171185488-1747-70401474-Admiterea-La-INM-Si-in-Magistratura-2013-e4f9be9132fa93d573b7bfecfa99faea

admiterea LA INM ŞI ÎN MAGISTRATURĂ 2013

Ghid practic: întrebări, legislație, teste

Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

ISBN 978-606-8201-66-5

Abonamente şi comenzi: tel.: 031.224.4150 fax: 031.224.4101 [email protected] [email protected] www.wolterskluwer.ro Orzari 86, Bucureşti 021554 Copyright © Wolters Kluwer Editura Wolters Kluwer România este recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Copyright © 2013 – Toate drepturile rezervate Editurii Wolters Kluwer România. Nicio parte din această publicație nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă prin niciun mijloc electronic, mecanic, de fotografiere, de înregistrare sau oricare altul fără permisiunea anterioară în scris a editorului, cu excepția cazului în care se citează pasaje în lucrări științifice și celelalte excepții permise de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, la articolele 33, 34, 35, 36.


Judecător Cristi Danileţ Membru al Consiliului Superior al Magistraturii

admiterea LA INM ŞI ÎN MAGISTRATURĂ 2013 Ghid practic: întrebări, legislație, teste



CUPRINS

CUPRINS Abrevieri, 7 Notă, 9

Partea I ÎNDRUMAR PRACTIC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Despre legislaţie, 13 Despre sistemul de instanţe şi parchete, 14 Despre profesia de magistrat, 17 Despre condiţiile de admitere la INM şi în magistratură, 23 Despre organizarea concursului de admitere la INM și în magistratură, 33 Despre înscrierea la concursul de admitere la INM, 37 Despre modul de desfăşurare a concursului, 44 Despre probele de concurs, 46 Despre verificările ulterioare finalizării concursului, 53 După admiterea la INM, 60 Despre admiterea în magistratură prin recrutarea directă la instanţă sau parchet, 65 Despre numirea ca judecător sau procuror, 75

Partea a II-a LEGISLAȚIE I. II. III. IV. V.

Constituţia României , 81 Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, 85 Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară, 102 Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, 112 Regulament privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, 116

5 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

admiterea LA INM ŞI ÎN MAGISTRATURĂ 2013 - Ghid practic: întrebări, legislație, teste

VI. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, 131 VII. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, 146 VIII. Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, 148 IX. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, 151 X. Profilul magistratului în sistemul juridic din România, 155 XI. Ordinul Ministrului Justiţiei cu privire la comisia medicală, metodologia de examinare medicală şi baremul medical, 162 XII. Statutul auditorilor de justiţie, 171 XIII. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 174 XIV. Ordin privind procedura de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, 180

Partea a III-a TEMATICĂ, CALENDAR, TESTE 1. 2. 3. 4.

Tematica şi bibliografia concursului de admitere la INM, respectiv în magistratură august-octombrie 2013, 191 Calendar al desfășurării concursului de admitere la INM și în magistratură, august-octombrie 2013, 199 Grile și răspunsuri la proba de verificare a cunoștințelor juridice în 2012, 200 Grile și răspunsuri la proba de verificare a raționamentului logic în 2012, 217

Index, 250


Abrevieri

Abrevieri CSM ICCJ PICCJ INM SNG M. Of. O.U.G. H.G.

– Consiliul Superior al Magistraturii – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Institutul Naţional al Magistraturii – Şcoala Naţională de Grefieri – Monitorul Oficial – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului – Hotărâre de Guvern



Notă

Notă Am întocmit acest ghid din dorinţa de a uşura doritorului de a intra în magistratură accesul la informaţiile despre modalităţile de a deveni judecător sau procuror. Primul Ghid de anul trecut a fost foarte bine primit de candidații care s-au prezentat la cele trei concursuri din anul 2012. Unii sunt acum auditori de justiție sau magistrați. Ghidul de anul acesta este completat și actualizat în mod consistent, atât cu întrebări practice și legislație, cât șI cu subiecte date la concursurile anterioare. Demersul meu s-a impus ca urmare a multiplicării actelor normative incidente, a modificării continue a procedurilor de acces în sistemul juridic şi a creşterii pretenţiilor cu privire la criteriile aplicabile candidaţilor. Ghidul are o structură foarte simplă. Prima parte răspunde la întrebări pe care şi le pune orice candidat care se confruntă cu procedurile de intrare în magistratură, înnoite radical în anul 2012. Aici am fructificat dialogul pe care, de peste doi ani de zile, îl port pe blogul meu (disponibil la adresa http://cristidanilet.wordpress.com) cu studenţi şi absolvenţi de drept care intenţionează să îmbrăţişeze nobila profesie de magistrat. Am ţinut seama, de asemenea, de deciziile luate în legătură cu concursurile anterioare de către Comisia de admitere şi Secţia/Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A doua parte cuprinde acte normative, atât cele utile candidatului pentru a se prezenta la concurs, cât şi cele necesare proaspătului admis în sistem. Am avut în vedere ultimele modificări aduse legislaţiei incidente, inclusiv în luna iunie 2013. A treia parte a Ghidului cuprinde tematica, bibliografia și calendarul pentru concursurile din toamna anului 2013, precum și testele de verificare a cunoștințelor juridice și a raționamentului logic date la concursul de anul trecut. Insist să se ţină seama că explicaţiile date aparţin exclusiv autorului, nu Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta pentru că singurul singurul organism care interpretează în mod oficial legea şi regulamentele cu privire la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi în magistratură este Comisia de organizare a concursului, respectiv CSM sau instanţa de judecată, în eventualitatea contestării măsurilor dispuse de comisia de organizare sau de CSM. Explicaţiile din acest ghid au la bază reglementările aplicabile la concursurile pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii din august-octombrie 2013 şi cel de admitere în magistratură din august-octombrie 2013. judecător Cristi DANILEȚ iunie 2013 9 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Partea I ÎNDRUMAR PRACTIC

1. Despre legislaţie / 13 2. Despre sistemul de instanţe şi parchete / 14 3. Despre profesia de magistrat / 17 4. Despre condiţiile de admitere la INM şi în magistratură / 23 5. Despre organizarea concursului de admitere la INM și în magistratură / 33 6. Despre înscrierea la concursul de admitere la INM / 37 7. Despre modul de desfăşurare a concursului / 44 8. Despre probele de concurs / 46 9. Despre verificările ulterioare finalizării concursului / 53 10. După admiterea la INM / 60 11. Despre admiterea în magistratură prin recrutarea directă la instanţă sau parchet / 65 12. Despre numirea ca judecător sau procuror / 75



1. Despre legislaţie

1. Despre legislaţie Aici veţi regăsi informaţii despre actele normative care reglementează organizarea judiciară şi profesia de magistrat. CARE ESTE LEGISLAŢIA APLICABILĂ FUNCŢIEI DE MAGISTRAT? Reglementările cu privire la justiţie şi magistraţi cuprinse în Constituţie sunt cele din art. 1 alin. (4) (puterea judecătorească), art. 124 (Înfăptuirea justiţiei), art. 125 (Statutul judecătorilor), art. 126 (Instanţele judecătoreşti), art. 131 (Rolul Ministerului Public), art. 132 (Statutul procurorilor) şi art. 133-134 (Consiliul Superior al Magistraturii). Normele constituţionale au fost dezvoltate în trei legi speciale care fac parte din aşa numitul „pachet legislativ de reformă a justiţiei” apărut în 2004. Acestea sunt Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În aplicarea acestor legi au fost emise de către Consiliul Superior al Magistraturii mai multe regulamente şi hotărâri: Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor etc. Voi face referire la ele în măsura în care îmi vor fi necesare pentru a răspunde întrebărilor în legătură cu obiectul acestui Ghid. UNDE SE GĂSESC ACTELE NORMATIVE PRIVIND SISTEMUL JUDICIAR? Constituţia, legile şi regulamentele sunt publicate în Monitorul Oficial al României, partea I. Întrucât acestea au suferit de-a lungul anilor multiple modificări, recomand utilizarea programelor legislative electronice care oferă utilizatorilor atât variantele oficiale ale legilor şi regulamentelor (cele iniţiale şi cele republicate), cât şi variantele actualizate neoficiale (incluzând modificările apărute ulterior publicării ultimei versiuni oficiale). De asemenea, pe site-ul CSM la secțiunea „Legislaţie > Acte normative privind sistemul judiciar român” se regăseşte toată legislaţia principală şi secundară, cu actualizările la zi. Legislaţia care vă este utilă cu privire la concursul de admitere la INM şi la cel de admitere în magistratură din 2013 se regăseşte în a doua parte a acestui Ghid. CUM POT SĂ MĂ INFORMEZ LA TIMP DESPRE ULTIMELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE? Vă sfătuiesc să urmăriţi site-urile www.monitoruloficial.ro şi www.juridice.ro.



2. Despre sistemul de instanţe şi parchete Aici vei găsi informaţii despre instituţiile judiciare, utile pentru a înţelege cum este organizat sistemul care are ca finalitate înfăptuirea justiţiei.

CE ÎNSEAMNĂ „SISTEMUL JUDICIAR”? „Sistemul judiciar” este sintagma care desemnează ansamblul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Se diferenţiază de „sistemul juridic” sau „sistemul de justiţie” care include şi celelalte autorităţi, instituţii şi profesii care contribuie la realizarea justiţiei: avocaţi, consilieri juridici, mediatori, grefieri, asistenţi judiciari, magistraţi-asistenţi, notari publici, executori judecătoreşti, lucrători de poliţie judiciară, inspectori de integritate, experţi, interpreţi, consilieri de probaţiune, funcționari cu statul special din sistemul administrației penitenciarelor. CE ÎNSEAMNĂ „PUTERE JUDECĂTOREASCĂ”? Din punct de vedere structural, prin „putere judecătorească” se înţelege ansamblul instanţelor judecătoreşti şi al corpului de judecători (corpul sau ordinul judecătoresc). În Franţa se foloseşte sintagma „puterea judiciară”, care se referă atât la instanţe şi judecători, cât şi la parchete şi procurori. Reprezentantul puterii judecătoreşti în România este preşedintele ÎCCJ. Din punct de vedere funcţional, sintagma are în vedere activitatea jurisdicțională desfăşurată de judecătorii din instanţe și finalizată prin hotărâri judecătorești. CE ÎNSEAMNĂ „AUTORITATE JUDECĂTOREASCĂ”? Această sintagmă este utilizată în Constituţie pentru a desemna trei componente: Instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii. CE SUNT „INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI”? „Instanţele judecătoreşti” sunt instituţiile publice în care activează judecătorii care înfăptuiesc justiţia, soluţionând prin hotărâri judecătoreşti litigiile cu care sunt sesizaţi; în instanțe își desfășoară activitatea administrativă și alte categorii de personal (grefieri, șoferi, aprozi, contabili, informaticieni etc.). A nu se confunda cu „instanţele de judecată”, prin care se desemnează completele de judecată învestite cu soluționarea unor cauze concrete – completele sunt compuse din judecători și se constituie cu grefieri; în procesele penale completele se constituie și cu grefieri, și cu procurori. 14 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

2. Despre sistemul de instanţe şi parchete

În prezent există un număr de 244 de instanţe judecătoreşti, în care activează aproximativ 4.700 de judecători: În prezent există un număr de 244 de instanţe judecătoreşti, unde activează aproximativ 4.700 de judecători: - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu sediul în Bucureşti, str. Batiştei nr. 25, sector 2, cod poştal 020934; - 15 curţi de apel, cu sediul în localităţi ce sunt reşedinţe de judeţ; - 42 tribunale, cu sediul în fiecare reşedinţă de judeţ și în municipiul București; - 4 tribunale specializate: Tribunalul pentru minori şi familie din Braşov, respectiv trei tribunale comerciale în localităţile Cluj-Napoca, Piteşti şi Târgu-Mureş; - 6 instanţe militare: câte un tribunal militar în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, Tribunalul Militar Teritorial din Bucureşti, Curtea Militară de Apel din Bucureşti; - 176 judecătorii, situate în principalele oraşe şi municipii ale ţării, precum şi în fiecare sector din Bucureşti. Informaţii despre instanţe se regăsesc pe portalul http://portal.just.ro. Instanța supremă are propriul site, disponibil la adresa www.scj.ro CE ESTE „MINISTERUL PUBLIC”? Ministerul Public este structura care cuprinde toate parchetele, în care funcţionează procurorii; în parchete există și personal care desfășoară activitate administrativă (grefieri, șoferi, contabili, informaticieni etc.). Există câte un parchet pe lângă fiecare instanţă, cu excepţia tribunalelor specializate comerciale. În prezent funcţionează 241 parchete în care activează aproximativ 2400 procurori. Nu există un ministru al entităţii numite „Ministerul Public”, ci acesta este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sediul acestui Parchet este în Bucureşti, B-dul Libertăţii nr. 12, sector 5, cod poştal 050706. Site-ul instituţiei este disponibil la adresa www.mpublic.ro. CE SE ÎNŢELEGE PRIN „ORGAN JUDICIAR”? Intră în această sintagmă instanţele judecătoreşti, parchetele şi organele de poliţie judiciară. CE ESTE „CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII”? CSM este o instituţie care face parte din autoritatea judecătorească și al cărei rol este de a garanta independenţa justiţiei. El are 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de colegii lor, doi reprezentaţi ai societăţii civile aleşi de Senat, şi trei membri de drept – preşedintele ICCJ, ministrul Justiţiei şi procurorul general al PICCJ. Sediul CSM este în Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141B, sector 6, cod poştal 060011. Site-ul instituţiei este disponibil la adresa www.csm1909.ro.



CE ESTE „INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII”? INM este instituţia publică care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor. Activitatea INM este coordonată de către CSM. Prima promoţie a absolvit cursurile în anul 1992, însă doar din 1997 accesul în magistratură este condiţionat de pregătirea în cadrul INM. Prima promoţie care a absolvit în aceste condiţii cursurile Institutului a fost cea din anul 2002. INM nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. INM are sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5. Cursurile se desfăşoară la sediul acestuia. Pagina de internet a INM este disponibilă la adresa www.inm-lex.ro. CE ESTE „MINISTERUL JUSTIŢIEI”? Ministrul Justiţiei este om politic, membru al Guvernului. El conduce Ministerul Justiţiei, structură a administraţiei publice centrale, organizată în baza H.G. nr. 652/2009. Ministerul Justiţiei contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Ministrul Justiţiei asigură finanţarea judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel. Ministerul Justiției are sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr.17, sector 5. Pagina de internet este la adresa www.just.ro.


3. Despre profesia de magistrat

3. Despre profesia de magistrat Aici vei găsi informaţii despre judecători şi procurori: asemănări, deosebiri, venituri, acces în profesie. CE SE ÎNȚELEGE PRIN CUVÂNTUL „MAGISTRAT”? „Magistraţi” este denumirea prin care se desemnează atât judecătorii, cât şi procurorii. Judecătorii îşi exercită funcţia în cadrul instanţelor judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile şi instanţele militare). Procurorii îşi exercită funcţia în cadrul parchetelor de pe lângă instanţe. Au această denumire și magistrații-asistenți de la ÎCCJ, la care voi face referire mai jos. EXISTĂ DIFERENŢE DE ATRIBUŢII ÎNTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI? Sub aspectul competenţei funcţionale, firesc că există diferenţe între judecători şi procurori. Astfel, doar judecătorii înfăptuiesc justiţia, soluţionând prin hotărâri judecătoreşti cauzele civile, penale, comerciale, de dreptul muncii, de contencios administrativ, de dreptul familiei etc. cu care sunt sesizate instanţele din care ei fac parte. Într-o societate democratică, judecătorii au trei roluri: cel de a soluţiona litigii, cel de a garanta respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, şi cel de a promova statul de drept – ceea ce le permite şi chiar îi obligă la adoptarea de poziţii publice şi participarea la anumite acţiuni civice. Procurorii au atribuţii în principal în cauzele penale, ei efectuând personal urmărirea penală sau supraveghind urmărirea penală efectuată de organele de poliţie judiciară sau de procurorii din subordine. Procurorii participă şi la judecarea unor cauze civile, în situaţiile expres prevăzute de lege. EXISTĂ DIFERENŢE DE STATUT ÎNTRE JUDECĂTORI ŞI PROCURORI? Diferenţele de statut dintre cele două categorii de magistraţi sunt mici. Atât judecătorul cât şi procurorul sunt absolvenţi ai facultăţii de drept, urmează împreună cursuri la INM, îşi încep cariera la acelaşi nivel de instanţe şi parchete (Judecătorie, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătorie), au acelaşi venit lunar. Mai mult, la susținerea examenului de capacitate precum și ulterior, în cursul carierei, este posibil ca un judecător să devină procuror şi invers, dacă acest lucru este aprobat de către CSM. Una dintre diferenţele de statut este gradul de independenţă. Judecătorii sunt independenţi în mod absolut: ei se supun numai legii şi nimeni, nici din exteriorul sistemului judiciar (celelalte puteri, grupuri de presiune sau de interes, media, avocaţi, părţi), nici din interiorul acestuia (colegi, şefi, instanţe superioare, procurori, CSM) nu le poate impune cum să judece. Procurorii sunt subordonaţi conducătorului parchetului: 17 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


ei sunt independenţi cu privire la soluţiile pe care le adoptă, însă pot primi ordine de la şefii ierarhici în scris și numai motivat cu privire la modul de instrumentare a dosarelor şi aceşti şefi le pot infirma soluţiile care sunt nelegale; concluziile pe care procurorul le pune în instanţă sunt însă libere. O altă diferenţă notabilă este că un judecător poate urca în ierarhia instanţelor numai prin concurs de promovare în funcţie de execuţie, pe când un procuror poate fi delegat prin ordin emis de procurorul general al PICCJ la un parchet superior sau într-o funcţie de conducere. De asemenea, un procuror poate fi recrutat după 6 ani de vechime (ca judecător sau procuror) pentru a activa în cadrul unor departamente de elită ale PICCJ este vorba de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de unde la sfârşitul mandatului va reveni la parchetul de la care a plecat. CE AVANTAJE ADUCE PROFESIA DE MAGISTRAT? A exercita funcţia de magistrat înseamnă a îndeplini o funcţie nobilă, în cadrul unei structuri esenţiale a statului de drept. Justiţia este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice fără de care aceasta s-ar prăbuşi instantaneu. Locul de desfăşurarea a activităţii magistratului se bucură de certitudine sporită. Judecătorul este inamovibil, astfel că el nu poate fi transferat, delegat, detaşat, promovat fără acordul său, nu poate fi retrogradat, poate fi suspendat din funcţie numai în cinci situaţii (în caz de punere în mişcare a acţiunii penale, dacă suferă de o boală psihică, ca sancţiune disciplinară pentru maxim 6 luni, iar în anumite condiții până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare sau pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie), poate fi eliberat din funcţie numai în condiţiile prevăzute de lege (ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni, a pensionării, a demisiei), iar în caz de desfiinţare a instanţei în care activează i se oferă un loc de muncă echivalent la o altă instanță. Procurorul se bucură de stabilitate, care în fapt are acelaşi înţeles ca inamovibilitatea judecătorului. Magistratul este ocrotit împotriva imixtiunilor: cauzele de soluţionat se repartizează după criterii obiective (la instanţe există un sistem aleatoriu de repartizare a dosarelor), ordinele în cazul procurorilor trebuie date numai în scris, magistraţii pot sesiza CSM cu privire la presiuni şi imixtiuni venite de la colegi sau din afara sistemului judiciar. Magistratul şi familia sa pot fi supuşi unui program de protecţie din partea poliţiei atunci când există ameninţări la adresa lor în legătură cu funcţia sau dosarele instrumentate. Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. Ei pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale. Pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Ei sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale.



