Lectia 1 Reguli de pronuntie VOCALE: (ha ben – a avea) a se citeste a (Bett – pat) e se citeste e (wir - noi) i se citeste i (umsonst – inutil, gratuit) u se citeste u ( Ä ä se citeste e Ä pfel - mere) (mögen – a placea) ö se citeste oe diftong ü se citeste i si u (gr ün - verde) e inaintea unei consoane finale se pronunta ă (ex. Lesen - a citi) • • • • • • • •
In general o vocala este lunga cand !. vocala este dubla (paar – cateva, "aar – pereche) - inaintea) #. vocala este urmata de o singura consoana (vor $. vocala este urmata de litera h (Lehrer - profesor) %. in ca&ul vocalei i daca este urmata de vocala e (sie ben - sapte) DIFTONGI: au se citeste a scurt urmat de u ('aus - casa) ei se citeste ai (mein – al meu, l eider – din pacate) eu se citeste oe (heute - asta&i) äu se citeste oi (häufig - des) • • • •
CONSOANE: – harnic, &wan& ig - doua&eci) ig se citeste ih (fleissig – ch se citeste h (machen – a face) chs se citeste cs (wachsen – a creste, sechs - sase) h la inceputul cuvantului se pronunta (halten-a tine) h dupa vocala nu se aude (gehen – a merge pe os, fa hren – a merge cu un vehicol) j se citeste i ( j ja – da, jemand - cineva) onne - soare) s urmat de o vocala se citeste z (le sen – a citi, S onne ss se citeste s (la ssen – a lasa) sch se citeste ş ( sch schn - frumos) ( st ehen ehen – a sta vertical, vertical, St rasse rasse - strada)* exceptie in cuvintele imprumutate imprumutate sau neologisme neologisme st se citeste şt ( se pronunta st (+est- sarbatoare) imprumutate sau neologisme neologisme se pronunta pronunta sp sp se citeste şp ( sp spielen – a se uca)* exceptie in cuvintele imprumutate (espet-respect) (vier - patru) v se citeste f ( w se citeste v (wann – cand) ( z eit - timp) z se citeste ţ ( zwei – doi, Z eit se pronunta cv (/uelle – i&vor, sursa) u se pronunta pronunta gă (1agen – stomac* moegen-a-i ge se pronunta ghe (0eld - bani, geben - a da) * exceptie ge se pronunta placea, a dori, a vrea) gi se pronunta intotdeauna ghi (0ips-ghips) • • • • • • • • • •
•
• • • • •
•
Nota: Su!tanti"ele !i pronu#ele de politete in li#a ger#ana !e !criu intotdeauna cu #a$u!cule%
!
&ronu#ele per!onale SING'LAR
2 3c 4 0
"ers I
"ers II
ic( #ic( #ir #ein
du dic( dir dein
"ers I 2 3c 4 0
) ir un! un! un!er
2 3c 4 0
"ers III
1 er i( n i(# !ein &L'RAL "ers II
+
2
!ie !ie i( r i( r
e! e! i(# !ein
i(r euc( euc( euer &RON'*ELE DE &OLITETE Sie Sie I(nen I(r
" e r s II I !ie !ie i(nen i( r
Nota: &ronu#ele Nota: &ronu#ele de politete !e !criu intotdeauna cu #a$u!cule%
Lectia + For#ule de adre!are 0uten 5ag6 0uten 3bend6 0uten 1orgen6 0ute 2acht6 'allo6 3uf 8 8iiederseh sehen6 en6 3uf 8iederhoeren 5sch9ss6 0uten 3ppetit6 4an 4ane, e, glei gleich chfa fall lls6 s6 4ane, auch6
- Buna &iua - Buna seara - Buna dimineata - 2oapte buna - 7alut, Buna - La La re revedere -La revedere - "a - "ofta buna - 1ul 1ultu tume mesc sc,, la la fel fel - 1ultumesc, de asemenea
Verul I. PREZENTUL 7e formea&a inlaturand terminatia ,en de la infinitiv si adaugand urmatoarele terminatii
7g.
"l.
I II III I II III
-e - !t.-e!t - t. -et - en - t.-et - en
:xemple #
&ronu#ele per!onale SING'LAR
2 3c 4 0
"ers I
"ers II
ic( #ic( #ir #ein
du dic( dir dein
"ers I 2 3c 4 0
) ir un! un! un!er
2 3c 4 0
"ers III
1 er i( n i(# !ein &L'RAL "ers II
+
2
!ie !ie i( r i( r
e! e! i(# !ein
i(r euc( euc( euer &RON'*ELE DE &OLITETE Sie Sie I(nen I(r
" e r s II I !ie !ie i(nen i( r
Nota: &ronu#ele Nota: &ronu#ele de politete !e !criu intotdeauna cu #a$u!cule%
Lectia + For#ule de adre!are 0uten 5ag6 0uten 3bend6 0uten 1orgen6 0ute 2acht6 'allo6 3uf 8 8iiederseh sehen6 en6 3uf 8iederhoeren 5sch9ss6 0uten 3ppetit6 4an 4ane, e, glei gleich chfa fall lls6 s6 4ane, auch6
- Buna &iua - Buna seara - Buna dimineata - 2oapte buna - 7alut, Buna - La La re revedere -La revedere - "a - "ofta buna - 1ul 1ultu tume mesc sc,, la la fel fel - 1ultumesc, de asemenea
Verul I. PREZENTUL 7e formea&a inlaturand terminatia ,en de la infinitiv si adaugand urmatoarele terminatii
7g.
"l.
