ş obut unee succese notabe cu Madame de Sade, a Thâtre Natona de Chaot, cu Judaslae, a Thâtre de a Vette (ş n turu nteraţona) cu eda, Came sele a.m.d , a ucrat cu o echpă oacum tără format d Mara Ba bo, Mcaea Caracaş, Mha Sandu Grua, Smoa Mcăescu, Oana Peea, Rauca Penu, Mara Rea, Gheorghe Vsu. o pu1 Reaarea unu spectaco cu ttu ambţos Şase pesonae în căuaea Revolu iei, spectaco bazat pe un «coaj actut de regoare dn screr semate de Rus eu, Max, Caude arte
26
Spectacou e met s� auguree sera · de reprezenta puse a cae sub obă durea recet fatuu, a Bucure, «Teatru românfrance. La coferna de pres organat cu preju ansăr acestu cu rajos ş bevent proect sau dscutat tot feu de probeme egate de vaa teatraă dn Anga, dn Româna, dn ume Sau de cra teatruu Sau d psa cre Orcum, tou a fost optmst Ş totuş Ş totuş, n cuda bonome, a zmbeteor scere, ba char ş a rseteor cascad, ceva ca o ceaă ecăcoas · putea n aer. (Or poate c a fost doar o mprese a mea) Impresa c nu putem scăpa de o anume stjeaă. Stjeneaa ga sărace careş pr meşte musafru ce bogat n mjocu ue prpst eosptaeră ca orce prpas te. Da, sntem conştenţ de prăpasta vscoas n care nea mpns tvăugu store m ţ de pre mut s ufern, neam nvăat să socotm fecare sosre cu gndur bue a unu stră drept u n esperat cadou ce se face Ş utăm adesea c pe acest pămnt traumatat sau născut vaor pe care 1 stora sprtua
MIRNA RNCAN
SILVA KERM P.S. n acest artco nu am poment de un at proect românfrance care mertă cred, pagn separate. E vorba despre pro ectu ansat de compana teatraă «CA VE CA NEM , afată sb natu patroaj a renumte scrtoare Nathae Sarute. Pro ectu a fost pus a cae vara trecută, ar acum se afă n pnă reaare. E a fost gndt de Fabrce Lehou actor, regzor, dramaturg (autoru pese care se joa că acum a Rennes «domcu compae ntro dstrbuţe mxtă, dec francromână), precum ş de Aan Caonne «sufetu» nteprnder, adcă charg de reatons pubques. Pesa petru cop Cumen repzntă totodată, un pretext pentru un proect pedagogc stmuarea magaruu a cop francez ş român, pentru o ma buă cu oaştere a ceor două patr, Frana ş Rom âna .
CONURS Revis Teau l Azin şi-a propu s s s bi lea scă o reţea de co rspo deţă per e î ora şel e şi zoel e ude ex istă isti ţi i tetrae pr ofesi on i ste ( de sta u pa rc u lare) . I vităm pe c ei ereţi tri mită cîte o cro că teaală l a cea mai ecetă emieră, însoţită de cîteva date perso nale al e autoru l u i. Cronicile se ecte vor fi p u icate în rev istă, urmînd ca edac să sta bil ea scă o legără pernentă cu emn aarii lor Am fi interesaţi s aagem şi să înc ura jă m n dir ecţia criticii de teau îndeosebi a utor i eri <TEATRUL A Z i n
. .
"UNDE FUGIM DE-ACSĂ?" (�arin Sorescu)
.
l pol v *
*
*
l l b prd
*
*
b h s ţ, d • b s l e ol *
Nl rlllo ră dpă s ovă od Hă: o "ăţ• opl v d pol v d rl rev
*
d o r s 'l � K *
dr prop ăp
ALICE GEORGESCU
CRISTINA DUMTRESCU ·
Vjoal din Salem de Athur Miler
.. . . .. ...
la Teatul Najonal din Bucureşti
DomniJOaa ul de August Strndbeg a eatrul
.
dn
Forma sei de David Edgar la Teatu 1
.
Transer de pnalae de Dumtu Solomon la Teatrul Nottaa»
. au pus tuşe floilo . de Fenando
.
Arrabal la Teatrul Oon»
Coliva nebunlor de Jean Poiet la ea-
.
T et'"
-�
Romeo şi ulieta de Shakespeae la Aca demia de Teatu
;
. . .
+ _
Angajae d clovn de Matei Vişniec la Teatrul evan>
Dalogu-Urz la Teatrul Ţăndăcă
η.
Fm
j
... ..
..
... .
.. . .. . . .. . . .. .
.
.
tul de Comedie
:Foarte odul de M.t; v,;& Mc
.
.
. . . ..
MARIAN POPESCU
.
Buandra»
VICOR PARHON
.
-
.
.
.
.... .. . ..
.
.
.
O LECTURĂ FRANCEZĂ n lnile ce a u at «schimbării la faă» mai toate teatrele româneşti îşi esructurau repertoriile n şi proiectee imediate, uz a răspunsurie lor cele mai frecvente erau Have şi Vişniec. Părea o boală contagioasă cu ageni motivaionali diferiţi, însă amzant de răspîndită, şi n ntrevedeam c h i a r ncept de stagine ameţitor, cu opera ramatrgică aproape completă a ceor doi acoperind toată geografia teatrală a României. Dincolo de imaginea apocaiptică a rămas astăzi prea puin printrn autoregla straniu, boaa sa oprit n faza preliminară fără spectacolul unei comtiţii ntre instituţiile teatrae şi mai ales, cu prea puine spectacole pro priuzi se. Tn schimb odată inoculat chiar dac nu a erupt virusul dă semne că a creat imunitate. «Havel ăsta» pare să plutească dea n aer preudecata «nici nu e cine ştie ce un solipsist, n narcisist; o fi el poitician dar dramaturgi vorbind n schimbă mare lucru Seamănă cu... şi cu .. » «Din nou Vişniec? auzi pe la un col de foaier şi i vine să ntrebi «Care Vişnie Care din nou!» Mă gndeam la asta aşteptînd cteva săptămîni n şir ca dezbaterea paramentară să ase n sfîrşit ocul de drept teatrlui adevărat iar noi să putem rmări cea mai interesantă cred dintre piesee tetralogiei haveliene 1 Audiena, Verniaj, Protes au fost montate n stagiu nea trecută a eatru de Comedie) in titlată Largo oo. Să fie cu adevărat acest tip de teatru supus conuncturii politice şi biografismului? Este el chiar incapabil să se nale la reprezentativ? mă ntrebam . S ă fie e ondamnat să oc uias că numai pe pragul acela subţire dintre mărturie şi mărurisire? Dpă ce supiciul raportului paramentar a lat sfîrşit şi am putut n fine rmări varianta franceză a acestei piese despre alienarea produsă de recluziunea în eroim, mi se pare că ntrebările de mai sus au mare nevoie de răspuns Desigr, trama politică e aici evidentă. T nsă e a e pu să de autor să lc reze n beneficiu exclusiv al raporturilor di ntre exeriorul şi interiorul conştiinţei. Şocul, i nconfortl nostru etetic vine d e acolo de unde, ntro are măsură neam pierdut nu n umai in genuitatea de spectatori ci şi bunacredinţă «cetăenească» venind noi dinlăuntrul probemei prea dinăntrl ei. O bişnuiţi să acceptăm şi c hiar dornici să adirăm la un spetacol nivelurie de semnificare suprapuse polifonia alegorică, textl havelian ni se pare, mai n t , re du s l i mi n a l va i v ai s i mist oarea semnată pentru teeviziunea raceză de Agnieszka Hoand era in acest punct de vedere, reveatoare. Citite ntro cheie a mimesisuui (foare
strns), problematica, relaţiile şi discusu havelian se încărca treptat, de o neobiş nită forjă proiectnduşi simbou înăuntr fiinţei noastre etice şi nu al celei cuturale. Un grăunte de paradox cehovian iertată fiemi comparaţia se degaa din înşiruirea mecanică a replicior schimbate ntre fiosofu strivit de nemişcarea propriei efigii şi muncitorii care doreau cu frenezie să facă ceva», pentru ca e «ă facă ceva> pentr ca n sfîrşit, să se ntmple ceva» Absurdul nu e o invenţie teatrală, eram noi obligaţi să ne aducem aminte absurul este existen ial, cotidian; absrdul apare din gria isterică a prietenuui «care are ncredere n tine» ca tu să n cedezi, să nu scazi sub nivelu proprei tale combustii Absurdu e n tine însuţi ce carei laşi din săbiciune creieru spălat; iar discurs cei at îţi umpe gol lăuntric devenind atomat propriul tău adevăr la un alt grad a isteriei. Absurdl se naşte din tandra convenie acceptată, cnd ai tăi te ată aparent şi dezinteresat instaurndse inconştient n temniceri şi torionari fiindcă ei trăiesc normal iar tu anorma, fiindcă ei au exigene şi au eşiri pe cnd t a numai suplic iul datoriei de ai păstra imdginea nemiş cat Cu panica zvrcoliea aşteptarea fără sfrşit a nei pedepse c a r e să te mîntuiască Numai că, urmărind decupa a e inteligent att de cartezian aş zice a Agnieszkăi Holland, bazat prioritar pe ocl primpanu rior şi pe repezi le suprapuneri de expresie ae fiinelor n încleştare am neles şi ct de dificil e, tehnic, să montezi aşa ceva pe o scenă de teatr. Refuznd datul teoretic gata constui prin experiena exi stenialişt or n fond, Hui clo vorbea tot despre asta), or a tragicilor imbauli, pnnd deci deoparte drama incomun icării ca retorică pură, Have obli gă la asumarea unui ritm şi mai aes a nei tensiuni excepţionale Pentru a căpăta adevărata portană, pocifl, automaismu, incoerena chiar trebuie mereu încărcate cu n grad maxim de trăire şi credi nţătrebuie uate n serios pînă la capăt. ată de ce performanţa lu i Pierre A rditi n eopold) şi a unei bne pări dintre coechipierii lui avea n ea ceva uluitor: pecnd de la o uriaşă anxietate actorul îşi găsea capacităţi nebănite de a trece de imita limitei, ntro ată uriaşă anxietate. «Ogindirea» din Largo deolato ca şi cea din ntreaga tetralogie, mi se pare a rma u rmeor temerară. Citită demon strativ, ea va suna f ără îndoială p licicos Citită alegoric, parabolic, se va descărca de vita itatea cu care a fost nvestită U ni versu ei e ogic, psihologic şi tautologi, ca şi a nostru păcatl, adevăr, reativitatea, răspnderea snt amestecate şi congenere aici Esenţiaă este biciuirea lui t u care c pui nă şansă, a r fi putut deveni eu Fiindcă, spune spectacol franţuesc omu sporă spliciul de a fi uman entru om. MRUNA RUNCAN
NOI PIESE Editura «Ghepardl» a lansat cu ocazia Festivaui Naiona de eatru, o colecie, subvenţionată de Direcţia teatrelor din Ministerl Cturii şi dedicată piesei de teatr româneşti Primii trei atori snt Ioan Groşan c Şcoala ludic Marce ohatan c Maedia şi Octavian Soviany cu Strucirea şi uferinee filoofilor oan GROŞAN este prozator 1 Carava na cinematografi, Trenu de noap) cunoscut încă din timpul stdeniei, cnd la Clu se formase un grup tea tral Ars Amatoria», ce avea, mai trziu să se producă şi n scris ntrun serial savuros dintro revistă studenţească bucureşteană Caravana cinematografi ia prileuit criticuui teatral Julieta Ţintea un scenariu radiofonic difzat anu tre cut Şcoaa udc este, însă, cunoscută abia acum n forma tipărită. Subintituată "eseu scenic n două acte» piesa lui Ioan Groşan este un discurs parodic despre eea de teatru sau, poate mai exa desre ideea de oc Groşan, ca şi ali proatori atraşi recent de dramatrgie n construieşte un subiec teatral ci acrediează ca subiect chiar teatrul a vremea reprezentări i sale prin 1 978 Şcoala u dic a putut provoca o reacie evidentă prin «subversivitatea» formulei unde se regăsesc citate culturale tonu colocvial şi i nsrgena ca mod a tratării subiectuu i. Actorii regizoru şi autoru personaele din Şcoala ludic - îşi oacă att propriil e postri d in teatru ct şi rou ri «c ivile» evouţia or conturnd, de fapt ideea scena ri u ui care traversează momente din istoria universală a teatrului. Farmecul piesei provine din panopia referinţelor ivreşti din ocurile de cuvinte, toate presupunînd n spirit aler dar şi un .. instinct a ludiculi de care atoru nu duce lipsă. eatrl Urmuz» promite un spectaco cu acest spectaco» a ideior despre teatru. Se va vedea atunci dacă prestigiul eseul ui scenic» a u i I oan Groşan din vremea studenţiei mai rezistă azi sau dacă textul însuşi mai poate provoca apetit pentru ludic n actl scenic. Marcel OHA AN prov ine din disciplinele exacte, este fizician de formaie şi de curnd a inag ra, la FnRadio, o formulă de teatru radiofonic n vederea ansării texteor debtanior. Mameda ncepe c o situaţie de sspans o ten tativă de sinucidere pentru a dezvolta, mai apoi o situaţie tipică de comedie un anun dat n ziar privind vnzarea unui. . esperact». n rma anunţuu i apar mai multe personae ntre care şi o ceebritate care atrage presa oriunde sar afla Autor constrieşte situaţiie drama tice mai degrabă din perspectiva repl ici or care le contrează dect din aceea a unei
idei structurate dramatic. Personajele Tinerii Filosoful Ţăranca Wanda (celebrtatea) Hou Popa comentează suaia în care sau trezit dn cauza anunului o icitae sui gener pentru « espera»
Piesa lui Marcel ohaan care nu evită jocurile de cuvinte (derivate de a «wan da») şi de stuaii n u e l ipsită de ine res în perspeciva montării scenice MP.
M I M E S I S S I D I A NO I A C O NG RU E N T A S E N S U R I L O R D R A M AT C E
•
comparavă; în ceea ce priveşte sistemul e ucru aplicat punctu de plecare ese perspectva semiotică asupra actului dra maic văzut ca «act de comunicare» des făşurînduse esenţial între cei doi pol ' acesteia şi avînd toate caracteris saussurene Din cele pa sprezece capitole ale căr şase sînt dedicate expcitării semnelor dramatice. Prma caegorie est a ceor tre tipur de semne «performante»: semul iconic semnulndex ş semnusimbo. n tre cee dintî se numără semnele picturae care, în virtutea realismului exteror reproduc fotografic semnae cotidiene (pahare uşi mese scaune claxoane de maşină etc.). Semneleindex sînt deictice (un deget îndrepat spre un anume obiect o expresie înspămntată etc) aparţinînd convenionalu ui în aceeaşi mă sură ca ş semnelesimbo a căror decea re in e de ntertextua iatea receporului Natura semnelor dramaice este însă mai clar exprimată în capitolul dedicat «Ramei» şi «Puner în ramă». Ceea ce aunge în nterorul ramei capătă un sens anagogic reprezentativ nu numai pentru o ntreagă categore ci şi pentru o anu me vune creatoare. Pivotul teatrului rămîne ns actorul, semn iconic prin excelen Dincolo de complexitaea de îneesur a cărui capacitate mmetică se supune provenind dn multitudinea demersuror uor artificii tehnice dătătoare de luzii i nterpretative teatrul este fapt accep manevrate cu na turaeţe Un întreg capito at «de jure» de majoritatea celor imp este dedicat «textului», văzut prin prisma caţi dacă nu prma d intre are oricum cea stuaională actantă, ş nu prin cea a lecmai nuanţată şi mai difici de abordat. Car turi. tea u i Marin Essin THE F ED OF DRACee mai nteresante consideraţii asup ra MA ( Domeni u dramei) îşi propune să re congruenei sensurior pe care le poate nu ne la vocabul arul criptic a special istu- avea spectacolu pornesc de la cele şase luimartorşicriticalfaptuuiartistic întru eemente ale tragediei antice aşa cum au foosul ceor care practică teatrul. Cunos fost inventariate ele de Aristote Primele cut îndeobşte ca autor de eseuri dei- trei mijloace şi modaităţi mimetice efrînd domeniul teatral ( An an atomy of xis opsis şi meos sînt secondate de tria da mythos ethos şi dianoia (reprezentări dra, Br ef chronicle s: esys on modern drama, Medatons: esssayson Brecht, conceptuale). Afate în relaie de condiiof onare reciprocă toate acestea duc spre Beck and the media o structură de semni ficani pi votînd în ju the abrd) , Marin Esslin este la ora actuaă «professor of drama» la Universita ru utimei categorii dianoia (conţinutul tea din Stanford traducător de teatru de ntelectual reigios genera medtatv de imbă germană iar experienţa sa în ma- gndre al spectacolulu) terie se exinde n cmpu praxisului prin «Mimess»ul presupune astfel recînd antecedentele sae de director al secţie · de la Aristotel a Plaon «lexis»ul şi ode teatru radiofonic a BBCului ntre gos»ul reunite în «dianoia» plasmatic 1 963 şi 977 prezetă în actul atistic Ş i pentru că gn direa og ică n u face decît să răcească temSubtitlul voumului «How the Signs of Drama Create Meaning on Stage and peraturi e înate la care se produce «cat Screen» (Cum creează semnele dramati- harsis»ul climat al gîndirii intuitive Mar ce înţelesuri pe scenă şi ecran) averti tn Esslin nu se aventurează în explicaţi aterae ci notează doar schema comprezează cititorul asupra moduui de tratare a fenomen ul ui dramatic comparativ şi apl i hensivă a sensurilor posibile, în funcie cat Teatrul este nsă tema pri ncipaă fil mu l de care, după teoria receptării poate fi ş televiziunea fiind uate în considerare asmilat artefactul. Aici intervne aborda doar din nevoia de a pune în valoare do rea aplicată i nstrumentată de semiolo gie meniu ceui dintîi Atît despre trataea pornnduse de a Propp Souau Gre
mas, Gouh ier Barthes şi Eco neesurile v n irtua itatea lor derivă din «patteru situaiona în care conven iie au u ol major Asfel notează Esslin drama tradiionaă japoneză (No Kiyogen Ka buki) teatrul clasic chnez tragedia grea că spectacoul elisabetan teatrul european sînt cu toate tributare convenţiilor de multe or rigide formale. n teatrul japonez spre exempu personalul de scenă îbrăcat n negru care inervine în a ciune este convenonal invizib n cel chine, o scenă uminată din pin însemna că personajee se află în cel mai cumplit înunerc aparuril din spectacolele eropene cuia itaană şi l ista poate onin ua toate sîn conveni i respectate d public ca şi de regizor şi actori, care mediază ierarhia de sensuri dinspre scenă spre sală. Ne oprm cu interes asupra unei cla sicăr a neesurlor operei de artă remarcată de Esslin şi aparinîndui u Dan e Ele sar împărţi în litera alegoric mo ra şi anagogic. Acesta din urmă ni se pare ce spre care orice act aristc ul timativ trebuie să ndă ş cel în care «dianoia» arisoelcă este iant şi generator. L C D R U
YORICK , EDINTER SI DON U I J OT E
Recenta apariţie a piesei Yorck ( s u Să n arn c săgeata pee casă) de I o a n Chearu la Ednter nu merită să reacă neobservată fie şi ca gest donquijotesc în actuala noastră jungă editorială. A pubica azi o piesă de teatru care nu e at ceva decît un dialog a lui Yorick cu re gee Hamet în umea «de dincolo» pro punînd o variantă propre de descifrare a enigmei shakespeariene dn Hamlet, înseamnă mut mai mult decît o certă «pierdere» pecuniară şi un modic «cîştig» de stimă. Căc înseamnă în primul rînd o şansă oferită teatruu şi ceor ca reI scriu încă fără săI «programeze» comercia o şansă oferită cuturii teatrale şi eternei sae reîntoarceri la capodopere la valoril e primordiale Faptul că piesa n ici nu pare viabă scenc (avnd o structură prea acu zat discursivă care o face intere santă doar ca lectură eventua radiofonică) nu scade cu nimic valoarea gestului şi semnificaţia l ui culturaă. ată de ce pe lîngă autorul piesei care este actorul I oan Che aru de a Teatrul Mic credem că tre buie dezvăl uit şi numele acestui împătimit de teatru Don Quijote de la Ednter di rectorul Dorin Bujdei. V.P
cum 1 5 ani, earul Evreiec de Sa din Bucureş ărbăorea un eco de a înfiinţarea prmului earu profeioni în imba idş din lume, evenimen pere cu în 1 876 a laşi, la Grădina «Pomu Verde», din iniţiaiva şi ub conducereacri ioru uiai ani maor Avram Goldfaden, şi alua a vremea repecivă de cronicaru earal Mihai Eminecu Şi iaă că acum, după 1 5 ani, evocarea torcei înîmpăr de a «Pom ul Verde» capăă un caracer inernaţona, bucurîndue de paiciparea nu numai a unor oapeţipec aori, ci chiar a unor rupe şi a unor ar işi de pee mări şi ări Programu Feivalu ui inernaţiona «Zilele Tearuui di>, defăşura înre 7 şi 1 3 ocombrie, a cuprin manifeări numeroae şi cu caracer vara, conurînd recu prezenul şi viiorul aceei răvechi culuri menţinuă prn veacur daoriă enaciăi, înţeepciuni şi umoruui neeca al poporului evreu, răăuri ce e reflecă cu evidenţă şi în earul ău Ca şi la Cenenar pecacolu anverar a ES Bucureşi a fo Evreica din oledo, cu aceeaşi dramaizare, aceeaşi regie (George eodorecu) şi aceeaşi ce nografie (Dan J iianu) ca un emn de coninu iae în programu l earuu din rada u iu Baraş Ce a fo ouşi nou În ace pecacol, ucra cu rigoare şi obrieae de George Teodorecu, rezonînd În ac uaiae prin chemarea a oleranţă şi în · el egere l a repecu reciproc înre o amenii de neamuri şi credinţe diferie? n primul rînd rupa Dacă privim diribuţiile celor două pecacole dn 1976 ş 1 991 obervăm că majoriaea iner preilor de azi în ineri au, în orice caz, aţii decî cei de aunci Nu e cazu ă facem ac um o comparaţie Puem ouşi remarca un fenomen care exprimă condiţa d e a z i a earului Evreec dn Bucureşi oţi acorii în profeonişi oid pre găiţi, ceea ce aigură prin ilu modern de joc, ni ve ul de profeionaliae al pec acolui înuşi Dar, penru cei ma mulţi i nerprei , l mba id iş ese o li mbă învăţată, nu limba maenă ba penru cei care nu o vorbec deloc ee limba peronajului pe careI inerpreează făcînd d eci , pae di n eemenele de compoz iţie în conrui re roluui Talenu şi pereverenţa po face minuni În aceaă direcţie Lucru ce e ved şi În ace pecaco, În care co
laborează, înrun excelen piri de echiieşi Drecorul ariic al earului, Gripă, acori experimena din «vechea gar gri Melki e regizoru pecacoluui şi dă» TES, ca u dy Roeneld {în ubi oodaă primu «badhen» (crainic şi ani lul şi fal candidul Belardo), Leone Wald maor) al veeluui ceremonia!, dovedinman El iad (maeuoaa Regină mamă) Lu due şi un acor cu preanţă. Alăuri cia Maier, N uşa SoleruPongraz, şi neoii de el apar e Gadkov (al doilea badai limb ii idiş dar nu şi ai are acoriceşi, hen) şi un numero anamblu, în care prinre care Roxana Guman (în rolul iiam redecoperi cu păcere pe cei doi ular , căruia îi conferă frum ueţe, enibi inăruşnici violonişi şi în care o boaă ae, ră emoţională) Cornel C u percepaleă de mijloace expreive a uji concu (un energic, viguro şi odaă vul urări cu umor şi duoşie, a unei ipologi nerabil prin iubre Alfono Regee Caradiţionale de mare diveriae iliei) aăuri de cel mai nou membru al Foae înără ee şi rupa Tearu lu i «Şa anamblului Corado Negreanu (uşor palm» din Mocova crea pe emelia veeic dar deplin convingăor în rolul chiului şi ceebruui cîndva Tearu Evrecompex lui Dn Yehuda agerul Miiec de Sa În care rălucie S Mhoel niru de Finanţe aă iubior al ragicei Mocovii au prezena pecacou de Raque) precum şi de cea mai înără, reviă Trenu spre fericire Tablour cred, membră a rui încă udenă Lu- din viaa evreacă de Arkadi Hai în ana Soica (emeaa Regina, aprigă ub care checuri e ş cupleele alernează cu aparenţa de fragilae) Aceora li e copioae paae muzicalcoregrafice, ub adaugă nume cunocue de acori ce lupricepua conducere regizoraă a lui Aek ec cu erioziae şi adecvare roluri de andr Levenbook Propeţimea, inceriamai mare au mai mică i mporanţă: Nicoae ea şi exuberana inereacă uplinec Că ugăria, Conanin C oman Dan Tu- adeea cu ucce experienţa profeională faru, Eugenia Balaure, Răzvan Popa ec încă în formare a rupe, dn care e deSolid conrui, emeinic ucra aic aşează prin rafnamen şi deplină ăpîni pecacolul îşi impune caracerul embere a inrumenelor pecifice, un acor m maic ndemnnd la reflţie perpeuă ur ca . Levkovici, dar şi înăra impeuoa aupra maximei ranmie în final ălii: ă M Goub «Memori egal veghe» Cu mjloace modee, dar cu ·a eribilă Dinre aeţi, o uriză plăcuă nea voină demnă de o repecul, de aşi marca prezenţa, Trupa Yiku din Belgia produ Tearul «Mazlov» din Kev, care, în ciuda inereţii (a împlini abia doi a improviza ub iul O privire în cuise, ani de exienţă) vizibiă În propeţimea un pecacol alcăui dn fragmene de şi el anu l jocul ui dovedeşe mauriae ar piee ale ma ri lor cla ici ai earu lu i idiş inerpreae cu pao şi energie de iică şi pare a avea un profi deja coniui, marca de prediecţia penru mu- înăşi conducăoarea rupei, acria Bela zică şi dan Primul ău pecacol a in- Szafran, econdaă de Bela Waynbeg a iula, de alfel O ară de muzică 'i cărei capaciae de ugeie În panomimă şi de i mprovizaţie cu exul n mînă a adu baet evreiesc şi a cuprin pee dvere ca onaiae inprae din eme bibice o noă de inedi nre recialurile prezenşi împleind eemene ae baeuui claic ae de acori din divere ări În primul cu danul folcloric înro ineză căreia rînd din Irael, impa emoţional deoebi muzica veche evreiacă îi ubiniază pe a produ apariţia pe cenă a unor foşi cificul enic n regia igură şi coregrafia comparioţi: Ion Ala, auor şi inerpre invenivă emnae de Ala Rubina cu con- al unui monologcupe încărca de no ribuţi a cenografiei lui Lev Fiippov, pec- algie ş umor, Sorina Dan, cînăreaă pliacolul a dobîndi coerenţă prin inerme nă de emperamen Hanna Rieber în diie muzicale un avuro umor, dao- run emoţionan şi obru monolog drarae cuplului de vioonişimimi deoebi maic concenrînd momene din Mama de originali Naum Feldman şi Yakov Pe- de Karel apek, dar şi Anabela, cu mokerman Ce de al doilea pecaco al ru zaicul ău de «numere» ce iau evidenţia pe kevene, Freiechs, un «carnaval de variaele faţee ale alenului Din Mexic nună în două ae» de Z Şneer ee a oi Ela Edelohn care nea dela dedca memoriei marelui acor şi regizor cu un compendiu de cînece radiţionale SM Mihoel care a crea premiera ace- eveieşi, inerpreae cu graie şi umor ei colorae alcăuiri cenice, în 1 945 a cu voce caldă ş unduire a rupului în Mocova Deşi cu unele ungimi şi excee mişcări danane pline de candoare şi onore pecacolul e o revărare de vo- poeze ioşe în muzică şi dan, parcurgînd înreMARGAREA BĂRBUĂ gul riual focloric a unei nunţi evre