Magistratul are dreptul la un concediu de odihnă plătit de 35 zile lucrătoare (şapte săptămâni calendaristice) anual. De asemenea, are înlesniri financiare pentru folosirea caselor de odihnă și de tratament aflate în subordinea Ministerului Justiției: Complexul „Flamingo” din Eforie Sud, Centrul de pregătire a magistraților de la Sovata, Spitalul „Prof. dr. Constantin Angelescu” din București. El beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate1. Magistratul poate rămâne în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege (60 ani), până la 70 ani. După eliberarea din funcţie, magistratul poate îndeplini o altă activitate profesională; cumulul pensiei de magistrat cu veniturile din altă activitate este posibil. CÂT CÂŞTIGĂ UN MAGISTRAT? Salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei sunt reglementate în O.U.G. nr. 27/2006. Venitul net al unui magistrat după absolvirea INM, care nu are vechime în muncă este, în prima lună de activitate, aproximativ 3.000 lei. La instalarea în funcție în unităţi din altă localitate decât cea de domiciliu absolventul INM beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei, dar este obligat să îşi exercite funcţia în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. Venitul net al magistraților cu vechime în specialitate juridică de minim 5 ani, în prima lună de activitate, este de aproximativ 5.200 lei. Aceste venituri cresc în cursul carierei în funcţie de ocuparea unei funcţii la o instanţă/parchet superior sau de ocuparea unor funcţii de conducere, în raport de vechimea în muncă, în raport de vechimea în magistratură (spor de fidelitate). După 20 ani de vechime, un magistrat de la nivelul curţii de apel sau al ICCJ are un venit net care depăşeşte 10.000 lei. La încheierea carierei, după 25 de ani în magistratură, judecătorul sau procurorul care împlineşte 60 ani are dreptul la o pensie al cărei cuantum este de 80% din venitul brut din ultima lună de activitate. Sunt anumite facilități la chirie și transport. Dacă nu are locuinţă proprietate în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea și nu i se acordă locuință de serviciu, statul decontează magistratului chiria pe care el o plăteşte, într-o limită maximă ce diferă în funcţie de localitate2. Dacă nu deține o locuință în chirie, magistratul beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii; în situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv. 1 Pentru magistrați există CASAOPSNAJ - Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești. 2 În Monitorul Oficial nr. 207 din data de 28 martie 2012 a fost publicat Ordinul comun al ministrului justiţiei, preşedintelui CSM, preşedintelui ICCJ, procurorului general al PICCJ şi procurorului-şef al DNA nr. 545C/1/4794/1154/259/300C/379C privind procedura de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei. Ordinul este disponibil în partea a doua a Ghidului.



Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul (pentru anul 2013 se decontează doar 3 călătorii dus-întors1). Cei detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiată de 4 astfel de călătorii pe lună și diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusive dacă nu are locuință cu chirie în acea localitate. CE DEZAVANTAJE ARE PROFESIA DE MAGISTRAT? Cel care exercită funcţia de judecător sau procuror nu poate exercita nicio altă funcţie publică sau privată, dar poate exercita o funcţie didactică în învăţământul superior2 sau să fie formator în cadrul INM sau SNG. Judecătorilor şi procurorilor le este interzis: să desfăşoare activităţi comerciale3, direct sau prin persoane interpuse; să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome (prin excepţie, pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă); să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. Magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. Ei sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Ei nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. Magistratul trebuie să publice date despre averea sa şi a membrilor familiei cu care locuiește. De asemenea, trebuie să declare public eventualele interese (de exemplu, din ce organizaţii face parte). Trebuie să declare dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau de cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. În fine, e ținut să arate dacă a fost ori nu agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie 1

O.U.G. nr. 84/2012 coroborat cu art. 19 din Legea nr. 283/2011.

Prin Hotărârea nr. 821/2008, Plenul CSM a decis că judecătorii şi procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa numai funcţii de execuţie în structurile unei facultăţi sau universităţi, precum şi în structurile unei instituţii de cercetare în domeniu juridic. De asemenea, prin Hotărârea nr. 316/2010 s-a decis că funcţia de judecător sau procuror este compatibilă cu funcţia de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român. 2

3 În data de 26 iunie 2008 Plenul CSM a stabilit că funcţia de judecător, respectiv procuror este incompatibilă cu cea de investitor la bursă (pct. 33 al ordinii de zi).



politică, și trebuie să declare că nu este lucrător operativ, informator ori colaborator al actualelor servicii de informaţii. Toate activităţile specifice funcţiei judiciare trebuie îndeplinite în anumite termene strict prevăzute de lege. Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei. Activitatea magistraţilor este în vizorul publicului şi al presei1. Aceasta reclamă o grijă deosebită pentru modul de relaţionare dintre magistrat şi justiţiabili, dar şi pentru conduita adoptată de acesta în afara instanţei/parchetului. Datorită supraîncărcării cu dosare, timpul liber al magistratului este extrem de redus; deseori acesta trebuie să lucreze după program, uneori şi în week-end şi chiar noaptea. Bolile profesionale (de ochi, coloană, stomac, piele) se manifestă destul de timpuriu. Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. Investigaţiile disciplinare sunt făcute de Inspecţia Judiciară2, iar sancţiunile care pot fi aplicate de CSM sunt de la avertisment până la înlăturarea din profesie. Condamnarea unui magistrat, indiferent ce infracțiune a comis, atrage imediat eliberarea sa din funcție. JUDECĂTORII CURŢII CONSTITUŢIONALE SUNT MAGISTRAŢI? Curtea Constituţională nu face parte din sistemul de instanţe judecătoreşti care alcătuiesc puterea judecătorească, iar atribuţiile sale nu sunt de înfăptuire a justiţiei. Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Ea se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit: trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. CE SUNT MAGISTRAȚII-ASISTENȚI? Ei sunt un tip special de magistrați care funcționează numai la ICCJ. Sunt numiți în funcție pe bază de concurs de CSM din rândul persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror și care sunt avocați, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau grefieri 1 Prin Hotărârea nr. 482/2012 Plenul C.S.M. a aprobat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, respectiv Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media. 2 Activitatea Inspecției Judiciare este guvernată de normele generale din Legea nr. 317/2004 și de reglementări speciale: Regulament privind normele pentru efectuarea lucrărilor de Inspecţia Judiciară, adoptat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1027/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 802 din 29.11.2012, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, adoptat prin Ordinul nr. 24/2012 al Inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 692 din 9.10.2012.



cu studii superioare juridice la curțile de apel sau ÎCCJ cu o vechime de cel puțin 5 ani1. Ei participă la şedinţele de judecată ale secţiilor, unde redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată. Magistrații-asistenți se bucură de stabilitate în funcție. Ei au aceleași incompatibilităţi şi interdicţii, obligații de formare profesională continuă şi evaluare periodică, drepturi şi îndatoriri, precum şi același sistem de răspundere disciplinară ca al judecătorilor şi procurorilor. CUM POT DEVENI MAGISTRAT? Există două forme de recrutare a magistraţilor: una prin admitere la INM, cealaltă prin admitere directă în instanţă sau parchet. CARE ESTE DIFERENŢA ÎNTRE CELE DOUĂ FORME DE RECRUTARE A MAGISTRAŢILOR? Intrarea în magistratură prin intermediul INM presupune următoarele etape: susţinerea unui concurs de admitere la INM, urmarea pentru doi ani a cursurilor de la INM, susţinerea unui examen de absolvire la INM, repartizarea la o instanţă/parchet ca stagiar numit de CSM, recunoaşterea perioadei de studiu la INM ca vechime în magistratură, soluţionarea pe timp de un an numai a anumitor tipuri de cauze, susţinerea unui examen de capacitate în vederea numirii ca judecător sau procuror de către Preşedintele României, posibilitatea alegerii ca post definitiv a oricărui loc vacant existent la acel moment. Recrutarea directă în magistratură este destinată numai categoriilor de jurişti expres prevăzute de lege şi care au minim 5 ani vechime în specialitate, se scot la concurs posturi de judecător sau procuror numai din anumite localităţi (în general greu ocupabile prin alte modalităţi), candidaţii susţin un singur concurs în urma cărora devin judecători/procurori definitivi numiţi în funcţie de Preşedintele României, au interdicţie pentru trei ani de a pleca cu activitatea din acea localitate, vechimea anterioară li se recunoaşte ca vechime în magistratură. SE POATE INTRA TOTUȘI ÎN MAGISTRATURĂ FĂRĂ CONCURS? Nu. Doar foștii judecători și procurori pot reveni în magistratură fără a susține un concurs, în două cazuri. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior. De asemenea, reîncadrarea după pensionarea magistratului în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării.

1 A se vedea Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la ICCJ aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 293/2007, cu modificările aduse prin Hotărârile nr. 1121/2008 şi nr. 1789/2009. Amănunte pe site-ul CSM www.csm1909.ro la secțiunea Magistrați > Concursuri și examene > Admitere în magistratură > Admitere prin alte modalități.


4. Despre condiţiile de admitere la INM şi în magistratură

4. Despre condiţiile de admitere la INM şi în magistratură Aici vei regăsi informaţii despre condiţiile necesare ca unui doritor de a deveni judecător sau procuror să îi fie primit dosarul de înscriere pentru a candida la concursul de admitere la INM sau pentru a candida la concursul de admitere în magistratură, respectiv condiţiile care se verifică ulterior susţinerii concursului. CARE SUNT CRITERIILE NECESARE PENTRU A DEVENI MAGISTRAT? Intrarea în magistratură are la bază principiul meritocraţiei, care de altfel guvernează întreaga carieră a magistraţilor. Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face exclusiv prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, în condiţii de transparenţă şi egalitate. CARE SUNT CONDIŢIILE GENERALE DE ADMITERE ÎN MAGISTRATURĂ? Cel care se prezintă la concursul de admitere în magistratură, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii prevăzute în art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiat în drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este apt, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Pentru candidatul la concursul de recrutare direct în magistratură se cere în plus condiţia deţinerii unei anumite calităţi pe timp de minim 5 ani, din cele expres arătate în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. CÂND SE VERIFICĂ ÎNDEPLINIREA ACESTOR CONDIŢII? Majoritatea condiţiilor se verifică imediat după înscriere şi sunt necesare în vederea acceptării candidatului pentru a susţine concursul. Condiţia de cunoaştere a limbii române se verifică în timpul concursului. Verificarea condiţiei de bună reputaţie, respectiv stabilirea aptitudinii de a exercita funcţia de magistrat din punct de vedere medical şi psihologic au loc însă ulterior susţinerii concursului şi numai cu privire la cei declaraţi admişi în urma susținerii probelor din cadrul concursului. 23 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


CUM SE DOVEDEŞTE CETĂŢENIA ROMÂNĂ? Cu buletinul/cartea de identitate (conform Legii nr. 21/1991). SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS CEL CE ARE DOUĂ CETĂŢENII? Da. Legea nu limitează înscrierea la concurs a persoanei ce are numai cetăţenia română. De altfel, în ședința data de 4 octombrie 2011, CSM a decis că nu există vreun impediment în exercitarea funcţiei de magistrat de către o persoană cu dublă cetăţenie1. CE SE ÎNŢELEGE PRIN „DOMICILIU”? Domiciliul este aici locul în care persoana fizică își are locuinţa statornică sau principală. Nu intră în această sintagmă locul în care candidatul îşi are reşedinţa (adresa unde persoana declară că are locuinţa secundară). CUM SE DOVEDEŞTE LOCALITATEA DE DOMICILIU? Cu actul de identitate (conform O.U.G. nr. 97/2005). CANDIDATUL CARE ARE DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS DACĂ ARE REŞEDINŢA ÎN ROMÂNIA? Nu. Legea obligă candidatul să aibă domiciliul, nu reşedinţa, în România. CUM SE DOVEDEŞTE CAPACITATEA DEPLINĂ DE EXERCIŢIU? Candidatul nu trebuie să dovedească acest lucru. CE ÎNSEAMNĂ CONDIŢIA DE A FI „LICENŢIAT ÎN DREPT”? Candidatul trebuie să fi obținut licenţa la o facultate de drept acreditată. ÎNDEPLINEŞTE ACEASTĂ CONDIŢIE CEL CARE ESTE LICENŢIAT ÎN „ŞTIINŢE JURIDICE”? Potrivit pct. 46 din Anexa 1 la H.G. nr. 645/20002, titlului de licenţiat în ştiinţe juridice îi corespunde profilul ştiinţe juridice, cu specializările: drept3, drept economic şi administrativ4, drept şi relaţii internaţionale, ştiinţe juridice şi administrative. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS CEL CARE ESTE LICENŢIAT ÎN ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE? Nu. La admiterea la INM nu se poate înscrie cel care are o „licenţă în ştiinţe administrative, profilul științe administrative, specializarea administraţie publică”5 – 1

A se vedea pct. 7 al ordinii de zi soluţionate de Plen în 4 octombrie 2011.

Este vorba de H.G. nr. 645/2000 privind profilurile, specializările, durata studiilor, precum şi titlurile obţinute de absolvenţii învăţământului universitar, cursuri de zi, publicată în Monitorul Oficial nr. 379 din 15 august 2000. 2

3

A se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 666 din 23 august 2012.

A se vedea decizia Curții Constituționale nr. 45/1995 pronunțată în cazul avocaților, dar care se aplică mutatis mutandis și în cazul magistraților. 4

5




care se regăsește la pct. 50 din Anexa 1 la H.G. nr. 645/2000. Tot astfel, nu se pot înscrie: licenţiaţii Facultății de Litere și Științe cu profilul științe administrative și specializarea administrație publică, chiar dacă materiile predate sunt aceleași ca la Facultatea de Drept; licențiații Facultății de Administrație Publică care au întocmit lucrarea de licență având o temă din drept; licențiații altor facultăţi sau colegii unde s-au ţinut, printre altele, cursuri de drept. ARE IMPORTANŢĂ SPECIALIZAREA TRECUTĂ PE DIPLOMA DE LICENŢĂ? Nu, atât timp cât este vorba de o licenţă în drept. CONTEAZĂ ÎN CÂŢI ANI A FOST ABSOLVITĂ FACULTATEA SAU FORMA DE FRECVENTARE A CURSURILOR? Ce interesează este licenţa şi nu durata cursurilor la facultatea de drept sau dacă acestea au fost urmate la zi, la cursuri fără frecvenţă sau la distanţă. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS LICENŢIATUL ÎN DREPT AL UNEI UNIVERSITĂŢI PRIVATE? Da. Nu are importanţă dacă licenţa este obţinută la o universitate de stat sau privată. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS LICENŢIATUL FACULTĂŢII DE DREPT A UNIVERSITĂŢII SPIRU HARET DIN BUCUREŞTI? Cu privire la această universitate sunt probleme numai cu diplomele de licenţă obţinute după absolvirea cursurilor la distanţă sau cu frecvenţă redusă, dacă înmatricularea în anul I a avut loc în perioada 2008-20111. Aceste cursuri nu erau atunci autorizate, iar studenţii au avut dreptul să-şi continue studiile la specializări/programe autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. Altfel, licenţa obţinută nu este valabilă2. ESTE VALABILĂ DIPLOMA DE LICENŢĂ ÎN DREPT OBŢINUTĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA? Da, conform Legii nr. 39/1999, dar numai dacă este recunoscută de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor organizat potrivit H.G. nr. 49/1999 în cadrul Ministerului Educaţiei3. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS CEL CARE ESTE ABSOLVENT AL ACADEMIEI DE POLIŢIE? Da, se pot înscrie absolvenţii Facultăţii de Poliţie care deţin licenţă în drept. CEL CARE ARE UN MASTERAT ÎN DREPT ŞI LICENŢA ÎN ALT DOMENIU, SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS? Nu. Este obligatorie deţinerea unei licenţe în drept, neavând importanţă cursurile postuniversitare, aprofundate, de masterat sau doctorat absolvite. 1 Conform O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, precum şi art. 361 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. 2

A se vedea Hotărârile Plenului CSM nr. 522 din 18 august 2011 și nr. 672 din 23 august 2012.

3

A se vedea Hotărârea secţiei pentru judecători a CSM nr. 824 din 8 noiembrie 2011.



Contează nota obținută la licență sau alte note din timpul facultății? Nu. CE ÎNSEAMNĂ „ANTECEDENTE PENALE”? Este vorba de aplicarea unor sancţiuni penale (soluţie definitivă de condamnare). Nu are importanţă pentru ce fel de infracţiune a fost condamnată persoana, care este tipul de sancţiune aplicat (amendă, închisoare, detenţiune pe viaţă) sau care e forma de executare a pedepsei (suspendare condiţionată, suspendare condiţionată sub supraveghere, executare în regim de penitenciar). Intră în această categorie pedepsele şi măsurile educative aplicate minorilor. Nu sunt avute în vedere sancţiunile cu caracter administrativ aplicate în baza art. 181 raportat la art. 91 C. pen.1 Însă, e de reţinut că faptele pentru care s-a aplicat o sancţiune de acest gen vor fi examinate în contextul verificării condiţiei de bună reputaţie, căci asemenea date se regăsesc în evidenţa operativă a Poliţiei şi ele se vor solicita de CSM. CUM SE DOVEDEŞTE „LIPSA ANTECEDENTELOR PENALE”? Este necesară prezentarea unui certificat de pe cazierul judiciar eliberat de organele de poliţie, conform Legii nr. 290/2004. SE POATE ÎNSCRIe la concurs CEL CARE ARE ANTECEDENTE PENALE, DAR ESTE REABILITAT? Da. Reabilitarea face să înceteze orice decădere, interdicţie şi incapacitate determinată de condamnare. Cel care este reabilitat îndeplineşte condiţia de a nu avea antecedente penale. Însă faptele pentru care a fost condamnat vor putea fi examinate în contextul stabilirii condiţiei de bună reputaţie2. La îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Codul penal, cel aflat în această situaţie trebuie să ceară instanţei constatarea reabilitării sale de drept (dacă organele de poliţie nu au operat-o din oficiu) sau stabilirea reabilitării sale judecătoreşti. După rămânea definitivă a hotărârii, organele de poliţie vor opera reabilitarea în cazier şi vor putea elibera un certificat „curat”. CÂND ESTE ÎNDEPLINITĂ CONDIŢIA DE „A NU AVEA CAZIER FISCAL”? Aceasta înseamnă că în certificatul de cazier fiscal eliberat să nu apară menţiunea „are fapte înscrise în cazierul fiscal”. Dacă acestea au fost înscrise eronat, adresaţi-vă organului fiscal cu cerere de rectificare, potrivit O.G. nr. 75/2001. Dacă mențiunea apare în cazier, nu este suficient să prezentați o sentință prin care se dispune radierea societății comerciale respective3. 1

Este vorba de mustrare, mustrare cu avertisment, amendă cu caracter administrativ.

Prin reabilitare se înţelege chiar restabilirea bunei reputaţii (Mic dicţionar academic, vol. IV, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, p. 174). 2

3

A se vedea pentru un astfel de caz hotărârea Plenului CSM nr. 514 din 18 august 2011.