I II III I II III
-e - !t.-e!t - t. -et - en - t.-et - en
:xemple #
13;':2 (a face) Ich mache 4u mach!t :r=7ie=:s macht 8ir machen Ihr macht 7ie machen
B:0I22:2 (a incepe) Ich beginne 4u beginn !t :r=7ie=:s beginn t 8ir beginnen Ihr beginnt 7ie beginnen
<+:2 (a striga) Ich ruf e !t 4u ruf !t :r=7ie=:s ruf t en 8ir ruf en Ihr ruf t 7ie ruf en en
Verele auxiliare /A0EN a a"ea2 Ich habe 4u hast :r=7ie=:s hat 8ir haben Ihr habt 7ie haben
SEIN a 3i2 Ich bin 4u bist :r=7ie=:s ist 8ir sind Ihr seid 7ie sind
Con$ugarea unor "ere neregulate I2 FA/REN a #erge cu un "e(icol2 Ich fahre 4u f>hrst ! :r=7ie=:s f>hrt "odificari# persoana $$ si $$$ singular pri%esc u%laut pe a! 8ir fahren :x fallen, fangen, laufen, schlafen, schlagen Ihr fahrt 7ie fahren GE0EN a da2 Ich gebe 4u gibst :r=7ie=:s gibt 8ir geben Ihr gebt 7ie geben
"odificari# persoana $$ si $$$ singular pri%esc i in loc de e! :x helfen, essen, fr essen, vergessen
0ITTEN a ruga2 Ich bitte 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala autatoare la 4u bittest terminatiile de la pers II sg. 7i pl, si pers III sg. :r=7ie=:s bittet 8ir bitten ! Ihr bittet 7ie bitten Te#a: de conugat verbele +3LL:2 (a cadea), +320:2 (a prinde), :1"+:'L:2 (a recomanda), +I24:2 (a gasi). 4e tradus urmatoarele propo&itii !. :u te te ga gases sesc. #. 5u ram ramai ai acas acasa. a. $. 2oi 2oi mer merge gem m aca acasa sa.. %. :a casti castiga ga mult multii ban bani. i. ?. :i se gan gande desc sc la la noi noi.. @. :u te te du duc aca acasa sa.. A. :u ud ud flo flori rile le.. . :l mana mananc ncaa mul mult. t. C. :u iti iti dau ceva ceva.. $
Lectia 4 Li!ta "erelor neregulate INFINITIV bacen beginnen beissen bitten leien braten brennen bringen denen d9rfen empfehlen erschrecen essen 3a(ren 3allen fangen finden 3liegen fressen frieren ge6ren geben ge(en geniessen gewinnen giessen haben halten h>ngen hauen heben heissen helfen ennen 7o##en nnen lassen lesen lau3en leihen liegen l9gen mgen
&ARTICI&I' TREC'T gebacen begonnen gebissen gebeten gelieen gebraten gebrannt gebracht gedacht gedurft empfolen erschrocen gegesen ge3a(ren ge3allen gefangen gefunden ge3logen gefressen gefroren georen gegeben gegangen genossen gewonnen gegossen gehabt gehalten gehangen gehauen gehoben geheissen geholfen geannt ge7o##en geonnt gelassen gelesen gelau3en geliehen gelegen gelogen gemocht
TRAD'CERE
a coace a incepe a musca a ruga a ra#ane a frige a arde a duce a gandi a avea voie a recomanda a speria a manca (pt. persoane) a #erge cu un "e(icol a cadea a prinde a gasi a 5ura a manca (pentru animale) !. a ingheta* #. a-i fi frig a !e na!te a da a #erge pe $o! a savura a castiga a turna, a varsa, a uda florile a avea a tine a atarna a bate (in sensul de a lovi) a ridica a se numi a auta a cunoaste a "eni a putea a lasa a citi a alerga a imprumuta a sta intins a minti a placea %
m9ssen nehmen nennen raten reiten riechen rufen scheiden scheinen schieben schlafen schlagen schliessen schmeissen schneiden schreiben schreien schwimmen sehen !ein senden singen sit&en sollen sprechen !pringen stehen !teigen !teren stinen streiten tragen treffen treiben trinen tun vergessen verlieren )ac(!en waschen )erden werfen wissen wollen
gemusst genommen genannt geraten geritten gerochen gerufen geschieden geschienen geschoben geschlafen geschlagen geschlossen geschmissen geschnitten geschrieben geschrien geschwommen gesehen ge)e!en gesendt gesungen gesessen gesollt gesprochen ge!prungen gestanden ge!tiegen ge!toren gestunen gestritten getragen getroffen getrieben getrunen getan vergessen verloren ge)ac(!en gewaschen ge)orden geworfen gewusst gewollt
a trebui neaparat a lua a numi !. a gici* #. a sfatui a calari a mirosi a chema (in sensul de a striga) a separa, a desparti a lumina, a straluci a impinge a dormi a bate (in sensul de a lovi) a inchide, a incuia a arunca a taia a scrie a tipa a innota a vedea a 3i a trimite a canta a sedea a trebui a vorbi a !ari a sta in picioare a !e urca a #uri a mirosi urat a se certa a purta a intalni a practica a bea a face neaparat a uita a pierde a cre!te a spala a de"eni a arunca a sti a vrea neaparat
Nota: Verele !cri!e ingro!at !e con$uga cu SEIN%
For#ule de adre!are 8ie geht es dir 1ir geht es gut6 1ir geht es schlecht6 0eht es dir auch gut 4ane, gut6
- ;um iti merge (;e mai faci) - Imi merge bine - Imi merge rau - 7i tie iti merge bine - 1ultumesc, bine ?
8ie heisst du Ich heisse... 8ie alt bist du Ich bin ... Dahre alt
- ;um te cheama (;um te numesti) - 1a cheama ... (1a numesc...) - ;ati ani ani - 3m ... de ani.
Regula de 3or#are a participiului trecut 7e inlatura de la infinitiv terminatia ,en, se asea&a particula ge in fata infinitivului si se adauga , t la sfarsit.
&artcipiu trecut
8
ge
9
"er 9
t
:xemple
lernen gelernt (a invata - invatat) 7pielen gespielt (a se uca - ucat) gemacht (a face - facut) machen 3tunci cand radicalul verbului se termina in t sau d, apare e ca si vocala autatoare. :x arbeiten – gearbeitet antworten - geantwortet
Lectia For#ule de adre!are 8ie sagt man 8as bedeutet... Ich habe 'unger6 Ich bin hungrig6 Ich habe 4urst6 Ich bin durstig6
- ;um se spune - ;e inseamna... - 1i-e foame6
- 1i-e sete6
Ich bin m9de6 - 7unt obosit(a)6 Ich bin schl>frig6 - 1i-e somn6 7prichst du 4eutsch - Eorbesti germana Da, ich spreche 4eutsch. - 4a, vorbesc germana. 2ein, ich spreche ein 4eutsch. - 2u, nu vorbesc germana. Eerstehst du - Intelegi Fommst du heute - Eii asta&i 2ein, ich omme nicht heute6 - 2u, nu vin asta&i6 7agen (gesagt) – a spune* verstehen (verstanden) – a intelege* ein, eine – nici unul, nici o Nota: ;ein< 7eine e!te in l% Ger#ana negatia de pe langa !u!tanti"% Nic(t e!te negatia de pe langa "er< !i cele doua nu !e 3olo!e!c niciodata i#preuna% Dula negatie nu !e 3olo!e!te in l% ger#ana%
Con$ugarea unor "ere neregulate II2 /ELFEN a a$uta2 Ich helfe 4u hilfst
LA'FEN a alerga2 Ich laufe 4u l>ufst
SE/EN a "edea2 Ich sehe 4u siehst @
:r=7ie=:s hilft 8ir helfen Ihr helft 7ie helfen
:r=7ie=:s l>uft 8ir laufen Ihr lauft 7ie laufen
:r=7ie=:s sieht 8ir sehen Ihr seht 7ie sehen
STER0EN a #uri2 Ich sterbe 4u stirbst :r=7ie=:s stirbt 8ir sterben Ihr sterbt 7ie sterben
T'N a 3ace neaparat2 Ich tue 4u tust :r=7ie=:s tut 8ir tun Ihr tut 7ie tun
=ISSEN a !ti2 Ich weiss 4u weisst :r=7ie=:s weiss 8ir wissen Ihr weisst 7ie wissen
RATEN a g(ici2 Ich rate 4u r>tst :r=7ie=:s r>t 8ir raten Ihr rat 7ie raten
NE/*EN a lua2 Ich nehme 4u nimmst :r=7ie=:s nimmt 8ir nehmen Ihr nehmt 7ie nehmen
&er3ectul co#pu! 7e formea&a din verbul auxiliar (7:I2='3B:2) la pre&ent la care se adauga participiul trecut al verbului de conugat. &er3ect co#pu!
8
auxiliar (aen !au !ein2
9
participiu trecut
Vere care !e con$uga cu SEIN: verbele de miscare •
gehen & a %erge pe jos fahren & a %erge cu un vehicol 'o%%en & a veni fliegen & a zbura fallen & a cadea steigen & a se urca laufen & a alerga •
verbele copulative (de existenta)
sein & a fi gebären & a se naste sterben & a %uri werden & a deveni bleiben & a ra%ane Topica: S'0IECT 9 VER0 A'>ILIAR 9 %%% 9 &ARTICI&I' TREC'T
:xemple
:u am fost acasa. – Ich bin &u 'ause gewesen.
5u ai alergat mult. – 4u bist viel gelaufen.
Eoi ati mancat paine. – Ihr habt Brot gegesen.
3sta&i am citit mult. – 'eute haben wir viel gelesen. A
Ieri am ramas cu el acasa. – 0estern bin ich mit ihm &u 'ause geblieben.
:i s-au certat. – 7ie haben sich gestritten.