M I H A E L A A R SE N E S C U -WE R E R
O CAT I ELATĂ RGOE rivesc teancul de fotograf care ncearcă păstreze ceva din aura com pozţilor scenice ale Mihaelei Arse nescuWerner In tre sursul ştrengă resc ş aeru de n defintă meancole, expresvtatea îşi are gama ei, modend trăsăturile unui chp agreabil In toată aceaă perindare de gini, un nuştiuce i trezeşte ndeoseb luareaaminte. O undă de triee şa lă sat conturul chiar ş i pe ace le trăr 1 actoriceşti) bordînd de avntul tinere, o umă, parcă, oboseaă se insinuează uneor pînă şi n plenitudinea une senzuată cînd nepăsătoare, cînd exuberante. Se poate intu aci o acăture intmă, n fond fragă, parnd cu are une i sens lăţi nute în fru 1 frîu care poate veni o frnă , trăgnduş forţa din propria disimuată vulnerabiitate Pa re că a ntervent, cîndva, o clătinare de sne, fisurînd echilu profund şi mpr mnd unei fizonomii de o femnitate certă ace accent de neămurită melancolie Se mpinesc două decenii de cnd a şoveanca Mihaela ArsenescuWerner, absovind ATC.ul, a păşt, în toamna lu 97 , pe scena Teatrulu i Naţional din Craiova Avea să rămînă acoo zece an, interpretnd rolur preponderent dra matice. Desprind din fşa e de creaie:
Desdemona 1 din de Otheo Shakesare , Sînziana (Snziana ş Pepeea de V Alecsandr i) avînd ca par tener, în Pepelea cel steţ, pe Dan Werner, care va ven so , Ecaterna Teodoroiu 1 din piesa lui Ncolae Tăutu) , Anne Page (Nevestee vesee din Wndsor de Shakesare) Silva (Aceşt ngeri trşti de D.R. Popescu) , E lisabeta (Richard a l le a de Shak espeare) , Lady Macth 1 din trageda shakespeariană , Abgal Willa (Vrăjitoaree din Salem Arthur Mler Ş altee, desgur, competînd şirul de excelente reazări care o stuează Mihaela ArsenescuWerner n prima lnie a interpreeor de pe scena craoveană Erone romantice, însufleţte de ea nur pure, apariţ graioase, făpturi inocente sau, dmpotrvă, supu ispitelor frivoltă i, cte o explozie de vervă ş de umor acid, dn cnd în cînd o parttură de n tunecattrags Totul, rezolvat cu o sntaneitate ţinută 1 cîteodată, mut decît trei e) sub contro, cu o graie ae căre i nuane se colorează un anume senzua l al lu cdităţi. Rafnatul crtc ş pro zator Radu Ala, întro cronică dn revia «Teatrul » 1 973 , şi îngăduia să pa reze o frumoasă carieră: «Sper că e un nume de care vom mai auz>. Trans ferînduse a aşi, împreună cu Dan Wer ner, n 98 , ara se smţea ndreptăţită săşi facă o seamă de uz In Casa lu Alecsandri, Mihaela Arse nescuWerner e diriită medat în Cum vă pace de Shakespeare, Ronda
oferindu prle ul unu rave, cu şarmul acea uşor ambiguu al schmri veş mnt Apoi, alte ş ate rouri, unele, de un a nu me calibru 1 mă refer, fireş, la text , atee, de sutate u de cuoare: Doamna Raiu (Bătrînul de Hornsia PapadatBengescu) , Angea (Casa cu fantme Caldern de a Barca) , V era (Vînătoarea de rae de A Vampilov) , Syl ve (Jocul dragostei i a întmpl � ri de Marivaux) , Ghzi ( Fam l i Tt Ory vn) unde, sa rs, a fo n peajma un ei creaţi «antol ogice» Meropa (Arma secretă a lui Arhimede de D So lomon , Nna Demian ( ... Esu de T. Mu şatescu , Hipolta (Visul une nopi de va ră de Shakespeare) unde cronicaru î remarcă «nuta nobă» , Stela (Autoru e în sală? de 1 . Băeşu) , Margareta (Gaiele Al K rescu) , Domnşoara Cucu (Steaua fără nume de M Ses an ş.amd Chiar nan de revoue 1 foosesc ternu cu toată crcumscia a jucat n Scadena de Eas Canett, speacolprevere, impact emo ional, cu un răsunet foae special n atmosfera ncordată de atunc La ncheierea prmei stagi un i «re» 1 scuttă constrnger, dar şi cam ocoită de sub venţi) , am vă zuto n Elth Duplay din pesa Robespierre G. Aaloş ş pot spune că, nu ştu de ce, ma ncercat un vechi regret anume că aor snt, poate inevitabl, la cheremul hazardulu rertoral. Cu vocea e de frumoase nfe xun , ex primnd şi ·apoml unei ovaltă cu certoare ş accentele, de tmu amărui, ale refexivtăi, Mihaea Arsenes cuWerner şi construeşte personajee cu o catifelată rigoa re Dez nv otă 1 răsfănduse sau nu n mici excese , cu şă gălnci colora, dar şi cu o ntelgentă notă parodică n comede u nde, că cere, precum în . . . Esu, cnt ş dan sează , ea se transpune cu un patos bine temrat şi n dram. i convn rol ur ile ptoreşti, în costum de epoc 1 f e subret, fie marchză, ca în Jocu 1 dragostei şi al îtîmplării) ori în strae de fiecare z, dar e orcînd pregătt întrupeze un desin tetic izbuteşte şara, o prinde a fe de bne şi intonaa de finee, prin care poate sugera o gam neag, sutorcobortoare, de ări sufleteşti 1 cum ntmpă î n Pofta de cireşe de Agneszka Osiecka . I n Domnişoara Cucu, ara punea n grotescul ropşte creatur o surprnzătoare tuş de coche tăre, care reformua întrucva persona ul. Zbucumul Margarete 1 din Gaele) atngea, ntro perfeă notă de decenţă, ntensă ce surclau evouţa ulime nterprete bucureştene a aceuaş ro Lirismu, la Mhaea ArsenescuWerner care, n urmă cu nşte ani, a avut de suportat trauma dispariie partenerulu de vaă , e vegheat de cerebraitate, lucditatea păstrează modulale de farmec ale femintăţi Actr de serioas elarare şi expresivă alur, ea îş f trează variatee dsponbăţi printro vonţă de st care o face cu adevrat � nică de scena unu e u
�
;�: F= r·:
A C E R E I M POS B LU L
1 Sau linit n 1991, 20 de an de cnd a ablit In tutul de teatru Care este cea mai fru moa amntie e care o pstrez din aceş 20 de an Debutul meu la Varşovia în 1 97 , cu Desdemona. Acest debut strălu citor nu a fost egalat dect de obscuritatea u teroa ră a traseului meu atistic marie ocazi fa stele îtîl ni ri mau ocoit sau mai exact m lipseşte simţul cultivării oportuităţi lor. De aceea firmele lumioase au lipsit de pe utostrada destinului meu teatral. Numai candela sfîntă şi modestă a ncrederii şi prejurii publicului a autat să nu m rătăce. 2 Cu ce profesor a lucrat la Int! De care dntre colegi te smi legat Profesorii mei a u fost din categoria celor cu autetică vocaţie pedagogică: Constantin Moruzan şi Mihai Mereuă Despre promoţia noastră · (la clasa paralelă prof. Sanda Manu) se spunea că întruneşte cel mai mare număr de talente pe capu.. profesorului Dintre coleg simt aproape de cei care devenind profesionişt cu mauscuă au ştiut să rămînă ei înşişi orin Zamfirescu Mircea Diaconu ... Şi n u mul i alţi 3 Char dup ce user civa ani de la venr la · laşi mai vorai cu noslge de atera dn ttrul de la Craiova Ci an a l ucrat acolo! Ce rolur ai ju cat! Dac era att de ne acolo de ce ai venit la Iaş
Nu cuno mu i oamen care să evoce tinerejea proprie făă nostalgie Craiova mia ofert o ucenice de excepţie cu roluri de cee mai diverse facturi ( lady Macbeth printre ate peste 30) .. cu dovez de ncredere răsfăţ şi iu bi re dn partea publicului dar şi rara avis a colegior mei de neuitat Am venit la aşi în 1 98 1 pentru că soul meu actorul Dan Werner dorea să revină acasă După tragica incredbila lui dispariţie mam ezit pe o n sul ă pustie destul de aridă; n umai publi cul acest credincios Vineri ma autat să supravieţuiesc n toate celela te zil e a e săptămîni u l psite de patimi .. . 4. Care dine rolur ile ucate la l aş i tea licit lt ş care ţia oferit cele ri tac profeonale! Cu care dntre colegii de ac a colaborat cel l ne n enă Roul de debut la l aşi în 1 981 a fost Rosalnda («Cum vă place») De atunc gria pentru sănătatea mea petru ne destabiizarea mea artsticpshcă a făcut să umi fie oferite partituri destinate special Totuşi datorită hazardului şi configuraţei rebee a repertoriului au auns la mine cîteva roluri iteresante care mau propulsat în atenţa şi aprecierea pu blicului (Margareta din Galele Saşa din lvanov Nina dn Esu, Jana din Pofta de creşe, Dra Cucu di n Steaua fără nu me şa.) Cu cine coaborez ce mai bne? Cu actor şi egizo care cer de la mne imposibilul; numa această categorie mă stimuează numa pe aceşta îi respect S. Am obrvat c n multe eccole difci ceva n rol de la o reprezente la alt. Ee o ntmplare o 1hn or pur şi silu concl cu la te determn mprovlzezl penu a cîşga sa puicului! Poate că este o întîmplare incapacitatea mea organică de a practica un oc rigid de tip mecanic. Cu tmpul a mă lăsa călăuztă de un nstinct căruia abia cutez săi spun artistic a devenit o tenică. C ît despre improvizaţie fereascăne Du mnezeul artelor să ui tăm că ea este originea oricăru demers scenic. 6. A ma jucat şn alte teae n afar de cele din Craiova şi Iaşi n afară de turnee nu dar cursa mea artistică na auns îcă la finiş. 7. Am neles din povesrile unor actori al tulu dn Craova c Ina de acolo avseaz o perioadă exem de fas Am ş văzut cteva dn ectacolele pu scenă acolo şi am răs reonat de calttea lor arcă. Foarte multe dn ele au luat prem naonale Iornte. n curnd colectvul va depla n lte ărl dn Occident cu un ntreg set de ectacole. Condiile tehnice de lucru snt n adevăr excepţonale. Nu regreţ al plecat de acolo! Teal ntoarce la Craova! Ce opreşte! Regret enorm dureros că am plecat Nu maş ntoarce Faptul că nostalgia acelor timpuri mă bîntuie des e cea mai bună dovadă că ele nu mai exi stă .. 8. Ce nere a fi vrut i pun ş i nu iam so! Dacă exi una ecială puneo ngură ş răunde la ea. ntrebăril e nepuse ca ş rolur il e neucate sînt cele mai interesante. Permitem să concretizez două dintrun oian in comod în ce stare găseşte aiverrea celor 20 de an de teatru ş c um înţeeg să depăşesc acest mome nt de răscruce Mă găse la fe ca şi a oameni de artă care nuş păstrează pene e u scate îtro stare de dezamăgi re d e derută presărată cu gust amar de confuze a valorlor de inutilitate n plus cu senzaţia de ceuşă că se ignoră şi se rispeşte u potenţial pe care numi ami tesc săI fi raportat reodată în cifre false Refugul meu este actiitatea didactică. Mă străduiesc fac să rească încrederea dragostea pasunea pentru arta teatrală la o generaţie ma norocoasă poate decît a noastră . A consemnat VL CODURCHE
ANDREI ŞERBAN LA LONDRA La utatea ui ptembrie, a avut oc la Teaul Ameda din Londra premiera spetacoluui cu Hipoit de Euripide, în ria lu i Andrei Ş er n. Ave a doziie nui îteva dintre ronicile gaze r aprute n zilele de dup pree r, din care nercm s adunm o parte din prile irei ae ziariJtior i nii Pie le pare de interes restrîns •un specin exoc din vreri de mult», un fel de proe de famiie u oervarea unu caz patoogic. Traduce r «foarte lir» a lui David Lan, su sttu ind poeziei u i Euripide u n i m j cam verde Ji nzernd agedia u repii e se vor azante, nu e toi ne vzut. Dere adrul enografic al ui Richard H udn aflm c ofer o pod roJie n gerie, rrat ca o gigantic plcu de faian Ji prerat cu «confortali boovani roJ ii». Dintre actor a net Suz n 1 Fedra este singu ra a re ca t aprecieri unanim ogioa, ceiali l an MDiarmid 1 Tezeu Ji Dun can Be 1 Hipolit fiind perepui difit J cu re zerve Dac Fedra este art cu su tiite J pe i multe paiere, cum zice
o vorb a mod, Hlit es conceput de regizor Ji actor ca excesiv, dezechili brat, în ona u abilitatea phoogi a co nstruiei lu i Eur pde 1 J ea ontest de un at roniar) . O fraz, pe re preferm o rroduem ntegral, une «Modu în care Şern îJ miJ personajee, forfotind unul în uru aia Ji înebnduse a din en , d o putnic nzaie de rii te aciunii» Prinipaa inovaie rzora, reiese din ronii, este dehiderea unu conflit sundar, u parael, între Afrodta Ji Artem prezente la Eurpde doar a tu Ji devenite în etao personae, de a cror prezen ririi din nt onştieni adresînduse chiar, unri. Divinitat e adesea onteat, voina un îJ une cuvîntu Ji din aeast confruntare, se apraz, rala piesei apare cu carite; etacoul, deJi nega, este aptivant Unu dntre cronicari aleaz tentativa eccoului de a iune un i de feminism de sfîrşit de col 10, eşuat în fina. El consider c acest acct ee
«contraproduv», a şi «degrarea» zeior prin orîr lor de pe cu Un a vede î nerar 1 pro a regizorului de a dentifica zeitie u afec te şi instinte une zrnct de n tmplrie din pie. Toi sînt de acord, vede d nau înotro, apra marcatei centrr a ecouui pe xuaitate, cu îteva din cie ei ce i asun n oarecare sui ogic cu ele de pîn acu se tuz opinia unuia dintre cronicari, care recond east ntare un ui public de fideli şi nu un uia înttor. l n fina, o inforie e ncadrz plut prezena coatriotului noru a Londra: a sfrş ui omie, şfe ee pruat a Almeida de Harod Pinter, u premiera ndia a piesei le Party Time pri ucrare jor dup Mountan Language ucat n paa a doua a aeluiaşi speccol din 988 Ame piese nt puse n en d e autorul or.
DOMC CODM
M H A E LA T ON TZ A I O R DA C H E :
«T N D Ă R I C Ă » LA C H A R LE V I LLE-M Z 1 R E S ,
Cum apreciai prezena romneas c a cea de a IXa ediie a Festivalului mondia a teatrelor de ppuşi şi marione te! ntre 20 şi 29 septembrie 1 991 , patru teatre de păpuşi şi marionete din Con stana, Braşov, Tîrgu Mu reş (secia română şi secia magiară) şi Bucureşt, respectiv peste 100 de reprezentani ai aceste arte sau aflat la CharevileMzires, în Fran a. Se marca astfel un moment specia: Ro mânia nu a mai putut f prezentă ani de zile în festival şi revenea aici după un extraordinar succes repurtat în 1 979 c u Till Eulenspiege Ambia Teatru ui Ţăn dărică » a fost săşi demonstreze diversita tea de mijloace şi chiar evoluţia, în aceşti ultimi an cu cele trei spectacoe Visul unei nopi de var în regia lui Cristian Pepino Dea Vasiahe teatru de bîlci şi Dialoguri, reali zat de Cătălina Buzoianu după Urmuz Din perspectiva modernităţii mijloace lor de expresie, cred că neam situat în fruntea trupelor din festval n general, r
vedere» şi un actor (în turneu, Adr an Pi ntea) a fost construit în spirtul scriitorui uprarealist necunoscut în Frana şi care şa scrs opera între anii 1 908 şi 1 909 deci cu 20 de ani înante de manifestul lui Breton. Am considerat ca o datorie de onoare punerea în circulaţie internaiona lă a acestui autor. Prezena noastră la festival sa mai con cretizat şi printro expoziie cea ma im portantă şi ca amploare ş ca amplasament Consiliul general al Ardenilor, cen trul vital al oraşului şi al festivalului. La vernisaj pe lîngă profesioniştii cei mai cu noscui din lumea întreagă, au luat parte preşedintele Consilului, domnul acques Sourdille, şi membri UNIMA în frunte cu preşedntele festivalului, Jacques Flix. Aceşti domn au insistat să fim prezeni în n umăr cît mai mare deoarece ei îi cu nosc bine pe păpuşari români, după re voue vennd de mute ori în Româna cu ajutoare distribu ite prin teatrele d in Timişoara Sibiu Tîrgu Mureş, Braşov Bu cureşti. Un moment emoţionant mnistrul culturii, Jack Lang nea felicitat, iar noi iam mulţumit pentru osptalitate Paralel cu festivalul sa inut o întrunire UNIMA din conducerea căreia fac şi eu parte, la care sau discutat probleme legate de statut şi de orga nizarea congresu lui ce trebue să aibă oc în 1 992 la Liubliana Am cit cîteva dintre articolee scrise despre dumneavoastr
Prezena noa stră a fost consemnată a în presa ardeneză cît şi în cea cen trală prin i nterviuri şi aparii la televiziune E drept eram căutai asiduu şi din curiozitate politică, avînd în vedere evenimentele dn ară din acea perioadă Emoia ca şi responsabil itatea noastră erau cu atît mai mari Ro nia a i f o prezent şi în alt fe La Ch arlevl leMzires îşi are se d ul n stitutul nternaiona al Marionete condus de Margareta Niculescu, institut care organizează stagii de perfeciona re. iviu Bereho se afla a un astfel de curs şi a avut ocazia să lucreze cu Peter Schumann o experien finalizată în pri mele zile ale festivalulu i cu un mare spec tacol de stradă prin care se uărea ca publicul tînăr să cunoască metoda sa de lucru şi să se reactiveze şi revitalizeze ceebree marionete Bread and Puppet». Alte proiecte turneu n noiembri e teatrul pleacă în Spa na, la olosa şi Valenca la un festival itinerant la care participăm cu două spec tacoe: CenuJrea în viziunea lui Silviu Purcărete şi Poveste despre rionet de Liviu Bereho Atît în rana cît şi în Spania reprezentaiie sînt susinut în imbi le respective. D altfel, marele nostru avantaj este diversitatea posibilităţlor de comunicare •.
R CORO
B A L CAN I S M U L U N U l F E S T I VA BALCANC
Am ratat un estva bacanc care trebua să abă oc în 985 a Saloni c şi a care usesem nvtat să nsoesc spectacoul Teatrulu de Comedie cu piesa Arma secret a lu Arhde. Festvalu l na ma avut loc dn motve . . b alca nic e. Saba grecească ş ataganul turcesc u puteau ntra în aceeaş teacă, e ea ş de recuzită ba nu voau să intre deloc în teacă, scpnd amennător în soarele Medterane, la Marea Egee ş în Cpru lată însă că, prn bunăvona Teatrului «on Creangă» m se veşte, în noembre 1 991 prle u de a prezent la un alt estiva balcanc, de data asta la Skope (deocamdată I ugosa va). Tema estivaulu este etnologcă (et nogracă?). Ttlu estivaluu, în macedoneană (Sope nd, o spun pentru cne nu ştie, captala Repubici Macedonia) Etnoteatar Teatrul on Creangă» a ost invtat să preznte spectacolu T ganiada. Regzoru Mircea Cornşteanu a trebuit să explce ma întî la Bucureşt seeconeruu, apo a Sope, în conerna de presă că T ganiada nu este un spectaco etno că e vorba de adaptarea muzcală a unei opere casce româneşt ş că deea care a persecutat în real zarea montăr este mai presus de toate una poltică. Ceea ce nu a scutt la conerna de presă, de unele etnonterpretăr (Mă întreb în paranteză, ce exp ca v a ne vot să producă Teatru Naona dn Bucureşti, cel dea dolea nvtat român la estival pentru Maşinăria Hamlet de Hei ner Mler în rega u Robert Wilson ş a ce paranterpretăr va supus .. ) Se pare totuş, că restu spectacoleor pre zentate în estval, de teatre dn Anara Soia Subota, irana şi reşte, Sope au ceva comun cu etnograa, iind, în general bazate pe mtologe ş oclor. Nu îndrăznesc să transcriu ttlure spectacolelor întrucît programul estva ulu nternaonal de a Sope e redactat (doar) în macedoneană, care me (deocamdată) naccesblă. De asemenea, nu pot vorb despre aceste spectacole de oarece prezena noastră la Sope a durat două ze, timp în care am (re)văzut, ală tur de publicul sopot T iganada ş aş putut vedea ş un bun (alu) spectacol bulgăresc Mage folcloric (presupun că traducerea dn macedoneană a tt ului este mpecabă ş m ă eic it pentru asta) dacă organzator sar strădut cît de cît să ne înlesnească acest lucru Dar despre organzare ş organi zator ceva ma la v e. Mai întî, cum se obşnueşte, cîteva inorma utle Skope se aă întro zonă păcută prvri, aşezat nd între (ş pe) dealur domoae ş avînd ca unda nişte mun de toată rumuseea. Devastat în urmă cu un sert de secol de un cu tremur înspăimîntător, oraşul a ost recon
strUt cu spr nu l generos al Estul ui ş Vestulu ceea ce, ără a anihia personaitatea, a coner t un e de dublă moder nta te Find ocut de macedoneni, sîrbi, meglenoromân, turc ş a lbanez, oraşu are aerul de mică metropolă nternaonaă Domină însă moschele ş cateru comer cal de tp orenta, ceea ce nu exclude prezena unor străz larg, b ne întrenute Curăena e cam ca a Bucureşt adcă nu e. La un el d Casă de cultură a m nortă lor (turcă şi albaneză), stuată îngă o paă abundent dotată cu de toate, de la carto şi praz la mandarne şi banane, a avut oc spectacou cu iganada n oa er obşnui case beau cea din pahare mc ş oacă şah. n sală pe te sertur plnă, se oacă în drac Ţ ganada. Spectacolul este incomparabl ma bun după părerea mea decît la premieră, mai întîi pentru că Mircea Cornşteanu a tăat o umătate de oră de vorbe în do peri, care orcum nar percutat la pub cu sopot, apo indcă actor, ebera de teroarea spectatoror cu ştai de a premeră, de inhbie de ordn lingvstc au arătat tot ceea ce pot ş ştu să acă în matere de expresvtate scencă şi muzcalitate Sa dovedt că pot şi ştu mute. Spectacoul a avut denstate, vervă volubitate, umor, culoare, deznvoltură, tneree A ost răspătt cu apauze pe tot parcursu şi în nal Am auzit reac spontane la replcă, apt ce demonstrează că în saă se alau şi vorbtori de mbă română. Ju decînd după părere exprmate de oamen de teatru a coner na de presă de a doua z, spectacoul a avut şi succes de stimă. Cum se organizeaz un estval baanic? Ca în Balcan. Trupa soseşte în oraşulgazdă, nu este întîmpinată de nmen, se descurcă şi ea cum poate, apo e nvtată la dverse întînir, nu este nimen care să expice unde ş cum să aungă, se descurcă dec cum poate apo a r vrea să vadă ş un at spectaco nu a pe cne întreba unde şi c um dec se descurcă dn nou ecare cum poate (dacă poate), în sîrşit se convne o anumtă durnă ş se acordă, după ungi ş obostoare tergver săr a şaptea parte dn ceea ce sa convent, oameni se indspun, se enervea ză, apar ocare de conlcte nterbacance ş nterne. Noroc că, oamen sîntem nu a aun s Doamne ereşte a conlicte armate n genera, ca să mă menin în termen T iganiade, a ost o bulbăşeală. Dar exstă o scuză: estvalu de la Sope, alat a a 6a edii e se găseşte aba a prima edie a sa internaonală Cu autorul u i Dum nezeu, sar putea intra, a un moment dat, char ş în Europa. DS.