CE ÎNSEAMNĂ CONDIŢIA DE „A SE BUCURA DE O BUNĂ REPUTAŢIE”? Această condiţie se verifică ulterior susţinerii concursului. Reputaţia pe care o are cineva reprezintă modul în care respectivul este cunoscut în societate, părerea pe care publicul o are despre el. Buna reputaţie poate fi definită drept părerea favorabilă despre o persoană sau faptele acesteia, percepţia pozitivă asupra conduitei sale morale şi profesionale în mediul social. Condiţia de „a se bucura de o bună reputaţie” presupune lipsa unor elemente negative din trecutul candidatului care să îl facă nepotrivit cu exercitarea funcţiei de judecător sau procuror. E vorba aici despre fapte comise în exercitarea unei funcţii sau îndeplinirea unei activităţi, pentru care, în general, s-au aplicat sancţiuni şi care au produs ecouri publice nefavorabile, de natură să altereze încrederea societăţii în capacitatea sa de a răspunde exigenţelor profesiei. CE FAPTE SE ANALIZEAZĂ PENTRU A SE STABILI CONDIŢIA BUNEI REPUTAŢII? Se prevede în mod expres în art. 271 alin. (8) din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM, respectiv în art. 261 alin. (7) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură că pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat: - sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, sancţiuni cu caracter administrativ aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 C. pen., sancţiuni disciplinare în alte profesii (toate din ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul etapei I a concursului); - sancţiuni de drept penal (fără limită în timp!); - faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de CSM (pentru ultimii 5 ani). La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generată de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a condamnării1. CE DOCUMENTE SE VERIFICĂ PENTRU STABILIREA CONDIŢIEI BUNEI REPUTAŢII? Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii, se verifică trei categorii de documente: - cele procurate de CSM: comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă 1 „Reputaţia unei persoane se construieşte în timp, printr-un întreg ansamblu de elemente care concură la conturarea profilului său uman şi profesional, care nu pot fi luate în evaluare în mod izolat, luate din context. Prin urmare, CSM trebuia să ia în considerare intervalul îndelungat de timp scurs de la data presupusei fapte, conduita ulterioară a persoanei, aprecierile favorabile asupra activităţii desfăşurate (…) şi inexistenţa, in concreto, a unor ecouri publice ale faptei reţinute prin ordonanţa Parchetului”. În speţă, era vorba de un avocat care fusese sancţionat în urmă cu 6 ani pentru o faptă fără legătură cu o profesie juridică (furtul a două ciocolate dintr-un supermarket) şi cu privire la care nu s-a făcut dovada unui ecou public nefavorabil (ICCJ, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 2267/2010, nepublicată).



a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul CSM date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani, din concursurile de admitere organizate de CSM şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora. - cele solicitate candidatului la înscriere: documentele expres prevăzute în regulamente1; - cele furnizate de terţi: eventualele sesizări primite cu privire la candidaţi. EXISTENŢA UNOR SANCŢIUNI CONTRAVENŢIONALE ÎMI POATE BLOCA ACCESUL ÎN MAGISTRATURĂ? În primul rând, asiguraţi-vă că aţi achitat eventualele sancţiuni contravenţionale, cu excepția celor ce fac obiectul unor contestații în justiție. În al doilea rând, trebuie să ţineţi cont că existenţa numai a anumitor contravenţii poate crea dificultăţi pentru accesul în magistratură. Nu intră în această categorie contravenţiile la regimul circulației pe drumurile publice - de exemplu, depășirea limitei legale de viteză, staționare neregulamentară, traversare prin loc nepermis, nepurtarea centurii de siguranță, nerespectarea semnificației indicatorului cedează trecerea, nefolosirea luminilor de întâlnire, neacordarea de prioritate, conducerea autoturismului fără rovinietă; nici contravenții precum circularea fără bilet în mijloacele de transport în comun2. Dar ar putea avea un astfel de efect sancţiunile contravenţionale aplicate pentru producerea unui scandal public sau portul ori uzul de armă despre care a relatat presa. În acest caz, este posibil să vi se ceară o copie de pe procesul-verbal de contravenţie. De asemenea, faptul că aţi parcat într-un loc nepermis sau aţi întârziat plata unor taxe către stat nu vă va crea dificultăţi. Alta e situaţia însă în cazul în care conduceţi un autoturism depăşind cu mult maximul vitezei legale, aveţi picioarele pe volan, corpul pe jumătate afară din maşină şi sunteţi filmaţi, după care înregistrarea ajunge pe youtube.com. DACĂ NU AM PLĂTIT RATELE LA BANCĂ SAU AM DATORII LA ÎNTREŢINERE ORI NU AM LOC DE MUNCĂ, ÎMI ESTE AFECTATĂ BUNA REPUTAŢIE? Nu. Datoriile neachitate la persoane fizice sau juridice, ori lipsa unui loc de muncă nu afectează eo ipso buna reputație. La fel, nici faptul că aveți poprire pe salariu. DAR DACĂ AM FOST PRINS COPIIND LA FACULTATE? E foarte posibil să nu fie considerat acest lucru ca fiind o problemă. Dar dacă nu ați terminat încă facultatea și doriți să ajungeți magistrat, e bine sa nu riscați copiind la examene. 1 Este vorba de înscrisurile menţionate în art. 271 alin. (2) din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM, respectiv în art. 261 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere în magistratură. Voi face referire la ele când voi vorbi despre dosarul de înscriere la concurs. 2 Aceste exemple sunt preluate din materialele ce au fost analizate de membrii CSM în ședința Plenului din 15 noiembrie 2012.



DAR DACĂ AM PRIMIT O SOLUŢIE DE SCOATERE DE SUB URMĂRIRE PENALĂ ŞI MI S-A APLICAT O AMENDĂ CU CARACTER ADMINISTRATIV? Răspunsul se regăseşte într-o decizie de speţă referitoare la un candidat care comisese o faptă penală, însă procurorul a emis ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală aplicând o amendă administrativă. Instanţa supremă a decis că existenţa acestei amenzi pentru un fapt izolat, lipsit de consecinţe în plan juridic şi social, nu poate înlătura condiţia bunei-reputaţii, cu atât mai mult cu cât situaţia nu a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat, în urma unui proces public şi nici nu a condus la modificarea percepţiei publice despre reclamant1. O CONDAMNARE PENALĂ PENTRU CARE A INTERVENIT REABILITAREA ÎMI POATE AFECTA BUNA REPUTAŢIE? O condamnare pentru care intervine reabilitarea se va regăsi în evidenţele operative ale poliţiei care ajung în posesia comisiei de admitere la concurs. Este de observat că, în aprecierea condiţiei de bună reputaţie, CSM nu este ţinut de un termen în cazul sancţiunilor penale. Dacă s-ar reţine că buna reputaţie este ştirbită în pofida reabilitării de drept şi în ciuda faptului că nu s-a probat existenţa niciunui aspect referitor la conduita ulterioară a persoanei de natură a induce o percepţie negativă din partea opiniei publice, ar însemna lipsirea de finalitate şi de conţinut a instituţiei juridice a reabilitării şi acceptarea blamării permanente a individului pe întreg parcursul vieţii2. UN PROCES AFLAT ÎN DERULARE MĂ POATE AFECTA? În nici un caz, dacă este un proces ne-penal. Dacă e penal, probabil nu veţi avea probleme, dar situaţia va fi reevaluată după rămânerea definitivă a hotărârii. DACĂ SOŢUL SAU RUDELE APROPIATE AU DOSARE SAU CONDAMNĂRI PENALE, ÎMI ESTE AFECTATĂ BUNA REPUTAŢIE? Nu. Verificările se referă la persoana candidatului, nu la familia sa. CE PRESUPUNE „CUNOAŞTEREA LIMBII ROMÂNE”? Se presupune că toţi candidaţii cunosc limba română. Nu există vreo probă distinctă de verificare a cunoştinţelor de limba română, dar având în vedere că limba în care se desfăşoară cursurile la INM şi limba în care se desfăşoară procedurile în instanţele şi parchetele din România este cea română, comisia de examinare în faţa căreia se susţine 1

ICCJ, secţia de contencios administrativ, decizia nr. 4554 din 5 oct. 2011 (nepublicată).

ICCJ, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 1031 din 22 febr. 2011 (nepublicată). În această speţă, candidatul fusese condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Prima instanţă (Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sentinţa nr. 115/C.A din 10 mai 2010) reţinuse şi că, ulterior condamnării din anul 2001, candidatul a fost admis la Facultatea de Drept cu media 9,33, a absolvit cursurile universitare cu media 9,80 în anul 2005, a trecut concursul de admitere la INM din anul 2009 şi în tot acest timp s-a bucurat de aprecierea concetăţenilor dintr-o localitate relativ mică, nu a fost implicat în incidente care să afecteze reputaţia şi percepţia celorlalţi. 2



proba interviului va ţine seama în complexul evaluării şi de cunoştinţele de limba română exprimate în scris şi oral în cadrul acestei probe. Nu are importanţă care este limba maternă a candidatului. CUNOAŞTEREA UNEI LIMBI STRĂINE ESTE O CONDIŢIE DE ADMITERE LA INM? Cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator nu sunt verificate pentru admiterea la INM sau în magistratură. Asemenea cerinţe vor fi evaluate mai târziu, pe parcursul desfăşurării carierei de magistrat. Cunoaşterea limbii engleze sau franceze este necesară pentru cei care au fost respinşi la admiterea la INM şi optează pentru ocuparea unor posturi în aparatul tehnic al INM şi CSM, dacă sunt scoase asemenea locuri la concurs sau se vacantează într-o perioadă de un an de zile de la validarea rezultatelor concursului. Pentru anul acesta nu este cazul. CE ÎNSEAMNĂ „APT DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL PENTRU EXERCITAREA FUNCŢIEI”? Această condiţie se verifică ulterior susţinerii concursului. Evaluarea medicală presupune constatarea stării de sănătate şi a eventualelor afecţiuni de care suferă candidatul, în urma căreia se stabileşte dacă poate exercita funcția de auditor de justiţie, respectiv funcţia de judecător sau procuror. CARE SUNT AFECŢIUNILE CE AR ÎMPIEDICA EXERCITAREA FUNCŢIEI DE MAGISTRAT? În Ordinul nr. 1178/C/1131/2007 al Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii se prevede metodologia de examinare şi baremul medical pentru stabilirea aptitudinii judecătorilor şi procurorilor. Ordinul este cuprins în partea a doua a prezentului Ghid. În Anexa 3 a Ordinului se regăsesc denumirile bolilor care fac candidatul inapt pentru exercitarea funcţiei – este vorba numai de anumite boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului cardio-vascular, boli ale sângelui şi ale organelor hematopoietice, boli renale, boli de nutriţie, endocrine şi metabolism, tulburări mentale şi de comportament, boli ale urechii şi apofizei mastoide, boli ale ochiului şi anexelor sale, boli ale sistemului nervos, tumori, alte boli. POATE COMISIA DE EXAMINARE SĂ STABILEASCĂ CĂ SUNT INAPT ŞI PENTRU ALTE AFECŢIUNI DECÂT CELE CUPRINSE ÎN ORDIN? Da. În cazuri speciale, neprevăzute în baremul medical, comisia este cea care decide asupra aptitudinii candidatului de a exercita calitatea de auditor de justiţie, respectiv judecător sau procuror, prin raportarea gradului deficienţei funcţionale la solicitările profesionale ale locului de desfăşurare a activităţii. DACĂ AM UN TATUAJ POT FI DECLARAT INAPT? Nu. Prezenţa unui tatuaj, cu atât mai mult cu cât este într-o zonă care de regulă e acoperită, nu constituie un motiv pentru a fi declarat inapt din punct de vedere medical. Acelaşi răspuns e valabil pentru aluniţe, cicatrici, semne din naştere. 30 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


CE ÎNSEAMNĂ „APT DIN PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC PENTRU EXERCITAREA FUNCŢIEI”? Această condiţie se verifică ulterior susţinerii concursului. Examinarea psihologică presupune evaluarea şi determinarea compatibilităţilor dintre capacităţile intelectuale, abilităţile psihice generale, structura de personalitate şi cerinţele specifice funcţiei de judecător sau procuror. La determinarea compatibilităţilor se au în vedere cerinţele privind profilul magistratului arătate în Hotărârea Plenului CSM nr. 184/2006, cuprinsă în partea a doua a Ghidului. CE ASPECTE PSIHICE FAC CANDIDATUL INAPT PENTRU ACEASTĂ FUNCŢIE? Inaptitudinea psihologică este constatată atunci când între cerinţele de selecţie rezultate din profilul magistratului şi profilul candidatului apar discrepanţe foarte mari. De exemplu, se cere un nivel de inteligenţă peste medie, iar candidatul obţine un nivel de inteligenţă sub medie. Respectarea cerinţelor este necesară pentru a preveni inadaptarea profesională. PENTRU ÎNSCRIERE EXISTĂ VREO CONDIŢIE DE VECHIME ÎN MUNCĂ? Pentru a vă înscrie la concursul de admitere la INM nu există nicio condiţie cu privire la vechimea în muncă. Dar pentru a vă înscrie la concursul de admitere în magistratură (recrutare directă) trebuie să aveţi minim 5 ani vechime în specialitate, îndeplinind una sau mai multe din funcţiile arătate în art. 33 din Legea nr. 303/2004. EXISTĂ VREO CONDIŢIE LEGATĂ DE VÂRSTA CANDIDATULUI? Nu există vreo condiţie de vârstă minimă sau maximă cerută candidaţilor. POATE FI MAGISTRAT UN FOST SECURIST? Foştii agenţi sau colaboratori ai securităţii din perioada comunistă pot fi judecători şi procurori, însă ei nu vor putea ocupa vreodată funcţii de conducere în instanţe şi parchete şi nici nu vor putea deveni membri ai CSM. Magistraţii sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică această declaraţie. Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional. Dacă declaraţia dată de magistrat este falsă, el riscă un proces penal şi, în caz de condamnare, va fi exclus din magistratură. Nu există asemenea obligaţii pentru auditorii de justiţie cât timp urmează cursurile INM. POATE FI MAGISTRAT UN ANGAJAT AL ACTUALELOR SERVICII DE INFORMAŢII? Judecătorii şi procurorii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală Anticorupție, Serviciul de Telecomunicații Speciale, 31 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Serviciul de Protecție și Pază, Departamentul de Informații și Protecție Internă, Direcția Generală de Informații a Apărării). Nu sunt probleme dacă magistratul a deținut în trecut o astfel de calitate. Magistraţii completează anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului justiţiei, realitatea acestei declaraţii. Dacă magistratul refuză să dea această declaraţie el va fi eliberat din funcţia judecător sau procuror. Dacă declaraţia dată de magistrat este falsă, el riscă un proces penal şi, în caz de condamnare, va fi exclus din magistratură. Nu există asemenea interdicţii şi obligaţii pentru auditorii de justiţie, cât timp urmează cursurile INM. CUM POATE REVENI ÎN MAGISTRATURĂ UN FOST MAGISTRAT? Numai magistraţii care s-au pensionat pot reveni în magistratură fără concurs. Reîncadrarea în funcţia de judecător sau de procuror se face fără concurs şi cu avizul CSM, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. Numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea CSM. Foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot reveni în magistratură numai dacă susţin un concurs de recrutare direct în magistratură, ceea ce presupune că îşi vor reîncepe cariera de la nivelul judecătoriilor şi parchetelor aferente. SUNT MODIFICĂRI ALE REGULILOR DE CONCURS FAŢĂ DE ANII PRECEDENŢI? Față de anul 2012 nu sunt modificări esențiale. Aș remarca modificarea posibilităților de ocupare a locurilor devenite vacante în urma respingerii unor candidați declarați inițial reușiți la concurs. În raport cu anii anteriori sunt mai multe schimbări. Astfel, concursul de admitere la INM şi cel de admitere direct în magistratură au acum aceeaşi structură şi cerinţe; stabilirea condiției de bună reputaţie este mult mai riguroasă; interviul este o procedură mai complexă; ponderea în nota finală a notelor obţinute la fiecare probă este diferită; la admiterea în magistratură opţiunea pentru a profesa ca judecător sau ca procuror se face după afişarea rezultatelor finale şi nu odată cu depunerea dosarului.


5. Despre organizarea concursului de admitere la INM și în magistratură

5. Despre organizarea concursului de admitere la INM și în magistratură Aici veţi găsi informaţii despre calendarul desfăşurării concursului, modul de desfăşurare, numărul de locuri, taxele valabile în acest an. CÂND SE ORGANIZEAZĂ ADMITEREA LA INM, respectiv în magistratură? Concursul de admitere la INM se organizează în fiecare an la data şi locul stabilite de INM, cu aprobarea CSM – de regulă în lunile august-octombrie. Anul acesta, simultan cu concursul de la INM se va desfăşura şi concursul de admitere direct în magistratură. Tematica la cele două concursuri diferă la drept civil și drept procesual civil, astfel că unele subiectele de concurs nu vor fi identice. În acest moment nu se știe dacă spre sfârşitul anului se va desfăşura încă un concurs pentru juriştii cu minim 5 ani vechime, așa cum s-a procedat în anul 2012. MĂ POT ÎNSCRIE LA AMBELE CONCURSURI? Vă puteți depune două dosare, unul pentru admiterea la INM și unul pentru admiterea în magistratură dacă îndepliniți condițiile. Însă nu veți putea participa decât la unul, pentru că în acest an ele se vor desfășura odată. Dacă ați fost respinși la un concurs și aveți o medie mai mare decât cea a ultimului admis la celălalt concurs, țineți cont că nu există posibilitatea de a fi admis la cel de al doilea cu media de la primul concurs. Ele sunt două concursuri distincte. când se anunță în mod oficial organizarea CONCURSURILor DE ADMITERE DIN 2013? Pentru concursurile din toamna acestui an, CSM a adoptat hotărârile din 4 iunie 2013 prin care se stabilesc data, locul, modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare a concursului, tematica şi bibliografia de concurs, cererea de înscriere tipizată, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere. Anunțul oficial va fi făcut în data de 25 iunie 2013. UNDE GĂSESC INFORMAŢII OFICIALE DESPRE ACESTE CONCURSuri? Datele despre concursurile de anul acesta se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a şi apar pe pagina de internet a CSM şi pe cea a INM1. Este vorba de data, 1 Urmăriți site-ul INM la adresa www.inm-lex.ro/index.php?MenuID=35 pentru concursul de admitere la INM și adresa http://www.inm-lex.ro/index.php?MenuID=36 pentru cel de admitere în magistratură.



locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, calendarul de desfăşurare a concursului, tematica şi bibliografia de concurs, cererea de înscriere tipizată, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere. De asemenea, INM va publica un comunicat de presă cuprinzând data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere în 3 cotidiene centrale. CARE ESTE CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A probelor de CONCURS îN 2013? Probele de concurs se vor desfășura astfel: - 25 august 2013 – proba scrisă tip grilă de verificare a cunoștințelor juridice; - 8 septembrie 2013 – proba scrisă tip grilă de verificare a raționamentului logic; - 20-30 septembrie 2013 – interviul pentru admiterea la INM, respectiv 1-9 octombrie 2013 interviul pentru admitere directă. Detalii găsiți în partea a III-a a Ghidului. CARE ESTE LOCUL ORGANIZĂRII CONCURSURILOR DIN 2013? Bucureşti. Locul concret unde se desfăşoară fiecare probă îl veți afla de regulă cu 24 ore înainte de începerea acesteia. CARE ESTE TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA? Acestea le veți regăsi detaliate în hotărârile CSM adoptate la 4 iunie 2013 precum și în partea a treia a acestui Ghid. DIN CE MANUALE SĂ ÎNVĂȚ? Eu nu pot recomanda anumite manuale. Căutați-le pe cele ale profesorilor consacrați. Urmăriți ca ele să fie actualizate. CÂTE LOCURI SUNT DISPONIBILE LA CONCURSURILE DIN 2013? CSM stabileşte în fiecare an acest număr, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate. Pentru concursul de admitere din 2013 s-au alocat pentru INM 100 posturi de judecători şi 100 posturi de procurori, iar pentru admiterea directă în toamnă un număr de câte 69 posturi de judecători. Nu sunt posturi de procurori alocate concursului de recrutare directă din toamna acestui an. CARE SUNT POSTURILE CE SE VOR OCUPA DE CANDIDAŢII REUŞIŢI LA fiecare concurs? Pentru admiterea la INM, localităţile în care sunt situate aceste locuri scoase la concurs vor fi aflate doar la momentul absolvirii INM. Pentru admitere directă în magistratură, locurile sunt indicate odată cu anunțarea concursului. 34 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

5. Despre organizarea concursului de admitere la INM și în magistratură

CE CONCURENŢĂ S-A ÎNREGISTRAT LA ULTIMELE CONCURSURI DE ACEST GEN? La INM: în anul 2011 au fost 17 concurenți pe loc, iar în anul 2012 au fost 18 concurenți pe loc. La admiterea în magistratură: în anul 2011 au fost 15 concurenți pe loc, iar în anul 2012 au fost la concursul din toamnă 13 concurenți pe loc și la concursul din iarnă 18,5 concurenți pe loc. DE LA CE FACULTĂŢI DE DREPT PROVIN CEI MAI MULŢI CONCURENŢI DECLARAŢI ADMIŞI ÎN ANII TRECUŢI? În urma concursului din august-septembrie 2012 pentru INM cei mai mulţi auditori de justiţie au provenit de la Universitatea Bucureşti (65), Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca (27), Universitatea A.I. Cuza Iaşi (23), Universitatea de Vest Timişoara (15), Academia de Poliţie A.I. Cuza Bucureşti (14), Universitatea din Craiova (8), Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir București (7). CARE ESTE TAXA DE ÎNSCRIERE LA CONCURSURILE DIN 2013? Ca și în ultimii ani taxa este în cuantum de 400 lei. Taxele de înscriere sunt destinate să acopere cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. SUNT SCOASE LOCURI ÎN APARATUL TEHNIC AL INM ŞI CSM ÎN ACEST AN CARE SĂ SE OCUPE PRIN ACEST CONCURS? Nu. CUM SE CALCULEAZĂ TERMENELE REGLEMENTATE PENTRU CONCURS? Termenele se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 C. pr. civ. (art. 101 din fostul cod). Când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare. Când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează. CÂT DE CORECT ESTE ORGANIZAT ACEST CONCURS? Dacă vă întrebaţi sau credeţi că se pot afla subiectele înainte de concurs, aflați că nu e posibil. Sunt comisii diferite pentru diversele activităţi. Variantele de subiecte se alcătuiesc pe materii de comisii diferite. Subiectele se multiplică în noaptea dinaintea concursului şi cei care o fac rămân izolaţi fizic şi tehnologic până după începerea probei de concurs. O singură dată au existat suspiciuni la un concurs de numire în funcţii de 35 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


conducere a magistraților – cei implicaţi, membri ai comisiei de elaborare subiecte şi concurenţi, au acum dosar penal şi au fost deja condamnaţi în primă instanţă. Dacă vă gândiţi cum să copiaţi în timpul concursului, ar fi bine să renunţaţi la orice plan. Se verifică totul: ce aveţi asupra voastră când intraţi în sală, cum vă plimbaţi privirea în timpul completării grilelor de concurs, de ce vă duceţi des mâna la gură sau ureche. Se verifică inclusiv toaletele din clădirea unde sunt sălile de concurs - nu de puţine ori s-au găsit fiţuici ascunse aici pentru a fi consultate de cei care ies însoţiţi din timpul concursurile – chipurile – fiindcă au nevoie la toaletă. Există şi tehnici de supraveghere tehnologică asupra cărora nu insist. Spun doar atât: fiţi corecţi! Intraţi într-un sistem în care compromisul nu îşi are loc.