Nota: Cand propo5itia incepe cu altce"a decat !uiectul< !e 3ace in"er!iunea intre auxiliar !i !uiect%
Te#a: de conugat la perfect compus verbele '3<:2 (a lovi), ':B:2 (a ridica), 7;'L3+:2 (a dormi), 7;':IB:2 (a scrie), 7":;':2 (a vorbi), 7I5G:2 (a sedea), 530:2 (a purta), E:0:77:2 (a uita), 8:+:2 (a arunca). 4e tradus urmatoarele propo&itii !.2oi va vedem. #. :a scrie frumos. $. :a il intalneste. %. Eoi dormiti prea mult. ?. Imi scrii ceva @. 4e ce il bati A. ;e faci tu acolo
Lectia ? Articolul
2 3c 4 0
1 der den de# de!
2 3c 4 0
1 ein einen eine# eine!
ARTICOL'L /OTARAT 7ingular + 2 die da! die da! der de# der de! ARTICOL'L NE/OTARAT 7ingular + 2 eine ein eine ein einer eine# einer eine!
"lural die die den der
"lural N' E>ISTA@
Nota: •
!u!tanti"ele de genul #a!culin !i neutru articulate (otarat !i ne(otarat in geniti" pri#e!c ter#inatia –s !au –es dupa ca5
•
!u!tanti"ele articulate (otarat in ca5ul dati" la plural pri#e!c ter#inatia –n
Exe#ple:
der (ater 2 3c 4 0
artculat hotarat
articulat nehotarat
der Eater (tata) den Eater (pe tata) dem Eater (tatalui) des Eater! (al, a tatalui)
ein Eater (un tata) einen Eater (pe un tata) einem Eater (unui tata) eines Eater! (al, a unui tata)
die "utter 2 3c 4 0
die 1utter (mama) die 1utter (pe mama) der 1utter (mamei) der 1utter (al, a mamei)
eine 1utter (o mama) eine 1utter (pe o mama) einer 1utter (unei mame) einer 1utter (al, a unei mame)
das )ind
2 3c 4 0
das Find (copil) das Find (pe copil) dem Find (copilului) des Finde! (al, a copilului)
"lural (art. hot.) 2 3c 4 0
ein Find (un copil) ein Find (pe un copil) einem Find (unui copil) eines Finde! (al, a unui copil)
die )inder die Finder (copii) die Finder (pe copii) den Findern (copiilor) der Finder (al, a copiilor)
Exercitii:
copilul fratelui
das Find des Bruders
fica mamei
die 5ochter der 1utter
cadoul ficei
das 0eschen der 5ochter
mama unui copil
die 1utter eines Findes
masina unei doamne
das 3uto einer +rau
cadoul mamei
das 0eschen der 1utter
prietena unui baiat
die +reundin eines Dunges
cadoul lui
sein 0eschen
mama ei
ihre 1utter
tatal nostru
unser Eater
fratele vostru
euer Bruder
copii lor
ihre Finder
cadoul copiilor
das 0eschen der Finder
cadoul unei fice
das 0eschen einer 5ochter
fratele tatalui
der Bruder des Eaters
papusa fetei
die "uppe des 1>dchens
fratele meu
mein Bruder
mamele voastre
euere 19tter
fiica dumneavoastra
Ihre 5ochter
Vocaular: der Bruder - fratele die 5ochter – fica das 0eschen – cadoul
der Brief – scrisoarea die 7chule – scoala das 3uto – masina
die 7chwester – sora das 'aus – casa das Buch C
Te#a: 1asina tatalui* scrisoarea mea* scoala unui copil* scrisoarea unei mame* fratele copilului* scoala mea* o masina a unui copil* o scoala a fratelui* tatal unei fice* scrisoarea mamei* scrisoarea unui frate* masinile lor* scrisorile noastre* copilul surorii mele* scrisoarea mamei mele* cartea fratelui meu* casa mamei mele* casa noastra* copii unei case* tatal unui frate* cadoul mamei mele
Lectia B Expre!ii utile Ich habe 3ngst vor 8asser – 1i-e teama de apa Ich ann nicht schwimmen – 2u stiu sa innot Ich ann nicht +ahrrad fahren – 2u stiu sa merg pe bicicleta Ich ann 3uto fahren – 7tiu sa conduc Ich habe einen +9hrerschein – 3m permis de conducere 7prechen 7ie, bitte, langsam und deutlich. Ich verstehe nicht &u gut. – Eorbiti rar si clar, va rog. 2u inteleg prea bine. Bitte, noch einmal (noch mal)6 – Inca o data, va rog6 8ie, bitte Ich habe nicht verstanden – ;um 2u am inteles. 8as hast du gesagt – ;e-ai spus Fnnen 7ie, bitte, wiederholen – "uteti sa repetati, va rog Ich habe Fopfschmer&en. Ich habe Fopfweh. 1a doare capul. 1ein Fopf tut 8eh. ochen (geocht) – a gati saugen (gesaugt) – a aspira der 7taub – praf der 7taubsauger – aspirator aufr>umen (aufger>umt) – a face ordine put&en (geput&t) – a curata einaufen (eingeauft) – a face cumparaturi aufen (geauft) – a cumpara waschen (gewaschen) – a spala b9geln (geb9gelt) – a calca arbeiten (gearbeitet) – a munci, a lucra suchen (gesucht) – a cauta versuchen (versucht) – a incerca
Su!tanti"ele de genul #a!culin DER2 3bend – seara 3n&ug – costum 3pfel (>) – mar 3rm – brat 3usflug – excursie 3usgang – iesire Bacofen – cuptor Ball – minge Bauch – burta Baum – copac Beannte – cunostinta Besen - matura Bewohner – locuitor Bleistift – creion
0ummi – radiera 'ahn – cocos 'als – gat 'auptbahnhof – gara 'erbst – toamna 'erd – araga& 'immel – cer 'of – curte 'und – caine 'ut – palarie Dunge – baiat Faffee – cafea F>se – bran&a Findergarten – gradinita
at - sfat entner – pensionar oc – fusta osenohl – var&a pitica 9cen – spate 7aft – suc 7al& – sare 7auerraut – var&a acra 7chatten – umbra 7cher& – gluma, spirit 7chl9ssel – cheie 7chmer& – durere 7chran – dulap 7chwager – cumnat !H
Blumenohl – conopida alba Boden – podea Brief – scrisoare Brooli – conopida verde Bruder – frate ;ousin – verisor 4ecel – capac 4ill – marar :ingang – intrare :nel – nepot (de bunica) :rfolg – succes :rwachsene – adult +ehler – greseala +eiertag – sarbatoare +eind – dusman +ernseher – televi&or +isch – peste +lur – hol +reund – prieten +r9hling – primavara +u (9, -e) – laba piciorului 0arten – gradina 0eburtstag – &i de nastere 0rovater – bunic 0rund – pamant, ba&a
)elc(er *2 )elc(e F2 )elc(e! N2 )elc(e &l2
Fnoblauch – usturoi Fnopf – nasture Fnoch – os Fohlrabi – gulie Fopf – cap Forb – cos Fr>uter – pantrunel Fuchen – praitura F9hlschran – frigider L>cheln – &ambet 1ann (>, -er) – barbat 1antel – pardesiu 1ensch (-en) – om 1irowelle – cuptor micr. 1ittag – amia&a 1und - gura 19ll – gunoi 2achbar(-n) – vecin 2achtisch – desert 2effe – nepot (de matusa) Jnel – unchi "apria – ardei "farrer – preot "lat& – loc
7essel – fotoliu 7ohn – fiu 7ommer – vara 7piegel – oglinda 7taub – praf 7taubsauger – aspirator 7tiefel (-n) – ci&ma 7t9c – bucata 7tuhl – scaun 5ag – &i 5ee – ceai 5eller – farfurie 5eppich (-e) – covor 5isch – masa 5ischdece – fata de masa 5opf – oala ufer – van&ator Eerwandte (-n) – ruda Eogel () - pasare 8inter – iarna Gaun (>, -e) – gard Gucer – &ahar 8assermelone – pep. verde Gug – tren Gwiebel ( -n) – ceapa
care pe care2 &ronu#e interogati"e
die!e F2 die!er *2 die!e! N2 die!e &l2
ace!ta< acea!ta< ace!te
Te#a: !. 1ama mea a fost ieri la tara. (auf dem Lande – la tara) #. 3cesti oameni sunt cunostintele mele. $. 2oi am cumparat un g de mere si doua g de ceapa. (capsuni – die :rdbeeren, g – das Filo (-s)) %. Eecinul nostru ne-a dat capsuni. ?. :u am dus copii afara. (drauen (nach drauen) - afara) @. :u m-am speriat. A. La vara mergem la munte. (la vara – im 7ommer, la munte – ins 0ebirge) . 3ceasta dimineata este rece. C. :u l-am intalnit pe cumnatul tau. !H. :a a spalat pantalonii mei. !!. 1unca pe care o fac este grea. !#. ;opilul pe care l-ai va&ut este al meu. !$. ochia care mi-a placut este foarte scumapa. !!