ANTRACT • grup de artă ex perimentaă creat la data de 1 apiie 1 9 9 1 , în timpul nui spectacol susţinut a Expo Fo a, în Herăstă • Dar nelegai zat nici pînă în ziua de astăzi ( 3 dec. 1 9 9 1 ) • înainte de a fi singua tpă omânească pe zentă la cel de-al VIea Festiva Mondial al Tineretului de la Czestochowa Polonia s-a ex
N D I AL O G C U
NS U Ş I D I AL OG U L n Czestochowa anuu 991 ce tre agi ai expermentului sau întors la e acasă în Răsărt. Alte spus întrun spau al tuturor experienelor posble alat pînă nu demut sub ocupaa unu s stem poitc bazat pe o deooge ae căre prncp au ost des comparate cu acelea ale creştinsmuu sa încercat recuperarea org narului. Conorm ntenor declarate, «reprezentan bserc ocae ş a mşcărlor re goase în prezena unor observatori n vtai » au ost îmba să reecteze «asu pra probemelor tineretuu în perspectiva evanghezăr pînă în pragu anulu 2000». Ca atare, a ost nventată conu ncia dr iată a tre pretexte de con certare a presuni psihoogce mente să avorizeze obectvul propus cel dea şaselea Festval Monda al Tneretuu peernaul anua de Sînta Maria la Madona Neagră dn ncinta mănăstri asna Gra ş vzta Pape oan Paul a ea sau suprapus, întro măsură mai mare sau ma mcă pe parcursu un e săptămîn a un august a acestu an. Coprezena celor tre ma nestăr întrun spau destu de redus a avut astfe, unca de a exacerba a ma xi mum potenaltăje situae de comun care, pînă la mita optmzării. Ba char şi dincolo de aceasta, dacă adăugăm la reetă aptul că estmărie optmste au ost sdate de partcparea a mult peste două mlioane de oamen în imensa or maortate tner. Se au dec, să zicem două moane ş umătate de inş care au sosit, de regulă la Czestochowa doar pentru una dn cee trei ocaz de deulare a presentmentulu comuntar, se adaugă o doză, chiar exa gerată, dn spectacuaru propru catolcismulu ată ormua smpă a unu ex periment amplu Ş ecace în aceaş timp, în măsura în care «observatori nvita» au ost capabli să tragă concluz uste «asupra problemeor tneretulu». Era de aşteptat ca vzat să e, de apt, tneretul dn Est atîta vreme practc izolat de tendnee naturale în această prvnă. Aste încît întregul experment a ost centrat pentru început pe sporrea competene de «prvtor ca la teatru» în dreca stmulări capactăi de a daloga cu al patcipani a experment şi, dec de apt, cu înşiş acea care îl propun Poate nu e întîmpător aptu că aces ta este, de at, un proect polt c, o bătae
de cap a poitologilor ş aspirani or la glora de expert în sociologie politică dn toate timpu r le constit uindo căutarea modalităl or optimae de participare a ceea ce se petrece cu n oi şi în uru 1 nostru n at mod decît o face manechinul din vitrină. Şi în mod sigur na fost deloc întîmplător faptul că acest eveniment pe deantregul experimental sa petrecut în chiar patra «Atern'ativei Portocali»•. Grupul de ată experimentală ANTRACT na făcut decît să particip e cu exp ermente mai mic în cadrul acestu proiect mai am plu ment să stimueze o mentaltate dia logcă. Şi o va face în contnuare în Ro mânia unde este mult ma multă nevoie de o astfel de mentalitate Cu siguranjă ma multă dect în Polonia. UCA BRAEA Gu p teatal specali zat n happeningu. A fost preentat, nt-n sut atiol JÎ n evista nsă 1 n. red.) •
Cînd nu e însojită de conotaja une practici declasate expresia «artă stradală» echivalează probabi pentru foarte mulji cu un gen «experimental>> (iată aşadar înnobilat!) provenit di ntro «decapotare» a unui teatru a unei săl de concert sau a uneia de expoziii. Or char ş această perspectivă «indulgentă» se dovedeşte la rîndu ei reduivă căc pretinsa «decapotablitate» a artei, care sugerează posibilitatea transferării (fără rost) a artei dntro zonă în alta şi nvers, riscă să lase deoparte alte aspecte, determinante însă pentru această discujie cum ar fi exstena unor ci rcute culturae paralele care dubleaă aşazsul min -strea necesara adaptare la o situaie de comuncare artistică necanonică, gradul de implicare a unui public atipic ş.a . ar punctul de fugă al acestor observaii ar duce, n final către recunoaşterea un ui gen specfic de artă consttut în ba za unei retorci proprii situate, oricum în «opozi je» faă de si stemul arte canon ce Probabil că spulrarea ultimelor iluzii despre «mitu>> decapotabiităi artei poate fi produsă cu atît ma m ul t de experien a
mixă rii u nu Festival Mondial al Tineretuui cu un pelerina ce prileuieşte manfestarea spectacul aru lui cato c şi ch ar în tîni rea cu însuş Papa I oan Paul al lea ntradevăr în aja a 23 mi lioan e de par ticipan care împînzeau toată Czestochowa, făcînd ca străzile parcu rile scuaruri e să fie înjesate de un spectacular aflat n continuă expansune nu se mai putea pune problema dacă nu cumva aceşt tneri cîntă sau dansează în stradă pentru că nu iar f lăsat cineva să o facă în vreo sală de spectacol. Iar faptul că printre ei erau şi preoi (şi nu pujin) care făceau exact acelaşi lucru, ăsa în urmă gria artei «de cabinet> pentru a pune o cu totul altă problemă: dacă nu cumva coincidena ceor trei evenimente redimensiona funcţia artei schimbînd în ce le din ur mă aja aces tui oraş ba chi ar comportamentul (cu tura sau religios) a comunităjii. Cu adevărat întreaga realitate cotidian ă a oraşu lu i subntnsă de o dstrbujie ubicuă a artei tinerii cîntă dansează sau fac pantomimă se cîntă texte reigioase pe rtmuri moderne peerinii au în vîrful rucsacelor gi gafoane preojii cntă cu chitare atîrnate de gît şi nici călugăriee nu te lasă indferent ademenindute să dansei îm preună cu ee Spectacularul religos ie şind şi el în stradă devine contrar «preceptelor», spititor, iar tinerii se lasă par· că, ma uşor «man ipu a» de eca toleranei. Spectacolu oricărei najuni or cărei formai devne sursa unei curioztăi nesupuse Însă pedepse căci ateritatea
nu mai viciază Nişte pelerini hippoi defiează sub pretextul unui alai de nun tă cu mire şi mreasă, cu încălări antice ş pă lări arse de soare cu eşarfe şi plete toi rîzînd şi cîntînd cntece bisericeşt În rtm modern. Şi, ac nimeni nu e repro şează faptul că snt tineri. Străzile sînt pine de o vestimentaie exuberantă în care întîlneşti costume na ionale alătur de costume de teatru purtate ca haine de toată iua. nseşi limtele spectacuarului au intrat în expansune char şi hainee ppy devenind pate dintro convenie mai argă onconformistă. La fel de nonconformistă pare şi fata de la chioşcul de îngheată care dan sează în tmp ce ş serveşte clienji şi asta nu din vreun destabilizator interes comercial Şi cînd în oraş e prea trziu n cod nu e prea tîrziu să dai mici spectacole «de cameră» pentru gazdele noastre. Fa m liei îi plac valsurie vieneze şi preucrăr le moderne cntate a sintetzator de i viu Marnescu soourle de percuie ae lu ucan Maxim iar desenee lu Vasile MureşanMurivae sînt la mare pre Ate spectacoe ne duc fie pe o scenă în aer lber, în centrul oraşului fe n plină stradă acoo unde grupure de tner snt asediate de spectatori (era să zc «trecători» dar ac dstncia nu mai este operantă). Scenele de pantommă se bucură de succes. La fel percuja ui ucan Ma x m i dansatori costumai în pe erne medevle cu nsemne eradice
Zona laică i cea bericeacă şau chimba granijele convenjionale: preoj n nnij pe răz n aiudini deca no ae, ar iner pelerin ncoon aj, ă un folk cu exe religioae. Specacolul radal ee complea de pecaco ul răz preuindeni, chipul papei pe baoane pe breocuri char pe rcouri ş n fererele caselor. Ş o nu am njelege de ce «ara radaă» nu e o ară «aruncaă n radă» dacă nu am accepa că de fap, eenjiaă rămîne convena pe care o propune ea n prmul rnd ar f vorba depre o ecjie de olerană fajă de «celăla> ecje care ncepe
prn anularea «upciuni>> {dar de ce e ăşta n radă la' c ă im no .. n an . . n ura . ) a u a «preconcepj lo> {ă racii nu ia prim nimen nro ală!). Un al gen de ară apare n aceaă zonă , propunnd un a ip de «oc» cu pubcul modulndu aceua înu comporamen ul culura. Un public deznhiba care îi aumă «r oul » de pecaor, pa cipnd n modul ce ma direc l a oc. Dponb aea a dalogcă ine, de fap, de puerea de aş auma aa ca pe un evenimen comunar, care, n acelaş i mp il prveşe chpul ce ma drec ş pe fecare «pec aor>> n pare. De aceea el e pregă ă
N A I N T E DE A T ĂC E A
N u e o ală de pecacol c i o cenă n aer liber n Piaja din cenrul Czeochowei. Capee blonde bandaae hippo pr vec nedumere cum acorii au pecaori de mni şi conduc cu bndee au cu mci ghonur pe cenă. n aer încă mai puec cuvinele preoulu sudamerican: «God love al of u Le u pray» o ăcere oroioare nainea un u pecacol care, iacăă, nedumeree ne find nc folk caolc, nici poveea panomimaă a K.GBului ub formă de bal maca, oferă nane de ru Măie or volene ac un conra reui cu fgur le de finjcerşeori ale compariojilor carei cînă cu energie durerea pe răz i e va propune acum aceor oa meni o ieire de momen dn carnavalul caolic penru conemplarea n pal mpe a unor bieri c de creă coloraă pe afa ul pe care picor reconruiec o durere i un pln a neamulu românec: dirugerea crednjei Un happening al ioriei lor Chiar dacă ecvena nu e fimaă penru dfuzarea pe po, ca find, e bine, prea «curoaă» {pcor cu micări energce deennd la picoarele pecaorior o chiară clacă n fundal , paru oameni n coume negre care e aază n cruce n miul deenelor, ncadra convenjonal cu creă un cor n pae care cînă dinre pecaori oamen macaj care au pe margin ş pr vec a c lădirea biericilor impaibil i cu m au privi i la dărîmarea lor) iar plecăciunle pcori lor genufexiu nile la fecare nouă linie raaă şi ocoiă ca zid i minle rupurlor negre nchipund o cupoă de biercă nu au afla n preungrea ărbăorii papale, exiă perana că Dumnezeu fi ind acum a de aproape de ace loc i va face pe oameni ma drepo coior i mai diponibili penru a recepa ace oc al pierder denăjii prin de formarea pajiulu românec de mjire crednjă
oace ma mule rolur de pecaor, nu doar pe ce de «privior» orce rol ar uca, l oacă. . cu aen. e un u d n apele exraordnare ale fevaulu de l a Czeochowa, căc ace public oferă n fond o lecjie de iberae. l a ebera de preudecaa că pecaoru ee un mar or mpabl; apariia unu violoncel n p nă radă n u Iar conrara .. Acceparea ae române n crcu european nu poae i înîrziaă dec dn prc ni conexuale. Dar penru o ară europeană e nevoie ouş de un public european oleran dez nhi ba şi . alena U COCHE
«C ma n de oae ee ăcea, ăceea ace ope op ea ace umnă ş pngee a pngrea ace că ş ca ace mene, meena ace ocoeaă de cee ce vo ă e, a aca socoeaă ace dagose dagosea ace ueee să vobeacă cu nge uncea va pcepe omu că nu ee depae de Dumnezeu» {nvăjăurie lui Neagoe Baarab.)
forul de reacralzare a pajiulu de oc a gă un momen ferici. Tearul a lun ga de bercă, î poae regăi dimenu nea reală, aceea de paju locuit {n en hedeggeran), chiar emporar de om Are o ană i manifearea ncreică a unor are Dar e deu? Oare nui prea pu jn Mai rămîne ca în momenul n care muzica de orgă a opr, ă nu ne mjm
abovj de Dum nezeu penru ca o ceea ce ne aşeapă acaă minc una arlaana cnmu urzăor al ceor ce conduc ă nu ne răpeacă frag lu paţu pe care n lam crea. Muzica de orgă a opr pecacou a ermina, napo n rînd, acoo und merenia e pocon Aea aca e ACE VILCENU
GESTURl DE SO L I D A R I TATE UMAĂ n m mr · cnd • .a culm ar nru $ a or peron• h M ma n r ud, n z e ra 1� , aa cu a d Un o a c n fa c rWn n (am w l a n fam c c d coi . . n c c , rc_ g la gr ca d n lmea mr f a qi ei n d fruJi rc no dn acl r cr c., s rcă n r N urmrc io, la vzor a ci dn cnd n cnd a r, anc cn au cr ă i n lumea a o im cu o c de cruă e ·
bui .a J c n a ora no Con JÎ d sperm c nai p ac e nu au c r n ocma c ma grav d r nu dc drl 4 a mur Cond din nror aca me hcaaor neu moor nrzc f o ropunr c f d f � ne e aco n Rom6na a u �ol n benfcl an moor Romna monra nc o a iaea iar e im c olidraea u nu e o m vorb vn
ÎNsNĂR1 CNTRAICTRII P SO N A J E , E R O I Ş I S TATU l «· 1 VALERIU
te poartă cum ie vorba, ori vorbe�te cum e portul» eprezintă un d eziderat moral care, din nefericire, are e puine legături cu viaa pentru a genera teatraltate; con codana dintre «a f» �i «a părea» elimi nînd conflicul devine implicit antiteatrală, cî�tigînd uneori interesul oar prin caractere de excepţie, eroi ie�ii din comun, în care o meni doresc să se recunoască sau pe care trebuie cel pun să admire, construindu� din ei modele de urmat. Poate că reapariia pe scenă a eroului romantic, a personauui «ans peur et sans reproche», care se bate cu o sută de oameni la Poata Nesle pentru a�i apăra un prieten, devine o necesitate în peroadele de derută �i de criză morală ale socetăţii, cînd cinismul, ura, violena, intolerana, ichelisml se convertesc din vicii în virtuţi.
" ajă, ca �i pe scenă pentru a incita marele public , olurle de «tribuni», de�i spectaculoase, sînt greu de nu fără a cădea în «exageraiuni», în patetism �i adesea n plin grotesc Dar cele mai dificile, chiar �i în teatru, sînt ourle de intelectuali, pentru că în această ipostază nu e sufcent să oci convingător ci trebie char să �i gînde�ti connor
eacie, n cuvînt, o pauză ezitantă, o privire, un gest econtrolat, aparent insesabil, întro clipă fataă de nea ene pot răstura instanane imaginea creată, cultivată �i ntreţintă În urul unui anumit persona. Să ne imaginăm, de exemplu, un interviu televizat cu o personaltate a viei poitice, despre probleme de interes naţional, în care reporterul V , În t impul răspunsu ui dat de nterocutorul său, î�i prive�te plictisit ceasul ori î�i controlează dscret, din cînd în cînd, verticalitatea cravatei. Să ne imaginăm, de pldă, o sărbătoare naţională în care un înalt demnitar guvernamental, adept a unei «democraţii originale», instigă, prin gest �i atitudine insolentă, în mod voit sau incon�tient, grupuri organizate, încuraîndule să bruieze, prin vocferări, cuvîntul unor reprezentani a patidelor politice dn opoziie! n viaă ca �i pe enă, pe scenă ca �i în vaă, o singură propoziţie poate deveni mai elocventă decît un întreg discurs, un smplu gest poate ech ivala cu o radiografie.
M
onoogul lui R y Blas «poftă bună domn ilor mini�tri» oate suna oricînd incendiar în urechile multor reprezen • a puterii executive care s vor consoa cu gîndul că el erou e doar întruchiparea unui spirit romantic depă�it.
E
c a, profesia, c ultura, funcia, starea sau pozi a soci nu influenţează decît epidermic structura unui perso n Un vagabond în zdrene se poate comporta ca un nobi, iar n aristocrat, precum un derbedeu o doamnă din pro tipendadă, cu o minte de pasăre, poate avea un suflet de bucătăreasă, iar o îngriitoare de closete publice poate fi do tată cu inteligena unui om de afaceri un acheu poate fi înzestrat cu distincţia unui ministru �i un înalt demnitar, cu versatiitatea unui acheu. Descoperirea �i evid enjerea contradcţi ior interne, a complexităţi, sinuozităjii �i lipsei de unitate a caracterelor constituie În esenă nu doar un atribut al modernităţii, ci �i un indiciu asupra capacităţii unu i posibil slu itor al scenei de a percepe lumea prin ftru unei gîndiri teatrale.
_
n teatru, nu e cazul ca eroul să ni se înfăji�eze precum o statuie cocoţat un mens socu. hiar �i n sculp r cu cît socul va fi mai înalt cu atît eroul va părea celor de os mai pi pernici t; poate de aceea, pentru a evita deformări e impuse de un anumit unghi de vedere, cu cît personau ne statui va fi ridicat mai sus, cu atît va trebui să fe corectat prin supradimensionare. Pe scenă, însă, supradimensionarea eroului, ridicarea lui forjată în slăvi creează o senzaţie nedorită de respingere, În care impresia de măreţie intră în conflct cu aceea de atificialitate.
1
Pe
la începutul anilor '50 am cunoscut În ora�ul ui «Ce e?» Ploe�tiu adolescenţei mee un domn dstins nerat, în ur de treizeci �i ceva de ani, întotdeauna pafma c cravata bineînţees asortată la costum, purtînd cămă�i de măase naturală �i butoni de aur a man�ete, care se pmba agae, seară de seară, pe strada Franceză, sub privirile pine de admiraţie ale elevelor din ultimul an de la liceul « Despina Doamna». Lăsa să plutească n uru un abur misterios, ocult N se �tia unde locuiee, cu ce se ocupă sau ce îl preocup Acest domn cu alură de inteectual rafinat (despre care ·�· aminte�te, în ni�te pagini de urnal publicate în revsta «Ateneu», �i ploie�teanul Eugen Simion) era o figură aparte, care î�i confecionase un persona inconfundabi; interpretîndu cu un anumit har, dar neputînd să ssină decît c miloace exterioare, î�i dădea din cînd în cînd în petec. Atunci po ghia strălu ctoare crăpa, ăsînd să se întrevadă adevăratul chip a unui indvd dubios, de o incredibiă miocănie
D
zarea eroulu nu se ustifică doar ca un scop în sine " nu se realizează prin miticizarea lui ori prin căutarea r rot dinadinsul de «noduri n papură», c prin sesizarea ace o deta aparent nesemnifcative care pun în lum ină esena individui, în rarele cipe de imprudenţă cînd acesta uitînd de personau pe care �ia propus săI interpreteze «Î� dă în petec», devenind victima incapacităţi sale de a duce pînă la capăt roul pe care �i a asumat � în care sa autodistribuit
MOISESCU
on Sava î�i im agina ndv a un mo nument al matir i lor desă�urat pe orizontală, în care trupurile dăltuite în piatră ae ceor căzui ar acoperi pavaul străzilor, îngreunînd fireasca crculaie pe una dn arteree princpae ae ora�ului, constitunduse ca o rană ve�nic deschisă în memoria unei naiuni. n memoria celor pentru care aceştia sau sacrificat sau au fost sacrfcaţi.
O
menii înală sau erolor �i martirilor lor �i uită cu devîr�ire pe acei care îi persecutau �i huleau, pe acei ei ardeau pe rug �i aruncau în temniă» scria Sere n artcolul «Palissat şi Palissotism». «rei veacuri au trecut de cînd Giordano Bruno a fost ars Astăzi toji copiii de �coală învaă numele lui cu evlavie, dar cine ştie cm îi chema pe călăi ui? Cine cunoa�e numele temncerilor lui Gaileu?.. .Fără doară că acest fapt face nste inimii omene�ti, însă . . . neori îi pare că prea ra r rmează oamenii e xemplul cetăţenior aceli ora� dn Itaia care a înăjat o statuie unuia din ce ma mi�ei trădător, cu îndatorirea ca fiecare trecător so stpească �i să arunce c pietre În ea».
'
n Kott reatează un caz oarecum similar în hina, la anceu, impresionantu monument funerar al generalului erou HueFei, care a trăit cu 8 de ani În ur mă, este înconurat de patru statui ale celor care Iau trădat, vînzîndu invadatorilor străin . e patru sînt soia sa, u n mi nistru �i doi udecători care Iau condamnat. Aceste statui se află întro stare alnică pe mormînt existînd următoarea nscripie: «Trectorue ara tăi dispreul». iulie 991
(excepie sîn foarte puine) crica earală se află az n faa unor siuaii clamînd considerarea recuperarea unui imp a e care pînă în 1989, ia fos mai puin favorabil Aceasa cu aî mai mul cu cî acum fenomenul earal românesc pare să eneze şi exempee din fericire nu lipsesc punerea în acord a propriilor posibiliă expresve cu un orgoliu a creaorior de specacol mereu subîneles Dincolo de apreensiuni anxieăi sau preju decăi criica dramaică ar puea deveni un modu cuural mul ma seducăor. Char dacă acum avem de consemna puinăaea numărului ceor M A R / A N P O PE S C U care o pracică Chiar dacă acum ese desul de dificl încă a favorza accesul criicuui n spe la un raseu ineecual de specaliae care săi permiă afirmarea voci sae proprii de ne confunda. Cricul care urmează să «vină» are de evaua noie rea urmînd să se producă în ineriorul fenomenului. Penru că Tearu însuşi ese pus acum în siuaia de a se înreba cărui public se adresează. Imaginea Publicului în reprezenarea noasră suferă de monoli ism. Diversificarea moivaiilor sociae acum disruge aces presupus boc percepv cu care Tearu inra înro reaie monovaenă. Criicu l dramaic poae fi el însuşi un in ductor a procesulu de afirmare a un or relai i po valene înre Tearu şi Socieae (epeenaă prin Pbic) Ceea ce mi se pare foare imporan ese moivaia personală a viorulu cric dramac n prvina nvesiie ce urmează o facă n profesie. De anvergura acesei moivaii se şe depind foarte mue consider pe criicul dramaic un om de culură nearea de proprai specializare capabil să evalueze corec implicaile deonologice ale acului său criic dar şi ecoul public a scrsului său. Formarea opiniei despre earu parcurge un specru a de larg încî riscul de a se pierde spiriul criic este poae ce mai eviden. n căuarea impu lui pierdu ese o experienă care nu poae dura mul. n crica dramaică se poae vorb mai greu de modle. Au exisa n sora dsciplinei (dacă se poae pune asfel) foare puine individualiăi care să marcheze hoărî e «rol» joacă în earu nosru criica dramaică preferina exclusivă penru aceasă specie criică Lumea eaNaş vrea să mă pierd în explicarea moivaior care rului inerbelic sau conemporan a propulsa valori prin jur au dus la a pune aceasă înrebare. Aş spune mai nalsică şi mai puin prin insrucie specializaă. ale locuri degrabă că momenul acual al scene româneş muli criici au proveni dinro acivae de implicare în me poae reprezena yn conex în care o asfel de în canismul fenomenul ui earal dar ş prin impusul formri unui rebare să apară şi să provoace mai mu e răspuns uri C onexul pun de vedere fa de Teatru. Din aceasă perspecivă se sa configura după 1989 din endine luăr de poziie îndeduce că diversiaea fenomenu u dar şi a oporunăi lor pu cercări de construcie a repeoriilor incerudini majore pribice de exprimare a punctelor de vedere devine condie vind organizarea şi admni srarea circuiului earal al insiuiieseniaă. Mennerea aciviăii cricului numai n cadrul re lo r de specacol agres viaea facorulu i poi ic în viaa s ociaă aiona al croncii de specacol reduce nro măsură sauul modifcar ea percepiei asupra vieii coidiene modificarea prin său a acela de consemnaor despre care am vorbi acceerare a rmului aceseia preponderena în relaia inEse eviden că judecaa de vaoare corecă are darul n dvidului cu reaaea a massmedei. Toae acese deerminări imp să impună vocea criicului dramac Exersarea spiriuui de conex cărora fireşe li se mai po adăuga şi alele au criic înseamnă î nsă şi o deschdere a proprie sale performane importana or în viaa earului o asfel cum dispariia n favoarea expresiviăii earale. Şi aceasa penru a nu mai sper a unui cancer psihologic cenzuri le poiicideologice favoriza exisena unor circuie funcionnd mecanic: Tearul reclamă un al mod de a consdera Tearul în Socieae oferă specacolu criicul scre iar Publicul cieşe (dacă?) Criica dramacă a exisa ca orice fenomen de cuunre Tearu şi Criic se po forma ale relaii profesionale ră în cadrul unor reguli impuse de un sisem socialpoliic care să nu mai fie uelae de paernalism şi dirijism clienear. maforman. Nu ese vorba numai de panoplia resrciior ci Exisena şi funcionarea ceremonialului bizanin de apariie şi de forarea unui sau care a fos nu aî de naura po ival ene i n public a cîe unui criic ese rezulaul unei menaiăi recî ma degrabă a exerciiuu consan înre anumie limducive foare puernice. C riicu l nuş i poae aroga drepul abe. Penru cine ar încerca acu o simplă operae de recere solu de depozar al adevărulu despre specto num ai penru în revsă a ceor care consiue co rpul cr iici lor dramaici fapul că dă o «noă». E rebuie să convingă de propria sa rezulaul apare umior. Disorsiunle ssemului nau permis imagine asupra spectacolu lu C e adevărur nau fos sacrifica în cee mai mue cazuri aingerea graduui de performană e cîe imagin nau fos disorsionae din cauza acesei păîn maerie Blarea penru o lună perioadă a insruciei specialzae prn învu suerior · ar ş miarea conguboase arogane Momenu ese difcil acum Importan ese să nu se prediionaă a racorduui la fenomenul eara (de la exerciarea ungească. Ş criicu dramaic luci d poae aprecia exac profesiei la accesul în secreariaele lierare ae earelor dar «rolul» pe care l va uca în exsena fenomenului earal. Crişi în ale forme care ar f rebu creae) au favoriza anemi erea icul care urmează să «vină» nu are de ce să zăbovească în imagn i pe care criica dramaică ar fi rebui so ofere culu rii căuarea unui imp pierdu Formarea sa acum are şansa de în ansambu. Lipsa de orizon profesonalculural a deermina a afirma un nou punc de vedere asupra arei earuu la absragerea din conex (emigrare sau aba ndonul u ne profesii noi; criicul nu se va mai ăsa asfe sedus de bizaninismu penru care se pregăiseră) a mulora dinre posibilii profesomoravurilor profesiei nişi. Ob gaă redusă mai degrabă la un sau de consemnare
T·N CĂUARfA IMPULUI PIERDU? CRIICA DRAMAC
•
decembrie RESTITUIRI 1 9 9 1 s-au împlnt lS de ani d la moartea dramaguui Mia Sorbul, a căru ope ră a ntrat, n ulma vreme, nun nefiresc co d umbră. Cum nu toae pesele le snt cunoscu te, unele contnund să rămnă nej ucate ş char needtate, publcăm o fişă bblografcă a creae sale, pusă la dspoze d dna Sorbu La
21
Scr
Ju cat
CORIOLAN SECNDS
1 927
DRACUL
1 932
24 ctmbrie 1 928 (Teatrul Nainal din Bucureşti) 29 februarie 1932 (Teatru Nainal din Bucureşti)
FERICREA CAREA DE VISE (inedtă) AMERCA (inedită)
1 938 1941
.