6. Despre înscrierea la concursul de admitere la INM

6. Despre înscrierea la concursul de admitere la INM Aici veţi găsi informaţii despre cuprinsul dosarului pe care trebuie să îl depuneţi pentru a vă înscrie la concursul din acest an. Ele privesc admiterea la INM, dar sunt comune în mare măsură cu cele de la concursul de recrutare direct în magistratură. UNDE ŞI CÂND SE DEPUNE DOSARUL DE ÎNSCRIERE?1 În termen de 20 de zile de la data publicării datelor despre concurs pe paginile de internet ale CSM şi INM (anul acesta între 25 iunie – 16 iulie), dosarele trebuie depuse la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază candidaţii. Candidatul se va prezenta la prim-grefier. La înscriere candidaţii primesc cererea tipizată, tematica şi bibliografia stabilite pentru concurs. Depăşirea datei de înscriere atrage respingerea cererii de înscriere ca tardivă2. SĂ DEPUN DOSARUL LA INSTANŢĂ SAU SĂ ÎL DEPUN LA PARCHET? Pentru evoluţia următoare a carierei candidatului, în ipoteza că va fi admis la concurs, nu are importanţă dacă dosarul este depus la tribunal sau la parchet. SE POATE DEPUNE DOSARUL DE CĂTRE O ALTĂ PERSOANĂ ÎN NUMELE CANDIDATULUI? Regulamentul nu prevede expres, dar nimic nu împiedică ca un mandatar care are procură notarială să depună dosarul în numele candidatului. CE DOCUMENTE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ DOSARUL DE ÎNSCRIERE LA CONCURSUL DE ADMITERE LA INM? Documentele care se depun pentru înscriere sunt prevăzute în art. 4 alin. (8) lit. h) din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM. Acestea sunt următoarele: a) cerere tipizată pentru înscrierea la concurs; b) certificatul de naştere (în copie certificată pentru conformitate de candidat); 1 Folosesc sintagma „dosar de înscriere” prin care înţeleg cererea de înscriere şi documentele anexă, nu un „dosar” în sens fizic. 2




c) actul de identitate (în copie certificată pentru conformitate de candidat); d) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie (în copie legalizată); e) chitanţa de plată a taxei de înscriere (în original); f) certificatul de cazier judiciar; g) certificatul de cazier fiscal. UNDE SE GĂSEŞTE CEREREA TIPIZATĂ PENTRU ÎNSCRIEREA LA CONCURS? Formularul de cerere se va primi de la prim-grefierul instanţei/parchetului unde se depune dosarul. Pentru a scurta timpul alocat înscrierii, puteţi descărca cererea tipizată de înscriere la concurs de pe site-ul INM. CE ÎNSEAMNĂ „COPIE CERTIFICATĂ PENTRU CONFORMITATE DE CANDIDAT”? Certificatul de naştere şi actul de identitate nu se depun în original. Se va depune câte un exemplar efectuat la copiator, iar pe această copie candidatul va insera menţiunea „Conform cu originalul”, urmată de semnătura şi dată. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ ÎMI SCHIMB ÎNTRE TIMP CARTEA DE IDENTITATE? Dacă de la data înscrierii până la finalizarea concursului v-aţi schimbat cartea de identitate (vechea carte a expirat sau au intervenit schimbări în starea civilă sau domiciliu), trimiteţi la CSM o copie certificată a noului document. E util să aveţi asupra dvs., când vă prezentaţi pentru a susţine probele, şi o copie de pe vechiul act de identitate. CE ÎNSEAMNĂ „COPIE LEGALIZATĂ”? Diploma de licenţă nu se depune în original. Pentru admiterea la INM se va efectua o copie care se legalizează la un biroul notarial. Pentru admiterea în magistratură se va depune o copie certificată pentru conformitate. CE DEPUN LA DOSAR: DIPLOMA DE LICENŢĂ SAU ADEVERINŢA PROVIZORIE? După absolvirea facultăţii şi susţinerea examenului de licenţă, trece o perioadă (de regulă un an) până la eliberarea diplomei de licenţă. În această perioadă, de la secretariatul facultăţii/universităţii puteţi obţine o adeverinţă provizorie care să ateste că sunteţi licenţiat în drept. Este posibil ca adeverinţa să expire şi încă să nu fi intrat în posesia diplomei de licenţă. În acest caz, solicitaţi eliberarea unei noi adeverinţe. Dacă expiră termenul de înscriere la concursul de admitere la INM şi încă nu aţi primit noua adeverinţă provizorie, depuneţi-o la dosar pe cea veche urmând ca în cel mai scurt timp să vă completaţi dosarul. TREBUIE DEPUSĂ ȘI FOAIA MATRICOLĂ? Foaia matricolă face parte integrantă din diploma de licenţă şi, prin urmare, ar trebui depusă. La verificarea dosarului de înscriere nu se sancţionează nedepunerea foii matricole, dar în perspectiva în care respectivul candidat ar fi admis la concurs, ar trebui să aibă dosarul de personal complet, inclusive foaia matricolă. 38 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


MĂ POT ÎNSCRIE LA CONCURS DACĂ URMEAZĂ SĂ SUSŢIN LICENŢA LA O DATĂ CUPRINSĂ CHIAR ÎN PERIOADA DE ÎNSCRIERE LA INM? Da. Pentru absolvenții facultăților de drept care susțin licența în perioada de înscriere la concursul de admitere la INM sau ulterior perioadei stabilite pentru depunerea cererii de înscriere la acest concurs, este posibil să depuneți dosarul de înscriere în perioada stabilită de CSM, cu obligația de a depune adeverința de licență cel mai târziu la data afişării rezultatului verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs. Pentru anul acesta, termenul limită este 7 august 2013. UNDE SE DEPUNE TAXA DE ÎNSCRIERE LA CONCURS? Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care candidatul primeşte originalul şi al doilea exemplar. Originalul se depune în dosarul de înscriere. ÎN CE CONDIŢII SE RESTITUIE TAXA DE ÎNSCRIERE? Taxa de înscriere la concurs se restituie în următoarele situații: - celor care au fost respinşi pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, sau a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal; - celor care s-au retras din concurs anterior afişării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii acestor condiţii; - pentru cei decedați mai înainte de susținerea primei probe a primei etape; - alte situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite anterior afișării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii condițiilor. Pentru concursul de admitere direct în magistratură, taxa se restituie și celor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 (calitatea şi vechimea în specialitate). Cererea de restituire se formulează în scris (nu există un formular tipizat și nici termen de formulare a acestei cereri) şi se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul CSM. Ea se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare. CE ESTE „CAZIERUL JUDICIAR”? Cazierul judiciar se organizează potrivit Legii nr. 290/2004 şi se ţine de unităţile Poliţiei Române. În cazierul judiciar se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice care au comis infracţiuni pe teritoriul României şi au fost condamnate la pedepse privative de libertate sau la pedepse cu amendă penală sau administrativă, precum şi a cazurilor de începere a executării pedepsei într-un loc de detenţie sau la locul de muncă, a arestării preventive, a internării minorului într-un centru de reeducare sau institut medical-educativ şi a internării medicale. Despre evidenţele din cazierul judiciar se eliberează copii la cererea organelor judiciare şi certificate la cererea persoanelor cu interes legitim. CE ESTE „CERTIFICATUL DE CAZIER JUDICIAR”? În certificatul de cazier judiciar se înscriu sancţiunile penale din hotărârile judecătoreşti rămase definitive. Nu se înscriu sancţiunile penale pronunţate pentru fapte săvârşite 39 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


în timpul minorităţii; nici măsurile de siguranţă luate fără aplicarea unei pedepse, cu excepţia internării medicale, interzicerii de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o altă ocupaţie, interzicerii de a se afla în anumite localităţi şi a expulzării. DE UNDE ŞI ÎN CÂT TIMP SE OBŢINE CERTIFICATUL DE CAZIER JUDICIAR? Trebuie să vă prezentaţi la organul de poliţie în raza căruia v-aţi născut sau unde aveţi stabilit domiciliul sau reşedinţa. Certificatele de cazier judiciar se obţin în maxim 3 zile. Ele se pot elibera „pe loc”, persoanelor fizice care sunt născute în România şi au atribuit CNP, dacă nu sunt înscrise în cazierul judiciar (nu sunt cunoscute cu antecedente penale). Pentru municipiul Bucureşti, sunt câteva reguli speciale. Astfel, certificatul de cazier judiciar se eliberează la unităţile de poliţie subordonate Poliţiei Capitalei: a) pe loc, la Secţiile 1 – 26 Poliţie, Compartimentele de Relaţii cu Publicul, pentru: - cetăţenii români, fără antecedente penale, născuţi în mun. Bucureşti; ei se pot adresa oricărei secţii de poliţie din mun. Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu/reşedinţă; - cetăţenii români, fără antecedente penale, născuţi în alte judeţe, domiciliaţi sau cu reşedinţa în termenul de valabilitate în mun. Bucureşti; ei se vor adresa unităţii de poliţie pe raza cărora au domiciliul/reşedinţa. b) în termen de 3 zile lucrătoare, pentru: - cetăţenii români, cu antecedente penale, care sunt născuți/domiciliați/cu reşedinţa în mun. Bucureşti; - cetăţenii români, născuţi în străinătate, care au domiciliul/reşedinţa în mun. Bucureşti; Primirea cererilor şi eliberarea certificatelor de cazier judiciar se va desfăşura la: - - - - - -

Secţia 1 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 1; Secţia 8 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 2; Secţia 12 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 3; Secţia 14 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 4; Secţia 17 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 5; Secţia 21 Poliţie, pentru cetăţenii domiciliaţi sau cu reşedinţa în sect. 6.

CARE SUNT CONDIŢIILE DE ELIBERARE A CERTIFICATULUI DE CAZIERULUI JUDICIAR? Pentru aceasta se completează un formular-tip pe care îl găsiţi la sediul organului de poliţie, ataşaţi un timbru fiscal de 2 lei pe care îl cumpăraţi de la un oficiu poştal, prezentaţi cartea/buletinul de identitate şi depuneți chitanţa ce atestă plata în numerar a taxei de eliberare a certificatului de cazier judiciar de 10 lei (plata se face la Trezorerie, unele unităţi de poliţie având chiar în sediu un ghişeu al trezoreriei, sau se face prin mandat poştal la un oficiu poştal). Toate aceste documente se prezintă în original. SE POATE RIDICA CERTIFICATUL DE CAZIER JUDICIAR DE CĂTRE O ALTĂ PERSOANĂ? Regula este că acest certificat se eliberează personal. Dacă nu vă puteţi prezenta la organul de poliţie pentru depunerea cererii şi/sau ridicarea certificatului, puteţi împuternici pentru aceasta o persoană prin procură autentificată la notarul public. Această persoană se va prezenta la Poliţie cu procura în original.



CÂT TIMP ESTE VALABIL CERTIFICATUL DE CAZIER JUDICIAR? Certificatele sunt valabile 6 luni de la data eliberării. CE ESTE „CAZIERUL FISCAL”? Cazierul fiscal este reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si funcţionarea cazierului fiscal. Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidenţă şi urmărire a disciplinei financiare a contribuabililor. Scopul acestuia este de a preveni şi de a combate evaziunea fiscală, precum şi de a întări administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. În cazierul fiscal se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi a asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice, care au săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară. CE ESTE „CERTIFICATUL DE CAZIER FISCAL”? Certificatul de cazier fiscal este dovada faptului ca sunteţi la zi cu obligaţiile fiscale1. DE UNDE ŞI CUM OBŢIN CERTIFICATUL DE CAZIER FISCAL? Cazierul fiscal se emite de Administraţia Financiară în raza căreia persoana solicitantă îşi are domiciliul. CARE SUNT CONDIŢIILE NECESARE OBŢINERII CERTIFICATULUI DE CAZIER FISCAL? Actele necesare obţinerii acestui certificat sunt următoarele: cerere tip; actul de identitate; taxa extrajudiciară de timbru de 20 lei pe care o achitați la Trezorerie; împuternicire în situaţia în care sunteţi reprezentat de alte persoane. CARE ESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE CAZIER FISCAL? Certificatul de cazier fiscal este valabil 30 de zile de la data emiterii şi numai în scopul în care a fost eliberat. El trebuie să fie valabil la data depunerii sale. EXISTENŢA MENŢIUNII CU PRIVIRE LA INACTIVITATEA FISCALĂ MĂ ÎMPIEDICĂ SĂ MĂ ÎNSCRIU LA CONCURS? Da. Atenţie: inactivitatea fiscală se înscrie atât în cazierul fiscal al persoanei juridice declarate inactivă, cât şi al reprezentanţilor legali ai acesteia2. CINE VERIFICĂ ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE ADMITERE LA INM, RESPECTIV ÎN MAGISTRATURĂ? Verificarea îndeplinirii acestor condiţii se face în două etape: 1. verificarea condiţiilor de înscriere la concurs: se referă la condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor 1

A nu se confunda cu Certificatul de atestare fiscală, care se eliberează pentru persoane juridice.

2




penale şi a cazierului fiscal; pentru candidaţii la concursul de admitere direct în magistratură, se verifică şi îndeplinirea condiţiilor privind calitatea deţinută şi perioada de timp la care se referă art. 33 din Legea nr. 303/2004. Aceste verificări se realizează de Comisia de admitere a concursului şi se concretizează în afişarea listei candidaţilor care îndeplinesc aceste condiţii, respectiv a listei finale a candidaţilor. 2. verificările ulterioare desfăşurării concursului se realizează numai după afişarea rezultatelor definitive ale concursului. În concret, este vorba de: - verificarea condiţiei de bună reputaţie: se realizează de Comisia de admitere a concursului; - stabilirea aptitudinii din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei: se face de către o comisie medicală numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii; - stabilirea aptitudinii din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei: se face de către un psiholog numit de CSM. ESTE POSIBIL ca prim-grefierul să refuze primirea dosarului? Nu. Indiferent că dosarul este sau nu complet, prim-grefierul nu poate refuza primirea cererii de înscriere la concurs și a documentelor anexate de dvs. Doar CSM are competență în acest sens. ESTE POSIBILĂ COMPLETAREA SAU ÎNDREPTAREA ULTERIOARĂ A UNOR ACTE? După ce dosarul de înscriere la concurs este primit de prim-grefierul de la tribunal, respectiv parchetul de la tribunal, el va fi expediat către CSM, pentru a fi examinat de comisia de admitere de la CSM. Dacă sunt nereguli cu privire la anumite documente depuse (de exemplu, au perioada de valabilitate expirată sau nu corespund întru totul cerinţelor exprese de formă) sau lipsesc anumite documente (de exemplu, cazierul fiscal), se va lua legătura telefonic cu candidatul în vederea efectuării corecturilor necesare (de aceea este utilă menţionarea numărului dvs. de telefon în cererea de înscriere). Lipsa sau neconformarea la solicitarea membrilor comisiei atrage respingerea cererii de înscriere. În acest caz mai aveți o posibilitate: să formulați contestație împotriva hotărârii Comisiei de admitere prin care s-a decis respingerea participării voastre la concurs, să atașați la contestație actele lipsă sau refăcute și Plenul CSM să decidă în consecință1. CUM AFLU REZULTATELE VERIFICĂRII CONDIŢIILOR DE ÎNSCRIERE LA CONCURS? Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea2 şi se publică simultan pe paginile de internet ale CSM şi INM, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data concursului. Anul acesta data este 9 august 2013. După soluţionarea contestaţiilor se va afişa lista finală, în aceeaşi modalitate. 1 A se vedea, ca exemplu de depunere a unei contestații însoțite de cazierul fiscal, Hotărârea Plenului CSM nr. 670 din 23 august 2012. 2

Documentele se afişează la uşa de intrare a instanţei sau parchetului.



CUM SE POT CONTESTA REZULTATELE VERIFICĂRII CONDIŢIILOR DE ÎNSCRIERE LA CONCURS? Candidaţii respinşi în urma verificării dosarului de înscriere pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de itnernet ale CSM și INM. Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul CSM. Lista finală a candidaţilor se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de Internet ale CSM şi INM. SE POATE DEPĂŞI TERMENUL DE FORMULARE A CONTESTAŢIEI? Sub nici un motiv. Depăşirea termenului atrage respingerea contestaţiei ca tardivă1. ESTE POSIBILĂ RETRAGEREA DOSARULUI DACĂ AM FOST RESPINS LA ÎNSCRIERE SAU LA CONCURS? Este posibilă retragerea actelor depuse în dosarul de înscriere, pe bază de cerere adresată Direcţiei resurse umane şi organizzare a CSM. În cuprinsul cererii se va menţiona dacă se solicită primirea actelor personal sau expedierea prin poştă.

1




7. Despre modul de desfăşurare a concursului Aici veţi afla informaţii despre comisiile de concurs, prezentarea la locul desfăşurării probelor şi modalitatea de sesizare a unor nereguli. INM ASIGURĂ PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU CANDIDAŢI? În acest sens există doar iniţiative private. Nici CSM, nici INM nu organizează vreo formă de pregătire pentru concursul de admitere. Nu încercați să abordați membrii CSM sau pe cei din comisiile implicate în organizarea și desfășurarea concursului – ei nu au voie să dea sfaturi sau meditații. CUM TREBUIE SĂ ÎNVĂŢĂM PENTRU ADMITERE LA INM ŞI în MAGISTRATURĂ? Încercaţi cam cu un an înainte de concurs să vă împărţiţi materia pe luni, săptămâni şi zile. Apelaţi întotdeauna la tematica şi bibliografia din anul precedent, chiar dacă se va modifica. Pe măsura ce data concursului se apropie, repetaţi materia de cât mai multe ori. Gândiţi-vă tot timpul că rezultatul va fi pe măsura efortului depus! CINE SE OCUPĂ ÎN MOD CONCRET DE DESFĂŞURAREA CONCURSULUI? Desfăşurarea concursului are loc prin conlucrarea a trei comisii numite de CSM: - comisia de admitere a concursului: coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului. De regulă, comisia este condusă de secretarul general al CSM; - comisia de elaborare a subiectelor: elaborează subiectele de concurs şi baremele de evaluare şi notare. Această comisie este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi comisia de examinare; - comisia de soluţionare a contestaţiilor: soluţionează contestaţiile la barem pentru fiecare din cele două teste-grilă, adoptă baremul final şi soluţionează contestaţiile împotriva rezultatelor obţinute la fiecare dintre cele două teste-grilă. Această comisie este compusă din: comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.