!%. +loarea care a ca&ut s-a rupt.
Lectia Expre!ii utile
Ich mag spa&ieren gehen – Imi place sa ma plimb Ich liebe die 'austiere. Ich mag auf sie aufpassen. – Iubesc animalele. Imi place sa am gria de ele. Ich habe ein "roblem. Fnnen 7ie mir ur& helfen – 3m o problema. 1a autati putin Ich habe Lust – 3m chef (placere). Ich habe eine Lust (ein Boc) – 2u am nici un chef. Ich wei nicht – 2u stiu.
Su!tanti"ele de genul 3e#inin DIE2 3ntwort – raspuns 3pothee – farmacie 3priose – caisa, &ar&ara 3rbeit – munca 3ufgabe (-n) – tema B>cerei – bacanie Birne (-n) – para Bohne – fasole Botschaft – ambasada Bratartoffel – cartof prait Butter – unt ;ouch – canapea 4ece – patura 4ummheit – prostie :ltern – parinte :he (-n) – casnicie :nelin – nepoata (bunica) :rbse (-n) – ma&are :rdbeeren – capsuna :rde – pamant :rfahrung – experienta :rl>rung – explicatie +lasche – sticla +rage (-n) – intrebare +rau – doamna, femeie +r>ulein – domnisoara +reundin – prietena 0ans (>, -e) – gasca 0abel – furculita 0eduld – rabdare 0eschichte – poveste 0esundheit (-en) – sanatate 0ewohnheit – obisnuinta 0ure (-n) – castravete 'altestelle – statie 'and (>, -e) – mana 'auptstadt – capitala 'aut (>, -e) – piele
'ose – pantaloni Fanne – cana Fartoffel (-n) – cartof Fat&e – pisica Firche – biserica Firsche – cireasa Fonditorei – cofetarie Franheit (-en) – boala F9che – bucatarie Fuh (-e) – vaca Leute (-n) – lume Lippe – bu&a 1armelade – dulceata 1aschine – masina 1et&gerei – macelarie 'onigmelone – pepene galben 1ilch – lapte 1inute (-n) – minut 1itte – miloc 1glicheit – posibilitate 1hre (-n) – morcov 1ut - cura 2ase – nas 2ichte (-n) – nep. (matusa) 2uss (9, -e) – nuca Jrdnung – ordine "acung – pachet "firsich (-n) – piersica "fanne – tigae "flan&e – planta "flaume – pruna "ommes – cartof pai "utte – curca eise – calatorie ichtung – directie uhe – liniste 7ache (-n) – lucru, obiect 7albe – unguent, alifie
7cheibe (-n) – felie 7chule – scoala 7chw>gerin – cumnata 7chwester – sora 7eife – sapun 7eite (-n) – parte, pagina 7orge (-n) – gria 7pinne – paianen 8aschbecen – chiuveta 7tadt – oras 7timme – voce 7tirn – frunte 7tunde (-n) – ora (ca timp) 5ante – matusa 5asche – sacosa, bu&unar 5ochter () – fica 5omate – rosie 5raube (-n) – strugure 5rocenmilch – lapte praf 59te – punga 59r – usa
, -e) – perete 8indel – scutec 8oche – saptamana 8ohnung – locuinta 8unde – rana Gahnpaste – pasta de dinti Gahnb9rste – perie de dinti Geit – timp Geitung – &iar Gitrone – lamaie Gucini – dovleac Gunge – limba
!#
'ei&ung – caldura 7andale – sandaua 'och&eit – nunta 7chaff – oaie 'onig – miere 7chauel (-n) – scranciob Te#a: de facut #H de propo&itii in care sa se foloseasca cuvintele predate.
Lectia Su!tanti"ele de genul neutru DAS2 3ngebot – oferta 3uge (-n) – ochi Bein – picior Beispiel – exemplu Bett – pat Bild (-er) – tablou Blatt (>, -er) – frun&a, foaie Blut – sange Brot – paine Brtchen – chifla Buch – carte 4ing (-e) – chestie, lucru :is – inghetata :rgebnis (-se) – re&ultat :ssen – mancare +ahrrad – bicicleta +leisch – carne +lug&eug – avion +ohlen – man& +oto (-s) – po&a 0eb>c – baga 0eb>ude – cladire 0ed>chtnis (-isse)- memorie 0edicht – poe&ie 0ehalt (>, -er)- salariu 0ehirn – creier 0eld – bani 0em9se – legume
0er>t (-e) – aparat, unealta 0ericht – fel de mancare 0esch>ft – maga&in, afacere 0eschen – cadou 0eschirr – vesela 0eset& – lege 0esicht – fata, chip 0las (>, -er) - pahar, sticla 0l9c – noroc 'aar (-e) – par 'andtuch – prosop 'austier – animal de casa 'eft – caiet 'eimweh – dor de tara 'emd – camasa 'er& – inima 'ol& – lemn 'uhn – gaina '9ne – pui Filo (-s) – ilogram Finn – barbie Fino – cinema Fleid – rochie Fnie – genunchi Franenhaus – spital L>cheln – &ambet Lachen - ras Leben – viata
Licht – lumina Lid – pleoapa Lied (-er) – cantec 1>dchen – fata 1al (-e) – oara, data 1eer – mare 1ittel – detergent 1otorrad – motocicleta Jbst – fructe Jhr (-en) – ureche "aar – pereche, cateva "apagei – papagal "feffer – piper "ferd – cal "flaster – plasture 7al& – sare 7chwein – porc 7ofa – sofa 7piel – oc 5aschentuch – batista 5or – poarta
I#pre3ectul "erelor auxiliare /A0EN Ic( (atte Du (atte!t Er.Sie.E! (atte =ir (atten I(r (attet Sie (atten
SEIN Ic( )ar Du )ar!t Er.Sie.E! )ar =ir )aren I(r )art Sie )aren
Exe#ple:
:ram ieri la maga&in cand am va&ut-o pe ea. – Ich war gestern bei dem (beim) 7upermaret als ich sie gesehen habe (als ich sie sah).
:u aveam o pisica dar a murit. – Ich hatte eine Fat&e aber sie ist gestorben. !$
:rati acasa cand m-a cautat el – 8art ihr &u 'ause als er mich gesucht hat (suchte).
2oi aveam o tema si nu am facut-o. – 8ir hatten eine 3ufgabe und wir haben sie nicht gemacht. (wir machten ihn nicht).