Scis
196
Jucat Pe radofonce
E RO I I N O ŞT R I NVIERE LETOPISEŢ!
906 1909 1908
DOUĂ CRED NŢE BARONUL DRNOAIA PRAZNIC UL CALIC I OR SĂRACL POPĂ
909 1909 1 909 1909 1912
POVESTE STUDENŢEASCĂ (Pveste banaă) PATIMA ROŞE
1913
DEZERTORUL
1917
RĂZBUNAREA
1918
PRĂPASTIA
1920
A DOA TINEREŢE
1922
1916
199 (Teatru Nainal dn Bucureşti)
ACTORL DI N HAMLET AUTOMOBILUL ALB
1909 1909
Dramatzri
NEAMUL ŞOIMĂREŞTLOR 1 9 2 (Teatru Nainal dn DON QUOTE DELLA Craiva) MANCHA 1913 (Teatrul Cmedia din ION Bucureşt)
1 922
916
3 martie 1 91 6 (Teatrul Romane Nainal din Bucureşti) 21 ctmbrie 1917 (Teatrul O UBEŞTI? Nainal din laşi) 23 decembrie 918 (Teatrul MNGERLE PAT RE ADEVĂ RUL Ş N Nainal din Bucureşti) MA ADEVĂRUL 27 iunie 1918 (Teatrul Nainal din Bucureşti) 26 april ie 1 920 (Teatru Nuvele Nainal din Bucureşti) 20 martie 1922 (Teatrul GLASUL NEVESTIMI Nainal din Bucurşti) MEETNG
Lu mea ca teatru•, intereseaz panramle asupra fenmenul ui teatral universa la fel ca şi picanterile de gnul Sex i film în unde• n schimb devin su flu micrrnicil sau anchta aroiat despr nevia d tatru nfrmaii l despre E len ar sau u li a rts nt utile ·şi pe gusturi fel urite Serialu l ste mtd gazetras d asig ur a vn zrii numrului urmtr dar p j i es (vzi publicara n suc cesive a aceuiai fragmnt din amintirie despre Kantr, care nu s nlege e cui aparin lui Ger Banu sau ui Guy Scartta). SC cinmatgrafia romneasc st sl reflectat ( crnicht la iceenii Mai nti de tate trebuie salat exis tena Casei de pres şi editur Rampa rk'n rll • şi un tur de riznt a nceput şi ecranul careşi permite, n prambu de ianuari 99 smnat I an Grşan şi u anunater studii d spciaitat, tip plednd ivitabil pr dm), n himb rirea a du fi de tip magazin Mni meridianel celate snt preznte prin intrmdiul vedetelr mai mari şi mai tr• şi Mnştrii sri• Pridicitata et greu de apreciat, la mici rbabi aşa sa ivit ş i ideea Mnredacie au ssi, la sfrşitul lunii o trilr sacri• (ricum niunea ste lrbri 1 99 trei exemplare fr dat dar git•, iar pentru Tarkvski acest calificaiv ttuşi data C um ns majritaa ma n u e dlc potrivit) mapamnd tatral teriallr snt prlu din publicaii tr cinec n ca snt paginat ine n spradic accsibile publicuui n du Sphie Marceau şi Elvira larg inactualitatea devine flagrant dar pescu A Grdner şi Sylveter Stall n ca zul rarelr «accent authtn mai n l sabl e Adjani i eanaul Belmn m ult sau mai pui n pamfleare d Grard Depardieu dia lgnd cu Mi Sigur şi streaz mereu interesu cn chel Druckr an nda inndui c sidra ii le unr rsnalit i ca n i ui Brand n vecintatea Cl audii
1924 1932
24 ctmbre 1924 (Teatrul Nainal din Bucureşti) 5 ecembrie 1932 (Teatrul Nainal din Bucureşti)
1931 1933 1 934 1936
1938 1945
fiind vrba Ji de Taylr, Ditrich şi Gar pentru numrul viitr Cu un asl sumar nu mai c
R1
•
PRECIZARE n interviul «Alexandru Dabija: Şansa tinerii» uat d Irina Criu (nr. 1 1 /1991 p. 7 n lc de « ... se nfiin au teatre la Sbiu Suceava, Sfntu Gher ghe » se va cti, crect, « ... se nfinau teatre la Rmncu Vlcea, Suceava, Sfnu Gherghe. .» Teatrul din Sibiu datează, după cum s ştie din 1 788 (renfiinat n 1 948 iar cel din Rmnicu Vlcea sa nfiinat iniia ca secie a celui din Si biu de unde şi psibil itatea unei nedrite cnfuzii pentru a cărei semnalare mulu mim cretariatului literar a teatrului din Sbiu
ADRIA NA B ITTEL
HIDROIMDICATORUL Am un miloc orgina de a măsura audienţa emsiunilor de televziune: apa. Locuiesc întrun boc vechi fără hidrofor în care apa nu urcă de la etau d o n sus decît noaptea sau cînd bucureşteni de pe traseul conductei (bănuiesc un eşantion reprezenta tv) îşi lasă baltă toate treburle casnce pentru a prv a televizor. Robinetele stau permanent deschise, recipente de toate dmensunile sînt pregătte şi abia aşteptăm un mec nternaţiona, un film poiţst sau un discurs predenţia ca să ne spăăm, să spălăm rufee murdare în famlie (de obcei e spăăm prin alte famiii) şi să umpem canistre, oae, stcle. Altfe, bucureşteni îşi termnă treburie casnce tîrziu, după miezu nopţ, şi trebuie să facem de gardă cu schimbul, danaide blestemînduşi soarta, pentru un minm de igienă la sfîrşitul secoului XX Ma ceva ca în deşert apa a a us pentru noi o obsesie Un timp am avut noroc cu televziunea. De vreo umătate de an însă, constatăm că umea sa săturat de mcu ecran şi dă întîietate treburilor din gospodărie Cum meciur inter naţonae sînt pujine ar filme care să jnă tot omu în fotou şi mai, toată speranţa noastră mergea spre Actuatăţi A fost o vreme cnd, timp de o oră, apa curgea cu poftă, şi cadă şi rece, se putea face (ce u x ) şi b aie, că urma viaja parlamenta ră, cu şuvo mai subjire, cei drept, dar bună ş ea. Acum, la Actualtăţi abia de mai picură, viaja parlamentară fîs, şi z ie întregi robinetele rămîn mue tot timpul pro gramuu. Mai semnificativ mi sa părut faptul că pe parcursu cele
INTRE K E N T
Ş I NT ROSP E C I E
ntre bombonca Topk ş Titaniceată viajă, astă viajă de teespectator se consumă reativ monoton Complicaţiile ner voase ale mionarior dn seriale se jin lanj după forula n luaji cîte doi ş cîte trei, cu obgatoria scenă de sptal în care fiecare dn personae e ct pa, dar scapă în episodu următor, cu la fe de obligatoria scenă de piscnă sau iaht ce pune în valoare nuri cu primpanuri de bebeluşi, cai şi căjei foos iţi ca zahar na în bucate, cu leitmotivul personaul u cu paharul în mnă (teribil ct se bea n serialele astea, dom nue!) şi al cupuui pupînduse n pat, n grad, în maş nă, în lft şi în stopcadrul cu generc final, cu suspansur trase de păr blond, roşcat ş cărunt, de a o săptămînă la ata, iar cînd comb naţil e au fost epuzate e scoasă din mînecă o mutră nouă care iujeşte învîrtirea în uru cozii ntrun cuvînt, Kentstye aceeaşi aromă ş gust subm. Mereu aceeaşi. Sa fumat. Cu atît ma mare e bucura cînd un Bertolucc sau Woody Allen sparg oboseala ş sastiseaa nocturnă, aducîndune aminte că fil mu , ma abitir dect alte arte, produce catharss şi stimuează gîndirea, raportarea ind vd uală la reaitate, udecata. Ceea ce reuşeşte şi Meriaul dureri parjial albnegru. După suita de cărji cu memor din închisorile comunste (unele excepţionae şi sub raport literar, nu numa storic şi psi ho l ogc) de la Belu Slber a N. Steinhardt, şi de la on oanid la Pau G oma, Lena Constante, Max Băn uş, dup ă măr turiie din revsta «Memoria» a ui Banu Răduescu serialu prezentat de televizune e inevitabi mai sărac, mai «artistc», mai ucat, a r tenta lu rel igi oasă e ca m prea apăsată, deş rajiunea acestei ostentajii ne e clară: filmul nu trebue să ncite la răzbunare spunînd adevărul dspre cruzmea cri minală a regimului comunist şi despre vctimee lui, despre circumstanţele care scot la iveală partea abectă din uni i oameni
de a patra mineriade populaţia a contnuat să se mbăieze, să spele rufe şi să pună murătur ch iar în timp ce se dădeau lupte de stradă, expodau petardele ş scutierii se înfruntau cu minerii a cîteva sute de metri de blocul nostru. Doar cînd Gelu VoicanVoiculescu şia făcut dezvălurile senzaţionale, apa a pufnit deodată cu forjă şi miam închipuit sojii chemnduşi consoartee din bucătări şi băi, bebeuşii scoş din cadă cu căbucul pe e, vasele rămase nespăate n chiuvetă ş florle d in balcon neudate La reluarea interviu u cu demisionatul primminstru, apa deabia mai jîrîia, iar a conferinţa de presă a domnu lui liescu, după prmee mi nute sa oprit de tot cu un ghiorăit preung. Şi cît sperasem n schimb, la seral în ciu da sceptici smu u meu, tot am izbutit să umplu cîteva sticle. Ce se înţeege de aic? Că interesul pentru politcă e în scădere iar nevoia de fcţune evazonstă creşte? Că lumea se apără de disconfortul psihic, de enervarea de a nu mai putea discerne minciuna de adevăr în lupta pentru putere, preferînd să se spele pe cap şi pe mni şi că dă prioritate conservelor pentru iarnă în detrmentul nformări, oricum ncomplete ş tendenţioase, oferite de TV.R? Hidroindicatorul meu îmi furnizează dverse informaţi şi nterpretări, m ăsu rabi e în litri şi metri cub i: preocuparea pentru mnerada din une '90 spre deosebre de cea din septembrie '91 pasiunea pentru înfruntărie sportve şi scăderea interesului pentru cele poitice fără fairplay, l ipsa totală de interes pentru dvertismente, findcă sînt aşa cum sînt, de parcă umorul proverbia a românuui realizator de asemenea emisiuni sar fi dus pe apa smbete o dată cu libertatea de expresie. Mai nou, nu ne mai ducem cu ei pe prograu do i nici pe tre, a francezi, f indcă sntem ocupaji să ne cîştigăm ex istena şi să ne îngrm cum putem famiie, pe lsta de prioritate a supraveţui ri emi siun ile T V cobornd tot ma os. Pot să afrm asta cel pujin petru bucureştenii de pe conducta mea cu presiune scăzută Sincer, îmi pare rău. Că doar cu sperana apei de ploaie .. şi despre capactatea de rezistenţă a fragie f i nje umane care îşi găseşte în fraterntate un scop pentru a supravieţu Faptul că s e dă pe post un asemenea seral clar anticomun st tocma în zlele cnd PSM şi PCR se reorganizează şi se pregătesc de competiţe electorală e un ucru foarte bun. Ca şi faptul că se arată cu documente de arhivă ce înseamnă o ustţie aservită puterii, un proces înscenat cu mărturii s mu[se sub tortură şi pînă unde se poate aunge fie din fanatism în sluba unor utopii, fe din frică interes şi prostie. Generaţiie care nau simjit pe pielea or decît frigul şi foamea din marele agăr care devenise întreaga jară trebuie să afle de la dejinuji i po litci supraveţuitori ş ată fajă criminală a comunismulu: zidurile, gratile, beci urile şi petrele de la i lava, Piteşt, Sighet, Oradea vorbesc despre tragedi il e consumate acoo, despre martrizarea unor nevnovaţ, victime ale istorei, se zice, de fapt victime ale unor oamen cu nume, prenume şi chip Fiindcă torţonarii a pensie sînt bine mersi în casee or confortabile, nc o ustţie imanentă nu ia pedepsit şi nci mustrări de conştiinţă nu au Vor să fe lăsaj în pace. Le e scîrbă de cei care scormonesc acum trecutu mai îndepărtat sau mai apropiat, n oc să muncească; se consderă oameni cnstiţ şi stimabili, nau nimic aşi reproşa. n faja unor ase menea exemplare umane se trece de limita indgnări vorba cuiva, n perplextate, iar sstemul care ia produs puteri de viajă şi de moarte apare definitiv condamnat. ntrun film de fcţ une, personae ca Drăghici, Nicolsi sau Ţurcanu ar apărea schematice negativii realsmu u i socialst întors pe dos tot aşa cum neverosimi le ar părea destinele extraordnare povestite de Ion loa nid în Tnchiarea noastră cea de toate ziele, cele două volume apărute pînă acum. Realzatori fmului aduc în discuţe probema etică a iertării christice, dar char me moria peiculei e neertătoare, şi învie sub mereu alj ochi, cu forja unui rechizitoriu. ntre seral ele frivole pentru sp ălat creieri şi stupd obsedantele reclame, Memoriau durerii oblgă la introspecţie gravă.
e este Nova Musica? Selecez din exceenu ca ietprogram al Fesvalului cîeva asae «E o struc ură (asociativă subvenţionată de Msteru culuri) compusă din ansambluri soli�i o untate de cerceări (n domeniul electroacustcii nn) u n departamen pedagogc � i d in substrucuri al e dez volării aciviăţilor>. Un minister a muzc deci «avn d drept scop ( .. ) creaţia muzcaă ( .. ) n spiriul unei avangarde ără concesii ( . ) � dornd să fie milocul prin care se realizează ntnrea acesei concepţi cu OŢI cei care sn animaji de un minimum vital de curozitate artisică». Bernard Pvo ar fi spus desigur cuturiost Directorul acese «structuri» (cu adevărat demne de invidia noastră colegiaă) ese o mai veche cuno�tinjă a publiculu românesc saxoonsul Dane Ken zy un sprit deschs de o inimtabilă vervă ineltuală remarcabi instrumentis vrtuoz «binetemperat» căuînd esenja aculu nterpretativ nro estetică ce� dore�te să statueze o nouă relajie mai «democratică» mai activă nre compozior � interpre. Prima zi, lun i 4 noiembre n hou Radiouu «pre ludiul» plasicienei Wanda Mihuleac Avantson «Avancer avantons un eveniment spajial raportat la un tmp dat» WM Şase sau şapte «obiectecompuse» marcînd (pe prncipiu l repetiivităji ) sensibila granjă dntre real şi i ma gina r. 1 nstrumente de suflat (a lămu ri de o elegană «agresvi tae») aşezate spaj ulmatcă al unor cuii de conrabasvi oonce ragmente de obiecte domestce mic spajii ae memoriei oglin z ensionnd dscre şi multplcînd sensurile pla stice benzi de magnetofon i mprm ate accente prejoase ntro draperie aşezată (ironic parcă) după gusul clasc Seara Comit des Fes muzcă mprovzată de Daniel Kientzy Gyrgy Kurtag Fran Royon le Me Serge de Laubier. Am pierdut concertul şi regret. Este poate ocul n care exrockerul Kienzy se sime n cea mai deplină libetate «Comi des Fes a invenat improvizaţa binetemperaă rockul en cosume ros pes ..» (Phlppe de la Croix) Ma rejin vinovat �i mănuşa aruncată de Comitet unei «alte părj a creajei conemporane». Ce ma rămîne d in muzica contemporană clasică a aruncăorilor de anateme ş a vamprilor de subvenjii? « n ce ne priveşte pe noi c ei d n spajiu l bi necuv ntat de post neo cripto sntem liniştiţi. Dacă subvenji nu sn lipsesc ş vampirii Mai avem doar ceva pitori Ct despre muzcă va decde ca de obicei mpul» Teriblismu smpatic al grupului l exprimă to Phlppe de la Croix «Ah la belle quipe Ah quel our de fte C'est Tat ou Duvivier qui en aurat fait un beau m!». Dar să mai dăm o pagină. Ziua a doua Tati nu a făcu nici un film A făcut însă Paul Farger tre Un videocinmusica cu piese ale compozitorlor Horacio Vaggione Bernard Cavanna �i Pau Mano: Tha, Goue d'or blues, Pple Şi o compleare Porait sur le phi(e de Alain Feischer dubată pe vu dn culise de un dialog Cavan na, antieroul film uui Aurel Stroe I neresant efecu «rupturii» inenţionate maginetext. Cavanna face n cursul unei zile ntreg un periplu prn perierie (curat cenru) ale Parisului Numai n maşină. Nmic însă dn flmul gen «pliant uristic». Peisaul e dens încărcat de real pujin trs e u n cer nchis anmajie pujină o altă fajă a metropolei Dn «pay» Aurel Stroe l ncită pe fostul său eev a destă nui ri. Ce şi cum ucrează care este relaţia muzc franceze cu l mba e opera un gen datat? .. n im agne smp lă şi expresivă n aceeaşi maş nă Bernard mănîncă vorbeşte la teleon se bărbiere�te (nu prea se văd din fericire poliţşi) face cu autorul sojei corectura unei parur O parabolă a civilizaţei. Mros de benzină �i noape nnegrnd trepat pecula. Final
Din primele tre flme Goue d'or... pe muzica acelua�i Cavanna mi sa părut a i cel ma reu� Goute d'or un carter sărac un fel de Harlem mniatura al Parsulu este desena simbolc prin cteva spajii colate geometrc. Spaţ ale · singură ăjii mutiplcae n care un cnărej la sax (Kentzy) l caută chin uitor pe «ceălalt». O muzică mini mală din sructuri dscre variae o melopee srane. Un fe de «invocaţie a nmănu» Recurs la simplitae Pple are umor empera ment se njeege latin vervă spumoasă Şampania sa născut n Franja saxoonu n Germania. Move seroase pentru v toare alianje Dar s lăsăm potica n seama altor tipuri de «improvzator». Seara n sfîrşt muzică «de scenă». Conceru Orchestre de cameră a Radiului �i corurile reune (RadioMadrga) O deschidere nu foarte ercă cu Cache-x (de Ca vanna?) o glumă muzicaă cam necondimenaă un soi de minieatru nsrumenta pe care nici char Danie nu poae salva. Dn ercre pentru oji pesa e scuă şi se ntrerupe brusc. «Daniel e impu să reci la masă» se aude o voce eminnă. Şi Daniel docil se execuă. A� i renunja cu siguranjă a aces moment cu a ma mult cu cît a doua pesă o, remarcabilă i aparjne ot înărulu compozitor Bernard avanna Apropierea pe care sn tenta să o ac ( Orese lui Aurel Stroe) nu spune prea mu despre o muzică personală vigurosdatoncă n structurile de ba ză alernnd corurle cu orchestra nrun spectaco soemn heratic. La fe de convingătoare ca de obicei cu o percepţie ineligentă a partiturii �i o voce remarcabilă (mai ales n registrul dramatc) mezzosoprana Selana Calos. Zoom de Guy Rebel ş Arco 21 de vo Malec (pesă bine structurată de alte) au reiterat n mare cîteva din �ee le modernismulu postserial Ludovic Bacs acela� dror ds cret ecient pătrunzător. Un ul din oare pujni i arti�ti devotaji sincer enomenului muzica contemporan. Ziua a trea. Anologe G.R.M muzic eecroacustice Un «capitol» pe care cred că rancez mzau mut Aparatură de cea ma bună calitae sodă radijie a genului. Şi totu�i dezamăgire. Cu excepjia primei piese Profl dr de Christian Zanesi muzcle mi sau părut a fi mu prea lungi (e o esetcă ac ce ar merita o analiză ma aentă) �i de un satcism structural (programatc) ce e aduce spre limita nsuporabilu lu . n p lus caracteri sca de antspecacol ine rentă (stai �i contempli diuzoarele de pe scenă). Prietenul 0., poate excesiv lea caracterizat sec Să cînji o modestă piesă pe un « Sradvariu s» cam asta ar fi .. . Zua a para �i utma. Program «n orjă» Xenakis Du păamază Mkka, Mycenae Alpha, Charisma, Bohor ş i Koos cu Marus Lăcraru (voară) Vasile Mocioc (carine) ş Anca Varolomei (violoncel). Partturi exrem de ificile dar bine «decoe» de tentajia gestulu viuoz. Seara Pour es Baenes, o pesă scrisă n 82 la comanda Fundaţe Greenpeace. Celebra Bohor ne ese prezentată cu o «fajă mai umană». Varianta originală despre care aflu de a Cosin Cazaban avea un final ce creştea n intensiae pnă a cote de menţiale Uşile săl de concert erau închise. Capcană sau poae doar sens polemic aşa cum nea obşnuit americanul John Cage?... Orc um no i snem mai norocşi Sonorităjile de final snt dimpotrivă tot mai transparene uşie sn deschise (e oae cald Î sală) fotoliile sn mo Festivalul se ncheie cu acela�i neobost Daniel Kentzy n Conceul nru xofoane de Cami lle Roy Di ncoo de semnele de ntrebare mai generae Festvalul muzici franceze a ăsat cred amprente sensbile necesare. A nvns cum era � firesc «cuturioztatea» de care vorbea (cu un alt pre) domnu Bernard Pvot • "
specao aşeaţ n ameau, depare, scăpaţ de sub con o cum a acţona n acese condţ, eedbacu ecău aco? n primu moment actori i olandezi au ncercat un fe de renezie de păcere orporaă a spaiul ui vast sub cerul i ber. Ceva mai trziu însă au real izat dificultăile tehnice ale acestei pulverizări a cutiei teatrale problemele de vizibiitate şi acus tică de contact cu pubicul de amplificare a fiecărui traiect, gest sau emoii. Au primit această punere la ncercare cu un entuziasm şi o sportivitate tipic nordice Am repetat deci două zile n plin soare şi n toiul nopii, căutînd alte souii dect a Amsterdam, mutnd unele elemente de decor renunînd a o sumedenie de nuane şi detalii n favoarea expresivităii liniei mari ncercnd să dinamizăm la maximum mişcarea scenică Ce ne po spu despe gupu ău de eau? format d in studeni de a diferite facultăi ae Uni versită ii din Amsterdam: litere medicină lingvistică geografie so cială istorie politologie. Deşi nu snt aşadar studeni ai unei academii de teatru ei nu snt totuşi nişte debutani Ca să oace ntrun spectacol trebuie să fi urmat cursurile anilor 1 şi 1 ai şco ii şi studioul ui de teatru care funcionează sub egida Universităii din Amsterdam. Selecia lor pentru un rol sau altul se face pe bază de audii i ei trebuind săşi dovedeas că aptitudinile şi o bună practică scenică. xerciiul n comun cu actorii din clasa dui Mircea Albulescu propus şi organizat de dnsul ntro după amiază a festivaluui de la Costineşti, a fost n acest sens, un foae interesant experiment pentru studenii olande zi . Posedăm la Amsterdam, pe un teren al Universităii un local propriu destinat acestor cursuri paraele cu săli de repetiie săli de balet secie audiovizuală, de film, fotografie machaj, sală de spectacol etc. Iar ca teatu universitar, avem obligaia de a prezenta două producii pe stagiune. Ce epeou ave? Un repertoriu bazat cu precădere pe l iteraturi le romanice (FR 1 francez român italian) pe care ne străduim să interpretăm ntrun sti actual experimental uneori chiar şocant, teatrul studenesc fiind după păerea mea un teatru prin exceenă angajat un teatru de avangardă Autorii aleşi au fost fie c asici «racordai» la epoca noastră (Pi randelo Sartre Racine Cocteau ltalo Svevo Diderot Paul Valry etc.) fie contemporani n sensu 1 ce m ai strict al cuvntului : autori foarte noi piese abia scrise încă nejucate ori afate la o primă traducere n olandeză A ma pus n scenă În Oanda ş ae pese dn da maug a om ână ? Da acum vreo 7 ani eaea lui Ion Bă ieşu şi n maie 989 ona şi ua Medue de Marin Sorescu plasate ntro atmosferă de univers concentraionar Revennd a Mae Vşnec, pesupun că a nva a Amsedam săş vadă pesa n ne epezenaă o scenă .. Bineneles! Lam in vita nti l a o epetiie la sfîrşitul lui martie aşezndu1 pe scaunul Spectatoruui condamnat la moarte, supunndu1 deci propriei lui agresiuni Ş cum a eacţona? xcelent Ca şi cum nar fi scr is el textul .. A urmat o conversaie foarte animată şi amicală, n engleză cu studenii olandezi, cu privire la rolurile pe care e jucau şi a circumstan ee n care a scris piesa Relativ a esena aceei discuii, mi permit să citez din textul pe care i lam cerut uterior ntru caietulprogram: « 0 masă uriaşă de spectatori primea n tăcere condamnarea la moare pe care o putere abjectă nu nceta să o perfecioneze. Condamnarea la tăcere se făcea cu o anumită perversiune, după un r itual care avea gustul spectaco ulu i, chiar dacă acest gust îşnea dintro viziune maladivă a regiei Piesa mea a luat forma u nui proces pentru că spectatori i mi se păreau n aceeaşi măsură acuzabi li ca şi regiz ori i şi actori i . Ni meni nu era abso ut i nocent. » =
a consemna ARC ERE MAR
Douăsprezece minute cu Peter Ste i n ( ntre MEDEEA şi TRO 1 ENELE) RS V aa nu ma pun de 24 de o n Ro�na penu a vedea specacou u Ande Şean, ilogia antică. P S. De fapt pentru a revedea est spectacol oga an am văzuto pentru prima dată prin 972 la Berlin Atunci am văzt vaianta originaă a acestui spectacol pus n scenă apoi de Şerban la New York la celebr teatru a Mama• Mama». RS. Cae au os aunc mpese dumneavoas despre Trilogia antică PS. ste un spectacol care m ia păcut atunci Ceea ce ma impresionat cel mai tare a fost montarea regizoral şi mai ales folosirea cu totul inedită a l imbi or clasice: atina şi greaca. Un lucru extrem de nou, special şi interesant. Cel mai tare m-a impresionat pr ima part e a ace stui spectacol, Med eea
De fapt spectacolul era extrm de original şi ·d e impresionant dovadă faptu că miI reamintesc foae bine şi acum după 2 de ani Asta demonstrează o calitate esenială a acestui spectaco fascinaia. R.S. Acum vă aaţ n Romna n caae de deco a esvauu nenaona de a azbug PS Sînt e fapt doar directorul seciu nii de teatru a
acestui festival şi am venit la Bucure şti pent ru a revedea oga
an n vederea selecionării pentru ediia de anul viitor a
festiva lul ui. Treb1 ie să vă sp un că acest festival nu este unul orga nizat p e bază de invitai i. Este u n festival de creaie, care ar o tradiie de 70 de ani Cnd mi sa propus concerea
seciunii de teatru, am acceptat lansnd ideea sponsorizării
creaiilor străine prezente n ediia de nul viitor l ată de ce că ătoresc acum: pentru a vedea o serie de spectacole şi a realiza eu nsum i această selecie Acest, hai s-i zicem , tur de orizont mi oferă posib ilitatea să mă conving personal de
valoarea speacolelor ce vor fi seecionate la ediia din '92 a festivaului de la Salzburg R. S Du pă ce a evu Medeea cede dl Trilogia antică va pacpa a edţa umoae de a abug
P S. De asta şi snt a ici a B ucureşti, pentru a veda dacă Toga ancă poate s participe la ediia de an ul viitor a festival ului. C um v-am spus, ac um 20 de an i, cnd am vă zut varianta origina lă a acestui spectacol am fost extm de impr esionat Hotărîrea finală n ceea ce priveşte pariciparea Toge ance la Sazburg o voi lua după ce voi reveda n întregime această nouă variantă a sa Ceea ce pot să vă sp un, la fina lu l primei pări a spectaco lului, este că ce pu in această parte m i s-a părut la fe l de fascinantă ca acum 20
de ani
R S Domnu ee e n c ed c de-a u ngu m u, aţ avu pos b aea să ved e ş ae s cacoe p use n
scenă de ego omân.