7. Despre modul de desfăşurare a concursului

Trebuie ştiut că din aceste comisii nu pot face parte persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. CÂND ŞI CUM AFLU LOCUL UNDE SE VA DESFĂŞURA PROBA DE CONCURS? Fiecare din cele trei probe se vor desfăşura în Bucureşti, la sediul unei facultăţi. Anul trecut probele s-au ţinut la Universităţile Nicolae Titulescu, Titu Maiorescu şi Dimitrie Cantemir situate în zona staţiei de metrou Timpuri Noi, respectiv la Universitatea Româno-Americană din zona Piața Presei. Locul exact al desfăşurării probei de concurs îl aflaţi cu cel puţin 24 ore înainte de fiecare probă. Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere. Nu luaţi ceasuri şi telefoane mobile în sală, nici alte dispozitive de comunicare sau transmitere de date. SUNT ASIGURATE POSIBILITĂŢI DE CAZARE PE TIMPUL DESFĂŞURĂRII PROBELOR? Nu. Cazarea pe durata probelor de concurs cade în sarcina candidaţilor. POT PĂRĂSI SALA DE CONCURS? Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă. Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ GREŞESC CONSEMNAREA UNOR RĂSPUNSURI? Este permis să cereţi un alt formular tipizat, pentru a vă transcrie lucrarea. Dar trebuie să vă încadraţi în timpul alocat iniţial. CUM ESTE SANCŢIONATĂ FRAUDA? Frauda atrage eliminarea din concurs. Este considerată fraudă copierea, înscrierea numelui candidatului în afara rubricii care se sigilează, efectuarea de semne distinctive pe lucrare, completarea răspunsurilor după încheierea timpului alocat pentru aceasta, deținerea unor dispozitive de comunicare ori mijloace de transmitere de date. CUI ADRESEZ O CERERE/SESIZARE/PLÂNGERE ÎN LEGĂTURĂ CU ACEST CONCURS? Comisiei de admitere a concursului, ea fiind cea care coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului. 45 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


8. Despre probele de concurs Aici veţi găsi informaţii despre cele trei probe din cadrul concursurilor de admitere la INM şi în magistratură, despre sistemul de notare şi despre modalităţile de contestare. CARE SUNT PROBELE DE CONCURS? Sunt trei probe, grupate în două etape: 1. prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea a două probe scrise eliminatorii: a. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, susţinut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal; b. un test-grilă de verificare a raţionamentului logic; 2. a doua etapă constă în susţinerea unui interviu în faţa comisiei de examinare. CE ÎNSEAMNĂ CĂ PROBELE ŞI PRIMA ETAPĂ SUNT ELIMINATORII? Numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice pot participa la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic. Nota obţinută la prima etapă este suma notelor obţinute la probele cu cele două testegrilă, calculată în raport cu următoarea pondere: testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice - 70%, testul-grilă de verificare a raţionamentului logic - 30%. Sunt declaraţi admişi în etapa a doua candidaţii admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita dublului numărului de locuri scoase la concurs, atunci când acesta este mai mare de 100, respectiv în limita triplului numărului de locuri scoase la concurs, atunci când acesta este mai mic sau egal cu 100. Numărul candidaţilor admişi în etapa a doua se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis. CARE SUNT REGULILE DE ELABORARE A SUBIECTELOR DE CONCURS? Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic trebuie să respecte următoarele reguli: a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de CSM şi INM; b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit; c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare; 46 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

8. Despre probele de concurs

d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns; e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs; f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional; g) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică. Cât priveşte proba cu interviul, anterior demarării acesteia membrii acestei comisii elaborează criteriile ce vor fi avute în vedere la aprecierea interviului şi punctajul orientativ de evaluare, precum şi subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii. UNDE SUNT PUBLICATE SUBIECTELE DATE LA CONCURSURILE DIN ANII TRECUŢI? Pe site-ul INM la secțiunea „Concurs admitere INM”, respectiv „Concurs admitere în magistratură” veţi regăsi subiecte din cadrul probei de verificare a cunoştinţelor juridice şi a probei de raţionament logic pentru concursurile organizate din 2005 până în prezent. În partea a III-a a acestui Ghid veți regăsi subiectele de la sesiunea de admitere din vara trecută. CARE ESTE TIMPUL DE CONCURS? Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor şi stabileşte timpul de concurs. Timpul la probele cu teste-grilă nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. În anii trecuţi fiecare probă scrisă a durat câte 4 ore, a început la ora 10, iar accesul candidaților în sală a fost permis între orele 8.30-9.30 pe baza cărții de identitate. ÎN CE CONSTĂ TESTUL-GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR JURIDICE? Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal. Fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7. PRINTRE ÎNTREBĂRI SE VOR AFLA ŞI SPEŢE? Nu vor fi speţe formulate distinct, dar e posibil ca anumite întrebări să nu conţină chestiuni doar strict teoretice. CÂTE răspunsuri trebuiE bifate la fiecare întrebare? Cu privire la procedura de bifare a răspunsurilor pe foaia cu răspunsuri pe care o veți primi odată cu foaia ce conține întrebări, veți primi instrucțiuni orale și scrise la momentul declanșării probei de concurs.



CE CĂRŢI CU TESTE-GRILĂ POT CONSULTA? Există multe cărţi ce conţin întrebări tip-grilă apărute în ultimii ani pe piaţă. Nu pot recomanda o anumită carte sau autori, ci sfătuiesc rezolvarea cât mai multor teste, în special cele date în anii trecuţi la concursurile organizate de INM. CE SE URMĂREŞTE PRIN TESTUL-GRILĂ DE VERIFICARE A RAŢIONAMENTULUI LOGIC? Acest test cuprinde o serie de întrebări de gândire critică, după modelul testelor LSAT folosite în SUA. Este folosit de către INM începând cu anul 2005. Testul cuprinde trei tipuri de întrebări: a) întrebări de gândire logică: evaluează capacitatea candidatului de a înţelege, a evalua critic şi a completa argumentele. Candidatul trebuie să înţeleagă argumentul unui text dat (textul este din surse variate: articole, ziare, scrisori etc. şi din variate domenii) şi apoi să răspundă la una-două întrebări despre el; b) întrebări de înţelegere a unui text scris: măsoară capacitatea de a citi, înţelege şi pătrunde exemple de materiale lungi şi cuprinzătoare asemănătoare celor din domeniul dreptului. Testul cuprinde patru texte urmate de cinci-opt întrebări; c) întrebări de gândire analitică: testează capacitatea de înţelegere a unor structuri de relaţii şi de a trage concluzii despre acestea. ÎN CE CONSTĂ TESTUL-GRILĂ DE VERIFICARE A RAŢIONAMENTULUI LOGIC? Testul cuprinde de 100 de întrebări la care se punctează răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării în condiţii de concurs. Fiecare răspuns corect valorează 0,1 puncte. Este admis cel care a răspuns corect la minim 30 de întrebări. Altfel, candidatul este respins. CE SUNT ÎNTREBĂRILE SUPUSE PRETESTĂRII? Pe lângă cele 100 întrebări ale căror răspunsuri vor fi notate, testul mai conţine 20 de întrebări. Acestea nu sunt evidenţiate în test (candidaţii nu ştiu care sunt), iar răspunsurile nu sunt notate. Baremul publicat nu include răspunsurile la întrebările suplimentare. Aceste 20 întrebări se vor regăsi în testele care se dau în anii următori. De aceea, ele se pre-testează la acest concurs pentru ca examinatorii să fie siguri că sunt bine înţelese şi nu vor produce erori la concursurile următoare. Faţă de aceste precizări, este evident că un candidat trebuie să completeze răspunsul pentru minim 50 întrebări. Vă sfătuiesc însă să vă dozaţi timpul astfel încât să răspundeţi la toate cele 120 întrebări. CUM MĂ POT PREGĂTI PENTRU TESTUL-GRILĂ DE VERIFICARE A RAŢIONAMENTULUI LOGIC? Vă recomand să citiţi „Ghidul pentru rezolvarea testelor de verificare a raţionamentelor logice”, apoi să studiaţi „Modelele de test de verificare a raţionamentului logic” şi să rezolvaţi subiectele la această probă date anii trecuţi la concursurile de admitere la INM. Toate aceste materiale sunt disponibile pe site-ul INM şi sunt uşor de găsit la o simplă căutare cu „Google”. 48 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


CUM AFLU BAREMUL PENTRU PROBELE DIN PRIMA ETAPĂ? Baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe şi se publică simultan pe paginile de internet ale CSM şi INM. SE POATE CONTESTA BAREMUL? În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun la INM. Contestaţiile la barem se soluţionează în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare şi se motivează în următoarele 3 zile. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică, de asemenea, pe paginile de internet ale CSM şi INM. CUM ARE LOC EVALUAREA ŞI NOTAREA LUCRĂRILOR? Evaluarea şi notarea lucrărilor la probele scrise eliminatorii se realizează prin procesare electronică, ceea ce exclude orice fel de eroare. Cum îmi pot calcula singur punctajul? După predarea foii cu răspunsuri, puteţi lua cu voi grila cu subiecte pe care v-aţi notat răspunsurile pentru uzul dvs. Astfel, dacă a expirat timpul legal de concurs, puteți să vă luaţi foaia, dar dacă părăsiți sala de concurs mai înainte, vă veți scrie numele pe foaia respectivă, apoi veți reveni în sală după expirarea timpului şi o veți putea ridica de la comisia de supraveghere. În acest fel vă puteţi calcula singuri punctajul raportându-vă la baremul care se afişează pe uşa fiecărei săli de concurs cam cu un sfert de oră înainte de expirarea duratei primei probe. CUM AFLU REZULTATELE OBŢINUTE ÎN URMA NOTĂRII FIECĂREI PROBE? Rezultatele pentru fiecare probă din cadrul primei etape se afişează la sediul INM şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale INM şi CSM. CUM POT CONTESTA PUNCTAJUL OBŢINUT? Se poate contesta punctajul obţinut la fiecare probă din prima etapă. Contestaţia se depune, prin fax, la INM, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor şi se soluţionează în următoarele 3 zile. Nota astfel acordată este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată. CUM SE DESFĂŞOARĂ PROBA DE INTERVIU? A treia probă (etapa a doua de concurs) constă în susţinerea unui interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, un judecător, un procuror, un cadru universitar şi un pedagog. 49 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Pentru a afla mai multe despre această probă recomand să citiţi Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de INM, care e publicată pe paginile de internet ale CSM şi INM odată cu anunţul privind organizarea concursului. Metodologia pentru acest an se regăseşte în a doua parte a acestui Ghid. CE SE URMĂREŞTE PRIN ACEST INTERVIU? Intervievarea candidaţilor are drept scop identificarea aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei de magistrat. ÎN CE CONSTĂ INTERVIUL? Interviul constă în: a) elaborarea în scris, timp de 30 minute a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat (un bilet pe care se află notat un proverb, o maximă, un citat etc.) şi susţinerea orală a acestuia; analiza întocmită în scris se va preda comisiei la sfârşit; b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. Elaborarea subiectelor şi examinarea candidaţilor sunt realizate de comisia de examinare. Susţinerile orale se înregistrează audio; înregistrările se păstrează un an, după care se distrug. Ce maxime s-au dat anul trecut? Cu titlul de exemplu, concurenții de anul trecut au avut de comentat următoarele: „A face o nedreptate este mai rău decât a o suporta” (Socrate), „Experienţa este cel mai dur profesor, pentru că întâi îţi dă testul şi apoi îţi spune care era lecţia” (Vernon Sanders Law), „Greutățile se înmulțesc când ne apropiem de țintă” (Goethe), „Ceea ce-ți lipsește împrumută de la tine însuți” (Marcus P. Cato), „Cei mai cumpliți surzi sunt cei care nu vor să audă” (Denis Diderot), „Caracterul îi dă omului libertatea interioară” (Titu Maiorescu), „Conștiința valorează cât o mie de martori” (Marcus Fabius Quintilianus), „Justiția este arta binelui și a echității” (Publius Iuventius Celsus), „Fii sincer față de tine însuți și atunci nu mai poți fi fals față de cineva” (William Shakespeare), „Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte, numai faptele îi deosebesc” (Moliere), „Cu cât sunt mai multe legi, cu atât sunt mai multe nedreptăți”, „Lasă întotdeauna ceva prin locurile prin care treci”, „Ai grijă cu cine te însoțești dacă vrei să-ți fie bine”, „Mijloacele de informare îți șoptesc la ureche marile principii ale momentului”, „Niciun loc fără martori”. Pentru a vă pregăti vă sfătuiesc să consultați site-urile: www.intelepciune.ro, www.citate.ro, www.citatecelebre.net, www.citatepedia.ro, www.citate-celebre-cogito.ro, www.aforisme.ro, www.citatesimaxime.ro. Căutați maxime după cuvinte care au legătură cu sistemul nostru: dreptate, lege, justiție, libertate. Unele site-uri conțin și comentarii utile ale acestora. CUM MĂ PREGĂTESC PENTRU subiectul de etică? Recomand să citiți „Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor” şi „Profilul magistratului în sistemul juridic din România” disponibile pe site-ul CSM şi în partea a doua a acestei lucrări. 50 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


De asemenea, recomand: - standardele de la nivelul Naţiunilor Unite: lucrarea „Comentariu la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară” tradusă şi disponibilă pe blogul meu;1 - standardele de la nivelul Consiliului Europei: Opinia nr. 1 (2001) a CCJE referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor; Opinia nr. 3 (2002) a CCJE asupra principiilor şi regulilor privind conduita profesională a judecătorilor şi în mod deosebit etica, comportamentele inadecvate şi imparţialitatea; Opinia nr. 7 (2005) a CCJE privind „justiţia şi societatea”; Opinia nr.12 (2009) a CCJE şi Opinia nr. 4 (2009) a CCPE privind relaţiile dintre judecători şi procurori, toate disponibile inclusiv în limba română pe site-ul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni la adresa www.coe.int/ccje; - standardele de la nivelul Uniunii Europene: Declarația de la Londra privind etica judiciară (2010) și Raportul „Etica judiciară - Principii, Valori și Calități” (2009-2010), adoptate de Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare disponibile la www.recj.eu și în limba română pe site-ul CSM. CE COMPORTAMENT TREBUIE ADOPTAT PENTRU ACEST INTERVIU? La interviu trebuie să fiţi cât mai stăpâni pe voi, vorbiţi calm şi deschis. Nu fiţi tăcuţi, nu fiţi timizi, încercaţi să dezvoltaţi orice răspuns. În niciun caz nu răspundeţi monosilabic. Modul în care raţionaţi şi vă comportaţi, modul de exprimare și limbajul trupului vor fi atent observate şi notate de membrii comisiei. CUM SE NOTEAZĂ INTERVIUL? Înainte de a începe interviul veți completa o fișa de interviu (formularul îl primiți înainte de a intra în sală) ce cuprinde date din CV-ul dvs. Va fi o discuție și pe pregătirea dvs. anterioară și pe motivul pentru care doriți să optați pentru funcția/profesia (atenție, nu meseria!) de magistrat. Criteriile pentru aprecierea interviului şi punctajul orientativ de evaluare sunt stabilite de comisia de examinare. Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7. Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul INM, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale CSM şi INM. SE POATE CONTESTA NOTA OBŢINUTĂ LA INTERVIU? Nu. Nota acordată de comisie este definitivă. 1

Lucrarea poate fi accesată la http://cristidanilet.wordpress.com/2009/11/04/conduita-judiciara-standarde-onu/



CUM SE CALCULEAZĂ NOTA DEFINITIVĂ OBŢINUTĂ LA CONCURSUL DE ADMITERE? Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute în cele două etape, calculată în raport cu următoarea pondere: nota de la prima etapă 75%, interviul 25%. Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs. Departajarea candidaţilor cu note egale se face astfel: a. pentru candidaţii la concursul de admitere la INM, departajarea se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la cele trei probe de concurs, în succesiunea susținerii acestora. Dacă notele la toate probele sunt identice, departajarea se face în funcție de vechimea în specialitatea juridică, de deținere a titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate; b. pentru candidaţii la concursul de admitere în magistratură sunt posibile două ipoteze: - în situaţia în care există posturi vacante de judecători şi procurori, Plenul CSM poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să poată fi repartizaţi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului; - dacă nu există posturi vacante sau dacă Plenul nu decide suplimentarea numărului de posturi scoase la concurs, departajarea candidaţilor se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la cele trei probe de concurs, în succesiunea susţinerii acestora. Când notele obţinute de candidaţi la toate cele trei probe de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deținere a titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate. UNDE SE PUBLICĂ NOTA DEFINITIVĂ? Lista cuprinzând rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale CSM şi INM şi se transmite în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea. Publicarea va avea loc pe 2 octombrie 2013 pentru admiterea la INM, respectiv pe 11 octombrie 2013 pentru admiterea la magistratură. S-A TERMINAT ÎN ACESTE CONDIŢII ADMITEREA? Nu. Ceea ce s-a publicat în acest moment este lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. Mai sunt de efectuat trei verificări cu privire la fiecare candidat admis. Doar după acestea se va întocmi lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi.


9. Despre verificările ulterioare finalizării concursului

9. Despre verificările ulterioare finalizării concursului Aici veţi afla informaţii despre modul în care se verifică buna reputaţie, despre cum se desfăşoară vizita medicală şi în ce constă testarea psihologică. CARE SUNT VERIFICĂRILE CE SE FAC ULTERIOR FINALIZĂRII CONCURSULUI? Sunt trei condiţii a căror îndeplinire mai trebuie constatată: buna reputaţie, aptitudinea medicală şi aptitudinea psihologică. CARE CANDIDAŢI SUNT SUPUŞI ACESTOR ULTIME VERIFICĂRI? Numai candidaţii care au fost admişi în urma concursului, după susţinerea celor trei probe. CE DOCUMENTE SUNT NECESARE PENTRU VERIFICAREA CONDIŢIEI PRIVIND BUNA REPUTAŢIE? Sunt necesare următoarele înscrisuri, care se depun în dosarul de înscriere la concurs: - curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare; - caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa sau inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative aplicate; - adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă; - declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; - orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. CÂND ŞI UNDE SE DEPUN ACESTE DOCUMENTE? Documentele necesare verificării condiţiei bunei reputaţii se depun în termen de 10 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, la tribunalul sau parchetul de pe lângă tribunal în circumscripţia căruia candidatul îşi are domiciliul.



CE ESTE UN CURRICULUM VITAE? Curriculum vitae (CV) este o expresie latină care se traduce prin „Istoricul vieții”. În general, CV are un format standard și sintetizează informații cu privire la: datele personale, postul vizat, experiența profesională (în ordine cronologică inversă), educaţie și formare profesională (începând cu ultima formă de învățământ absolvită), informații ce țin de aptitudini native sau dobândite (în afară de cele profesionale). Pentru o mai bună receptare a datelor de către angajator, în Europa s-a convenit o standardizare a formatului de CV (formatul Europass), pentru a avea același format (și conținut) indiferent de limba în care este scris. Europass poate fi completat în limba română la adresa http://europass.cedefop.europa.eu. Atenţie: pentru admiterea la INM sau în magistratură este nevoie ca CV-ul să cuprindă în mod obligatoriu datele de identificare (inclusiv datele dvs. de contact), datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare. CE CONŢINE „CARACTERIZAREA” ŞI CINE O ELIBEREAZĂ? Este un document scris, eliberat de către reprezentantul legal al unităţii (administratorul societăţii comerciale – chiar dacă candidatul este administrator, directorul sau preşedintele instituţiei, decanul facultăţii etc.) unde candidatul a avut contract de muncă, nu și de colaborare. Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat şi să poarte număr de înregistrare. Caracterizarea nu are un conţinut standardizat. De regulă, cuprinde o referire la modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu sau obligaţiilor de urmare a cursurilor, comportamentul cu colegii, conducerea şi cadrele didactice, aprecierea generală asupra îndeplinirii condiţiilor profesionale şi morale de a ocupa funcţia de magistrat. În mod obligatoriu însă, caracterizarea trebuie să arate dacă s-au aplicat sau nu sancţiuni disciplinare (din cele arătate în Codul Muncii, în legislaţia specială ori regulamentele interne care reglementează respectiva activitate) sau administrative (revocare din funcţie de conducere, mutare pe un alt sector sau într-un alt departament, încetare colaborare pentru anumite proiecte etc.). CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ ÎNTRE TIMP S-A DESFIINŢAT UNITATEA UNDE A AVUT LOCUL DE MUNCĂ? Dacă ultimul loc de muncă a fost la o unitate/instituţie care până la data înscrierii la concurs a fost desfiinţată, candidatul trebuie să precizeze şi să dovedească acest lucru. CE fac dacă angajatorul refuză eliberarea caracterizării? Candidatul trebuie să precizeze acest lucru și motivele neîntocmirii caracterizării. CU CÂT TIMP ÎNAINTE DE A FI DEPUSĂ TREBUIE OBŢINUTĂ CARACTERIZAREA? Nu este reglementat un termen. Pentru candidaţii care desfăşoară o activitate la locul de muncă, este evident că această caracterizare trebuie obţinută la o dată cât mai apropiată de cea a depunerii. 54 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