Nota: Ter#inatiile pentru "erele regulate la i#per3ect !unt: Ic( Du Er.Sie.E! =ir I(r Sie
- te - test - te - ten - tet - ten
La "erele neregulate ter#inatiile !unt "ariaile !i uneori !e !c(i#a c(iar radacina "erului%
Expre!ii utile Fannst du, bitte, das Licht an machen – "oti !a aprin5i lumina, te rog Fannst du, bitte, das Licht au! machen – "oti sa stingi lumina, te rog Fannst du, bitte, die 59r au3 machen – "oti !a de!c(i5i usa, te rog Fannst du, bitte, die 59r 5u machen – "oti !a inc(i5i usa, te rog Fommen 7ie, bitte, rein. – Eeniti inauntru, va rog. Rau! mit dir6 – A3ara cu tine6 Fomm, wir gehen nac( innen6 – 'ai, mergem inauntru6 Fomm, wir gehen nac( drauen6 – 'ai, mergem a3ara6 Ich gehe nac( oen. Ich gehe (oc(. – 1a duc sus. Ich gehe nac( unten. Ich gehe runter . – 1a duc os. 4ie 5reppe hoch gehen – a urca scarile 4ie 5reppe runter gehen – a cobori scarile Te#a: de facut !? de propo&itii in care sa se foloseasca combinat substantivele predate si imprefectul.
Lectia Expre!ii utile 4as Find hat sich 8eh getan (hat sich verlet&t). – ;opilul s-a lovit. 4as BabK hat den gan&en 5ag geweint. – Bebelusul a plans toata &iua. 4as BabK hat die 8indeln voll. – Bebelusul are scutecul plin. 8ir m9ssen 8indeln aufen. 7ie sind alle. – 5rebuie sa cumparam scutece. 7-au terminat. 4as Find ist heute 2acht wach geworden (hat sich aufgewacht) – ;opilul s-a tre&it noaptea asta. :r wollte auf die 5oilette (aufs Flo) gehen. – Eroia la toaleta. :r ist aus dem Bett gefallen. – 3 ca&ut din pat. :r hatte 4urst. – Ii era sete. 4as BabK hat 4urchfall und rote Bacen. Ich glaube er beommt (riegt) G>hne . – Bebelusul are diaree si obraii rosii. ;red ca ii cresc dintii.
Con$unctiile •
und – si !%
• • • • •
aber – dar oder – sau auch – de asemenea sondern – ci weil
;onunctii subordonatoare da!! – ca )eil - deoarece )o - unde )er - cine )a! - ce o – daca(nu conditional) )enn – daca(conditional) )ann – cand(pentru pre&ent si viitor) al! – cand, in timp ce(pentru trecut) In propo&itiile introduse prin conunctii subordonatoare, predicatul va trece la sfarsit. 4aca este un predicat compus, verbul conugat se scrie la sfarsit. "ropo&itia secundara va fi despartita de restul fra&ei prin virgula. : Ich weiss nicht, ob er heute 7o##t. 4as Find sagt, dass er den alten 1ann ge!e(en hat . 7ie hat mich gefragt, wann sie mit der Lehrerin !prec(en darf . • • • • • • • • •
&repo5itii care cer oligatoriu acuzativul • • • • •
durch – prin f9r – pentru ohne – fara gegen – impotriva, contra bis – pana la
&repo5itii care cer oligatoriu dativul • • • • • •
mit – cu aus – din &u – la (cand mergem spre ...) bei – la (cand suntem dea la ...) seit – de (numai pentru timp) von – de la
:xemple
:u, de ase%enea prietena mea, mergem cu masina prin oras. – Ich, auch meine +reunde, fahren %it dem 3uto durch die 7tadt.
3i mancat totul din farfurie – 'ast du alles aus dem 5eller gegesen
:u nu am facut nimic fara tine ci te-am asteptat. – Ich habe nichts ohne dich gemacht sondern ich habe auf dich gewartet. warten (gewartet) M auf M 3c – a astepta
*entru mama mea vreau sa cumpar un cadou. – +ür meine 1utter mchte ich ein 0eschen aufen. !?
,e o saptamana vreu sa merg la bunica dar nu am timp. & Seit einer 8oche mchte ich zu der 0rossmutter (Jma) gehen aber ich habe eine Geit.
Eii de la prietenul tau – Fommst du von deinem +reund
5atal meu este i%potriva vecinului nostru. – 1ein Eater ist gegen unseren 2achbar.
:u am stiut ca el nu vine. – Ich habe gewusst, dass er nicht ommt.
O con$unctie !uordonatoare duce "erul pe ulti#ul loc< daca e!te un ti#p !i#plu !i< daca e!te un ti#p co#pu!< duce auxiliarul dupa participiul trecut%
:l este suparat ca am venit prea tar&iu acasa. – :r ist traurig, dass ich &u sp>t nach 'ause geommen bin.
4in po&a asta o recunosc numai pe mama ta. – 3us diesem +oto erenne ich nur deine 1utter. das +oto – fotografie, po&a* erennen (erannt) – a recunoaste
"entru maine la &iua lui de nastere vreu sa-mi cumpar o rochie. – +9r morgen bei seinem 0eburtstag mchte ich mir ein Fleid aufen.
4e o luna n-am mai fost la el. – 7eit einem 1onat bin ich nicht mehr bei ihm gewesen.
2u am stiut ca asta&i vii la noi. :u nu m-am pregatit. – Ich habe nicht gewusst, dass du heute &u uns ommst. Ich habe mich nicht vorbereitet.
:l a avut cartea de la tine. – :r hat das Buch von dir gehabt.
:u am mancat pateu la cina. – Ich habe Leberwurst beim 3bendessen gegesen.
&repo5itii care cer alternati" acuzativ !i dativ • • • • • • • • • •
an – pe, la (pt. suprafete verticale) auf – pe, la (pt. suprafete ori&ontale) in – in neben – langa 9ber – peste, deasupra, despre vor – inainte hinter – dupa, in spatele &wischen – intre nach – spre, dupa unter – dedesubt, sub
cand "erul arata directia prepo5itia cere ca5ul acu5ati"
cand "erul e!te de !tare prepo5itia cere ca5ul dati"
:xemple
:u merg in oras. – Ich gehe in die 7tadt.
:u sunt in oras. – Ich bin in der 7tadt. !@
;aietul este pe masa. – 4as 'eft ist auf dem 5isch.
:u ase& caietul pe masa. – Ich stelle das 'eft auf den 5isch.
4ulapul sta langa pat. – 4er 7chran steht neben dem Bett.
1ama mea asea&a dulapul langa pat. – 1eine 1utter stellt den 7chran neben das Bett.
5abloul atarna pe perete. – 4as Bild h>ngt an der 8and.
:u ase& tabloul pe perete. – Ich stelle das Bild an die 8and.
7ub cartea ta am gasit si cartea mea. –
4uceti-va sa alergati in spatele scolii. – 0eht hinter die 7chule rennen.
In spatele casei este umbra. – 'inter dem 'aus ist 7chatten.
:u parche& masina intre aceste doua masini. – Ich pare das 3uto &wischen diese &wei 3utos. paren (gepart) – a parca
:u stau intre prietenele mele. – Ich sit&e &wischen meinen +reundinen.
;apacul este pe oala. – 4er 4ecel ist auf dem 5opf.
;e-mi povestesti tu despre el – 8as er&>hlst du mir 9ber ihn er&>hlen (er&>hlt) – a povesti
Te#a: de facut ? propo&itii cu conunctii, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu acu&ativ, ? propo&itii cu prepo&itii care cer obligatoriu dativ si !H propo&itii cu prepo&itii care cer alternativ acu&ativ si dativ.