PS . N u pot să spu n aş cu• oaşte f oarte bin e m i şcare a teatrală din Ro mân ia Am vă z ut cteva spctacole se mn ate de Li vi u C i u le i, cîteva opere re gizate de el, am avut posib iitatea să-I c un os c pe do mn u George Ban u, secretarul ge nerl al Aso cia i ei I nterna io nal e a C ritici lor, cu care sînt bun prieten şi de a că ru i priete n ie mă sim t onorat. Am mai văz ut de-a lu ng ul tim pu u i ş i alt e cîteva spectac ole semnate de regizori r mâni , dar momentan nu pot să le n um es c Cu teatrul românesc am luat contact şi la d um ne av oastră aca să, n 1 974 cînd am fost pentru pri ma dată în Rom âni a. Vedei, deşi co ntactel e mel e c u teatru ro mâ nesc n u s înt n ic i extrem de multe şi n ici dire cte, ca să sp un aşa, din ceea ce am văzut şi am citi t am o părere ex trem de bună des pre m işcarea teatra ă din Ro-
mânia.
R. S Dup ă ce ş u, umee du mneavoasă specacoe de eau au fos Trei su ro ri ş Livada cu vişini. a ce uca
n peen?
P .S . - Ave i dreptate, ultimele mee montări teatr ale au fost T e suo n an ul 1 983 şi Lv ada c u vşn î � 1 988 Vedei:
(.
CULURA ES-EUROPEANĂ D I N N O U true, nduse alte regrupăr, n jurul altor nterese, ndeo eb poltce. , nu n ultmul rnd, graele dfcultăţ eco I A O CC I D ET U L U nomce apasă tot ma sufocant asupra veţ culturale.
DUMITRU SOlOMON
nou prle de am confrma că nu ntem gur spectator ş totodată actor a spectacolulu dezolant pe careI oferă crza cultur lam avut patcpnd, la Pas, n zlele de 29 ş 30 octombre, la o reunune nternaţonală prvnd problema transformărlor economce ş culturale dn estul Europe. Personaltăţ de marcă dn ţărle esteuropene, dntre cae unele m erau cunoscute de la o ntlnre teatrală ce a aut loc n urmă cu un an la Lmoges (Karel Kraus, dramatur cehosloac, Predrag Matveevc, esest ş crtc ugosla, omasz Lubensk scrtor ş crtc polonez), au desenat n ln asre, de un realsm crud, stuaţa cultur dn fostele on e al e totaltarmu lu. Dferenţele par tcularzează cuma, esenţa rămnnd, nsă, aceeaş Cultura acestor ţăr, care a produs alor ncomensurable, alor re prezentnd an de zle opozţa ntelectuală faţă de dctatura comustă, această ul ură dec plutete az n dervă. Lberta te, dezgheţul, ştergerea ranţelor estest nau putut da ncă un sens nou eoluţe cu lturale Dmpotrvă, şocul elbeăr a produs o zgudure dn temel a conceptelor ş practclor consttute. Publcul, altădată fdel ş generos, a ntors spatele cultur, arte, «joculu secund», spre a se lăsa captvat de jocul poltc sau spe a se abandona lupte pentru exstenţă n con dţle unu drum accdentat spre economa de paţă. Bugete le, n general secătute, ale statelor nuş ma pot ngădu susţnerea ntegală a acttăţ culturale, ar subvenţle dn surse prvate apa ntmplător ş cu greutate. Tnseş modaltăţle culturale au neoe de schmbăr, de adaptăr la un nou tp de sensbltate ş, poate, la un nou publc Insttuţle cultura le, construte pe echle structur, nu ma ot face faţă rgorlor drastce ale descentralzăr. Artşt snt derutaţ, se smt age saţ de dctatura banulu, loţ, cu alte mjloace, n lbertatea lor de exprese, n drepturle lor de propretate ntelectuală. Spectrul şomajulu, al sărăce, al degradăr morale ş fzce se arată a f dn ce n ce ma necruţător. Soldartatea pro feonală, de nterese morale, untatea de breaslă par a f ds
T n cuda aceste stuaţ sumbre, estă ncă energ neconsu mate n domenul creaţe artstce, se produc totuş deschder spectacu loase ( n caz ul teatrulu omân esc ma bucurat s ă amntesc turneele remacable ş partcpărle ncununate de ucces la festvalur nternaţonale de prestu.) Exstă, de ase menea o onţă de a reface soldartatea oamenlor de cultură, de a apăra alorle create ş dreptul la popretate asupra creaţe artstce Franţa a arătat că e dspusă a sprjn culturle esteuropene n efortul lor de a e ş d maasm. CI aude Santell , preşed ntele Socetăţ Autorlor ş Compoztorlor Dramatc (SACD), sa do edt a f un admrabl aat al cauze culturale, avetzndu pe economşt ş oamen de afacer prezen la reunune că nc o econome nu poate tră fără cultură (la care, e drept, Domnque StraussKahn, mnstru delegat pe lngă m nstrul de stat nsărcnat cu ndustra ş comerţul eteror, a replcat cu eleanţă franţuzească: dar nc cultura nu restă fără econome . ) Domnul Claud Santell, mpreună cu domn Hubert Aster, delegat eneral al Socetăţ Autorlo ş Compoztorlor Dramatc, ş Paul abet, drector al Fundaţe Beaumarchas, au coordonat Atelerul 6 Cultură ş comuncaţe» dn cadrul reunun de la Pars ş au redactat un document fnal n care se orbeşte despre modaltăţle prac tce de apăare a deptulu moral al autorlor asupra opere lor, despre crearea unor conenţ culturale europene, despe crearea unu fond cultural al Europe, despre oblgaţa gu ernelor europene de a sprjn cultura. n document lucd, solemn, mportant De care ar trebu (ş a trebu) să se ţnă seama. Dar, vorba lu Ramond Barre, fost prmmnstru al Franţe, care a luat cuvntul n şednţa de nchdere a reu n un, ngurul prncpu valabl rămne ajutăte sngur, ca să poţ f aju tat». Valabl att pentru economle ct ş pentru culturle esteuropene. Este ş sngura concluze raonală asupra soae cultur trebue să năţăm a ne ajuta sngu, să nu aşteptăm mracole ş lacrm mnsterale sau occdentale, c să facem n aşa fel nct, unţ ş soldar, să ăzbm prn cstud. Cultura noastră mertă acest efort conjugat al ntelectualtăţ •
n uimu 1mp am avu mue a e peocup , cae mau îm piedica, să icem, să eau popiuis. De ap, în uimu mp mam ocupa oae mu de secia de eau a esivauui de a Sazbug. Şi încă ei ani de acum înaine mă voi ocupa numai de ace esiva. Deci, pînă în 1 994 impu meu va i consaca în cea mai mae pae acesui esiva. viden că am nenumăae poiee în maeie de eau. Mai geu ese cu impu. Miam popus să ac un speaco pe eu ui G e, Faust Un speaco a cae mă gîndesc de oae mu imp şi cae îmi va ua mu imp enu el îmi oesc ă pun în scenă eu inega Miam popus ca specacou să duee cinci sei. cum mă peupă şi egia de opeă. m mona Peleas ş Melsanda a opea din Cadi m aes De bussy penu mi sa pău eem de poivi penu acea saă şi ace pubc şi am avu noocu să am ca diio pe iee Boue S Snte ceea c se numeşte un regzor «ncod» Veţ f ş un dreor ncomod la festalul de la Salzbur . S. Nu ced că adecivu incomod» aaşa mie n i nee& mi se mai poiveşe şi acum. Cînd eam mai înă, eam oae ena să iu şi să ămîn încăpăîna şi ebabaiv. cum, a 54 d ani, nu mai manies aceaşi inees penu acese aui ae pesonaiăii mee Şi peocupăie mee sau imba, eviden, odaă cu vîsa şi cu epeiena. eocupaea mea acum ese de a menine viu ineesu penu eau şi de a menine vii vecie iii ae eauui, avnd în veee că eau ese, după cum şii, una di ne· cee mai ă ăa e e ve�i ome ae
desci p an să men i nem vii a i i• e sa e, dem, ponind de a ee, noi diecii, noi căi de maniesae a acesei ae ăeea mea şi ced că nu numai a mea ese că, acum, a aces sîşi de seco 20, nici o aă aă nu poae să acă ceea ce omee eauui anic po ace penu umea de azi mai aes agedia anică maginaivă că ome de eau veci de cîeva mii de ani se adeeaă minio uno oameni din secou 20 şi căuai să neegei c de acua, c de nean, cî de semniicaiv ese eau anic penu oamenii umii de asăi Deci epe, ceea ce mă ineesează acum ese să menin vii adiiie eaae ăă îndoiaă iind pemanen peocupa şi de spiiu novao n aceasă aă cae nu oae, însă să nu pece de a adiie Cam aceaa ese peocupaea mea ca dieo a esivauui de a Sazbug, paae cu aceea de a aăua cee mai bune spacoe, cei mai buni aoi, cei mai buni egizoi n cadu acesui esiva, ocmai penu a aăa ce poae ace eau în iee noae Mă ineeseaă oae mu, acum, ceaiie eaae din ăie eseuopene, o zonă de eau eem de ineesană o zonă cu esuse inimaginabie în aceasă maeie De aceea voi acoda un oc apae în cadu eivauui de a Sazbug ceaiio eaae din ie eseuopene Şi nu înîmpăo usi!, cae gă duieşe aces esiva şi ae căei adiii n egăuie cu su nu mai ebuie eevae, va pimi începînd cu ediia din '92 a acesui esiva oae mu e u eaae d in esu opei.
n
A
SĂRBĂORI MOARE
e decembrie 990 Tadeusz Kantor murea a Cracvia în vî rstă de 75 de a ni n noa ptea prede ntă fu se se prezent a repetijia cu costume a ultimei sale piese Az e zua ea. La Festvau de teatru de la Ednburgh (august 99 ) trupa sa C ricot pun ea în scenă p ie exact n orma n care Kantor o lăsase sngurul detalu schimbat: scaunu dramaturgulu acuma gol n actu întîi spectatorii ntră în sală: ceea ce văd pe scenă este ceea ce Kantor a numt «Camera săracă a magnaje» «Umbra Autorului» doarme pe pat Pe os sînt 1 «Ambalae» ambaae umane Două rame se privesc ajă în ajă ntruna « Autoportretu Autorul u » în ceaaltă « In anta lui Veâzquez» Autorul începe să povesteaă: vocea este a lui Tadeusz Kantor însuş în timp ce reflectarea sa din tabou nu face decît i imite gesturle să mimeze cuvntee pe care El le rosteşte Prins de bejia mitajiei Autoportretul alunecă din ramă: pragul dintre umea luzie ş cea a Reaităji este astfe călcat Dar actu său nu are nmic dintrun mira co; este un simplu act de crc o maimujăreaă ce inspră miă. Iar consecinele une asemenea maimujărei snt enorme: «N men i nu poate părăsi ra ma nepedepsit» Scena se umple de personae Cei Morţi Fata Sărmană Tata Mama UnchiulMuzcant Preotu Smeitana din Wielopo e toji şi fac aparja pe Uşa din spatele scenei în timp ce Femeia de serviciu/Crticul apare aducînd o Masă de undeva dn dreapta a ne spune ce se sărbătoreşte acolo Ş vhea otografe de famil ie prind e viajă e ste o aniversare cu toasturi şi toate acee mărunte patetice (şi comice) temenee în aja Tradijiei n pli nă sărbătorire un Băiat care vinde z are an unjă izbucnirea Războuui: ştim acum momentul temporal în care se pasează acjiun ea este începutul primuui război monda Camera săracă a maginajiei se transformă întrun Cîmp de uptă In fanta îşi părăseşte rama n care a stat Este începutul celei mai copleşitoare metamorfoze teatrale o transmogrficare inală ş deintivă căci atinge moartea Kantor sa ucat cu Tim pu cu storia urmărndue pînă n acel punct de dncolo de exstenjă imagnea ultimuui act a p iesei (a şaseea) în care totu încremeneşte la umătatea unui gest Ce se poate une despre o asemenea experienţă (unică din cîte cunosc) decît că ne face să simjim mai acut decît în cazu oricărei alte arte (poate pentru că este mai directă aşadar mai Patetică) că aşa cum spunea Kantor însuş «arta nu trebuie să îngriească societatea arta ar trebu să fie ma degrabă o otravă» ? Acest Nebun (dar Nebun cu «n» mare precum Sade Artaud sau Beuys) care nu dorea atceva decît ca « pub icu l să fie răscolit in terior Să ie n stare de comojie R ăsc oit nu doar estetic ci ca pe pra gul morjii» Ce altceva poate să însemne lupta nebunească (adcă sublimă) cu formele cu fenomenee de scleroză de orce fel · (pshic ş estetic) cu înghejarea •în «avangardisme» ca re ademenind libertăjie aung să e nchidă în dogme şi în ultimă instanjă cu «Lbertatea» însăş cum o afirmă cu superbă vehemenjă în acelaşi extraordinar nterviu luat de Guy Scarpetta în La Re du Jeu, şi din care am ctat. ? Este un ucru atît de clar că omul acesta Kantor nu avea nic o «rejetă» pentru a face teatru pe care a făcut (trupa sa Cricot formată dn artişt scriitori oameni de cultură pre teni deai ăi aşadar aori neprofesioniş subiniere ne cesară a luat injă în 1 955) că e nu era Grotowsk · (pe care l striveşte sub roni în intervul mai sus amintit) şi
@
·
TEATRULUI
suprema ronie nu dorea cîtuşi de pujin să fie ! că l Tadeusz Kantor era în pri mu rînd pictor un pictor genia care a înjeles că se poate merge şi dincolo de rama taoului - acea ramă obsedantă dn u ltima sa piesă ! Şi expl că ' tot el de ce «A să vezi î spune e lu i Scar petta în spectacoul meu viitor feul în care e tratată iluza Pe enă există o «ramă» de tablou iar în această «ramă» apar per sonaee actori ca figuri e d ntrun tablou Iar eu picto rul stau în aja acestui tabou şi n cerc să e stăpînes c Dar de cum slăbesc controu l el e se răzbună ac ce e trece prin cap es dn tabou m se opun E un raport de forjă ( ) Apar antomele prieten lor me d ispăruj Doi mar p ctor cu care am fost prieten Maria Jarema ş Jonas tern ( ) De fapt este o pesă n care vo foosi şi tot soiul de amntiri o fres a întreg peroade storce ar în mo poetc ca o memorie ce n u se lasă stăpn tă otul va f centrat pe m ine, după cum indică titu Astăz i e an iver r ea . Recaptulez fac un bianj» Tăra ui Kantor de a investiga dar ce spun e a dseca ceva atît de profund atît de ntim precum memoria nu ntîneşte nici o clipă vreun discurs cunoscut: el reinventea ză agresat fiind şi agrsînd a rîndu ui Istoria impul însuş pentru smplul şi derizoriul fapt că el însuş prin tuşa pe care o aşterne pe pînză cu mîna jinînd penelul ee o părticcă a aceste I stori că oricît ar răzvrăt nu poate fi decît n sau n afara rame nc odată absent ajă de ea Şi atunc cei ma rămne de ăcut dect aşa cum ne dă de înjeles în această u timă pie ultimă aniversare să ce ebreze un spectaco fastuos enorm nenarabil care să în semne moartea teatrului? A unui teatru devenit sinonim al unei anume «deprinder» a unui anume confort (« cred că publicul n galeri n teatre sa obişnuit cu tot ncă de la început în opera mea eu nu am conceput arta ca o im ag ne a viejii ci ca un răspuns dat viejii văd aici acum tot soiu de forme de teatru d cinema de teratură ce doresc să dea în mod narativ o «imagine» a epoc comuniste Nu ştiu poate că e necesar după imagini e m ncinoase pe care eam înghijt dar pentu mne nu e ce�a ce înjeleg prin «artă» . E o narajiune iar eu sînt împotriva narajiu nii ») Nicicînd probabil în acest secol dilema creatorului nu a fost du mai aproape de limta aporiei cu atît mai mult în teatru care, prin natura lu vehiculează «trafchează» I maginicumPathos Exstă desigur excepj Beckett de pl dă Dar a e nu există pathos A păstra pathosu dar în absenja I magin i iată o întreprindere nebuneaă a ucide brusc suveran chiar sub ochi specatorior, I l u z ia este ceea ce a făcut Kantor prin acestă piesă a invitat publcu (pardon Pub cul ca parte din spectacol) a moartea teatruui Este un paradox de mn de Ci oran şi a făcuto cu o vouptate a Jocuui demnă de un Nabokov: cu sngura deosebire că de această dată pentru utima dată scaunu creatoruui rămîne gol Acest spectaco niciodată nu va mai putea i repetat «Ouelle rrie», comentează Fata sărmană în actu al patruea observînd haosul din cameră după ce Gloata trecuse pe acolo) AX O ŞRA • Pasajele continnd onvo rb rea u Tadesz K anor a fos rade de Bogdan Gh J a apăr n qConrapn» nr. 32 1990.
47
CRISTINA DUMITRESCU
CULTURA
ŞI
SCARA Dl N CHAM BORD a nceputul unii noiembie, la Belin a avut loc o euniune intenaţională la cae au paticipat apoximativ o sută de oa men i de ată sciitoi, egizo i, actoi, dansatoi, cineaş ti, pictoi, muzicieni, fotogafi, citici, ziaişti etc. din mai ăi ale Euoi, Aficii, Asiei şi Ameicii. Reuniu nea, iniţiată şi oganiată de Etats Gnaux de la Cultue, şia popus să discute poblemele (numeoase, complicate, uneoi gave) izvote din impactul cultuii, al atei cu con ăie de odin economic, financia. nainte de a ne fei la punctele de vedee expimate În cusul dezbateilo se uvine Însă a da cteva infomaţii despe foul oganiza' destul de puin sau deloc cunoscut pînă acum oamenilo teatu omâni. Gnrax de a Cuure (Stăile geneale ale cultuii spiitualseioasă timitee la istoie, la Revoluţia Fanceză) sau născut dinto îngijoae a oamenilo de ată faţă de un peicol tot mai accentuat În ultimii ani: mecantiizaa cultuii, înscieea ei în mecanismul du al economiei de piaţă căuia nui poate ezista dect făcînd nesfîşite concesii cobond meeu şi meeu nivelul exigenei atistice, asimiînduşi ceaia cu o maă ca oicae alta. Etats Gnaux au luat fiinţă n 1987 în Fanţa. Ca şi n 1789, la celeba Adunae a Statelo Geneale ce a constituit peludiul Revoluiei Fanceze, sa adoptat o declaaţie. Nu «a deptuilo omului şi ale cetăţeanului», d această dată, ci «Declaaţia Dptuilo Cultuii». Coodonaele ei: Pais, 1 7 iunie 1987 Thâte de Pais. Deviza adoptată un citat dinto mai vec he sciee a cineas tuui fancez Macel LHe bie <
cu să zcem ,33% erau preocupaţ de lbeaea creaţe. Nu sa orb nu sa puu orb odeauna <a obec». Era fresc ca scrorul ugosla Mle Pesorda să lanseze un apel dspera opne publce mondale pror la războul cl dn ara sa; ar f fos mpobl ca aş dn fosele ăr comunse să nu renă mereu obsedan la condţle nfrmzane în care au ră ş au crea mp de ma bne de paru decen cum ar f puu dramaurgul Jean Meellus dn Ha să nu se refere la cenzură ş la închsor polce or bdellaf Laab scror marocan să omă în nerenţa sa mplcaţle maerale ş spruale ale colonalsmu lu? Temele cuprnse în programul păr erau re: «Culură fondur publce fondur prae» «Europa denăţ ş cooperăr culurale» «rş ş publc». Temele cu prnse de dscuţ sîn greu de număra ele se eau se dezolau erau înlocu � de alele pe măsură ce erau înfăţşae experenţe dfere dec preocupăr ş proece dfere. O calae a dezbaerlor a consa după părerea mea ocma în aceasă dersae nu doar de opn c ş de obece concree. Vorbor «sau despărţ» adesea înîlnn duse însă mereu n dornţa n nădejdea n responsabl aea decs asumaă de a ajua culura «ă scape cu aţă» cum spune deza adopaă de Eas G!raux Nu e de mrare dec că n cunul său de nchde re Jack Rale sa refer la dscuţle puae făcînd apel la o meaforă scara caselulu dn Chambord. E o scară famoasă desenaă spun e legenda de Leonardo da Vn penru unul dnre cele ma mar ş ma frumoase dnre caselele de pe Valea Loare Ea poae f urcaă n acelaş mp de două persoane care nu se ăd una pe cealală penru că de la parer pornesc două sprale cu pe răsuce n jurul aceluaş ax dar ale căror rasee sîn asfel concepe nc nu exsă punce de nersecare. junse sus cele două persoane r�c sau crezu sngure se descoperă cu surprdere faţă n faţă. Plecae din aceaşi punct au ajuns pe că dfere (sau aparen dfere) n aceaş punct. Ma sus cu cea eaje •
BUJAR SKENDAJ: (redactor-şef al revistei «Drama şi teatrul» din Albania) «Dramele vieii au fost mai tra gice dect dramele teatrului, - Se poate vorbi e o rad .a n cutura a· ne
Da am ăuta pune d eeină pentu tecutu tea tuui abane a tebui s evocm nu o tadiie ci o stea singuati ste voba despe tou de taie euopeană aimosu Aende Moissi De enomen izoat e onstituie pentu noi un e speia tadiie A tebuit s treaă mu t timp pn d putem distinge ceva d o autentic vaoae atistică n teatu abane. eioada anio '70 este peioada cnd teatu euşeşts eaizeze un diaog activ u pubicu cnd se măsoaă cu capodopeee amatugiei univesae şi n aceaşi timp desoper vaoi sce ie eae egizoi şi atoi de omaie euopenă Aceasta este peioada cnd teatu peia un oc de unte n cutua şi ata abane. Aceasta este peioada cnd pe scena teatuui abanez n aaă de şoaa ui Stanisavsi apa şi ate coi mai apopiate n timp şi n spaiu Din nenoocie aeasta este şi peioada nd toae aceste eu tate şi toate aceste speane se sting nto noapte de goaă n miocu ueteor omuniştio otodocşi. Cu iueaa ugeuui scena se nsnează Actoii şi egioii snt ibii de peeii ei ai ncisoi o saa amueşte teatu se năbuş se taie ramuie i se scurează tunciu. Dama ee nun' este inteis anatemiat autou ei este condamnat egizoii taentai de cutu e uopeană, Miaao uaasi i Kutim Spaivogi după ce snt diseditai snt ncişi eatu temu sub biiu ditatuii Şi această situaie a duat 1 5 ani . - Da spre rul de asz ce ne putef spune
Acum teatu este des uiat at i aid A iedu ve
•
cait_ i puteea de inepetae proundă Scena a pie dut fameul. Dama a devenit ilustativ Intepetaea se simplifi, ia egia înto stae de degadae nemaintnit în eatru abane se ocup numai u puneea mecanic n scenă a textulu i dramati Teatrul este tra umatizat. Cu toate aestea se poate vorbi despe un nuceu nc viabi ii n anii ei i ai dictatwii nau lipsit de pe senă notele de riti mai a ades aspeteo ntunecate ae vieii Cteva agmente de damă teva pesonae au devăuit staea anic a omuui sub diatu au ipsit eoii mntai de dieme i anie ti, ba ch;ar i de intenia ·de a nfrunta ru din societ• te otuş d*ee din i au ost mut mai putenie dect dra mele din tatru Nu numa nainte, dar 'i acum, şi nu n umai n 'ia c oiunde tf nu se poate ace un ponostic asupa teatuui n g· neral, asupra v iitorului su, deşi avem un mare număr de atori taentai Poate aesta a fost motiul ae a deteminat publiul d nu se ndepăteze de teatu nici cia n ani i cnd poducia teataă a ost oate sab Atoi a obet denia dicim Gep Eva Aliaj Hadi Roi Buja Lao et au realizat oluri de neuitat. pşind imitee tetuui scis ei au apoundat personajele şi au nfişat complexitatea vieii omeneşti deci au redat drama nescris a om ul ui, ucru pe care cenzura comunit nul pemitea Aest fel de a obi al atorilo este o comuniare tainică sugern d lucruri ce nu pot fi spuse pe şleau. Se interpretează ceea ce nu trebuie spus, dar n gener-, n statee totaitae inteeseaă eea e ee inteis Acum se spe nto enviee a teatu ui a bane Această enviee depinde n specia de apttudinie egioio. Dr, deoamdată, a no i regia este săra Ji îndoieniă, rareor putnd fi numită egie atistiă popiuis. Oium nu ne piedem speanee. V HNCU
PERIPLU
ISRAELIAN
ece zie în umea tearului israelian presupun o acumulare de emoii duse pînă la uimire srae ul e o ară în care semnele de exclamaie se înîlnesc la ot pasul: minunea rentoarcerii unui popor la solu său după milenii de peregrinări minunea economică cea a alungării deşetuui cea a fluxului uman atît de divers reclamînduse de la aceeaşi rădăcină etnică; universu lingvistic aît de bogat (pe lîngă ebraică se vorbeşte curent idiş ruseşte şi în ate treipatru limbi euro pene) tensiunea pol itică aproape coninuă dramaismul evolu ii or mi litare toate acestea alcătuiesc un mare spectacol . Efortu localnicilor de a tempera şi normaiza coidianul de a face din Israe o ară asemenea oricărei democraii vesteuropene are de asemenea o încărc?tură dramatic . Prog amat şi impreviz ib iă în acelaşi timp realitatea raelian a este ŞI pa de umor. n repertoriile teatreor nu abundă comediile poate şi din acest motiv viaa străzii e saturată de ele iar tearul vrea ca pretutindeni să ofere şi altceva. Afişu l specto le or din TelAviv e dominat (sîntem în vara 1 99 stagiu nea nu se închide aici niciodaă I sraelu l fiind o ară turi stică prin excelenă ) de succese mai vechi Menajeria de sc de Tennesee Wil iams imbatabi ul Asenc şi ne veche Drag mncnoule şi ale titluri care pentru un spectator din România nu mai sînt de mult «noutăi»Dar să fim drepi şi cu umorul acesta e preferatu publicului dar în forma sa expozivă burlescă aşa cum e în scuta comedie a iran zuui Sean O'Case S-a sfr cum a începu, un memorab succes de cassă. Directoru aisic al «Habe (eatrul Na ţiona) dl Shmuel O e ede în aceste succese garanţoa idităjii financiare a instituţiei p � care o c nduce. L� «Habima» se oacă zilnic în cele re sali (cea mca proectaa
m r,
în formulă de «atelier>> se numeşte aici «pivniă») cu cassa închisă. Teatrul se autofinanjează în proporţie de 60%, dar nu ştim dacă eleganul resaurant de l a arter nu co tribuie _ şi el la asigurarea veniurior. Ca Ş traJee publicalor ca şi salariie ca şi subvenţiile de la stat resursele fancare reprezintă un subiect ocoli cu o decenjă greu de înel es. Să fie vorba de o simplă sensibi litate sau de u n «secret» bne z Secrete sînt şi resur sele Acad eme de teatru «Bet Zv » din Rama Gan una di n cele şase şco i superioare de ară teatraă ale jăr i Domnu Gary Bilu reorul aceseia obine parese credite însemnate de la instituţii guvernamentae şi paiculare din moment ce îşi exinde şi în acest an activitatea consruind spajii noi pentru sălile de studiu şi am iorîndue pe cele existente. De alfe există un cult obsesv al perfecţiuni i săl ilo r de spectacol. «Ha ima» e o m că bi uter e din acest punc de vedere Filarmonca condusa de Zubn Mehta de asemeni. Un confor excepiona oferă earul «Ha cameri» din TeAviv. Teatrul «Han>> din Ierusalim funcionnd între zidurile unui foare vechi han turcesc e de un pitoresc inegaabil n srael. Modernu Municipal din Haifa este un vis de in im itate şi de funcţiona litate. La Zi chron acov o m ică locaitate din nordul jării sa deschis o sală de teatru de 400 de ocuri (construcie fin anţată de Hi sadruth Co nfedera a generală a sindicaeor) ce se inegrează fără xagerare proiectelor arhiecturale şi teh nice al e secolul u vtor . Mărurisim că numeroaselor impres ale acestu s e riplu li sa suprapus interesul pentru viaja oamenilor de eatru din România stabiiţ în srael. Nu sînt mulji dar prezena or ese remarcabilă... Am văzut la Haifa piesa lui Eduardo De Filippo Smbt, dumnc şi un în regia u Oded Cotl r şi scenografia Fridei Saham Deş era o seara oarecar dn cursu săptămînii incinta eatruu era pla de un pubic re rpreta cu ha cetiv şi binevoitor. Spectacolul sold e nt şi înfruntă cu brio comparaţiile cu filmu insprat de aceeaş piesă şi avndui ca proagonişti pe Sophia Loren Mastroann şi Sordi Rol urile prin cipale sîn susţinute de Hana Roth usuf Abuadzi printre parteneri iam recunoscut pe Consantn Ana to şi pe Alex. Munte cu virtuile or ce in de o vche ŞI serioasă tradiie de teatru. Ei au dat reprezentaje n consens cu ceila lţi i nterprei cu loare forjă şi cetitudinea cl ară a lucrului bine făcut. Moscu Alcalay ese unul dintre actorii de bază ai «Habimei>>. E păsrează multe amintiri despre viaja teatraă din România are aici muji prieteni. n Rozina Cambos (de asemenea la «Habima>>) recunoaştem temperamentul actriţei care a srălucit ca un meteor n teatrul românesc al anilor '70 Ea îndreptăţeşe şi acum încrederea investită în vocaia ei de maeşrii scenei noastre şi de publicul românesc c re a ncuraato încă de l a pri mii paşi în această spinoasă profese Cu Gheorghe Miletineanu neam întîlnit la «Beit vi» unde este profesor. El vorbeşte cu pasiune despre presgul şco. «Beit Zvi>> e o carte de viziă a bunei pregăiri profesionale Selecjia individuală a candidaţilor este severă iar lucrările dramaice în care sudenţii sînt chemaji săşi încerce forjele şi ale căror afişe sînt răspîndite în incinta in itujie evocă prin ee nsele crieriile nate ale condu e şco. n cele zece zile de recunoaştere pe teoul tearulu i sraeli an agenda cu nume de prieteni sa îmbogăţit substanţial. Nui putem aminti pe toji dar cel pujin două nume răm n ca piloni ai unei trainice punji pe care sar putea crcula n viitor Unul e Daniel Alter energicu director a tearulu «Han ». Dacă el dejin e un vocabula r de cîteva cuvine româneşti care amintesc de originea bucureşteană a părinţior săi ltzhak Bareket un veteran al breslei actorior se rosteşte fără cusur în imba lui Caragiae. El şia descoperit vocaia şi a debut t în preama unor mari actori români. n cele peste pat u decen acum de cnd se afă în Is rael a ucat pe toate scenele ja este secretarul departamenului de teatru a Histadruthului Ascultîndu! fermecat de nebănuitele lui resurse de umor Ş neepciune am nees care este temeiul de existenţă al teatruui israeian: spirituaiaea unei ări care speră şi crede în miracole. C. AC
.