DE UNDE VA ADUCE CARACTERIZAREA CANDIDATUL CARE A AVUT DUPĂ ABSOLVIREA FACULTĂŢII MAI MULTE LOCURI DE MUNCĂ? Interesează doar ultimul loc de muncă la care candidatul încă îşi desfăşoară activitatea la data înscrierii sau pe care l-a avut imediat înainte de înscriere la concurs (în ipoteza că nu mai lucrează la data înscrierii), chiar dacă e un loc cu timp parțial de muncă. DAR DACĂ AM STAT LA ULTIMUL LOC DE MUNCĂ DOAR O LUNĂ? Caracterizarea trebuie adusă de la ultimul loc de muncă, fără a se face distincţie în funcţie de tipul şi durata contractului individual de muncă. O asemenea caracterizare poate fi apreciată, însă, ca insuficientă, motiv pentru care este util să se depună în completare şi caracterizare de la locul de muncă anterior. DE UNDE VA ADUCE CARACTERIZAREA CANDIDATUL cARE A AVUT LOC DE MUNCĂ ANTERIOR ABSOLVIRII FACULTĂŢII? Este suficientă doar caracterizarea de la facultate. DE UNDE SE OBŢIN ADEVERINŢELE CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE COMISE? De la primărie şi/sau, după caz, de la administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. În mod normal, o evidenţă a contravenţiilor o ţine Primăria – Direcţia de impozite şi taxe locale. Pentru amenzile care nu se plătesc voluntar şi se declanşează urmărirea silită, evidenţa o deţine Administraţia financiară. Pentru a nu exista vreun risc de respingere a candidaturii dvs., vă sfătuiesc să solicitaţi adeverinţele de la ambele instituţii. În anul anterior au fost dificultăţi în obţinerea unor asemenea adeverinţe de la unele Administraţii financiare, invocându-se că nu au obligaţia legală de emite aşa ceva – chiar şi aşa, răspunsul negativ trebuie depus la dosar. Altele au eliberat „certificate de atestare fiscală”, dar acestea nu au fost luate în considerare de comisia de admitere la concurs. DE UNDE SE ADUCE ADEVERINŢA DACĂ DOMICILIUL CANDIDATULUI ESTE ÎNTR-O LOCALITATE, IAR REŞEDINŢA ÎN ALTĂ LOCALITATE? Numai de le primăria sau administraţia financiară corespunzătoare domiciliului. DE UNDE SE ADUCE ADEVERINŢA CÂND CANDIDATUL ŞI-A SCHIMBAT DOMICILIUL ÎN ULTIMII TREI ANI? De la primăriile şi/sau administraţiile financiare corespunzătoare tuturor acestor domicilii. CE FORMALITĂŢI TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU OBŢINEREA ACESTOR ADEVERINŢE? Solicitarea adresată instituţiei se face în temeiul O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Trebuie să insistaţi să primiţi răspunsul – afirmativ sau negativ – mai înainte de expirarea termenului legal de 30 zile, pentru a avea timp sa completaţi dosarul. Dacă nu aţi intrat în posesia acestor adeverinţe anterior afişării 55 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


rezultatelor definitive, trebuie să aveţi grijă să vă încadraţi în cele 10 zile acordate pentru completarea dosarului de admitere. ADEVERINŢA TREBUIE SĂ CONŢINĂ UN ANUMIT TIP DE INFORMAŢII? Da. Regulamentul prevede că asemenea adeverinţe trebuie să facă referire la natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă. În situaţia în care aţi comis contravenţii, pentru a evita să vi se ceară ulterior alte documente, vă sfătuiesc să cereţi ca în adeverinţă să se arate denumirea contravenţiei comise, încadrarea juridică, sancţiunea aplicată, menţiunea cu privire la achitarea amenzii. Dacă adeverinţa furnizată nu cuprinde toate aceste date, vi se va solicita de către personalul din CSM să completaţi dosarul ulterior depunerii sale. CE FORMĂ TREBUIE SĂ AIBĂ DECLARAŢIA PRIVIND PRECIZAREA DOMICILIULUI ÎN ULTIMII 3 ANI? Este suficientă o declaraţie sub forma unui înscris sub semnătură privată. CE ALTE ÎNSCRISURI POT FI RELEVANTE PENTRU VERIFICAREA ÎNDEPLINIRII CONDIŢIEI BUNEI REPUTAŢII? Pot fi depuse diplome, certificate, atestate, caracterizări, articole de presă. CINE HOTĂRĂŞTE CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA CONDIŢIEI DE BUNĂ REPUTAŢIE? Comisia de admitere a concursului verifică documentele depuse, după care întocmeşte un raport. În cazul concursului de admitere la INM, decizia aparţine Plenului; în cazul concursului de admitere în magistratură va decide secţia de judecători, respectiv secţia de procurori, în funcţie de opţiunile candidaţilor. CONCURENȚII CU PROBLEME DE BUNĂ REPUTAȚIE SUNT INVITAȚI SĂ DEA EXPLICAȚII? Nu există vreo procedură obligatorie în acest sens, dar în anii trecuți concurenții prezenți la ședință (care este publică) au solicitat și li s-a permis de către CSM să dea explicații cu privire la faptele reținute ca putând să le afecteze buna reputație. CUM POT CONTESTA DECIZIA DE NEÎNDEPLINIRE A CONDIŢIEI DE BUNĂ REPUTAŢIE? Hotărârea CSM se poate contesta în justiţie, pe calea contenciosului administrativ. CÂND ŞI UNDE ARE LOC EXAMINAREA MEDICALĂ? După publicarea notelor finale (ceea ce pentru concursul de admitere la INM înseamnă sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie) are loc examinarea medicală a candidaţilor admişi. Programarea o veţi afla de pe site-ul INM. Ea are loc la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justiţiei, cu sediul în Bucureşti, str. Nerva Traian nr. 6, bl. M39, sector 3.



CUM TREBUIE SĂ MĂ PREZINT ÎN VEDEREA EFECTUĂRII EXAMINĂRII MEDICALE? Candidaţii trebuie să nu fi consumat alimente sau băuturi în dimineaţa examinării, cu excepţia apei plate. Pentru candidaţii cu boli cronice, nu se va întrerupe tratamentul. Pentru examinare se achită la fața locului o taxă de 388 lei (aceeaşi ca în anii trecuţi). Pentru cei recrutați prin INM, taxele examenului medical pentru candidaţii declaraţi admişi se restituie de INM. Candidatul va prezenta o adeverinţă de la medicul de familie privind starea de sănătate, din care să rezulte dacă este sau nu în evidenţă cu boli cronice. Va avea asupra sa documente medicale în legătură cu eventualele afecţiuni de care suferă. De asemenea, va prezenta o probă recoltată din urina de dimineaţă. Recipient pentru probă găsiți de cumpărat la orice farmacie. ÎN CE CONSTĂ EXAMINAREA MEDICALĂ? Candidatul va fi examinat la următoarele cabinete de specialitate: boli interne, oftalmologie, neurologie, psihiatrie, chirurgie, ORL. Se completează o fişă cu date antropometrice, date despre aparatul respirator, capacitatea vitală, aparatul cardio-vascular, aparatul digestiv şi se face examen radiologic, examen chirurgical, examen uro-genital, examen oftalmologic, examen ORL, examen euro-psihiatric, analize biochimice. Comisia de examinare stabileşte dacă candidatul este „apt” sau „inapt”. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sunt declaraţi respinşi. SE POATE CONTESTA DECIZIA COMISIE DE EXAMINARE MEDICALĂ? În trei zile de la primirea deciziei, se poate face contestaţie la Comisia medicală superioară pentru soluţionarea contestaţiilor. Contestaţia se depune prin scrisoare recomandată la preşedintele Comisiei de examinare. Soluţia se dă în termen de 30 zile. UN CANDIDAT RESPINS CA INAPT LA EXAMINAREA MEDICALĂ, SE POATE PREZENTA LA UN NOU CONCURS? Examenul medical efectuat este valabil timp de un an. Cel respins trebuie să treacă din nou toate etapele unui nou concurs. ÎN CE CONSTĂ TESTAREA PSIHOLOGICĂ? Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de CSM din rândul specialiştilor din cadrul CSM, ICCJ, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Testul scris constă în câteva zeci de întrebări care verifică de la capacitatea intelectuală, capacitatea de decizie, rezistenţa la stres, până la aspecte ce ţin de motivaţie, personalitate, comunicare etc. Testul este comun pentru toți candidații și, de regulă, durează două ore. Rezultatul testului scris va constitui punctul de pornire pentru o discuţie individuală cu psihologul. 57 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Dimensiunile urmărite în cadrul testării psihologice sunt cele din profilul magistratului – consultați neapărat hotărârea CSM în acest sens, cuprinsă în partea a doua a Ghidului. CUM MĂ POT PREGĂTI PENTRU TESTAREA PSIHOLOGICĂ? Există pe piaţă multiple materiale ce pot fi folosite pentru familiarizarea cu astfel de teste. Nu recomand însă o „pregătire” prealabilă din dorinţa de a oferi un comportament dezirabil în faţa examinatorului. De obicei astfel de cazuri sunt depistate. E bine să vă prezentaţi la testare cât mai sincer. Mergeţi la testarea psihologică odihniţi, relaxaţi – dar nu foarte–, şi suficient de încrezători în forţele proprii. Va fi o discuţie matură despre propriul fel de a fi, precum şi despre felul în care reacţionaţi în diferite situaţii. Bineînţeles că la acele întrebări veţi răspunde mult mai bine dacă vă cunoaşteţi pe sine. De aceea, e de preferat este să vă faceţi o introspecţie (autocunoaştere) prealabilă. CUM SE FINALIZEAZĂ ACEASTĂ TESTARE? Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis” sau „Respins”. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale CSM şi INM, cu asigurarea confidenţialităţii datelor de identitate a candidaţilor. CUM SE POATE CONTESTA CALIFICATIVUL PRIMIT? Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax la CSM. Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din trei psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică pe paginile de internet ale CSM şi INM. CE SE ÎNTÂMPLĂ CU POSTUL DACĂ SE CONSTATĂ CĂ UN CANDIDAT NU SE BUCURĂ DE BUNĂ REPUTAŢIE SAU NU ESTE APT DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL ORI PSIHOLOGIC PENTRU EXERCITAREA FUNCŢIEI? Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi de către CSM. Pentru concursul de admitere la INM, locurile ce au devenit astfel vacante nu mai pot fi ocupate. Aceasta este o dispoziție nouă față de reglementarea de anul trecut. Pentru concursul de admitere în magistratură, în caz de respingere a unui candidat sau a renunțării la opțiune până la data deciziei Plenului privind propunerea de numire în funcție, procedura de repartiție se reia pentru candidaţii admişi care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. 58 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


În termenul prevăzut de comisia de admitere a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul renunțător sau respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz. CÂND SE FINALIZEAZĂ CONCURSUL? Lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la concurs se comunică pentru afişare la sediul INM, la sediul CSM şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale CSM şi INM. Plenul CSM este cel care validează rezultatele concursului. Anul trecut concursul de admitere la INM 2012 s-a finalizat la 26 septembrie, cursurile au început la data de 8 octombrie, iar rezultatele concursului au fost validate la data de 15 noiembrie 2012. La 26 septembrie s-a validat și concursul de admitere în magistratură, iar decretele de numire în funcție emise de Președintele României au fost publicate în Monitorul Oficial în 13-15 decembrie 2012. CEI RESPINŞI MAI AU VREO POSIBILITATE DE INTRARE ÎN SISTEM? Cei respinşi la concursul de admitere la INM din 2013 se pot prezenta la concursul de admitere direct în magistratură dacă au vechime de minimum 5 ani în specialităţile juridice expres arătate de lege sau la un nou concurs de admitere la INM. Pentru cei respinşi dar care îndeplinesc condiţiile legale, mai există posibilitatea de a ocupa un post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile art. 28 din Regulamentul de admitere la INM. Detalii se regăsesc în Regulamentele INM şi al CSM, prezentate în extras în cea de-a doua parte din prezentul Ghid. Nu este cazul pentru concursurile din 2013. CE ÎNSEAMNĂ „PERSONAL DE SPECIALITATE ASIMILAT JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR”? Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din CSM şi din INM este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare. Se mai organizează recrutări distincte pentru un asemenea tip de personal în cadrul Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, deci urmăriți și site-urile acestor instituții. Practic, această categorie de personal desfăşoară activitate administrativă, remunerată însă întocmai ca în cazul magistraţilor.



10. După admiterea la INM Aici veţi găsi informaţii despre statutul auditorilor de justiţie, pregătirea de la INM, cursurile şi absolvirea INM. CE STATUT AU CEI CARE INTRĂ LA INM ? Cursanţii INM au calitatea de auditori de justiţie1. Ei sunt obligaţi să urmeze cursurile din cadrul sistemului de instruire iniţială. Încălcarea obligaţiilor prevăzute în lege şi regulamentul INM poate atrage sancţionarea auditorului de justiţie2. În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. CÂND ÎNCEP CURSURILE LA INM? Regulamentul nu prevede, căci este dificil a se anticipa când se termină procedurile de la admitere. De regulă însă, cursurile încep în prima zi de luni din luna octombrie a fiecărui an. Se acordă vacanță de sărbătorile de iarnă, de sărbătorile pascale și în timpul verii. UNDE VOI LOCUI PE PERIOADA CURSURILOR LA INM? INM dispune de un număr de 132 locuri de cazare în cămin, dintre care 90 sunt rezervate auditorilor de justiţie din anul I. Locurile se atribuie în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere pentru auditorii care nu au domiciliul în Bucureşti. Căminul se află în zona de nord a Bucureştiului (Pipera), Bd. Dimitrie Pompei nr. 5, la distanță de aproximativ 40 minute cu metroul (traseul Izvor-Pipera sau Piața Universității-Pipera) plus 15 minute de mers pe jos. 1 Comisia 2 a CSM a stabilit în 14 iunie 2011 că această este o funcţie publică. Într-o decizie de speţă, ICCJ a stabilit în sens contrar: Calitatea de auditor de justiţie nu întruneşte elementele caracteristice ale unei funcţii publice, funcţionarul public fiind învestit cu exerciţiul puterii publice în îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin în scopul realizării competenţelor instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, aspect ce nu se regăseşte în cazul auditorului de justiţie care nu are absolut nicio atribuţie de serviciu, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, acesta urmând un program de formare profesională (I.C.C.J, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 3352 din 17 iunie 2009, publicată pe www.scj.ro). Tot astfel, aceeaşi instanţă a decis: Dobândirea calităţii de auditor de justiţie nu reprezintă şi nu echivalează cu numirea într-o funcţie publică, în sensul art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002. Auditorii de justiţie nu sunt şi nu pot fi asimilaţi categoriei funcţionarilor publici (I.C.C.J, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 549 din 3 februarie 2009, citată de www.beckshop.ro). 2 Conform art. 18 din Legea nr. 303/2004, constituie abateri disciplinare: a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună. Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: a) avertismentul; b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.


10. După admiterea la INM

Camerele sunt de 3 locuri, cu baie proprie. Există 2 camere a câte 2 locuri, care vor fi acordate cu prioritate cuplurilor de auditori căsătoriţi (dacă ambii soţi sunt auditori de justiţie). Fiecare din cele 4 nivele dispune de o bucătărie, o spălătorie și o sală de lectură. Clădirea este conectată la internet, dar un modem portabil este necesar din cauza traficului îngreunat de seară. Nu există abonament la televiziune prin cablu. Cheltuielile lunare de cazare se stabilesc potrivit facturilor fiscale pentru consumul lunar aferent de energie electrică, gaze naturale, apă, servicii de curăţenie curentă în spaţii comune (efectuate de o firmă specializată), servicii de salubritate şi se achită lunar. În lunile de iarnă suma totală plătită a fost în jur de 200 de lei de persoană/lună. Cei care nu primesc un loc la cazare în cămin trebuie să îşi rezolve această problemă pe cont propriu. INM nu decontează chiria astfel plătită. Datorită costurilor ridicate ale chiriilor la particulari, recomand asocierea mai multor auditori de justiţie şi închirierea unui apartament în comun. CÂT TIMP DUREAZĂ PREGĂTIREA LA INM ŞI ÎN CE CONSTĂ ACEASTA? Formarea profesională iniţială în cadrul INM constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori, după un program aprobat de CSM, la propunerea INM. Formarea inițială are ca obiective generale: formarea și dezvoltarea motivațiilor și aptitudinilor profesionale necesare pentru exercitarea profesiei de magistrat, avându-se în vedere și cerințele spațiului juridic european; dobândirea deprinderilor de redactare a actelor procedurale; folosirea în disciplinele studiate a argumentelor logico-juridice, așa cum rezultă acestea în special din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și din doctrina juridică românească și străină. Formarea în cadrul INM urmărește să creeze și să dezvolte următoarele calități și capacități ale auditorilor de justiție: interpretarea și aplicarea dreptului în mod uniform; stăpânirea nu doar a normelor de drept, ci și a tehnicilor specifice profesiei de magistrat; existența unei conștiințe a apartenenței la profesie; existența unei deschideri europene, internaționale asupra dreptului; existența unei formări generaliste. INM dispune de o aulă unde se desfăşoară cursurile, săli de seminarii, o sală pentru procese experimentale, o bibliotecă proprie şi de trei laboratoare de informatică. Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. Primul an cuprinde cursuri desfăşurate la sediul INM, în cadrul cărora se aprofundează cunoştinţele din timpul facultăţii (drept civil, penal, drept procesual, dreptul familiei etc.), se abordează noi materii (etică şi deontologie, comunicare), se învaţă aspecte practice în legătură cu instrumentarea dosarelor (redactare documente procedurale)1. 1 DISCIPLINE DE STUDIU PENTRU ANUL I (discipline organizate sub forma prelegerilor şi a dezbaterilor tematice): Discipline fundamentale: Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Drept procesual penal; Discipline de specialitate: Dreptul familiei, Drept administrativ, Drept comercial, CEDO, Dreptul Uniunii Europene, Drept constituțional, Etică și organizare judiciară, Metodologia actului de justiție, Informatică, Limbi străine; Discipline opționale: Dreptul proprietății intelectuale, Dreptul concurenței, Dreptul mediului, Dreptul consumatorului, Drept financiar.



Cel de al doilea an cuprinde stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, familiarizare cu toate compartimentele administrative, asistare la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate. Din 2012 se organizează și stagii de practică în cabinete de avocați1. CINE PREDĂ LA INM? Formatorii pentru instruirea iniţială de la INM sunt, în majoritate, judecători şi procurori. Dar activează şi avocaţi sau executori judecătoreşti care sunt totodată cadre didactice în învăţământul superior juridic. CE VENIT OBŢIN AUDITORII DE JUSTIŢIE? Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor2. În concret, în prima lună auditorii de justiţie primesc un venit net de aproximativ 1.200 lei, iar în ultima lună din cel de al doilea an aproximativ 1.400 lei. AUDITORII DE JUSTIŢIE POT ÎNDEPLINI VREO ALTĂ FUNCŢIE? În data de 15 noiembrie 2011, la pct. 19 al ordinii de zi soluţionate, Plenul CSM a apreciat că, de lege lata, incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute în capitolul II, titlul I din Legea nr. 303/2004 nu sunt aplicabile auditorilor de justiţie, ele fiind de strictă interpretare şi aplicare, astfel că aceştia pot desfăşura alte activităţi remunerate sau nu, pe perioada desfăşurării cursurilor la INM. Vă asigur însă că nu veți avea timp pentru așa ceva, programul de la INM fiind extrem de solicitant. ESTE OBLIGATORIE PREZENȚA LA CURSURI A AUDITORILOR DE JUSTIŢIE? Da. Pentru cursuri și seminarii desfășurate la INM prezența este obligatorie. Mai mult de 8 ore de absență într-o lună reprezintă abatere disciplinară și veți fi sancționați. AUDITORII DE JUSTIŢIE BENEFICIAZĂ DE CONCEDII? Structura sesiunilor de formare este astfel stabilită încât vacanţele între sesiuni sau cei doi ani să corespundă perioadelor de concediu de odihnă. 1 MODULE PENTRU AUDITORII DE ANUL II: Medicină legală, Psihologie judiciară, Retorică, Justiția pentru minori, Expertize judiciare, Drept administrativ, Modificări ale Codului penal și de procedură penală, Combaterea discriminării din perspectiva sistemului judiciar românesc, Penologie, Criminalistică. PROGRAMUL DE PRACTICĂ AL AUDITORILOR DE ANUL II: stagii la instanțe și parchete, inclusiv în cadrul serviciilor auxiliare, documentare la Curtea de Conturi şi Curtea Constituțională, biroul unui judecător sindic, secțiile pentru litigii de muncă, locuri de detenție preventivă și penitenciare, precum și la Institutul Național de Medicină Legală, Consiliul Concurenței, Direcția pentru Protecția Copilului, la Serviciul Agentului Guvernamental din Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul birourilor notariale sau a cabinetelor de avocatură, în cadrul secțiilor de poliție și la Administrația Națională a Penitenciarelor. 2

Comisia 2 a CSM a stabilit, în 14 iunie 2011, că această bursă are regimul juridic al unui drept salarial.