Lectia 1
!A
Ad$ecti"ele allgemein – general alt – batran, vechi angenehm – placut anstrengend – stresant arm – sarac artig – cuminte beNuem – confortabil billig – ieftin bse – suparat, rau clever – istet dic – gras drecig – mi&erabil dringend – urgent dunel – intunecat dumm – prost d9nn – slab eng – stramt ehrlich – sincer faul – lenes feucht – umed fleiig – harnic frech – obra&nic froh – bucuros frhlich – vesel fr9h – devreme gemeinsam – impreuna gem9tlich – agreabil, placut gerne – cu placere
gesund – sanatos gl9clich – fericit gross – mare gut – bun h>sslich – urat heiss – fierbinte hell – luminos hoch – sus, ridicat h9bsch – dragut hungrig – flamand ung – tanar alt – rece lein – mic lug – destept, prudent ran – bolnav ur& – scurt lang – lung langsam – incet lecer – gustos leicht – usor lieb – drag lustig – distractiv m9de – obosit mutig – curaos nact – gol, de&bracat nah – aproape nett – amabil oft – des
ruhig – linistit sal&ig – sarat satt – satul sauber – curat sauer – nervos schlan – suplu schlimm, schlecht - rau schmal – ingust, stramt schmut&ig - murdar schnell – repede schn – frumos schreclich – ingro&itor schwer – greu sehr – foarte selten – rar sp>t – tar&iu still – calm s9ss – dulce, dragut t>glich – &ilnic teuer – scump traurig – trist reich – bogat viel – mult warm – cald weich – moale weit – departe, larg wenig, bisschen – putin
Culori • • • • • • • • • • • • •
rot – rosu rosa – ro& gr9n – verde blau – albastru schwar& – negru weiss – alb gelb – galben braun - maro grau – gri beig – be orange – portocaliu hell– deschis dunel – inchis
Gradele de co#paratie &OHITIV
faul gross dunel hoch
CO*&ARATIV S'&ERLATIV fauler am faulsten grsser am grssten dunler am dunlersten hcher am hchsten E>CE&TII ad$ecti"e care i!i !c(i#a total 3or#a2: !
viel (mult) gern (cu placere) gut (bine)
mehr lieber besser
am meisten am liebsten am besten
:xemple
5u alergi mai repede decat mine. – 4u l>ufst schneller al! ich.
;opilul tau alearga cel mai repede. – 4ein Find l>uft am schnellsten.
:u alerg, dar nu asa de repede ca tine. – Ich laufe, aber nic(t !o schnell )ie du.
;opilul cel mai cuminte a primit un cadou. – 4as artigste Find hat ein 0eschen beommen.
7coala cea mai frumoasa este in Bacau. – 4ie schnste 7chule ist in Bacau.
"latina este cel mai scump metal. – 4as "latin ist das teuerste 1etal.
1i-ar place mai mult sa merg a&i la cinema decat sa raman acasa. – Lieber gehe ich heute in das (ins) Fino als &u 'ause bleiben.
3nul asta nu merg la munte ci mai degraba merg la mare. – 4ieses Dahr gehe ich nicht ins 0ebirge sondern ich gehe lieber ans 1eer.
In cel mult doua saptamani merg in 0ermania. – In hchsten &wei 8ochen fahre ich nach 4eutschland.
Te#a: de facut !H propo&itii in care sa se foloseasca adectivele si culorile predate si !H propo&itii cu gradele de comparatie.
Lectia 11 Ad"erele alle – toti, toate (pt. persoane) alles – toti toate (pt. Lucruri) allerdings – fireste bald – in curand beide –amandoi da – aici damals – atunci dann – apoi denn – caci, anume deswegen – de aceea doch – ba da dort – acolo drauen – afara erstens – mai intai etwas – ceva gan& – intreg, foarte genau – exact genug – destul gestern – ieri gewiss – anumit, oarecare gleich – in curand her – incoace heute – asta&i hier – aici
niemals – niciodata niemand – nimeni noch – inca recht&eitig – la timp, in timp util sehr – foarte sofern – in masura in care sofort – imediat solange – atat timp t>glich – &ilnic tats>chlich – intr-adevar 9bermorgen – poimaine ungef>hr – aproximativ vorgestern – alaltaieri vorliegend – de fata, pre&ent w>hrend – in timpul M 0 wann – cand warum – de ce was – ce weder...noch... – nici...nici... weil – deoarece, pentru ca wem – cui wen – pe cine wenn – cand (pt. pre&ent si viitor) als – cand (pt. trecut) !C
immer – intotdeauna irgendein – (un, o) oarecare irgendwann – candva irgendwas – ceva, orice irgendwie – cumva, oarecum irgendwo – undeva emand – cineva et&t – acum aum– abia, cu greu, foarte putin mglich – posibil morgen – maine niemals – niciodata nichts – nimic
wer – cine wie – cum wieder – din nou, iar wie lange – cat timp wieviel – cat, cati, cate wo – unde woher – de unde wohin – incotro wohl – probabil, de fapt, bine womit – cu ce mit wem – cu cine wo&u – la ce, pt. ce &iemlich – destul de &u erst – mai intai &usammen – impreuna
:xemple
:u nu am auns la timp pentru ca autobu&ul a intar&iat. – Ich bin nicht recht&eitig angeommen, )eil der Bus versp>tet hat.
:u nu alerg cu tine pentru ca sunt obosita. – Ich laufe nicht mit dir, )eil ich m9de bin.
:u nu te mai astept pentru ca vreau sa cumpar paine. – Ich warte auf dich nicht mehr, )eil ich Brot aufen mchte.
:ra foarte bucuros cand m-am intalnit cu el. – :r war sehr froh al! ich ihn getroffen habe.
Cand eram copil mic faceam multe prostii. – Al! ich lein Find war, habe ich viele 4ummheiten gemacht.
:u nu stiu cand vine el acasa. – Ich weiss nicht, )ann er nach 'ause ommt.
2-am stiut ca ai fost pe la mine. – Ich habe nicht gewusst, da!! du &u mir vorbei geommen bist.
Il cunosc dar nu stiu cum il cheama. – Ich enne ihn, aber ich weiss nicht wie er heisst.
#H
Ad"erele cu DA-
#!