{
�
!
In gne: Academia de artă teatrală «Beit Zvi>>: o oră de curs cu viitori actori
n fecare lună Par su scu pă ciczec de spectacoe c sice � ecasce produse de servcul pubc şi e teatrele partculare. noiembrie dacă ar f să facem un bi lanj foarte provi zor u şi ecesarmente su biec tiv vom reine mai aes tre piese cel p ujn d itre aceea care se păstrează pe af� (atee au o viajă atît de scurtă!). Prima Buctrie şi dependinţe, a Teatru «La Bruyre» e scsa şi ucată de doi actori Ags aui � JeanPierre Bacr nconuraj de tre parteer. Este reprezentarea unu dneu văzut dinspre bucătărie. Povestea în sne prim rea unui vechi preten deveit vedetă de teeviziune �i pe care toj î li ngu�esc în mod osic u aunge la oi decît î ecour în mci povestr refractate. Totu e corect secret îvălut de tăcere. Rsul e parcă suspendat comeda parcă ferită de aunecări comic. Piesa pare făgăduită uui mare succes ceea ce este un adevărat eveniment pentru u ceput de stagiue care se anunja curaos (pujin casic mai multe descoperiri decît în anii precedeji) dar care se văde�te de zamăgitor. Cea de doua Tiu şi Camera la OdonThâtre de 'Europe este o piesă a gemanului Botho Strauss adaptată de Miche Vinaver ş pusă în scenă de Patrce Chreau Acesta dn urmă nu mai făcuse rege de do ani îcoace �i toată lumea î a�tepta la cotitură. Chreau a uat bi ne curba de�i spectacolu nu este epoca. Piesa araune complicată � parjial fragmentată a cărei persoa e ma degrabă un apartamet decît oameni ce se n tnesc î el nu se pretează manierei nemăsurate care e aceea a mareui Chreau. Ceea ce a căutat el aci este eviden o nouă modernitate acel imba care ar defii anii 90 � cărua nimei nu �tie de fapt săi exprime formula. Oare acest abirint de scene somptuos detalate şi parcurse să fie modernitatea? Sar părea că în text există prea mue artifcii Dar spectacolul nu e dn această cauză mai puţ
tulburător a fel ca acele ntniri ce par să u aibă o însemnătate şi care nu ncetează săi bîtuie memora. Maree Chreau are de astă dată simju atinger u�oare a fiinjeor �i în p us se amuză şi şte să ne facă să rîdem de comportamen tul personaelor mascu e. Chreau făcînduşi publc u să rîdă iată noutatea A vrut să concureze montarea aceleaşi pie se realizată de prieteul său Luc Bondy a Schaubhne dn Berlin . N u putem să comparăm dar spectac6ul franuzesc este foarte frumos: înscris întrun decor de Rchard Peduzzi decor a cărui uditate nu e cotrazisă dect de o mare coloaă din care parvine vocea înregstrată a lu Jeanne Moreau Modernitate înseamă poate pur �i smpu actrja care «btuie» ce ma be acest apartamet Aouk Grberg Pe Anouk înainte ca fimul ( Mu lusc vaf) să puă stăpînire pe ea am văzuto crescnd de la o piesă a alta ndurerată şi rîzătoare cu vocea ei de voar ă ce cîntă ��i opreşte suspine le a umătate cu prezena ei tadră ce se şterge pentru a se impune ma decisiv ea este aici mai mut ca oricnd o actrijă de excepjie în acest parcurs labirtic al unei femei căreia autorul îi rescrie povestea în faja noastră schimbîndui episoadele viejii du pă propria l ui fantezie oprind piesa din mers pentru a o face să eîceapă dtrun punct compet opus aceuia pe care îl văzusem. Cea dea treia piesă e montată de un at mare regizor Jorge ave l care a rel uat a Thâtre National de la Co li ne spectacolul ce a deschi s în 991 festivalul de la Avigon Codii brbe de Val el cl n. n Span a (ude a fost de curnd prezentat) şi în Franja se redescoperă acest textfuvu pe care autorul spaol a scrs la îceputul secouui ş care este un fe de roma diaogat. Pnă acum nimeni u a îndrăzn t să puă scenă. versiunea franceză a u i Armando Llamas durează �ase ore �i povesteşte cu o uxurianjă nebună viaja uui seior din Galicia sfrşituui de seco XIX, care impune u ug terbil supu�ilor săi şi care apoi se purifică aungînd să trăiască petru cei săraci ş să moară sub ovitu re propriil or s co Laveli are simju frescei. ntro vastă arie despuită de cuoare ocru cu margnie înăljate prin care actori ntră ce mai adesea el a compus un fe de auto sacramenta al erei moderne alternînd sceele lpste de efecte cu exploziile baroce. Dstrbujia e mnuată: Deise Gence Miche Aumont Maria Casars Jeanuenti Châteain ş o remarcabiă debutantă cu n ume celebr u sabe Karaa. Cît despre noi autori ale căror pese sînt ucate mai pujin timp două nume trebuie citate n primul rnd: Vare Novarina mare maestru al limbauu a că ru utimă piesă Eu sînt, la Thâtre de la Bast e este totodată un act de dis perare şi o veselă sărbătoare a cuvîntulu �i a ltaniilor de termen nventaji şi LousChares Siracq care tot a Thâtre de a Bastille î tripticu său Leo K atz şi operele sae renventează tea tru n epsoade făcînd să se succeadă trei aventuri ale personauui un amărît care dă mereu greş în tot ce între prinde şi ae cărui vorbe au un fel de buresc metafizc De mut un autor francez u nea mai făcut părtaş a un asemenea simţ al daloului .. . (n române�te de A.G)
ALICE GEORGESCU
«BRASIL, I
. . .
A vedea penru a reia sau a para oară un specacol de earu (bun) e un lucru păcu A asista la un specacol românesc uca în srăinăae e un lucru ineresan (penru mine, şi nou) şi mşcăor înrun fe anume, greu de expica A consaa că are succes e un ucru şi agreab ş emoţionan, ş sauar penru senimenul de mîndrie naţională cărua din păca e nu se oferă char deseor ocaza să se manifese Dar a căăor 1 7 ore cu av onu l, raversînd Sahara ş Oceanu Alanc şi a sa 1 zi e înrun oraş d in ceaaă e isferă fără să vez vorbnd despre earu alceva decî specacoe pe ca re le şiai aproape pe de ros deacasă ese (ş nu m se pare de neînţeles) un lucru ce puţin frusran laă de ce la ca pău cîorva zie în care aciviaea cu uraă braziiană mi se înfăjişase excusiv sub forma programeor deoc «zdroboa re» ae ceor şape canae de elevizune ce se recepţionează la Sao Pauo, am ho ărî precum Mohamed să mă duc eu la «mune» căc i alminer acesa risca să ră mînă penru odeauna necunoscu Ş a începu prn a aaca cel ma îna psc vz bl la momenul da, anume pe domnul Joao Cnddo Gavao, direcoru Benae, cric de ară (înro vreme şi cric de earu) ş edior al unei frumoase revse de plască Ascensunea na fos uşoară dar după un număr de inssenţe am zbui să objin un inerviu laă După cîte ştiu, ceă ediţie B ie nlei este pim l ce pticipă �i sc tcoe de tetu, in ţitivă ce vă pţine De ce ţi es tocm tetrul!
De fap, Bienala avea şi prin anii '50 o secjiune de earu care nu cuprindea însă decî expoziţi de scenogra fe aoi sa renunja a ea Am încerca să o reacivez ş să o amplifc acum doi ani cînd am inva rei rupe srăine şi şape braziiene Anul acesa hoărîsem să aducem a Bienală oae arele şi formele de creaje care se adresează ochiul ui ; ur ma să fie şi o secţiune de film, una de modă şi aşa mai depate Nu cred că e bi ne ca aele să fie separae e e rebuie să conlucreze Din păcae a mule am fos nevoiji să renu nţăm Paradoxa earu a fos ma uşor de adus Cum ţ juns să nvHi cee două trupe romne�t!
Anu recu, la un congres inu a isabona am înîlni un criic român care mia vorb despre specacou lui Andrei Şerban şi astfe lam « redescoperi» pe Şerba pe care îl şiam mai de mu, de cînd lucr a în Saele Un ie Aşa că am veni penru cinci zi e în România, u nde am vă zu Tilog Aci mi sa vorbi şi despre Tearul «Buandra» Am invia cele două eare, dar erau probeme cu ranspor u Aoi am fos anunja că în aceasă privinţă ucruri le sau arana Şerban a ve ni la Sao Paulo încă dn ianuarie a văzu mai mule spajii de oc şi a ales ce a
»
(11)
soco că i se poriveşe Despre «Buan dra» nam mai avu nc o şire am rms mai mule faxur a Mnserul Culur dn Bucureş, dar nam prmi nci un răs puns aşa încî am crezu că au renunţa Aba cu puţin mp n urmă am prm un eefon de a Pars (? nn ) prn care am afa că ouşi vor ven Numai că acum nu pueam să e dăm a spajiu decî acesa L Bucureşti Hame ăt cu totul lel decît ic!
Eviden sala deaci a fos cu ou nadecvaă dar Orcum , eu mă bucu r că au ve ni a mbee eare aşa s e poae vedea mai bi ne cî de divers şi de boga e earu romnesc Modul de a face earu a «Bu andre» nu e prea obşnui penru spec oru brazan e un ip e earu de uanje, de fineţe, pe cînd publicu nosru e sensib mai mul la ceea ce se adresează simţurior decî la ceea ce se adresează nelecuui D r cu m e tetul bziin! Cel pu ţin, n montul de faă
· Acum e înro fază de căuare Dup ă mulţ ani de dicaură (Brazla a avu pîă nu demul guvern miar, nn oameii de earu sîn dezorienaţi nu mai şiu ce să facă naine era desul de smpu lup au cu cenzura Dar acum? nane duş manu era cunoscu şi se lupau cu el Acum rebuie să coboare î e înşişi să caue duşmanu ş asa e mu ma greu De pidă oaă umea era convinsă că acum vor apărea o mu ţime de piese care nu puuseră fi ucae ba nici char scrise în impu dicaurii, însă na apăru nmic Mai rs e că u n i auori au încea să scre şi erau bun i ( Uluoarea ase mănare dinre Braziia şi România şi nu doar în ce priveşe earu o des copeream cei aflaji acoo, zi de zi nn Acu m se încearcă un fel de înoarce re a originie earului brazilian mai aes în zona specacolului E un earu de �p aparte de carnava cae se oacă îndeob şe nrun spaju circuar ncepe cu ele mene comice clovni ec şi coninuă în onaiae de damă Ese foare ne resan dar din păcae sîn prbleme cu acorii care prefeă să lucreze penru e levizune unde cîştigă mai bne Foate pujini lucrează în eare Mai degrabă în cooperaive, dar apoi o a eevziune fug (Sună elefonul OI. Galvao răspunde pare mira, conraria pronunjă cîeva ne gaţi la rînd apoi acoperind microfonu căre mine: «E chiar eleviziunea canalu ,Gobo" firmă seroasă produce ş Ness n.n dumneavoasră şţi ceva despre re acori de la Najonal care nu mai vor să se înoarcă n România? Vor o confrmare ca să dea şirea pe pos» «Nu şu nimc zic şi nici nu cred că e adevăra» «Asa leam spus şi eu dar nsisă!» OI. Galvao ma eme răspica cîeva negaţ şi închide « Ca să vezi ocma
cînd vorbeam de ei!» Şirea a fos difuzaă două zle ma îrzu Nu era adevăraă Dar n Bucureşi avea oc «Mneriada» epsodul 4 ... ) - Snt mute compn i independente n Bzili! - ote companiie răiesc din banii or Acum cîva imp a exisa o ege prvnd subvenţiie care permea să se dea ceva ban de la buge penru earu dar acum legea sa schimba ar de vreo do an siuajia e crică Ex isă paru compani de bale care capăă subvenţi dar ea ree deloc Am uzt că şi Bienl e poble finncire
Aşa e Am prm ban nmai din par ea muncipaăi de a guvernul oca, mc ( Sao Paulo e capiaa saul ui cu ace aş nume nn) de la guvernul federal, o nimic Şi bani de la sponsori au fos foare puţin
- Dn pogm m văzut însă că i inv tt detu de multe tupe ă ne
Nu vin char oae cu specacoe de idă Peer Sein a rmis doar foogra, a fe şi Svoboda - D tetrele zil iene meg n tu· nee n tăinătte!
Nu prea mu l dar oricum, în ulimi ani au începu să iasă, ma aes n America Laină ş n Spana Unul dinre neri re gz ori Carlos Rose lucrează mul în Sa ele Une, a mona de curînd Vsul une nopţ de vă la New York Î[ Cenra Park Mai avem un regzor înăr, exrem de aena Gabrie Ve la ale cărui specacoe sper că vor puea f văzue ş de srăini Profi de ocazie ca săi spun lui Ga · vao cî de rău mi pare că nam văzu deoc earu brazilan mi sugerează promp să asis la o repeiţie a u Villela, ocma cu Vţ e vis de Calder6n de a Barca, monare ce va fi prezenaă ma rziu n cadru Bienalei Cum mă declar (i chiar sn) foare încînaă pune mîna pe eefon ş deosebi de amabil , mi sa bileşe o înîlnre penru a doua z apoi mi rasează pe un plan al oraşului, drumu de l a hoe la earu Din fericire, e foarte aproape, po aunge în 5 mnue de mers pe os Penru Sao Paulo asa ţine de mracol Şi asfel voi vedea, n seara urmăoare, o repeiţie care aveam s aflu fusese programaă special penru mine n pr mul momen de pauză regizorul şi smpaica ui as isenă ş coregrafă Vvian Beuck up (a vizia România ca ursă prn 85 şi j ne m ne Bucureşiul, care ia păcu foare mul) mă prezină rupei Toaă umea începe să apaude «Aplauze penru acor din Troge» mi se explică «Dar eu nu sîn acrijă! Dimporivă, sn cr c » oj rîd dar aplauzele connuă «Oricum, eş româncă!» Mă aşez în sală, aăur de regiz or car
n exclusivitate pentru
revista «Teatul azi» MICHAEL BLACK
NOA DRAMATUGE Ş I TEAT U L B N C at că d la Shakspa coac şi, cu sguanjă, după c dal doila ăzbo mondia, ta tu btanic sa bucuat d o putai itnao ală dmnă d invidat A fost îdobşt socott cl mai bu şi dso a împătăşt îsuş acastă pă Nu ncap nici o îdoaă n p vina faptul u că după 1 945 att noil sc i da matc, ct şi tatul casc au vădit o vitaitat aaoi constatată n tcut Mai toi citicii ngzi st d pă că tatu dn Maa Bitani a cuoscut o vstă d au n i ntva ul d ti mp dint pmia Privete napoi cu mînie d Joh Osbon în 1956, a Royal Cout şi montaa ui Macbth în gia lui Ty Hads a Roya Shakspa Compay î 1 95. Acum acastă vîstă d au st d dom iu tcutuui Spctaco d damatugi clasică poată pcta unui picts doct (în dfinitiv, cît pot fi modaităj d a uca un Hamlet! ), ia spctacol cu ps no stau sub smnu tatului d lamtaji sociaiă naivă, asumată în gal d angaaa d mult scătuită caa tatului d aism social D vu. Binnjls că u au ctat să apaă scii d ca ma bună calitat; l co stitui însă xcpia nu gua D c? Ua din cauzl vidnt al acsti situai st ipsa d sus fnacia După înfnaa Consiliului Atlo (A Cou ncil ) în 1 948, tatu bazat p txt clasic pcum ş i cl ca pznta scii damatc noi au bnfici! d un ivl
NICOLAE SCARLAT
a 5 d kilomt d Nw Havn s afă Watrfod o mică aşza uală apopia Atanticului La cputul acstu scol un ac to cbu î vma ui şia cumpăat aic o căsujă, un fugiu după o viajă ptcută în ns fşit tu Povsta lu ş i a famili sal ava să dvină mai cbă dct l însuşi Pntu că unul dint c doi fi ai să sa numit Eugene O'Neil The Monte Cristo Coage ptu că acsta
um p ca O'Nltatăl a dat vilişoa amit a olu lu i c a adus faimă st cadul a două pis cu zonan autobiogafic: Oh Tneree ş Lungu drum a zile ce noapte. Rnovată cu giă ş mobiată cu mut pis autntic, Monte Crio Coage adăpostşt acum Casa mmoiaă Eugn ONll Amaaa a costat substanal fotu ptu că puitaa N ouă A ng n u a agat n icodată famlia ONill D îndată c gloia ia suîs, damatugu a vdut căsuja şi sa mutat t a Nw Yok, ia ma tîzu în Califonia Sub ochii cicumspci a locan ci o, Watfod adăpostş t acum Centrul Teatra Eugene ONel afaa Cas m moial s află aici p tul ui fost fm Insttutul Naona de Teatru şi Initutul Naonal a Criticilor Aici a oc
d sbvii stata mbat cu idpdnă artistcă n matîlt pnă atunci şi udcînd după cum stau l ucul pznt făă şans d a s pta î viito Datotă acsti politici d subvnjioa au avut Royal Shakspa Co mpany şi atul Najioal di Londa posibi litata d a fuc jiona scutit d oic co stîg im pusă d îcasă Tot acs t subvnj au pmis dzvoltaa imptuoasă a uno tat d jaă, ca Haymakt î oaşu icst Playhous la Not tigham Od V la Bsto ş Cucbl la Shffld Acsto tat vîsta d au datoază mai spctaco cu txt clasc pcum ş c cu txt al apoa tutuo autoilo contmpoani p ca iau spiint şi populaza!; lo l da toază Osbon, Aod Wsk, Jo Orto Tom Stoppad Howad Bnton Davd Ha, Chistoph Hampto şi mulj aii popia uşită zll noast st cu nputină să imaginăm o as na uma d tat poaspăt dscopit Astăzi Tau Roya Cout a ooc dacă îşi poat pmit să pzit patu pis no în dcusu unui an ca obişua să oac acst ăstimp douăspzc La tatl din jaă lucui stau atît d post înct muli oami st d pă că l s află p puctu d a s păbuş Dn cauza psi d mi loac finaca c mai mult au NCH I S acum studioui zvat pis lo noi Tatul C uci b di Shff d cuoaşt o att d acută lpsă d bani îcît ici u a un dcto aistic ca săi stablască ptoiu (fapt pe ca lam simjit p pia ma l fiind uul di motiv nmontăii aul tcut a u ps oi scs d min) n ccul tatal, xplicaia co cisă a acsti gtabil stăi d pt constă d gulă d două cuvit Magat Thatch Rgina politică a Mai Ba dn anii '80 nu a în gnal o adptă a subvniio d stat şi ici iubitoa a atlo î spcial n mod cu psupu că a a tas tatlo spinu statul pu •pu dn antipati şi avoinjă oat să f fost aşa Numai că dcli u subvnilo a ca aioa pioadi Thatch El datază d p a o dciului al optula, cnd bitanicii şiau dat îtu t i r z 1 u sama că conomia o s afa to gavă dcăd ăudatu Stat al buni stă (Wafa Stat) dvna pa cos
_
1 T 1 NE RAR aua Conferna Naiona a Dramaturgilor. Cl c s ptc «tabăa atiştilo» pa ai linişti p c d pata locuui Mai mut cha dct pzna şan tilo d p malul opus al stuaulu und Ga Dynamics constuişt submain atomic n fca pimăvaă ş i toamnă timp d 14 săptămî, stud ni d toat coui l Stato U nit vi să ptacă u stagiu d pactcă şi atnamnt tatal a vaa ocul lo lu at d ct un g up vnit d cin şt und Gmaia sau Uniua Sovitică, d pidă Cusuil ncp a 7 şi umătat dimiaa şi s tmiă a 1 saa Smbăta şi du mn ica nu snt b Con di il d studiu şi locuit sît cu totu modst în aport cu standadl mao uivsităji amica Cusul tnsiv d aiuni d coom C d 4 oi zil vo chivaa în «cditl» univsita a ficăuia cu un smstu d studii difnt d facultata la ca snt îsciş Pntu că oic tudnt d p cupins ul Statlo U t s poat îsc l a acst cusui a căo mi st săi familiaizz cu advăul m s p toji vlitai îtal tatuui aspani a fama d acto a uml d gizo oi la gloia d dama g Scia candidaio s fac p baza uno chstiona a ctova comandă şi a u îndlun gat covobii tlfoc Număul co admişi nu dpăşşt capacitata d gădui a complxului 46 d locui p s
�
.