10. După admiterea la INM

Auditorilor de justiţie li se pot acorda zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite. De asemenea, ei au dreptul la concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv la concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Mai multe aspecte se vor lămuri după ce citiţi Statutul auditorului de justiţie în partea a doua a Ghidului. ÎN PERIOADA VACANȚEI SAU A CONCEDIULUI AUDITORII DE JUSTIŢIE OBȚIN BURSA? Auditorii de justiţie beneficiază de bursă în vacanța de iarnă și cea dintre ani, la fel ca și în perioada concediului de boală sau a celui prenatal și postnatal1. Pe perioada concediului de maternitate, auditorul este suspendat din calitate și primește o indemnizație procentuală din bursă plătită însă din bugetul asigurărilor sociale. La reluarea calității de auditor și, deci a cursurilor, va primi bursa din bugetul INM. ESTE POSIBILĂ SUSPENDAREA CURSURILOR? Da, la cerere. În caz de suspendare a cursurilor pentru un an universitar, auditorii de justiţie vor relua studiile la începutul anului universitar următor, cu echivalarea examenelor sau testărilor susţinute deja2. Evident, bursa se va plăti în continuare numai pentru studiile reluate, nu și pentru perioada ce corespunde cu studiile deja efectuate înainte de suspendare. CÂND SE OPTEAZĂ PENTRU A DEVENI FIE JUDECĂTOR, FIE PROCUROR? După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. CE PRESUPUNE ABSOLVIREA INM? După încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror. Auditorii de justiţie care au promovat examenul de absolvire vor fi numiţi de CSM, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul INM. În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii INM care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de INM. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare. 1 Se va ține seama de cele dispuse de Consiliul Științific al INM prin hotărârea 1/2006: art. 5 (1) În cazul concediilor postnatale şi de creştere a copilului ale auditorilor de justiţie, condiţia pentru a participa la examen este de a cumula cel puţin 50% din numărul de prezenţe şi de a fi susţinut lucrările obligatorii pentru disciplina respectivă. (2) Indemnizaţia pe perioada acestor concedii va fi cea stabilită de prevederile legale în vigoare. 2

Art. 13 din Hotărârea nr. 12/2008 a Consiliului Științific al INM.



PERIOADA PARCURSĂ LA INM ESTE CONSIDERATĂ VECHIME? Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a INM, precum şi cea dintre data absolvirii şi data numirii ca magistrat stagiar de către CSM constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror. CUM DEVIN MAGISTRAT DEFINITIV? După un an de stagiatură și absolvirea examenului de capacitate organizat de CSM prin INM. AU ABSOLVENȚIi DE INM OBLIGAŢIe de loialitate față de sistem? Absolvenţii INM sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror. În cazul în care un absolvent al INM este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea perioadei de 6 ani. Nu există vreo interdicţie privind delegarea, detaşarea sau transferul magistratului absolvent de INM.


11. Despre admiterea în magistratură prin recrutarea directă la instanţă sau parchet

11. Despre admiterea în magistratură prin recrutarea directă la instanţă sau parchet Aici veţi găsi informaţii despre recrutarea directă în magistratură pentru candidaţii cu vechime de specialitate juridică de minim 5 ani, care nu vor mai urma cursurile de formare iniţială la INM. Întrucât condiţiile de numire, procedura de concurs şi probele de concurs sunt identice ca în cazul admiterii la INM, voi prezenta numai aspectele care sunt specifice acestei forme de recrutare a magistraţilor. CINE POaTe FI NUMIT DIRECT ÎN MAGISTRATURĂ, FĂRĂ A ABSOLVI INM? Potrivit art. 33 din Legea nr. 303/2004, pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), numai următoarele categorii prevăzute expres şi limitativ: foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din lege (adică personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, CSM, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi INM), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la ICCJ cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. CE ÎNSEAMNĂ „VECHIME ÎN SPECIALITATE DE CEL PUŢIN 5 ANI”? Vechimea în specialitate constituie perioada de timp în care o persoană a lucrat în activităţi corespunzătoare funcţiei în care urmează să fie încadrată. Pentru ca o perioadă de timp să fie considerată vechime în specialitate, ea trebuie să fie, în primul rând recunoscută ca vechime în muncă. DACĂ AM 4 ANI, 11 LUNI ŞI 10 ZILE VECHIME ÎN SPECIALITATE, MĂ POT ÎNSCRIE? Doar în cazul în care condiţia de minim 5 ani vechime se împlineşte până la data susţinerii primei probe de concurs. Nu se pot obţine niciun fel de derogări. 65 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


ÎNDEPLINEŞTE CONDIŢIA DE VECHIME CEL ANGAJAT timp de 5 ani CU NORMĂ PARŢIALĂ? Nu, vechimea de minim 5 ani trebuie să se refere la un program normal, de 8 ore pe zi lucrătoare, 5 zile pe săptămână. Ca urmare, vechimea în muncă generată de un contract de muncă cu normă parțială se ia în calcul proporțional cu numărul orelor lucrate. ÎNDEPLINEŞTE CONDIŢIA DE 5 ANI VECHIME CEL CARE A PROFESAT ÎNTR-O FUNCŢIE TIMP DE 2 ANI ŞI APOI ÎN ALTĂ FUNCŢIE TIMP DE 3 ANI? Da, atât timp cât este vorba de funcţii dintre cele enumerate de art. 33 din Legea nr. 303/2004. Nu are importanţă pauza dintre perioadele în care au fost exercitate funcţiile, atât timp cât adunate dau cel puţin 5 ani. ÎN CEI 5 ANI VECHIME SE INCLUD ŞI PERIOADELE CORESPUNZĂTOARE CONCEDIILOR? Potrivit legislaţiei muncii şi asistenţei sociale intră în durata de 5 ani concediul de odihnă, cel pentru formare profesională, cel de maternitate/paternitate. De asemenea, se include şi perioada pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap1, precum şi perioada în care candidatul a satisfăcut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus2. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS CEL CARE ESTE ÎN PREZENT ŞOMER, DAR CARE A FOST CONSILIER JURIDIC 5 ANI? Da. Pentru înscrierea la concurs nu interesează funcţia sau calitatea deţinută în prezent de concurent, ci doar ca în trecutul său profesional să aibă minim 5 ani îndepliniţi întruna sau mai multe din funcţiile enumerate în art. 33 din lege. CUM SE DOVEDEȘTE VECHIMEA NECESARĂ UNUI AVOCAT? Nu sunt suficiente decizia Baroului de înscriere în evidențele baroului ca avocat stagiar și nici decizia prin care s-a acordat titlul profesional de avocat definitiv și a fost înscrisă în Tabloul avocaților definitivi. Prin aceste acte nu se probează vechimea în specialitate juridică. Pentru a face dovada exercitării neîntrerupte a profesiei pe perioada de minim 5 ani, care curge de la data înscrierii în Tablou, este nevoie de o adeverință în acest sens emisă de conducerea baroului pe baza propriilor evidențe3.

1 Din 1 ianuarie 2012 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 124/2011. Prin art. III pct. 17 din aceasta ordonanță de urgentă se modifică articolul 18 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (care privește persoanele ai căror copii s-au născut până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv): „Perioada concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap constituie vechime în muncă și în serviciu, precum și în specialitate și se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea”. 2

Art. 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.

3

A se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 27 din 23 ianuarie 2013.



SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS AVOCAȚII DIN STRUCTURI AUTOINTITULATE „BAROURI”? Nu. Comisia va verifica ca emitentul adeverinței să aibă antetul și emblema Uniunii Naționale a Barourilor din România, ștampila să poarte această inscripție, iar semnătura să aparțină decanului aflat în funcție la Baroul respectiv1. SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS CONSILIERII JURIDICI CARE NU SUNT ÎNSCRIȘI ÎN colegiul consilierilor juridici? Da. Nu are importanță dacă consilierul juridic este sau nu înscris în vreo asociație profesională. DAR CEI CARE sunt CONSILIERII JURIDICI la un partid politic? Da. Cu condiția ca la momentul numirii ca magistrat candidatul să fi renunțat la calitatea respectivă. SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS „JURIŞTII”? Prin „jurist” se înţelege şi studentul la drept, şi absolventul facultăţii de drept încadrat în muncă. În anii `90, în Clasificarea Ocupaţiilor din România la grupa 242 apărea acest termen. Acum însă, numai cei din categoriile expres arătate în art. 33 din lege se pot înscrie la concursul de admitere în magistratură2. Dacă sunt menţiuni în cartea de muncă cu privire la exercitarea funcţiei de „jurist”, atunci va trebui să prezentaţi contractul individual de muncă şi fişa postului din care să rezulte că atribuţiile erau specifice funcţiei de „consilier juridic”3. SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS „CONSILIERII”? Nu. Este diferență între funcția/profesia de „consilier juridic” și cea de „consilier” într-o instituție publică. Aceasta chiar dacă este vorba de funcția de consilier la direcția de contencios a unui minister4. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS UN CONSILIER JURIDIC cu vechime de 5 ani care a obținut ulterior licența în drept? Dacă persoana a exercitat funcția de consilier juridic anterior obținerii licenței în drept, perioada anterioară nu se ia în calcul5. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS UN CONSILIER JURIDIC „COLABORATOR” CU O SOCIETATE? Dacă candidatul prezintă o adeverinţă din care rezultă că a „colaborat” cu o societate comercială, nu se poate înscrie la concurs. Potrivit Legii nr. 514/20036, consilierul juridic 1


2

A se vedea Hotărârea secţiei de procurori a CSM nr. 306 din 7 noiembrie 2011.

3


4


5


6

Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.



ori este numit în funcţie (şi atunci este funcţionar public), ori este angajat cu contract de muncă (şi atunci este salariat şi trebuie să prezinte acest contract). DAR UN CADRU DIDACTIC ASOCIAT? Dacă candidatul prezintă o adeverinţă din care reiese că a fost cadru didactic asociat al Facultății de Drept, în regim de plata cu ora, ca urmare a încheierii unui contract de colaborare, nu se poate înscrie la concurs. Contractul respectiv reprezintă o convenție civilă și nu un contract individual de muncă, ca urmare activitatea desfășurată nu constituie vechime în muncă cum impune art. 16 Codul muncii. Nefiind vechime în muncă, perioada respectivă nu poate constitui nici vechime în specialitate1. SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS UN GREFIER CARE A ACTIVAT 4 ANI CA AVÂND STUDII MEDII, DUPĂ CARE A OBŢINUT LICENŢA ÎN DREPT ŞI A ACTIVAT ÎNCĂ UN AN CA AVÂND STUDII SUPERIOARE? Nu. Condiţia de 5 ani vechime minimă priveşte durata de exercitare a funcţiei de grefier cu studii superioare juridice după obţinerea diplomei de licenţă în drept2. DAR UN GREFIER ÎNCADRAT CU STUDII SUPERIOARE CARE A DEŢINUT 3 ANI DIPLOMA DE LICENŢIAT ÎN ŞTIINŢE POLITICE, DUPĂ CARE A OBŢINUT LICENŢA ÎN DREPT EXERCITÂND FUNCŢIA ÎNCĂ 2 ANI? Nu. Condiţia de 5 ani vechime minimă priveşte durata de exercitare a funcţiei după obţinerea diplomei de licenţă în drept. SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS absolvenții școlii naționale de grefieri care au obligația de a rămâne 5 ani în sistem? Da, pot deveni magistrați și foștii grefieri absolvenți de SNG fără a restitui indemnizaţia de cursant şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea lor. Aceasta pentru că art. 27 din Legea nr. 567/2004 prevede că absolvenţii SNG au obligaţia de a rămâne 5 ani în cadrul instituţiilor autorităţii judecătoreşti. Atenție însă: durata cursurilor la SNG nu constituie vechime care să poată fi luată în calcul la cei 5 ani necesari pentru a candida la concursul de admitere direct în magistratură. SE POT ÎNSCRIE LA CONCURS ORICE OFIŢERI DE POLIŢIE? La concursul de admitere directă în magistratură se pot înscrie doar ofiţerii de poliţie cu atribuţii de consilier juridic (potrivit Legii nr. 514/2003) şi ofiţerii de poliţe care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare (potrivit Legii nr. 364/20043). 1


A se vedea Hotărârea secţiei de procurori a CSM nr. 304 din 7 noiembrie 2011, punctul de vedere al Plenului CSM din data de 17 ianuarie 2008 - pct. 32 al ordinii de zi soluționate și Hotărârea Plenului CSM nr. 659 din 23 august 2012. 2

3

Legea nr. 364 /2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.



Nu se pot înscrie la concursul de admitere în magistratură ofiţerii de poliţie care şi-au desfăşurat activitatea în alte departamente (ordine publică, resurse umane, ofiţeri specialişti etc.). Vechimea în specialitate anterioară anului 2004 se ia în considerare numai dacă activităţile desfășurate au fost de cercetare penală, specifice astfel celor ale viitoarei poliţii judiciare1 (cum ar fi, de exemplu, funcția de ofițer operativ investigații criminale2). Ce MOMENT SE IA ÎN CONSIDERARE DACĂ ÎNCADRAREA ÎN POLIȚIE ȘI ORDINUL DE NUMIRE în poliția judiciară S-AU FĂCUT LA DATE DIFERITE? Vechimea ca ofițer de poliție judiciară se calculează de la data desemnării ca ofițer de poliție judiciară prin Ordin al ministrului de interne cu aviz al procurorului general al PICCJ (art. 6 din Legea nr. 364/2004) și nu de la data numirii în calitate de ofițer în cadrul poliției române3. Anterior apariției Legii nr. 364/2004 nu era nevoie de aviz al procurorului general. După apariția legii, vechimea se calculează numai după numirea prin Ordin cu aviz (primele ordine au fost emise astfel în martie 2005)4. Dacă Ordinul și avizul s-au emis la date diferite, se calculează vechimea de la data ultimului document întocmit. ÎNDEPLINEŞTE CONDIŢIA DE VECHIME ÎN SPECIALITATE LUCRĂTORUL DE POLIŢIE JUDICIARĂ CARE A FOST AGENT TIMP DE 2 ANI ŞI APOI, DUPĂ OBŢINEREA LICENŢEI ÎN DREPT, ÎNCĂ 3 ANI OFIŢER? Nu. Condiţia de vechime nu se examinează raportat la calitatea din momentul înscrierii la concurs, ci priveşte calitatea deţinută pe întreaga perioadă a celor 5 ani. SE POATE ÎNSCRIE AGENTUL CARE ACTIVEAZĂ DE 7 ANI ÎN POLIŢIA JUDICIARĂ ŞI DEŢINE DE 5 ANI LICENŢA ÎN DREPT? Nu, întrucât nu este ofiţer de poliţie judiciară. ÎNDEPLINEŞTE CONDIŢIA DE 5 ANI VECHIME ÎN SPECIALITATE JURISTUL CARE A OCUPAT O FUNCŢIE DE CONDUCERE? Perioada lucrată într-o funcţie de conducere care necesită studii juridice poate fi recunoscută ca vechime în muncă juridică, dar nu ca vechime în specialitatea de consilier juridic5. Mă refer aici, de exemplu, la funcția de șef Serviciu juridic și relații cu publicul.

1 A se vedea Hotărârea secţiei de judecători a CSM nr. 825 din 8 noiembrie 2011 și Hotărârea Plenului CSM nr. 661 din 23 august 2012. 2


3


4


Nu se pot face confuzii între o activitate care este recunoscută de lege ca fiind muncă cu caracter juridic şi funcţia de consilier juridic care este reglementată printr-o altă lege specială (Decizia civilă nr. 796/R din 17.11.2008 a Curţii de Apel Galaţi, publicată pe www.jurisprudenţa.org). 5



DAR SECRETARUL DE PRIMĂRIE? Nu. Chiar dacă pentru ocuparea funcţiei este necesară licenţa în drept şi eventual experienţă juridică, îndeplinirea unor atribuţii cu caracter juridic nu echivalează cu exercitarea în mod constant şi potrivit specificului funcţiei a funcţiei de consilier juridic. Țineți seama că, deși funcția de secretar de primărie este o funcție de specialitate juridică, ea nu este enumerată printre cele din art. 33 din Legea nr. 303/20041. DAR ANGAJATUL UNUI BIROU DE PARLAMENTAR? Nu. Doar persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului se pot înscrie la concurs, adică cei din serviciile Camerei Deputaţilor şi Senatului, conform art. 2 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Birourile parlamentarilor nu fac parte din structurile Parlamentului. ESTE LUATĂ ÎN CONSIDERARE PERIOADA CÂT CANDIDATUL A FOST AUDITOR DE JUSTIŢIE? Sunt cazuri în care auditorii de justiţie care au exercitat anterior activitate juridică părăsesc INM pentru a se prezenta la concursul de admitere în magistratură. E posibil, însă rețineți că perioada cât candidatul a fost auditor de justiţie nu intră în calculul celor 5 ani. CE ALTE FUNCȚII NU PERMIT ÎNSCRIEREA LA CONCURS? Nu orice funcţie exercitată de o persoană care are licenţă în drept se ia în calcul, ci numai funcţiile care sunt prevăzute în mod expres şi limitativ în art. 33 din Legea nr. 303/2004. Pentru aceste motive, doctoranzii în drept2, referenţii chiar dacă sunt de specialitate cu studii juridice3, registratorii4 chiar și cei de la Cartea Funciară, consilierii de probațiune5, executorii judecătoreşti sau cei bancari, comisarii Gărzii Financiare, ofiţerii operativi sau specialişti, experții juriști6 sau cei de prevenire și combatere a corupției, specialiștii în proprietate intelectuală, inspectorii, comandanţii de structuri militare sau căpitanii de port7 nu se pot înscrie la concurs chiar dacă au licenţă în drept. UN JUDECĂTOR SAU UN PROCUROR ÎN FUNCŢIE SE POATE ÎNSCRIE LA CONCURS? Nu. Doar foștii judecători și procurori se pot înscrie la concursul de recrutare directă, nu și actualii magistrați8. Altfel, ar fi vorba de un transfer „mascat” ori numire dintr-o A se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 658 din 23 august 2012. Potrivit Legii nr. 1/2011 a Educației, doctoranzilor li se recunoaște vechimea în muncă și în specialitate, dar această funcție/calitate nu este enumerată expres în art. 33 din Legea nr. 303/2004. A se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 26 din 23 ianuarie 2013. 3 Pentru referent de specialitate cu studii juridice de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă un tribunal, a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 25 din 23 ianuarie 2013. 1

2

4

Pentru registratori, a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 24 din 23 ianuarie 2013.

Pentru consilierii de probațiune, a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 334 din 25 aprilie 2007. 6 Pentru un expert jurist încadrat cu contract de muncă la o fundație, a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 657 din 23 august 2013. 5

7

Pentru căpitanii de port, a se vedea Hotărârea secţiei de procurori a CSM nr. 307 din 7 noiembrie 2011.