!. Daei - la aceasta - alaturi - pe punctul de a #. Dadurc( - prin aceasta $. Da3r - pentru aceasta %. Dagegen - impotriva, in contra ?. Da(er - de aici - de acolo - de aceea, asadar @. Da(in - incolo, intr-acolo A. Da(inter - in spate, indarat . Da#it - cu aceasta, prin aceasta - ca sa, pentru ca C. Danac( - despre aceasta, de - dupa aceasta - dupa aceea, apoi !H. Daneen - alaturi, langa !!. Daran - la aceasta - dupa aceasta - in aceasta - de aceasta !#. Darau3 - pe aceasta, deasupra - in aceasta - la aceasta - dupa aceea
!$. Darau! - din aceasta !%. Darin - in aceasta, inauntru !?. Darer - in legatura cu aceasta !@. Daru# - pentru aceasta - de aceasta - in ur, impreur - de aceea, din aceasta cau&a
:s bleibt dabei – amane cum ne-am inteles* Ich war gerade dabei weg&ugehen – 5ocmai eram pe punctul de a pleca 8as verstehen 7ie dadurch – ;e intelegeti prin aceasta 4af9r dane ich dir – "entru aceasta iti multumesc Ich habe nichts dagegen – 2u am nimic impotriva 4aher ommt es, dass er mich nicht mehr gr9sst – 3sa se explica faptul ca nu ma mai saluta 7ind 7ie aus Buarest Da, daher bin ich – 7unteti din Bucuresti 4a, de acolo sunt :r ist ran. 4aher fehlt er – : bolnav. 4e aceea lipseste :r f>hrt dahin – :l pleaca intr-acolo :s stect was dahinter – aici se ascunde ceva 8as meinen 7ie damit – ;e intelegeti prin aceasta :r ommt &u mir, damit ich ihm das Buch gebe – Eine la mine ca sa-i dau cartea :r fragte danach – 3 intrebat de aceasta 0leich danach – Imediat dupa aceea
4as Buch ist auf dem 5isch, der Bleistift liegt daneben – ;artea este pe masa, creionul este alaturi Ich dene daran, ins 0ebirge &u fahren – 1a gandesc sa plec la munte
:r suchte das Buch, doch er fand es nicht, eine Geitung lag darauf – :l cauta cartea dar n-o gasea, un &iar era deasupra :in Dahr darauf – uschen mit einem bisschen 0r9n darum - J casuta cu putina verdeata impreur "eter ist ran, darum fehlt er – "eter e bolnav, de aceea lipseste
##
!A. Darunter - printre acestia, acestea - dedesubt - prin aceasta
4er 4elegation gehren &wlf "ersonen an, &wei darunter printre 7chriftsteller – 4in delegatie fac parte doispre&ece membri, doi dintre acestia sunt scriitori In Foffer iegen die Fleider, darunter liegt die 8>sche – In vali&a sunt rochiile, dedesubt este leneria 8as verstehen 7ie darunter – ;e intelegeti prin aceasta 4avon weiss ich nichts – 4espre asta nu stiu nimic
!. Da"on - de, despre !C. Da"or - in fata - de, despre #H. Da5u - pe langa aceasta, in plus - pentru aceasta, in acest scop #!. Da5)i!c(en - intre, la miloc
:in 'aus mit einem 0arten davor – J casa cu o gradina in fata 4avor hatte ich 3ngst – 4e asta mi-a fost mie frica Fommt noch etwas da&u – 1ai urmea&a inca ceva 8as sagen 7ie da&u – ;e spuneti la aceasta 4a&u gehrt Geit – "entru aceasta e nevoie de timp Beide Eortr>ge finden am 4ienstag statt, da&wischen ist eine 7tunde pause – 3mbele conferinte au loc marti, intre ele este o pau&a de o ora
Nota: Ad"erele cu da- !unt optionale dar 3oarte utile2%
Verele #odale 4upa verbul modal, al doilea verb se va ase&a la sfarsitul propo&itiei, la forma de infinitiv. 1% Dr3en gedur3t2 , a a"ea "oie &REHENT Ich darf 4u darfst :r=sie=es darf 8ir d9rfen Ihr d9rft 7ie d9rfen
I*&ERFECT Ich durfte 4u durftest :r=sie=es durfte 8ir durften Ihr durftet 7ie durften
4% *!!en ge#ut2 , a treui neap%2 &REHENT Ich muss 4u musst :r=sie=es muss 8ir m9ssen Ihr m9st 7ie m9ssen
I*&ERFECT Ich musste 4u musstest :r=sie=es musste 8ir mussten Ihr musstet 7ie mussten
?% =ollen ge)ollt2 , a "rea neaparat2 &REHENT Ich will 4u willst :r=sie=es will 8ir wollen Ihr wollt 7ie wollen
I*&ERFECT Ich wollte 4u wolltest :r=sie=es wollte 8ir wollten Ihr wolltet 7ie wollten
+% *Jgen ge#oc(t2 , a placea &REHENT Ich mag 4u magst :r=sie=es mag 8ir mgen Ihr mgt 7ie mgen
I*&ERFECT Ich mochte 4u mochtest :r=sie=es mochte 8ir mochten Ihr mochtet 7ie mochten
% Sollen ge!ollt2 , a treui &REHENT Ich soll 4u sollst :r=sie=es soll 8ir sollen Ihr sollt 7ie sollen
I*&ERFECT Ich sollte 4u solltest :r=sie=es sollte 8ir sollten Ihr solltet 7ie sollten
B% ;Jnnen ge7onnt2 , a putea &REHENT Ich ann 4u annst :r=sie=es ann 8ir nnen Ihr nnt 7ie nnen
I*&ERFECT Ich onnte 4u onntest :r=sie=es onnte 8ir onnten Ihr onntet 7ie onnten
:xercitii #$
:u trebuia sa ud florile dar am uitat. – Ich sollte die Blumen giessen aber ich habe vergessen.
2u puteai sa vii mai repede 5e-am asteptat # ore. – Fonntest du nicht schneller ommen Ich habe auf dich &wei 7tunden gewartet.
:u vroiam sa-ti dau caietul dar n-am avut voie, mama mi-a inter&is. – Ich wollte dir das 'eft geben aber ich durfte nicht, meine 1utter hat mir verboten.
5u nu ai voie sa faci asta. - 4u darfst das nicht machen.
5i-a placut filmul de ieri – 'at es dir der +ilm von gestern gefallen
Te#a: !H propo&itii cu adverbe si !H propo&itii cu verbele modale.
Lectia 1+ Nu#eralul cardinal ! – eins # – &wei $ – drei % – vier ? – f9nf @ – sechs A – sieben – acht C – neun !H – &ehn !! – elf !# – &wlf !$ – drei&ehn !% – vier&ehn !? – f9nf&ehn !@ – sechs&ehn !A – sieb&ehn ! – acht&ehn !C – neun&ehn #H – &wan&ig #! – einund&wan&ig O $H – dreissig $! – einunddreissig O %H – vier 5ig ?H – f9nf 5ig @H – sech5ig AH – sieb5ig H – acht 5ig CH – neun 5ig !HH – (ein) hundert #HH – &weihundert !HHH – (ein) tausend !HHHHHH – eine 1illion Exe#ple: !%! – hundert-ein undvier&ig #%
#?# – &weihundert-&wei undf9nf&ig $A? – dreihundert-f9nf undsieb&ig !% – achthundert-vier&ehn $C%# – dreitausend-neunhundert-&wei undvier&ig #HHHH% – &weihunderttausendvier $HHHHHH – drei 1illionen O!er"atie - pentru numerele intre !HHH si #HHH se imparte numarul in doua parti astfel !#!C - &wlfhundertneun&ehn (!#.!C) !ACC – sieb&ehnhundertneunundneun&ig
Nu#eralul ordinal
2umeralele ordinale de la ! la !H se formea&a prin adaugarea terminatiei ,te la numeralul cardinal Exceptii: ! – erste $ – dritte – achte
2umeralele ordinale de la #H in sus se formea&a prin adaugarea terminatiei ,!te la numeralul cardinal
Data 4en wievielten haben wir heute 4er wievielte ist heute
In ce data suntem asta&i
'eute ist der &ehnte Duli. – 3sta&i este !H iulie.
1 , 1 der 9 - te + , 41 der 9 - !te
Regula:
"entru a exprima o progra#are
1 , 1 a# 9 - ten + , 41 a# 9 - !ten
Exe#ple:
Ich fahre in die 'auptstadt a# &wlf ten Duli. – :u merg in capitala pe !# iulie.
Ich war bei meiner 0rossmutter a# sechsund&wan&ig!ten 3pril. – 3m fost la bunica mea pe #@ aprilie.
Ich bin a# sechs&ehnten 3ugust geboren. – :u sunt nascuta pe !@ august.
Hilele !apta#anii Luni 1arti 1iercuri Doi Eineri 7ambata 4uminica
– – – – – – –
1ontag 4ienstag 1ittwoch 4onnerstag +reitag 7amstag 7onntag
#?
Lunile anului Ianuarie +ebruarie 1artie 3prilie 1ai Iunie Iulie 3ugust 7eptembrie Jctombrie 2ovembrie 4ecembrie
– – – – – – – – – – – –
Danuar +ebruar 1>r& 3pril 1ai Duni Duli 3ugust 7eptember Jtober 2ovember 4e&ember
Exercitii:
Luni, pe !# august, merg la doctor pentru ca ma dor dintii. – 3m 1ontag, der &wlften 3ugust, gehe ich &um 3r&t weil ich Gahnschmer&en habe.
:l nu a auns pe % septembrie pentru ca a pierdut autobu&ul. – :r ist nicht am vierten 7eptember angeommen weil er den Bus verpasst hat.
3nul acesta, pe !% ianuarie, a fost &iua de nastere a prietenei fratelui meu. – 4ieses Dahr, am vier&ehnten Danuar, war der 0eburtstag der +reundin meines Bruders.
Te#a: !? propo&itii in care sa se folosesca notiunile predate.