tsitor �i teatrul de�i constituind o chetuială mică făcea pare din el. Atunci, pe la milocul acelui decenu a renunat Con sl iu atelor la planu l său de a înfi nţa cinci Teatre naţiona e sau fedeale {ca în România sau în Frana) care să complinească pe cel din onda Totatunci, pe la milocul a nio 70, nivelul subvenţiilor a început să fie «Înghea>, �i nu spot anua potivit nomei poceduale anterioare dn anii de după ăzbo. ncepînd din acel moment a supravieţui în teatu a devent o treabă anevoioasă Şi, mai cu seamă a naibii de anevoioasă dacă e�ti tnăr ncă �i mai anevoioasă dacă e�ti tînă �i dotor să sci întrun fel nou Nu numai pentru că lipsa de fondui ridică dficutăţ mai în calea ucăii uno texte noi Decisiv este �i faptul că sa rupt legătura între teatul subvenţionat �i teatul comercal din West End. La începutul anilor '60, primele pese de Harold Pinter au fost pezentate de producătoul particular Mchael Codon, abia după aceea au fost ucate de Roya Shakespeare Company Nimic asemănăto nu se mai petrece atăzi Apo în vîrsta de aur, o piesă nouă ucată pe scena unui teatru subvenţionat de prim rang genea un asemenea ăsunet, încît de multe ori î determina pe poducători din West En d s ă transfee spectacolul pe o scenă comercială pentu un numă mae de reprezentajii, ceea ce oferea autoului {�i producătorulu) �ansa de a cî�tiga mui bani. O a cî�tiga o sumă însemnată este în definitv de importanţă vitală petu necesitatea lumească de ai asgura subzistena n tmp ce sci o ată piesă. n prezent marea maoae a peseo noi sînt ucate în săli foate mic, «marginale» cu o capacitate de sub o su de spectatori, întro tentatv precaă e a menţine în via noua damaturgie de cele mai multe or în spai impovia te situate deasupra uno «pub»ui �i fără nici un fel de subvenţie. De obicei piesa se oacă timp de patru săptămîni după trei săptămîni de repetţii. Actoii scenogafii, autoii, practic toi cei implicaţ în montare ucează pe gratis sau pentu ceva ce se nume�te «parte din pofit>> �i cae de obice este egal cu nimc, teatrele fiind atît de mici ncît nu ai cum ealiza un beneficiu n anii 80, teatre ca Od Red ion �i The Bus {care î�i tag numele de a «pub»uile deasupa cărora funcţonează) au depus o muncă admirabilă în astfel de condiţii dezavantaoase La uma umeo, a fost prefeabi
AMERICAN Studenţi sînt împărţiţi în grupe cae se concentrează prin otaţie, asu pra un or proiecte diferite: scenografe intepetaea unei piese de Shakespeare egizaea une piese, o panomimă, scrieea unei piese etc. Activitatea e practică 1 rocess orie ned). «Nu poţi învăţa pe cneva să oace or să scie. Poi cel mult să aui să�i dea seama dacă e în stare să facă ucrul acesta» spune Richard Digby Day, un distins egizo britanic, profesor �i codirector al nstitutului alătui de dramatugu ameican Ernes Schier Care la îndu spune: «Sîntem un grup de Actoi dedica spectacolului de Tupă La sfîr�itu stagiului fiecare va �ti ce înseamnă să fii un pofesionist �i va fi pregătit să i ntre în rîndul e ati�tilo de teatu, sau să continue a învăa pentru dobîndiea une diplome uni versitare Dar, vreme de 14 săptămîni, vom mînca � vom bea Teatru. Totul, în umitoul deco al Centruui Eugene O'Neill la cîiva pa � de vuietul p laelor de pe ong ls land.. » Pintre art�t invitai să luceze cu studenţii Isitutuui Naional de Tearu sau numărat Joe Chaikin Gle Jackson Harold Prince �i Peter Brook Dntre numeo�i oameni de teatru cae au donat cări �i sume de bani nstitutul u am rei nut numele lui Paul Newn �i a lu Robe Redford. nstitutul se finanţează dn tae �i donaţii Taee pătite de studenţi sînt modice dacă le raportăm a cele 51 8000 de doari pătiţi pentru un an de studiu la una
a�a ecît să n u s e Jace eoc aceste piese no nsă notoietatea uno astfel de montăi în afara cerculor teatrale este mnimă Pesa scrisă întrun sprt nou a devenit un eveniment subcultural spe deosebie de evenimentul cultual în spiritul �i maniera consacrate; drept umae, a încetat săi ma nereseze pe producătorii din West End nteba pe un tnăr de optspezece ani student la teatu, cae este damatugul prefeat de către e �i coleg lui �i are să vă indce autori în vîstă de cnczeci de ani ca Hare sau Brenton sau Hampton {acesta din urmă este peferatu meu). Practic un dramatug tînăr nu are cum să dobîndească un enume naţional cu atît mai puţin unul ntenaţional. Şi este pobabi adevăat, ca în stul prevestilor cae se adeveresc automat, că maoritatea tnelor scritori de astăz metă întro măsuă mai mcă să fie renumiţi. Sau obi�nuit întratît să scie pentru teate mci încît nu au decoperit cum tebue scis pentu cele cu capacitate mae ceea ce face să scadă �i mai mult �ansele lor de a�i vedea o piesă ucată �i apeciată pe o scenă mae, ci a dacă banii necesai ar fi di sponibi l fe pe căi comercale, fe sub formă de subvenţie. Revin astfel la ceea ce am denumit anterior angaarea se cătuită pe calea teatrului de ealism social. Retrospectiv nu totul se aată a fi fost auriu în cursu vîrstei de au. Nu m se pare că din succesul acele piese definitiv socalealste cae este Priveşte înaoi cu mnie a rezultat în mod logic un teatu mare. Mi se pare ma curînd că el a dus l a damaturgia mino sentimentală poprie seialul ui TV 1 soa opra ) . n de finitiv realismul socia este de depate genu cel ma adecvat dramatugiei de televziune � nu celei de teatru, iar în pezent maortatea dramaturgilor tne se orientează spre TV pentru a� cî�tga eistenţa Dacă au nooc obţin un succes cu o piesă nouă pusă în scenă la un teatu «marginal», suscită ase nteesul unui poducăto de la televiziune �i i se oferă un contact pentru seriale ŢV . D upă care mai mu lt decît probab , snt definitiv pierduţi pentru teatru Ca să scrie bine pentu scenă, un dramaturg trebue să fie înzestat cu un simţ damatc oginal o voce propie originală �i peocupat de o tematic og inală . Un autor de seriale TV necesită exact opusul î nsu�i rilo n umerate mai sus. El sa u ea trebue să scie întocmai ca orice alt auto căuia i se cee să producă anua cincizeci sau o sută de episoade ae unua �i acelua� seal, cu acelea� per
d n mari le u nvestăţi particu Iae. C hir a unei cămăruţe d in vechul conac se ridcă, însă, la 30 de dola pe zi Am asistat cu toi la două oe ale cursului de pantomimă al ui Peer Loe. La ora prîn zu ui neam amestecat pentu 45 de minute cu studenţii în cantina nstitutului. Cu descderea tipic americană am aflat multe unii despre ali. Greu de ghicit care dinte ei avea ceva comun cu teatul. Maoritatea veneau de la facultăţi fără nici o legătuă cu arta sau l iteatura. Trăiau însă o expeenţă care îi fascina stoia Insutului Naioal de Tearu se întinde pe ceva mai mult de zece ani E pea devreme să apeciezi măsura în cae el este util teatrului ameican. Tot ce se poate spune este că funcţionează. Ca �i în cazul numeroaseor �coli de teatu apăute în cîteva uni a no în ară cererea a născut ofeta Şi va tebui să a�teptăm multe toamne pînă să numărăm ce sa aes de boboci Ziua vzite noastre a Wateford sa încheiat plăcut în uul une ce�t de ceai sevită în salonul casei ONeill Cu fundat în balansoaul centena al actoulu ONei am savurat vesurie poeţilor pefera ai dramaturgulu i ONe ill Edgar Al an Poe Oscar Wilde Yeats � T.S E iot în lectura eminamente britanică a lui Richad Digby Day. •
soae acjiond acelaşi cadru. Se adevereşte astfe o altă profejie. De la o vreme, producătorii de TV au nceput să se plîgă că u mai reuşesc să găsească dramaturgi bu. Aşa ct, dacă urmă cu ccisprezece ai BBC aducea pe micul ecra decurs de u an ciciz ci de piese acum u mai oferă dect cci s au şase ş acestea semate de obicei de autori care sau afirmat timpul vrstei de aur. Televi ziuea spue că u găseşte dramaturgi şi, bineţees, dramaturgii u pot objie spajiu pe mcul ecra. Mai st şi alţi factori, prea complecşi pentru a fi examaji cuprisul acestu articol de pildă, efectu sposorzării artelor de către frme comerciale sau id ustriale fapt tmpinat cu ost iltate de mu lji oam eni care lucrează î teatru, da r care mie m se pare bieveit la urma urmeor este vorba de bai şi baii st buă parte la origiea crizei Se afirmă frecvet că oameii de afaceri st dispuşi săi fiaţeze doar pe cei care st dea celebri dar iată că decursul anului trecut, Mobil Oi Company a fost sposoru uui ou cocurs de creajie dramatică. Mai este ş faptul că New Yorkul, n mod trad iţioal a doua casă a teatrulu i britaic, tmp ină acum la rdul său multe di greutăţile cuoscute ouă. Apoi faptul că după perioada de experimetare cuturală di aii '60, so cietatea britaică a păşit tro fază mut mai coservatoare cd iteresul pub lic ce prveşte scrieri e noi este oricum redus. S cuvine ami tită şi mpreurarea că teatrele di Marea Britaie st geeral coduse de progeituril e experi meta lismui di aii 60, care fiid de pildă deprişi la tieree cu subvenjii mari u sau prea adaptat uui climat mai pun prielic. La aceasta se adaugă faptul că e i pornesc de l a premise culturale eroate, axate frecvet urul tetativei de a induce pr şoc spectatorlor o «clarificare» itelectuală (care de mu lte or u poate fi deosebită de o aservire itelectuală). Aceşti oame i st răsp u zători petru cootaţii le dep reciative do bdite de termeul de iveismnt Mai este şi faptul că elita teatrală educată de obicei a Oxford şi Cambridge u jine pasul cu o lume di ce î ce mai europeaă. Noi britaicii îcă u am depăşit dificultatea postimperiaă de a vedera că şi cultur ile altor popoare ar putea fi deopotrivă de iteresa te ş de valoroase ca a oastră; aşa se expică tendija multor teatre de a prefera dramatizări după romane di epoca victoriană unor piese oi aparind dramaturgiei altor ţări. Dar dacă vrsta de aur a fost att de aurie, cum se face că regizori de calibru! uor Jonatha Mier Michae Bogdaov şi Peter Brook au plecat de fapt d jară Atuci, cum de persist n a f dramaturg? Dispu de două răspusuri, ambele determiate probabil de mpreurarea că st tîăr (am 29 de ai). Răspusul succt este că st căpăjat ş u mă dau btut. Răspusul ceva mai lug este că st deauns de prezumjios petru a fi covis că, n pofida sorjior pot să răzbat şi să acced a u public larg. Ştiu îsă că u astfel de public u poate să fie doar cel d Marea Brtaie sau de la New York. primul rd, u este destul de larg ş, al dolea rd mă doiesc că ar utri destul iteres. U tîăr eglez care lucrează n prezet ca secretar literar la Hamburg mia spus de curd : « Ştii se pune foarte serios trebarea ncotro se îndreptă piesa eglezească?». Noi brtaicii avem foarte mare evoe de influea altor culturi europee care să o revtalizeze pe a noastră (este ceva ce se petrece domeiul romaulu britaic prin itermediul uor scriitori ca Julia Barnes, fapt care explică probabi de ce la oi snt mai numeroşi oameii dispuşi să citească u roma ou dect să se ducă să vadă o piesă ouă). mi doresc un pubic de pe treg cotietul care să nu fie defiit sau grădit de froterele aţioale. Se eege de l a sie că un astfe de demers presupue o substanjă dramatică relevată oriude ic u caz acele piese axate pe o problematică politică ajioală pe care cotinuă să i le of�re cu precădere teatrul realsmului social britaic. Bă ui esc că aceasta este cerija mare măsură îcă edep iită de către geerajia mea D acă am dreptate atuci această probă trebuie trecută de către aparteejii la această geeraje de oriude ar proveni, di Fraja d Cehoslovacia sau di Ger maa. Sau din Româia. Este ceea ce coferă acestei cerinţe u caracter pasioat şi frumuseje. ( româeşte de BC C
COPONDNTĂ PCAĂ D A ANA MO IC A S VULESCU-VOUDOU R 1 S
( C A RT E A D N DR E P UL I N I M 1 1 ))
Nu jeleg cum deam putut trăi pîă acum fără să ştu că o parte a sufletuui meu se află n Atea pe strada Hristou ad Şi u o parte oarecare, ci partea lui cea mai buă. Cea care aş dori să nu moară iciodată. Sufletul meu de itelectua demrat di «geeraja anlor 6070». Care uşi va pierde probabil pîă n ultima clipă etuziasmu şi crederea oa mei. Strada Hristou Lad deci n cent rul Ateei d artera prin cipală Stadiou. O Stadiou cu circuaia treruptă de coloanele de grevişti şi de demostraţi mpotriva iflaiei. mpotriva şomauui. 1 tru n clădirea cu umărul 7 di str. Hristou Lad. Bat la uşa pe care scrie « Theatro». Două îcă peri mic. cuoar. Cări manuscrise afişe machete schiţe de decoruri. Toate pud semăturile celor mai prestigioase per soaităţi ale culturii greceşti di zbuciumatul nostru seco. Documete rare uicate Pe care u le găseşti ici u alt muzeu a umii. Aduate aici de posesoru or (după cum mio va mărturisi) u petru a acumula valori. Nu petru a lăsa moştere bogăii familiei sale. C petru a le putea oferi tro zi oameilor ca bu cultural spre studiu şi documeta re St vitată să iau loc pe o caapea, milocul acestei dezordini subime. Ş umi trebue dect cteva miute petru a mă simi acasă, ca după u drum lug careai tnit săi găseşt limaul. Mă simt printre ai mei, cu oameni pe care u iam văzut pînă acum niciodată Cărora pot să le spu de a prima ntlire tot ce cred eu despre ume. Ba chiar să le povestesc cum mia ucat vaa este. robabl pentru că se ştie, idele şi idealurile u au patrie. Patria lor e peste tot. Aici pe strada Hristou Lad a umărul 57, snt Greca ui Kostas Nitsos. E este temeietorul şi sufletul miunatului oc umit Editura «Theatro» A lături de e e soia lui Efi Rodt ai de zile reputată atistă a Teatrului Naional. E multă artă î felu cum se mişcă frumoasa doamă printre crurie de artă. Elegaa şi rafi>. Şi ddu imediat seama de aproximativu comuicări tro limbă sră iă simt evoia să adaug: «N u socială, desigur». «Bieeles că u sociaă», soseşte repica ei «Doar de poziiie sociale, we don't care abut». ată deci, cteva uvinte flosofia locuui care am privilegiul dea mă afla. Şiacum despre Kostas Nitsos. Lucrează n uraistică de peste 50 de ai. A format cteva geeraii de zarişti A ridicat cteva cotidie e şi reviste la u tira de esperat. La 1 stitutul de Ate Plastice se predă u c urs despre calitatea publ icai lor lui. Este deci un «clasic» profesie un om cu u trecut mare. acelaşi timp îsă Kostas Nitsos este u ume a cărui faimă viitor este asigurată. Fiidcă n mometu de aă este editorul uei coli cu un titu semificativ «Cărji petru totdeaua» (Vivlia ghia panta). A nceput de foarte tăr uraistica la ziarul «Ta Nea». scurt timp a deveit directorul acestu ziar. Şi, sub direcjia lui, «Ta Nea» a atis cel mai mare tira pe care 1a avut vreodată u ziar Greca Paralel a ceput editarea revistei «Theatro» Şi dn ou a bătut recordul tuturor tirae
lor: de la o publcaţe de 1 000 200 de exemplae la una de 10000 «Care este secretul acestu succes?» îl întreb «a Nea» a adus pentru pma dată masv întrun zar pe îngă evenmentul potc � soca � repezentarea cu mare pondere a evenmentulu cultural. Iar «heatro» a contras deea preconcepută că nalta ţnută nteleuaă � grafcă este un ob stacol pentru marele publc. «Am consderat întotdeauna spune Kostas Ntsos că moneda cea ma valoroasă este caltatea Unde exstă catate ex stă teren pentru succes. Personal sînt mul ţumt de demesul meu Fndcă am reu�t să contrazc o falsă regulă Am avut foa să meg împotrva curentulu. Şam dovedt că nuta ntelectuală nu scade scorul publctăţ». Ma exstă însă � un alt secret al acestu succes îm spune Kostas Ntsos Revsta na publcat doar aterae nformatve despre teatru. Ea a fost o revstă a marlor vzun despre lume A pus în crculaţe marle întrebăr ale epoc a adus în_ dscuţe prncp ca democraa lb ertatea �amd. A fost dec un m l dea forma con�tnţee Char � pentru grec aflaţ în daspora. Mulţ mandatar rec în contactele lo cu strănătatea o preentau ca peo carte de vtă o garanţe de ţnută stl ş profesonalsm care le mărea �ansele de reu�tă «De ce va propus îndeplnrea unu asemenea progm
'®
cultural prntro revstă de teatru?» îl întreb pe Kostas Ntsos. «Pentru că teatrul e o ogndă a lum Prn teatru vorbe�t despre întreaga stare a une socetăţ El face legătura între prezent trecut � vtor» n juru aceste revse sau adunat ce ma nteresan n teectual a vrem Ea a cumuat astfe o capactate mensă de gîndre � de taent Care a benefcat pentru a f exprmată � de experena edtorală a lu Kostas Ntsos. « publcaţe apărută întro ţară mcă precum El ada îm spune el a eu�t să fe consdeată pun de avangardă în tehnca tpografcă Prncpul nostu a fost mens sana n corpore sano Ide progresste revoluţonare dec prezentate cît ma atraiv cu putnţă. Nu comerca c rafnat estetc Am consdeat că revsta s adresează celor cu gustul foat dar că în acela� tmp ea formează gustul cttolor.» Pentru a� susţne spusele Ntsos îm arată core cîtorva numere ale revste. Prntre ele una semnată de assos re prezentînd un portret a lu Sha kespeare . assos e cunos cut în umea întreagă îm spune N tsos Laurence Ol ver avea în broul lu acest chp al lu Shakespeare «Grecu assos a creat pe adevăratul Shakespeare ob�nua să spună Un Shakespeare bzantn u n P ANOK RA QR". Tntre 1 981 � 1 985, Kostas Ntsos a u crat ca dreor al ea truu Naţonal dn Atena Sa întors însă la redaca lu de pe strada Hrstou Lad unde publcă acum cărţ. n ultmul an edtura a scos patru volume de teatru semnate de Yanns Rtsos (de care pe edtor îl leaă o pretene deo vaţă) Pe see sînt tota necunoscute în Geca. Manuscrsele lor nu lea avut nc măca autorul. Dar lea avut Yanns Veaks n Româna Tn an de detenţe, Rtsos ea trms l ui Vea ks pentru a le pune la adăpost :.· Aparatul ctc � studul cae însoe�te edţa scrse de Kostas Ntsos aduc nformaţ extem de mportante � nedte asupra autoru u · � a epoc O ată pubcaţe pe care mo arată edtorul o utere tpografcă este de ornaltate mondaă. E vorba despre «Cartea dn deptul nm» un carnet scrs de mînă de marele tragedan al teatrulu grec contemporan Emlos Veaks. Rou regeu Lear copat � adnotat de el ro pe care a putat peste tot cu sne în buzunarul de la hană tmp de 5 an înante de a nterpreta C artea îm spune Ntsos este edtată în onoarea profesun de actor. Ea arată cît putea acest tragedan să� ubească mesera părrea nu e o problemă edtorală c una morală Pentru a rămîne «pentru totdeauna» (gha pant) o pldă a felulu adînc defntv în care un om sa m plcat în cu ltură. Ac dscuţa noastră se nterupe Un arst tînăr vne să a lu Ntsos pentru un st rado dn Peu un ntervu despe această «carte dn dreptul nm» Zarstul scre � el pese de teatru Una dntre ele sa ucat anul acesta la esvalul de la Ednburgh. Este un om prompt care şte ce vrea «Dumneata îţ fac foarte bne mesera de urnalst» î pune doamna Ef Rodt. «Lăsaţ doamnă răspunde el vent deodată modest Nu vă utaţ la soţu dumneavoastră?» Părăsesc dec redaca dn strada Hrstou Lad les în centru Atene prnte cooanele de grev�t � de demonstranţ Sînt brusc apăsată de atmosfera neln�ttă dn această toamnă ate nană unde peste tot se vobe�te numa despe ban � despre nflaţe. Sînt � ma apăsată de întrebarea (căea nu se ma găsete răspuns pe nc un merdan a lum) ce se va alege oare de no ce care nu �tm să facem ban c cutură? Un sngur lucru e cet Că o de cîte or vo întîln pe veunu d n această tagmă (dam nată � atotputerncă) la mta curajulu îl vo sfătu săI caute (măcar în gînd) pentru îmbăbătare pe Kostas Ntsos De care mam despărţt de altfe rostnd nu «ado», c «soldatate ! , • Atena 9 octombre 1991 • N.R. In Ronia au fost ontate n pee mndiaă: Dincolo de ubra chioJilo (Ansamblu de eatru grec) Toiegee obil (eatrul dramatc dn Băla; rega �
traducerea Yanns Veaks scenografa Elena PătăJanuVeaks) Deaul cu fntna aezian (eatrul de Stat dn Sbu rega Ncoleta oa scenografa Helmut Strmer).
57
BEATA CZALSKA re ee situa aului n culura euroan! Con nu el upe un oc iorant sau vne un fenomen margna perznd n concurena cu f J cu leviziunea! A KOTT Pima nenţelee povine
din cepţia difeiă aibuă emen. Noţ un il e de eau, eaaiae, spec ol sau exins foae mul. Se �ege ganiţa dine ceea ce numeam inioaă eau �i ceea ce se nume�e asăzi «show», adică specaco Opea, cae pe vmea a ea un gen foae convenţional, cu schemă guoasă, sa eaaliza � deseoi specacolee cele i eaa le, eai zînd îno măsuă dealule Mai Refome, adică sineza dansului, lumi ni , muz ic ec, sîn ocmai cee de opeă. Pe de ală pae, sau dezvola oneman showul, eciaul, epezenaţia de pan omim , ( ) eaul de păpu�i �i semipăpu�ăesc. Fomele eaae u paaeaa le su exins � divesificat. Nemaivobind de elevizune, unde olul eaulu ese imens. La eleviziunea ameicană se pacică un gen num docudamă, documen damaiza, în cae limia ne a�anumia fcţiune eaală � ansmieea sic e poeicească a fapelo se estompează Aces p de eau sîne�e de alminei numeoase discuţii în conadicoiu. La eleviziune sîn eaalizae dvese u bci, un chia � elejunalul. Funcia eaului ca ex tansms o daă cu m ginea copului, cu muzica, pivi ca un conflic damaiza, pae să execie o nfuenţă o mai me asupa vieţi noase. Sa eaai za i nfomaţia, cae odi nioaă ea o noţă n pesă u un comunica sec ansmis la adio , �i răi m doa în lumea nfomaţiei, cae oveşe n noi de dimineaţă şi pnă noapea BG: Oare n ace ns nu poae vor despre o ri z a tearu lu ! .K. Nu. Teaul se ansfomă, da mi
se pae că ocupă un ol o mai mae n viaţa noasă, chia şi n cea codiană
BG Ai puea a a une e feno care finesc n nera cea i ca racerstic acee dirii ae hmri ! K. Ma înîi ineesul penu opeă n
al celo mai enumiţ egizoi de azi. n al do lea înd, un fenomen foae geu de caaoga, consuind o fomă eaaă apae, �i an ume eaul lui Robe Wilson: un numă enom de pesoane, un fas ex aodina, o ehniczae a decoulo, un specaco apoape saic u cu o �cae f lenă Teaalzaea ocăei info maţi deci asa a f în al elea înd. A�ada, dacă se vobe�e despe o limiae a locului pe cae îl ocupă eaul în culuă sau despe decadena aul u, aceasa se efeă numai la ceea ce înţee gm alădă pin eau damaic, adică paucinci aco cae inepeează un ex damaic înun spaţu nchis.
58
BG I n cazu esa cum sau lucre cu eatru traona! Mai are vreo Jan! K.: Geu de ăspuns, penu că dive-
see genui �i fome eaale se înepă rund Făă îndoială, locul eaului adi ţional ese ma modes decî a fos cîndva, mai înîi penu că număul noilo ceaţii daace emacabie, cae a puea si maginaţia oamenilo de eau s cae se adeseze indiv lui sa coleciviăţii, ese oae edus. Damau gia ese n evdenă ecesune în oaă lumea. Făă o damaugie adiţiona lă ese eu de închipu un eau adţio na Un fen omen inees di n ace nc de vedee ese pezena neobişnu de mivă a u Shakespeae, ncodaă nu s juca aîa Shakespeae ca acum, în fecae an au loc cîeva sue de pemiee începînd dn Japonia şi pînă în Saele nie, din Alaska şi pînă în Afca Cen aă.
B.G: Vo m reven nu maicît la Shake sare Ai spus eatru ee prezen la teeviziune J 1 în dferite puri de re prezenta s Intrun asemenea ru es loc nu tragedie! .K. Bneînţeles. Păeea des vehicua-
ă cu pivie la dispaiţa tagediei ese falsă. Să ne ami nim că cel mai mae da matug coneoan, auoul celui emacabl eau conempoan, ese B cke, cae a scis un eau ofund agic. Exnzîn d nsul noţiunii , Becke ese sciioul cae sa apopa cel mai mul de ena agicului, de a ncepuul umi. ( .. )
BG Dar Becke ex n ceea ce am dumt adnu ri atru dratc, n care funcioneaz o scen niJe scaori J n(te acor K: Nu pea îmi plac acese mpăţ
şi definiţi Feşe, dacă eau damaic ee numai cel în cae apae împăţiea n scenă ş i specao
BG. Ş în care privm un or pe viu, nu prin nerdiu camerei K: Da, da la Becke acoi se află
uoi du pă o pedea, n u l i se vede decî gua sau doa li se aud gasuie O, cum se înîmplă înuna dne cee ma impoane opee conempoane, U nd de gneofon a lu Krapp, apae un aco şi, ca al doilea pesonaj a damei, vocea lui, mpmată pe bandă Acese lucui sîn foae depae de ceea ce ea obigaoiu cndva n eau, de aceea aş şi evia mpăiea în tadţiona � ne adiţonal BG: Merge des la atru n Amerca! Cum este tru aricn K: Nu meg pea des la teau penu
geles, un eaele nu sîn pea ineesane . Acolo mă duc la eaele su denţeşi s la cele aşazse off off>, cae nu sîn bune, ba sîn chia foae poae, da înmplă să fie amuzane, pe afşu lo figuză numeoase eluăi după modele pseudoavangadise Ale expeiene în maeie de eau ameican nu am.
BG.: Ce miai pue une dere drarga contemran în afar e faul ese în daden .K: Tebuie să măuisesc, înun fe
cu uşine, că în ce piveşe damauga cesc mai mul clasici, ş anume acele oe despe cae inenţonez să sciu BG E J acea signum empois, dac sr iv nJe drame ca acelea ale u Be cke desgur leai c .K.: Aşa pesupun �i eu. BG: Cum se prezn din aces punct vedere eatru 1 polo nez K: laă încă o înebae nu pea ni
mă penu mne . Ce şiu eu cu evăa despe eau l polone z? Ul ima oaă am fos n aă cu un an şi jumăae n umă, acum am văzu Codantu cu Tadeusz Lomncki , cae ese un o uimio, şi ca spi şi ca fizc, un so de mae maşină eaală nu se şie dacă el inepeează pesonajul sau dacă pesonaju 1 l nepeea ză pe el , apoi u n specacol mu zical foae ineesan, pegăi de Malgozaa Dzewulska, pe myzca l ui Şosakovici, la Con sevaoul dn Vaşovia, ş asa e cam ot. Am văzu fime, nu şi pese de eau, nci măca cele despe cae se vobeşe mul, cum a fi Hamet V a u Wajda Expeienele mele eaae daează de ezeci, pauzi de ani. BG Credei i Polona arul are Jsa de a redobndi rsunetu cal pe ce 1 a avut în rioa u Ocomie! K: n momenele de ensu ne socială,
cae sn însoţie de cenzuaea mj loace de infomae, eau l ndepl neşe ou de locţiio devine ibună polcă şi ibună socaă Să pesupunem că sa cea o siuaie, de almine puţn pobab lă, n cae cenzua cecală f a de puencă, înc opee pivnd poblema libetăţi eoice sau libetaea femeii de a decde soaa pogenuii popii na utea apăea în massmedia. a puea atunci ca eaul să ncece să nfîngă aceasă cenzuă Teatrul joacă un aae ol sa aunci cînd anume mesaje ifom ţionale sau însăşi comunicaea pe plan inelectual sn blocae n mule ţăi din Ameica La nă, eatu 1 poli ic a fos foae puenic . n Saele Unie am văz acest ucu cu ochii me , n impul ăz boiului cu Vienamu, oae campusuile univesae sau peschimba înun so de eau alenaiv. n momenele de ensne, teaul devine un acumulao.
că sîn băn şi bonav Sau, ca să eiau fomu la socul u me u, sîn sănăos a mine ' BG: Ce nmp cu tearul cnd ten şi bolnav la·up, dacă f alfel aş mege siun ipJe! la eau Locuiesc la două oe de New .K: Aunc eaul se ocupă de siYok. Peec mule luni dn an la Los An ne. Duă ce am afla, Hamet V de Waj
.
�
da nu este un Hamet olitic şi nici unul de ravuri, c unul estetic, pune probeme ae femeii care joacă un r de bărbat, ale funcţiei actorului, ale funcţei ttruui ca atare B.G. n ttrul poonez e foarte putnc tradiia aceu «a f n loc de• Ee, asen cultur pooneze n gener, nonfzic i rareori pur eet JK De aceea i nu văd ca teatrul metafz co estetic să abă u n itor Dacă a un moment dat se va dovedi neces sau dacă un at tip de atru va rămîne pustiu, poate că un asemenea tearu va dîndi o raţiune de a fi Şi apo, în stuaţa care se conturează în Polona, de lmităr fnance şi ipsuri prvind dotar, probabil se va ajunge la închiderea multor atre Vor rămîne nui cee în ce apar pe scenă mari actori La urma ue, c eea ce rămîne cu adevărat din teat, neţnînd seama de agiaiie sociale şi politice, este arta actoricească. Trebuie să cunosc că, în m omentul de faţă, ade vata plăcere mi oferă n u o piesă nouă s o punere în scenă interesantă, ci un me actor u o mare actriţă jucînduş rul B.G. Ai ponit despre prjdie economice Exst n ş altee naonamu, exaltea naional, reucerea cnu a rtrologiei naonae, exprirea unor emoi sociale nu dintre cee ne Oare va reuşi teatrul birue acee difculti de diferite felur! Oare tru a va va ei se corciaeze cu totu 1 JK Teatrul naţionalist şi patriotic, în ssu bun şi în sensul rău al cuvîntulu, ce şia avut rostul atît în mpu războiului, cît ş după aceea, în momentu de faţă nu poate conta pe un ecou lg n special din cauză că, în tuaee condiţi material e, va fi un eatru n telectua ş va fi nev oit să se adreseze inteltuaităţ Piesele patrotice şi pseudototce sau uzat şi cred că dinspre ea lor nici o primejde nu amennţă teatrul Dacă privim spre vitor, atunc vor exista, pe de o parte, un teatru semipornografic, rte dstractiv ş la un nivel foarte scăzut, şi pe de alta; un teatru eltar, de mare torie şi al unor piese foarte bune Vor ex sta un eatru asi gurînd nevoi foarte joa se şi unul pentru nevoi foarte înalte, şi nim c a mi jloc E prognoza a personală B.G Cu cva ani n urm ai creat f a «ttru 1 enei», care ş a cşti· t o relatv popularate Această for v e foos acum, n nterpretarea verselor fenomene teaale JK Ca şi în prvinţa altor ucrur des pre care am scris, formulei «teatrul esenţei» nui acord în momentul de faţă pr me imprtanţă «Teatru esenţei» sar potrvi cel ma b ine cu teatrul ş dramatur gia ui Becket, de asemenea cu fostu teat al ui otowsk. n schimb, i se poate aplica lu Kantor numai în măsura în care
tvul morţi este în aa lui o obsese moda î n Ang a înro mani eră de u n ci uconstantă Dar atru lui Kantor sa îm- dat ecectism costumier în care se ame bogăţit dn ce în ce şi a devenit tot mai tecă cele de odinioară cu cele de azi. mpur. Ca în toate formulărie de aest Shakespeare se mlădiază, supunînduse fel,
•MEIN KAPF Ş ABIGUTAT STOICĂ.
transformă în friptură, întrun simulacru sinistru d sacrificiu ritual, găina pe care Herzl urma să o sacrifice, potrivit datinei, de l om Kipur trimitere transparentă la Hlocaust. Piesa se încheie prin citarea unei anecdote semnificative: răstignitul e eorge Tabori este evreu, sa născut în Ungaria, îtrebat dacă doare cînd eşti răstignit el răspunde: «Doare, sa stabiit de muli ani în Angi, scrie în endar numai ă rîzi.». gleză şi este azi unul dintre cei mai jucai autori ncercînd să rezum întro propoziiune tema acestei fantezii în teatrele de imbă germaă Este, de atfel, conalegorice, aş spune că ea vorbeşte despre ambiguitâtea funucătorul aristic al unui teatru Î Austia Scrisă damentală a asimil ismul ui Avînd ca obiect o ambiguitate, scrie în urmă cu cîa ani, piesa Meln Kampf a rea lui Tabori este ea înăşi ambiguă Autoru afiă că ar fi venit rapid unu l di textele cee mai reprezenta· încercat să arate transferul de personaitate care se rece te nu n!ma în Germania, ci şi în alte pări. , între persecutor şi persecutat Nu ştiu dacă a reuşit ea ce n aparenă o dramă comică realistă, Împănată şia propus; în orice caz, tetul insistă asupra complicităţii dicu referiri culturale, înglobînd, prin tehnică de tre victimă şi călău şi asupra poziiei în esenă subalterne a cola un mare număr de •nedot dlargă circulaie, piesa torionaruui faă de victimă este mai degrabă o paroă Aciuna ei se petrece la Viena Ambiguitatea oziiei dramaturgului se simte dea lungul în preajma primulu ' răbo mondial, întrun fel de azil de noap întregii ucrări şi la toate niveluril ei, de la episodJI în ca te Personajele centrae sînt evreul Şomo Herzl (Şomo, nu Şomo şi Adolf, wagnerieni înfai amîndoi, cîntă pe două Theodor, rsonaju istoric căruia îi aparine proieul întemevoci o celebră arie in Tannhuser, la scena în care Herz ierii unui stat modern al evreior) şi Adolf Hiter (nu însă cu î tunde pe Hitler, dîndui aspectu sub care e cunoscut diceaitate documentară abjecta figură istorică) Cel dintîi nuşi tatorul omonim, de la alcătuirea triunghiului erotic Herzl tăgăduieşte apartenena la poporul lui Israel, dar trăieşte din Gretchen Hitler, triun ghi în care Hiter e înfăţişat ca i m vînzarea de biblii luerane şi se simte austriac, vienez, parte > ' potent, în timp ce Herzl propovăduieşte, din scrupul mora, castitatea, la episoul savării de a m"oarte a lui Hit integrantă a culturii europene şi cetăe n al lumii Cel deal ler, episod în care doamna ce personifică moartea şi Şlomo doilea e un ă an bavarez mărginit, gnorant, rs de co pexe, agresiv, ambiionînd să fie acceptat la Academia de Herzl cad de cord asra unui principiu filoofic fatalist Arte Frumoase unde eşuează a concu, şi e plin de preodată i odată toi trebuie să murm Mein ampf» este, în judecăţi antisemite piesă, titlul unei cări a care trudeşte Herzl ntre cei doi se ese un 1sistem complicat de relaii Şlomo Ambiguitatea atitudinii lui Tabori se răsfrînge şi asupra mo simte pentru Adolf un soi de milă părintească, o drină stranie I dlui în care ucrarea e receptată de către public Scrierea de a proteja, iar celălalt profită de înţelepciunea şi bunăvoinţa nu poate fi bănui tă de antisemitism, dar scena, în mod i nevitabi celui dintîi pentru a prmov p scară socială Aceste ciudate lungă şi de un naturalism crispant, a sacrificării găin ii mereaii se instituie sub privire sceptică, lucidă, a prietenuui taforă a cuptoarelor din lagăre le de �terminare e de natură să lezeze supravieuiorilor acestor lagăre pe ui Herzl , un coreligionar a său care simbolza ză, în sructura metaforică a piesei, prezena atotvăz4toare şi atotînelegătoaobiectivitatea apăsată a opticii scriitoruui e de altă re, dar incapabilă de vreo intervenţie, a lui Dumnezeu. uaptă să deculpabilizeze întrucîtva pe urmaşii călăilor nazişti, crurile ajung atît de depare încît Şlomo Herz îl salvează pe amăgindui cu sentimentul că pot trăi cu conştiinţa mpcată ceea ce expică, în bună măsră, succesul extraordinar al Adof Hitler de a moare, atunci cînd moartea însăşi, personificată de o miserioasă doamnă (ecou al unui procedeu piesei la publicu de limbă germană. drrenmatian din Meoru), vine să caute p Hitler mCu toate echivocuri le şi imitele sale, cu toate lunimie sale, prejurarea nul va împiedica e ae din urmă, după cei tetul este însă, constant, de o inteligenă scăpărătoare, spicăv fi furat lui Şomo Herzl iubita, pe tînăra amar şi emoionant e obligă irezistibil la ritual şi lugărie Grechen (alt simbol străveziu), să înceapă a per o profundă pe marginea istoriei secuta cu ferocitate pe proteorul şi salvatorul său; în ultima scenă, hulignii care iau devenit acolii lui Hitler omoară i GHEORGHE M J LET/NEANU
LA PĂMTN, DAR NU DOBOR Admirat ş contestat, adu at ş hu lur Grlgorovlcl, de mu an drector a · etuul a eatru Boşol, coregraf ş regzor a unor, ete de refern dl_n repeoru rus contemporan vorşte despre probee e astce ş e o nlce. Boşo-u ee afect stuaa eco nmlc atc dn ntreaga ar: sub vena Mnieruui Cutur s-a devaorl zat gaont, mterlae 1 aes dn Im port) nu gsc, ucrtorll de a ate llere au pecat n s, prefernd şgu re oferte de organza partcuare ş nu se ea ntrevd şanse de redre re. Un ştlg a nsemnat dubarea pensor dansatoror, dup douzec an de ve
chlme scen, majorare obnut dator t Insenelor Sndcatuu Oanor Teru. Apo, epoca de gasnost a rms n fnarea une upe adacente •Co panla Grlgorovlcl a atuui Boşol , ofernd pour unul nur supntar de erlnl, ehlvaent cu o tre dn ce al trupe de z. 1 n plus,antorll nefnd ega de teatru prntrun con tract nedermnat ş dsprnd rerlclle de "cru n lntate, • nceput ca tmp un adevrat exod aşt 'către Oc cdent ' De unde vn crce ş lnslnure a adre u lurl Grlgorovcl Pe o e, de a veche conducere partd a tea tulu 1 pad dn care eru coregraf
nu a fcut nlclodat rte), de a, de la foşt mari ern Ma Plkala, Vadmr Vasllev, Ekaterlna axl�va), crora o ege recent ea curt drepu de aş hotr sngrl momentu retragerll, Indferent vr, ş care, slmlnduse da a o parte ncearc s manpueze stuaa dn umbr Dar un sa mal vzut un teatru fr lntrlgl! Teatrul e �i teatru, conch . Grlgorovlcl, nonnd d rea Jorate • anmbuui a votat ntru n nerea ca dreor artl şi c, n fond, nsatori de a Boşol o duc foae bne: fac ung turn de cces n toat ua ştlg satsfctor, atutu or f Ind n contlnuar prveg Deschir cre Occdent nu 1 mo dlflcat gusture sau convngere artce, dar la rglt consrabl orzontu pro ectelor ş posllltlor. A ĂLES
Preul a auree Ollvr pe t99t pu realzrle dn nga ca-
rri 1a fo dernat u Peggy Acroft, rea amni a ttrulu fmuu tan, aprati de puc l ales rti neulor l e nterer n seraul Perta Coroanei n flmu C�l�orie în India al regretalu regzor Dav Ln. Peggy Acroft sa afrt In t919, In rolul florenc aeml dn Evreu Sss, la Teatrul •Due of Yor's Marea amble, n ce pte 60 de an de rri arci, a fo pun atngerea recorduul de xoffke u a alu de veti ct onerea pobtl de a juca n pe valoare, n de con pnente. Acai paune pu per neni connuate are orgn colexe. Coplir, pruti a Croydon, a fost confobli, dar zdncna de prmu rzb nda, cd a cizut pe cml d lupti, In t9t8 Aea lr copl lr, git conlarea In lturi In Krer verrlor, In Seare In aac penu teu Da� a ca sdenti la cla de drami a Şcol Cen ale a op Peggy Bba. Cnd pe atunc rect puka ca a lu S navl •Vaa a In art, a dat s e marle realzir In tu nt posle ar n comn pernte Vsul el a fo faci parte dno ael de up Or de or Mar Brne sa crt o alan i ai li, In ul
tl Jute de co Pgy Aoft ·a fost prez. n an '30 ·•o In a u dn We Endul londonez donat de nl ve neprkete, ohn Glegu cr coan clace la teaee he ew •, •he u s •The Hayrt In de e, Peggy Ashcroft a fo ngura pani re a apiru In speccolee co e comn Cnd, n t9S8 Pter Hal a creat o co pane pernti la Saor i Peggy Ashcrof a fo una dne prme acle care au acct s aci parte dn hotirre ce a cont un factor decsv In ransforrea lu Royal Sere Cony Ino realate ve. ar cnd n 969, succerul lu Hal rzorul Trevor unn, a lucrat cu ea a Henrc VI I I ace a ct ci nesita In credere In nstle era la f de putn ci. O reov apra carere lu Pgy Acrof dezvilule Inr de cel l Inalt grad In ec e de a o sceni a a n coanle lu Glelgud, ca vede In WeEndul lc, la Sa ford la Royal Shaesare Com ny, la Roya Court, a aonal Th e ar recent, a televzune In cnegrafle. De neut au ris rolure Jucate de In Ohelo 1 Deena, alirl de Paul Ron, In 930 la Ttru Savoy) , In Cezar ş Cpara la ·
•Od V In tf:), In Era !tot la •Oid VI n tf St ) , n O, c zil frumoase
d Be la Tu alona n t97S)
f
rolu Margrt de Anjo u dn
proc u Ha Barn cu Războiu c e lr do u� ro z 1 tn t96• la Televzun) u n rolu Contesel ' de '
Rouslon dn Tou e bn cnd se sfîreş cu bin e
la Royl Sh kesre Comany In t98t-t91) . Intrte. horre, li angjare
snt calle esenale al lu Peggy shcroft Pet Hal unea cndva de pre : Ee ca un grant aci m sar pun e Intebarea-cheie cne m-ar fi o ovirie deai In caz ci maş riticl cu
o rci n Jlocul Aantculu, Peggy ar f cu gurani una dn aleglle le de vrf. Ea ar e pee acea Incerca re».
MADELEINE KARACAŞAN
P Afli cu regret ci reputa actr sa sns n vai a Londra In vr de 83 de an. 1n
gn: t Pgy Acroft In rolul e n Evreul Sss 1 t919) 1 n rolul Margar de Anjou dn produce ul HaBarn cu Războu ·ceor dou� roze 1 t96•J
3. n roul Doael Moore d fll C�l�ore 'în India
OLNDA - UN SI STEM PRAGMATIC DE SUBVŢIOAE A du a rzl ndia au n e culra oandez Orcha torle olandeze iau pros ncu- ra, ntu de teau i acord raJez dezvor artor i a curii o a u ani. A doua agorie pr 1 pn anci l ltar acvit a Vef ne care nln niveu de consvar iniulu i) condnd profeonall i de acate al vle a i cura n genera arce 1 de pl, Coania Mery) i e1pr acelor valori ae cletl care se acor nu Imum u ani fr r sufe anci nd Inteese o oigaia de eungire a ene. A noei de p pron. tre catgoie ref a suvenionaMu, n par, prorl o r avlor de avangar cu re noc n anii '60 en penu a poten de nnoire i dezvore p i cur a creut condera. Agura n ucr cua. S va t de ei r 1 guve aurll rio cr organ ecaiza re dl· nale, nlcl , a fo acor riJeze acorr lllor ocazonae. anua i n epte Interddte: c Parael cu ac ucr flnancarad unu dine facri cret , ur- nav, flnz un Consiiu pt o crte i din r coai A, care are funca de a aia cadoi. 1 n , ace em s vit a it arc a Iniior i are de Anmu oper stil BeiJing Vanfi din ce n ce i puin cr l aclt cluv din eclat. Ace o ta au reprezatun autent iumf, of aes n anii 80 cnd reun a ans gan conv eln, astf, posili rlndu nerel ale Xu Cui an o co rca. Un alt defklt a vecuui t ca ne�a onune apra de a devi, ort nt, far· sism era acorr enel a ril vaorii ake a oiectelor curale ului i lenui u lntetlv de anului fancr n funie de fcH Panu face en t felb cle ua fvaluui. reecvel n ce ce nu a smulat 1, aslgur connuitea, ee dehis i o avi nagla efici orice apl lnoe, e1pnlu, a eficiu rizat nun an Ilica - gur un re grad te ci d coreunztre a venl n de pau ani lna ucreaz conform Un Iornt evenimt a a avut anul urtor. Guvnul nui putea hi proiior proite. S nu se l oc a BeiJing la ncutu unii st proite pe term ung u prorl a n condle concre de lu rie 9, durnd 33 de zile: Fevalul fonte pe lnoval curae i ar· cru contz dr volu genera al urilor Atie. n 4 teae au fo ce. Aurt ea ect Impica n ge preale n hi volumului financr prezt 80 de coe aonae tun nor nivul ariior con- gol i dne ope n fl ilur n· dlle de ucru erau de ce Sia din Oan ne ara cum sur conc de zlc aatic i c st. O rrganizare In. veniar de ce a funn tacoe tu de p ul China a de c n 915, a fost concu n acvit artlsc 1 e provi a rticit la ace ua fe va a a o nou cr a e guvna de la onri rcuai nu de orie cu 5 de anmrl ace e re a fo pu n apkare n 4% din l), poa s fie organiza cro 1 sau alrat art rul din 98 nue de Panu aor (Kunclar i pragc, cu condlla ca reon Core, Mongoia anla, ndia Indosenplan). Ace acor un terval de le fie net r ne ve nezia Araa Saud Thaanda. Tu pau ani, a guvenal fiind i oganisle culrae. rre au fost �colee Budha viu Ji rza pe ei caterii ucaGong prezent de ta Mlnghuayua n lung i ocazional Pima M IHAEA SĂSĂRMAN din Tawan, Tobe ungi ( ns In categorie are n vere lnle vile tt e nrl at corn , rosperitae 1 ns din vrea dlna ng prezent de Tupa de nsuri i cne dln BeiJing) i Zhumulangma 1 ns andz) . -
ŞT 1 R 1 TEATRALE DIN SPAŢIUL CHINEZ n Incinta hotuui Qanm din ca pitaa Chinei a fo conui, cu dorea tehc ner, o ia ptru Ora i Bei ing Ai a nceput s· prezinte ccoee ceeu An· u de oper BeiJing Tot ai sa organizat un zeu care ofer pu lculul cumte ivind c UO de ani de a acei coe1 gen atral: docu ri mtl par zicae e de chiaJ, c i
fragn de cor, ruzlt i l ae cos adllonae. D rafat i largu rir e1ev ale acei a chinez, n li flc au copelt tarii i Jur Fvauui •Cervante», de $rat n 990 n Sania Taourie Furu ierbi fermate Rîul Qiujiang, Lup tă în Palau C ere i al prezente
Tu de ue rezin un g plurnc de a puar chinez, avnd o vhm de ca 3 0 de ani. S a dezvot din u de p Acum 300 de ani, tacou de ue a lizat doar o singur psn care mnula a ppule semlanar şi lunate I un n cu ajuul une l cu ulei de soia. Atiul Wang Cngeng n vr 5l de ani un connuator a atel are vechi reulnd mnuiasc ngur puşlle da i cnte Ee, n aceai timp crto si coleconar de pul dar, n primul
nd, un e as a acoo de ue. Ceai s Călătorie sre Soare-apune a avu o va enk In deun agnd un nu eo nan de . Succe ua e a gua de u oigina a tuui um pa cu sfinenie de usu a· , aes In iza ppuo, cue din piee de m u de vac vo n ca de coo n, Wan g Changeng ns ao iv 3 700 ppu penu u de um
apnnd difeo din anii de dup nae Mng i ng t 36-tt t J . 1 n uaie noae p zenm ceva _nae caacice couu i chine ue cae aca ee eaiza de c cinci şape u ze pane ntre cae unee sn iaizae In mnu ppuo ae In ntepe voca a cneo a ae In agua acoan nu u z ica a dee nune adiionae. u a n t epezin p
puşi cea de Insui Wang Changseng, nfşnd pnae pezene In ae eccoe de ru u e F guna ne a o ppu cu o vech de 3 de ani, aizt de al n ovincia Sndong. VLAD ANDREI ORHEIANU
TNCHISOAREA NAŞE ARIŞI? Un gup de acoi de la Royal Shake Dao, Hnch a Inni doi ao a RSC ş i ea a pie. au uca a peare Coman y a nt din proprie n e, nuannd penaJee ai au elav f bnecuvn ea conduce ului , o ples nbşn u cu o Iie pe mn cu zoa Leey Hunbnul . In vara ecut, a unu din chn, i rei f nici un f de pat. siile din Straod ale R C a avu oc d ce n ucu � cae am fcu a unei ogll ezule din nca In ul cinci ani, deca zoaalulu l de ceaie inu la Da o , cae a rls ii guveao d ac Aice K rge şi de ul el, Paul Inchiio pu a oine peunea ool n, egizo de fi La acea de a uca acoo eccou O i elr au fos prezi şi mii ate� peze a avu oc In diu tul lulul d creaie. prine care foş de- ui a ezu nopii, dup sc cou ofilul •La Incut ne duceam pu cia poga In aa , In fa n du ci i caf ga m- un u pu ic fo In Jote din ,. rl unu l ne el, Joe Hlnch, a sonau RSC, puin conduc. Sucgu asz. •nain de a na cu a fos cona. Dou uni In pucrle nu am In re s riu nkl ziu, pe a fo Juca a ewcae car o riare; i nu vzum In viaa a un cenu de ene a foşo de o pe Cu ucai dobnd a nu, In faa a cica SO de epezennl Inchia e a i pe cu ·ceo a ace caegoii, a co pc· tei ani de detie ampe Ju ae - e In u couu ca şi a disveii şi pe Th e Hoding Cel. Ac� cuiie cae au u, a fo mu d din u ee un dog Ine un dv convngte Cu ll mşeau aceşi un •debn, care I a aceşi ce· eaşi eie şi evo, confun l cu uu şi pe care convleulrea i duce la a dan a ve de Inchiaconfic, ai a vloen cu consine e. Eocv şi pu a cagoii de tragice. Cu pieju ii •Tiogiei puk, a aven a ee con
sa o nvgale a pobl· o uui, adeva evenim peecu pe cue depa ochii umii i de zgomo puk , Inun gup c dintun u e.
P RE M I I Tei dine pemiie •Lauence Ove aco� In anu t99t a pu spune ceva şi puicuui cueşn Ce n ac, u dup aa a va, Ac of e Y, a fost dea an McKe penu ou Richad a din cou Tuui lona din Londa, vzu In n uop şi 1 Bucueş. Pu ne un u o cun a fo pea David Bdey, Nenu din Ree Lr, ce dea doi co a ceui e n din s anauui ondonez. n fin peu pu umini, adk Lghng Deslgne of e Yea, 1a olnu n Kan penu aceaş Richard a I Iea. D.N.