Lectia 14 Cea!ul
-ie spät ist es.
/at este ceasul. !#
:s ist drei minuten "or eins. :s ist "iertel "or eins. :s ist "iertel nac( eins. :s ist (al &wei. :s ist vier&ehn minuten nac( vier.
:ste ! fara $ minute. :ste ! fara un sfert. :ste ! si un sfert. :ste ! si umatate. :ste % si !% minute.
"or
nac(
@
0% wieviel 0hr.
1a ce ora.
LaO
I#perati"ul Imperativul se formea&a inlaturand terminatia ,en de la infinitivul verbului si adaugand la radacina terminatiile corespun&atoare.
VER0 "ers II sg. "ers II pl. "r. politete
,
en
9
ter#inatiile:
t en Sie #@
:xemple
/Jr mich6 - 3sculta-ma6
*ac( das, bitte6 – +a asta, te rog6
/alt den 1und6 – 5ine-ti gura6
;o## mal her6 – Eino incoace6
La!! uns gehen6 – 'ai sa mergem6
/aen 7ie ein bichen 0eduld, bitte6 – 3veti putina rabdare, va rog6
Viitorul Eiitorul se formea&a din verbul =ERDEN (la pre&ent) si in3initi"ul "erului de con$ugat (la sfarsitul propo&itiei).
=ERDEN 9 Viitorul "erului SEIN: Ich werde sein 4u wirst sein :r=7ie=:s wird sein 8ir werden sein Ihr werdet sein 7ie werden sein
in3initi"
Viitorul "erului /A0EN: Ich werde haben 4u wirst haben :r, sie, es wird haben 8ir werden haben Ihr werdet haben 7ie werden haben
:xemple
1arti, saptamana viitoare, voi merge la ambasada, la Bucuresti. – 3m 4ienstag, n>chste 8oche, werde ich &u der Botschaft, nach Bucarest fahren.
7per ca voi primi vi&a in patru saptamani. – Ich hoffe, dass ich das Eisum in vier 8ochen beommen werde.
Eoi face totul ca familia germana sa fie multumita de mine. – Ich werde alles tun, dass die 4eutsche +amillie &ufrieden mit mir ist.
For#area di#inuti"elor 4iminutivele se formea&a prin adaugarea la substantiv a sufixelor ,c(en sau ,lein. Exe#ple: Buch – B9chlein (carte – carticica) 'aus – '>uschen (casa- casuta) Nota: 7ubstantivele care contin aceste sufixe sunt de regula de genul neutru.
&ronu#ele i#per!onal 7e foloseste pe langa verbele impersonale care exprima feno%ene ale naturii e! regnet (ploua), e! schneit (ninge), e! donnert (tuna), e! blit&t (fulgera) etc. pe langa e2presii i%personale e! gibt (exista), e! ist schn (e frumos). pe langa verbele personale folosite i%personal e! l>utet (suna) E! impersonal nu !e traduce@ #A
E! impersonal se %entine in propozitia secundara :r sagt, dass e! regnet. 7ubiectul propo&itiei principale poate sa stea dupa verb, fiind dublat de pronumele e! care sta pe locul I al propo&itiei E! ommt niemand – 2u vine nimeni. Te#a: 4e tradus urmatoarele propo&itii din romana in germana !. :ste comic ce spune el. #. 2u este bine ca nu a auns la ora fixata, adica !H fara #? de minute. $. "romit insa ca data viitoare voi fi mai punctuala. %. Eoi incerca sa-ti explic cum functionea&a asta. ?. ;opilasii vor fi la gradinita in fiecare dimineata la ora C fix.
Lectia 1 Expre!ii utile 'er&lichen 0l9cwunsch &um 0eburtstag6 3lles 0ute &um 0eburtstag6 +rhliche 8eihnachten6 0l9cliche +esttage6 :in gl9cliches 2eues Dahr6 +rohe Jstern6 Ich freue mich 7ie ennen&ulernen6 Ich bin Ihnen danbar6
La multi ani6
;raciun fericit6 7arbatori fericite6
Verele cu particula !eparaila anrufen – angerufen – a suna an&iehen – ange&ogen – a se imbraca aus&iehen – ausge&ogen – a se de&braca um&iehen – umge&ogen – a se schimba einsteigen – eingestiegen – a se urca (intr-un miloc de transport) aussteigen – ausgestiegen – a cobori (dintr-un miloc de transport) umsteigen – umgestiegen – a schimba (un miloc de transport) abholen – abgeholt – a lua (pe cineva de undeva) aufmachen – aufgemacht – a deschide &umachen – &ugemacht – a incuia, a inchide spa&ierengehen – spa&ierengegangen – a merge la plimbare anommen – angeommen – a aunge einladen – eingeladet – a invita aufpassen – aufgepasst – a avea gria (M auf M 3c) absagen – abgesagt – a refu&a aufhren – aufgehrt – a inceta aufgeben – aufgegeben – a se da batut, a renunta vorstellen – vorgestellt – a se pre&enta, a-si imagina aufstehen – aufgestanden – a se scula din pat aufwachen – aufgewacht – a se tre&i (a deschide ochii) vorlesen – vorgelesen – a citi ciuva &uhren – &ugehrt – a asculta pe cineva mitommen – mitgeommen – a insoti, a merge cu cineva einschlafen – eingeschlafen – a adormi vorschlagen – vorgeschlagen – a propune
#
Folo!irea "erelor cu particula !eparaila &REHENT'L :u deschid usa. – Ich #ac(e die 59r au3 . :u am gria de copii. – Ich pa!!e auf die Finder au3 . :u ma dau batut. – Ich gee au3 . VER0ELE *ODALE :u vreau sa aung la tine in trei minute. – Ich mchte &u dir in drei 1inuten an7o##en. :u nu pot sa ma tre&esc devreme. – Ich ann nicht fr9h au3)ac(en. :u trebuie sa fac ordine in casa. – Ich soll im 'us au3r6u#en. &ERFECT'L CO*&'S :u am auns prea tar&iu la curs. – Ich in &u sp>t &um 4eutschurs ange7o##en. :u am refu&at sa mananc peste – Ich (ae age!agt +isch &u essen. :l nu m-a ascultat pe mine. – :r (at mir nicht 5uge(Jrt . I*&ERATIV'L 5ermina6 – /Jr au3 6 Imaginea&a-ti6 – Stell dir "or6 3i gria bine de tine6 – &a!!, bitte, gut auf dich au3 6 "leaca6 – Ge( )eg6 (weggehen – weggegangen – a pleca) 4a-te putin la o parte6 – Ge( mal, bitte, urt& )eg6 VIITOR'L :u voi aunge in 0ermania la ora !. – Ich )erde in 4eutschland um eins
Virgula in li#a ger#ana Eirgula se pune !. intre partile propo5itiei de acela!i 3el care nu sunt legate prin conunctiile und sau oder . :xemple :r ist ein guter, fleiiger Dunge. 'eute ommen adu, Elad und odica &u uns. #. intre propo5itiile principale, chiar daca sunt legate prin conunctiile coordonatoare und3 oder3 aber3 sondern. :xemple Ich gehe ins Fino, und mein Bruder ins 5heater. 0ehst du ins Fino, oder bleibst du &u 'ause :r hat B9cher, aber eine 'efte bei sich. $. intre propo5itia principala !i cea !ecundara. :xemple :r wei, dass er &u uns ommen muss. 4er Dunge, der uns geanwortet hat, ist mein +reund. 5raduceti urmatoarele propo&itii!. ;at timp am avut gria de copii, parintii au fost foarte multumiti. #. 5re&este-te6 $. 3m schimbat de trei ori trenul. %. :u l-am sunat dar nu era acasa. ?. 3du copii de la scoala6 @.3m incetat sa te mai caut.
Lectia 1? Fa#ilii de cu"inte 1% Ver)andten rude2 #C