8

A se vedea Hotărârea de principiu a Plenului CSM nr. 1950 din 29 octombrie 2009 prin care s-a decis acest lucru.



funcţie în cealaltă funcţie ocolind legea. Concursul este organizat pentru a se dobândi calitatea de judecător sau procuror de către persoane care nu deţin această calitate. CE ACTE SE DEPUN LA DOSARUL DE ÎNSCRIERE? Potrivit art. 3 alin. (10) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură la cererea de înscriere se anexează următoarele acte: a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către candidat; b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către candidat; c) diploma de licenţă, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către candidat (nu în copie legalizată, ca pentru candidaţii la admitere la INM); d) chitanţa de plată a taxei de înscriere, în original; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul de cazier fiscal; g) declaraţia pe propria răspundere privind existenţa unor eventuale întreruperi în activitate (condiţie în plus decât cea pentru candidaţii la admitere la INM); h) curriculum vitae; i) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către candidat (condiţie în plus decât cea pentru candidaţii la admitere la INM); Pentru explicaţii în legătură cu documentele care sunt comune cu cele cerute candidaţilor la INM, fac trimitere la Secţiunea 6 din prima parte a Ghidului. CE ESTE „DECLARAŢIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE PRIVIND EXISTENŢA UNOR EVENTUALE ÎNTRERUPERI ÎN ACTIVITATE”? Condiţia esenţială la acest concurs este vechimea de minim 5 ani. Ea poate fi continuă în aceeaşi funcţie sau urmare a cumulării duratei de exercitare a unor funcţii diferite, chiar dacă între ele s-a scurs o perioadă de timp în care candidatul nu a profesat sau în care candidatul a exercitat o altă funcţie decât cele prevăzute în art. 33. Candidatul trebuie să declare că nu a avut întreruperi în activitate care ar reduce cei 5 ani, cum ar fi exercitarea unei alte funcţii decât cele prevăzute în art. 33, concediu fără plată, suspendarea din funcţia de avocat pentru neplata taxelor. CUM SE DOVEDEŞTE VECHIMEA ÎN SPECIALITATE? Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează prin carnetul de muncă. După această dată se va prezenta o adeverinţă de vechime eliberată de angajator pentru activitatea desfăşurată după data de 1 ianuarie 2011. Dacă ați pierdut carnetul de muncă, încercați să prezentați cel puțin contractele de muncă, înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă. POT FI DEPUSE ADEVERINȚE ȘI ULTERIOR ÎNSCRIERII? Da. Mai întâi veți fi contactați telefonic de către Comisia de admitere pentru a vă completa dosarul. Dacă nu o faceți, Comisia vă va respinge cererea de participare la concurs pe motivul neîndeplinirii cerinței de vechime minimă. În această situație, 71 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


puteți formula contestație și odată cu ea să depuneți alte adeverințe din care să reiasă îndeplinea acestei cerințe. Plenul CSM o va lua în considerare și vi se va permite participarea la concurs1. CÂND SE ORGANIZEAZĂ CONCURSUL DE RECRUTARE DIRECTĂ? Concursul se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de CSM prin INM, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Pentru anul 2013, concursul este programat să aibă loc unul în august-octombrie, odată cu cel pentru admiterea la INM. Anunţul pentru concurs îl găsiți pe site-urile INM şi CSM. Alte detalii le găsiți pe blogul meu, http://cristidanilet.wordpress.com. CÂTE ŞI CARE SUNT POSTURILE CARE SE SCOT LA CONCURS? Pentru că principala modalitate de intrare în magistratură este cea prin intermediul INM, această a doua formă de intrare în magistratură, prin recrutare directă, este privită ca una complementară care are loc în mod excepțional. Prin urmare, posturile care se scot la concurs sunt cele greu ocupabile de către magistraţii stagiari absolvenţi de INM şi care nu pot fi ocupate prin formele de mutare a magistraţilor (delegare, detaşare, transfer). De regulă, sunt posturi în localităţi mici – evidența lor se publică odată cu anunțul de organizare a concursului. Alegerea posturilor se face în funcţie de media obţinută la concurs. În 2011 au fost scoase la concurs 20 de posturi pentru judecători şi 20 de posturi pentru procurori. În anul 2012 a fost scoase la concursul din toamnă 50 de posturi pentru judecători și 50 pentru procurori, iar la un alt concurs organizat în iarnă 35 posturi pentru judecători și 20 pentru procurori. În 2013 sunt scoase 69 de posturi doar pentru judecători. CÂND SE OPTEAZĂ PENTRU A DEVENI FIE JUDECĂTOR, FIE PROCUROR? Candidaţii declaraţi admişi optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. Nu are importanţă dacă dosarul de înscriere s-a depus la instanţă sau la parchet. pot renunța la postUL ales? Dacă nu vă convine postul pentru care ați optat, vă puteți răzgândi până la data formulării de către CSM a propunerii de numire în funcție. În cazul în care renunțați la post, locul dvs. va reveni unei alte persoane dintre cele reușite la concurs și dvs. veți putea candida pentru un concurs următor, trecând din nou prin toate probele. Renunțarea este definitivă și nu mai puteți reveni asupra ei. Au fost astfel de situații la fiecare concurs, generate de alegerea unui post situat prea departe de localitatea de domiciliu. Trebuie să aveți în vedere că cel puțin trei ani nu veți putea schimba localitatea în care vă veți desfășura activitatea, nici măcar pentru probleme grave de sănătate. Uneori, distanța prea mare de localitatea de domiciliu nu vă va permite naveta. Alteori, va fi imposibil pentru soțul/soția dvs. să obțină un transfer 1

Pentru un astfel de caz, a se vedea Hotărârea Plenului CSM nr. 651 din 23 august 2012.



cu serviciul în localitatea pentru care ați optat. Gândiți-vă bine dacă nu cumva vă riscați sănătatea sau liniștea familială prin opțiunea dvs. Cum se repartizează postUL ales de un candidat la care acesta a renunțat? Când unul dintre candidații declarați reușit la concurs, care a făcut opțiunea pentru un post, renunță la această opțiune, postul urmează să fie re-repartizat. Aceasta înseamnă că toți candidații care au făcut opțiuni situați pe listă după acest candidat, plus prima persoană respinsă inițial, vor fi chemate la București pentru o nouă repartiție. Chemarea se face telefonic de către angajații CSM. CÂND ARE LOC NUMIREA? În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului, CSM propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi. Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea, motivat. În practică, acest lucru nu a avut loc niciodată, ci Preşedintele a uzat de această cale numai când mai exista o formă de intrare în magistratură, prin interviu în faţa CSM susţinut de avocaţii cu minim 10 ani vechime. Până la data publicării decretului de numire în Monitorul Oficial, care are loc în câteva zile de la comunicarea documentației de către CSM, proaspătul magistrat trebuie să își rezolve eventualele situații de incompatibilitate (prin suspendare din calitatea de avocat, prin demisie de la fostul loc de muncă, prin retragere din viața politică etc.). Nu e necesar să demisionați din asociațiile neguvernamentale din care faceți parte. Dacă postul astfel ocupat e într-o altă localitate decât cea de domiciliu, trebuie să faceți demersurile pentru închirierea unei locuințe, chiria urmând a fi decontată în limitele indicate de Ordinul comun, pe care îl găsiți în partea a doua a acestui Ghid. Pentru concursul din toamna anului trecut, decretele Președintelui României au fost publicate la mijlocul lunii decembrie 2012. CE VALOARE ARE VECHIMEA ANTERIOARĂ RECRUTĂRII DIRECTE? Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, CSM, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din INM, precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei



Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ. CE FORME DE PREGĂTIRE TREBUIE SĂ URMEZE MAGISTRATUL ASTFEL RECRUTAT? După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele recrutate direct sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul INM. Hotărârea Plenului CSM nr. 231 din 22 martie 2012 stabilește structura cursurilor de formare (judecători: drept civil și procesual civil, drept penal și procesual penal, dreptul Uniunii Europene, CEDO; procurori: drept penal și procesual penal, criminalistică, dreptul Uniunii Europene, CEDO; comun: Etica și deontologia profesională), precum și faptul că în prima lună nu li se vor atribui dosare spre soluționat (dacă totuși e necesar, se recomandă cauze simple din cele ce revin stagiarilor absolvenți de INM), în următoarele două luni vor urma cursul de la INM constând în module teoretice și practice, iar în ultimele trei luni vor îndeplini activitatea curentă la instanță/parchet. În concret, se organizează opt săptămâni de sesiuni de formare în primele 6 luni de la admitere, care au loc fie la Centrul de perfecţionare a magistraţilor de la Giroc-Timişoara, fie la sediul INM din București. Pentru cei care vor fi repartizați pentru pregătire la Giroc se asigură cazare gratuită, dar nu este permisă și cazarea membrilor familiei. Pentru cei admişi în magistratură în toamna anului 2012, sesiunile de formare s-au desfăşurat în perioadele februarie și aprilie 2012, câte 4 săptămâni. De asemenea, la sediul instanţei/parchetului unde au fost repartizaţi se desfăşoară timp de o lună cursuri practice în toate sectoarele, administrative şi judiciare. AU NOII MAGISTRAȚI OBLIGAŢIE DE LOIALITATE față de sistem? Persoanele numite în magistratură prin recrutare directă nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie. Prin Hotărârea nr. 989 din 20 decembrie 2011, confirmată de instanța supremă1, Plenul CSM a interpretat că această interdicţie se aplică şi judecătorilor care vor să fie numiţi în funcţia de procuror, respectiv procurorilor care vor să fie numiţi în funcţia de judecător (dacă au fost recrutaţi direct în magistratură, şi nu prin intermediul INM).

1 Prin Decizia nr. 3759/2012, ÎCCJ - secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit că această dispoziție privește orice situație care ar avea ca rezultat eliberarea/vacantarea postului ocupat de un judecător/procuror numit în condițiile art. 33 din lege (Buletinul Casației nr. 12/2012, p. 6).


12. Despre numirea ca judecător sau procuror

12. Despre numirea ca judecător sau procuror Aici veţi găsi informaţii despre locul definitiv de desfăşurare a activităţii de către un judecător sau procuror. CUM ARE LOC NUMIREA ÎN FUNCŢIA DE MAGISTRAT? După absolvirea INM, CSM este cel care numeşte judecătorii stagiari doar la Judecătorii şi procurorii stagiari doar la parchetele de pe lângă Judecătorii. Auditorii de justiţie îşi păstrează această calitate până la momentul numirii în funcţia de judecător stagiar sau procuror stagiar1. Postul se alege pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, care reprezintă media aritmetică a rezultatelor finale ale anului întâi de studiu, anului doi de studiu şi ale examenului de absolvire a institutului. La egalitate de medii, au prioritate la repartiţie candidaţii care au obţinut nota finală mai mare la examenul de absolvire. Durata stagiului este de 1 an, după care se va susţine examenul de capacitate, iar după absolvirea lui are loc o nouă repartiţie şi numirea în funcţie de către Preşedintele României. După validarea concursului de recrutare direct în magistratură, CSM propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor doar la Judecătorii şi a procurorilor doar la parchetele de pe lângă Judecătorii. Aceştia nu mai susţin examen de capacitate, considerându-se că au pregătirea şi competenţele unui magistrat definitiv. Postul şi-l aleg în funcţie de media obţinută la concursul de intrare direct în magistratură şi numai pentru instanţele/parchetele declarate de către CSM ocupabile prin această formă. ÎN CÂT TIMP TREBUIE SĂ MĂ PREZINT LA NOUL LOC DE MUNCĂ? De la data intrării în funcţie, care este cea a adoptării hotărârii CSM de numire în funcţie (pentru admitere la INM), respectiv a publicării decretului Preşedintelui în Monitorul Oficial (pentru recrutare direct în magistratură). Pentru aceasta urmăriţi site-ul CSM, respectiv site-ul de informaţii juridice www.juridice.ro. De asemenea, puteţi afla mai multe de la conducătorul instanţei/parchetului cu care vă sfătuiesc să luaţi legătura. POATE MAGISTRATUL NOU RECRUTAT SĂ CANDIDEZE PENTRU CSM? Un magistrat poate candida pentru a deveni membru al CSM indiferent ce vechime în magistratură are. El poate candida însă numai pentru nivelul corespunzător celui la care îşi desfăşoară activitatea.

1

Aceasta s-a decis prin Hotărârea Plenului CSM nr. 21 din 17 ianuarie 2008.



Din partea judecătoriilor sunt doi membri în CSM, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii este un singur membru. Mandatele celor trei membri aflaţi în funcţii în momentul de faţă vor expira de drept la 7 ianuarie 2017. CE COMPETENŢE FUNCŢIONALE AU MAGISTRAŢII NOU RECRUTAŢI? Absolvenţii INM care au fost numiţi în funcţie de CSM sunt judecători/procurori stagiari pentru un an de zile. Ei au competenţa funcţională arătată de art. 23 din Legea nr. 303/2004. Judecătorii stagiari judecă: a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10 mii lei RON; c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale; d) somaţia de plată; e) reabilitarea; f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; g) infracţiunile prevăzute la art.279 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală1. Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate. Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează. Magistraţii care au intrat direct în magistratură, ocupând funcţia de judecător la o Judecătorie sau procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie au competenţa de soluţionare a dosarelor întocmai ca şi un magistrat care a susţinut examenul de capacitate. CUM SE DEFINITIVEAZĂ PE POST UN MAGISTRAT STAGIAR? După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, care se organizează anual de CSM prin intermediul INM. Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora. Există posibilitatea ca la examenul de capacitate, judecătorii stagiari să opteze pentru un post de procuror, iar procurorii stagiari pentru un post de judecător. După acest 1 Plenul CSM a stabilit că judecătorii stagiari au această competență și după modificările aduse Codului de procedură penală din 2006 prin care sesizarea instanței nu mai este posibilă prin plângere prealabilă directă, ci doar prin rechizitoriu pentru aceste infracțiuni (pct. 15 al ordinii de zi din ședința Plenului, 12 octombrie 2006).


12. Despre numirea ca judecător sau procuror

examen, magistraţii obţin în mod definitiv un post, pe care şi-l aleg în ordinea mediei obţinute din rândul tuturor posturilor vacante în ţară la acel moment. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare. Dacă lipseşte nejustificat de la examenul de capacitate sau este respins la două sesiuni, candidatul pierde calitatea de judecător stagiar sau de procuror stagiar şi este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională. DUPĂ ABSOLVIREA EXAMENULUI DE CAPACITATE ARE LOC O NOUĂ REPARTIŢIE? Da. Absolvenţii de INM au beneficiat de o repartiţie în funcţie de mediile de la INM şi şi-au ales astfel locul unde au desfăşurat activitatea de judecător stagiar sau procuror stagiari. Acum, la absolvirea examenului de capacitate, îşi vor alege din nou o localitate unde pot rămâne până la sfârşitul carierei dacă nu se transferă sau nu promovează la instanţe/parchete din alte localităţi. CUM SE STABILEŞTE SPECIALIZAREA LA INSTANŢE/PARCHETE? La instanţele şi parchetele cu volum redus de activitate, nu există o specializare. La cele cu volum ridicat şi cu număr mare de personal, există specializări: procurorii vor activa pe judiciar sau pe supraveghere, iar judecătorii pe cauze civile sau pe cauze penale. Această repartizare se face de conducerea instituţiei, opţiunea magistratului fiind doar un element din cele luate în calcul pentru luarea deciziei. În cursul timpului, judecătorul trebuie să aibă o dublă specializare1. CÂND ARE LOC PRIMA EVALUARE A ACTIVITĂŢII MELE? După primii doi ani de la numire are loc o evaluare privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare2. ÎN CE CONDIŢII POT PARTICIPA LA CONCURSUL PENTRU PROMOVAREA LA TRIBUNAL SAU PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ACESTA ? Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc anumite condiţii minime de vechime. Pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat este necesară o vechime de minim 5 ani în funcţia de judecător sau procuror. La calcularea acestei vechimi se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost auditor de justiție, însă nu și cea în care a fost avocat. 1

Condițiile de dobândire a celei de a doua specializări sunt menționate în Hotărârea Plenului CSM nr. 523/2012.

Pentru a vedea indicatorii de evaluare, consultați Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor (aprobat prin Hotărârea nr. 676/2007 a Plenului CSM, cu modificările ulterioare), și fișele de evaluare și modelul orientativ al raportului de evaluare (Hotărârea Plenului CSM nr. 839/2010). 2



ÎN CE CONDIŢII POT PARTICIPA LA CONCURSUL PENTRU NUMIREA ÎNTR-O FUNCŢIE DE CONDUCERE LA JUDECĂTORIE SAU PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIE? Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, respectiv prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia se face numai prin concurs (când sunt mai mulţi candidaţi) sau examen (când e un singur candidat) organizat, ori de câte ori este necesar, de CSM prin INM. Pot participa la concurs sau examen judecătorii/procurorii care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţia de minim 5 ani în funcţia de judecător sau procuror. La calcularea acestei vechimi se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. CUM POT DEVENI MAGISTRAT MILITAR? Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. În ultimii ani nu au fost posturi scoase la concurs pentru magistratura militară, ci posturile vacante s-au ocupat prin transferul în aceste funcții a unor judecători sau procurori civili. CARE SUNT AVANTAJELE MAGISTRATURII MILITARE? Judecătorii militari şi procurorii militari instrumentează doar dosare penale, al căror număr este mult mai mic decât cel al colegilor din magistratura ordinară. Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. Astfel, pe lângă drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei de magistrat, aceştia au dreptul şi la beneficiile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ. Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale. CUM POT DEVENI MAGISTRAT-asistent? Poate fi numit magistrat-asistent la ICCJ cel care are deja calitatea profesională cerută de lege și care este admis la concursul organizat de CSM. Concursul este la fel de serios ca cel de admitere la INM sau direct în magistratură, dar locurile se eliberează destul de rar: au fost 8 posturi în 2012, 2 posturi în 2011, 3 posturi în 2010. Numirea se face de secția de judecători a CSM.


Partea a II-a LEGISLAȚIE

I. Constituţia României / 81 II. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor / 85 III. Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară / 102 IV. Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii / 112 V. Regulament privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii / 116 VI. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură / 131 VII. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii / 146 VIII. Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii / 148 IX. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor / 151 X. Profilul magistratului în sistemul juridic din România / 155 XI. Ordinul Ministrului Justiţiei cu privire la comisia medicală, metodologia de examinare medicală şi baremul medica / 162 XII. Statutul auditorilor de justiţie / 171 XIII. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / 174 XIV. Ordin privind procedura de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei / 180



I. Constituţia României

I. Constituţia României1 - extras Titlul I PRINCIPII GENERALE Art. 1 - Statul român (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. (…) Titlul III AUTORITĂŢILE PUBLICE Capitolul VI Autoritatea judecătorească Secţiunea 1 Instanţele judecătoreşti Art. 124 - Înfăptuirea justiţiei (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Art. 125 - Statutul judecătorilor (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii. (2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice. (3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 1 Constituţia României, în forma iniţială, a fost publicată în M. Of. nr. 233 din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Ea a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 şi a fost republicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.



Art. 126 - Instanţele judecătoreşti (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică. (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii. (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale. Art. 127 - Caracterul public al dezbaterilor Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege. Art. 128 - Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. (3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi. (4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. Art. 129 - Folosirea căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii. Art. 130 - Poliţia instanţelor Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor. Secţiunea a 2-a Ministerul Public Art. 131 - Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. 82 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

I. Constituţia României

(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. (3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Art. 132 - Statutul procurorilor (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Secţiunea a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii Art. 133 - Rolul şi structura (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. (7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). Art. 134 - Atribuţii (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.



(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei. (…)

Titlul VII REVIZUIREA CONSTITUŢIEI (…) Art. 152 - Limitele revizuirii (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.


II. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

II. Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor1 - extras Titlul I DISPOZIŢII GENERALE Capitolul I Noţiuni şi principii Art. 1 - Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Art. 2 - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi. (2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (3) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. (4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte inde pendenţa judecătorilor. Art. 3 - (1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. (2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Art. 4 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă. (2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. 1 Legea nr. 303/2004 a fost publicată în M. Of. nr. 576 din 29 iunie 2004 şi republicată în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Ultima modificare a fost adusă prin O.U.G. nr. 48/2013.



Capitolul II Incompatibilităţi şi interdicţii Art. 5 - (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii. (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu. (3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional. Art. 6 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. (2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional. (3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător. Art. 7 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. (3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2). (4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror. Art. 8 - (1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de 86 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Art. 9 - (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. Art. 10 - (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. (3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia. Art. 11 - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale. (3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Titlul II CARIERA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR Capitolul I Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor Art. 12 - Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Art. 13 - Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.



Art. 14 - (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs. (2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 15 - (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. (2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale. (3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. (4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate. (5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere. (6) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. (7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. (8) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale concursului. Art. 16 - (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. (2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori. 88 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate. (5) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 17 - (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. (2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor. (3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător. (5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror. (6) Prevederile alin. (1) - (3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective. Art. 18 - (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar. (2) Constituie abateri disciplinare: a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună. (3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: a) avertismentul; b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; 89 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii. (4) Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului. (5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. (6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă. (7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. (8) Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 19 - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror. (2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. (3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare. Art. 20 - (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror. (2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). (3) În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile salariale se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. Capitolul II Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari Art. 21 - (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. 90 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(11) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror. (2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea. (3) Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate. Art. 22 - (1) Durata stagiului este de 1 an. (2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă. (3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului. Art. 23 - (1) Judecătorii stagiari judecă: a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON); c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale; d) somaţia de plată; e) reabilitarea; f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; g) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. (2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate. (3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează. Art. 24 - (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror. (2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta. Art. 25 - (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare. (2) (...)



Capitolul VII Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror Art. 62 - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu; b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător; c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d). (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură. (4) În perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8. Art. 63 - (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie. (2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă. Art. 64 - (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e). (2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie potrivit legii. (3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. Art. 65 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, potrivit legii; c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii; d) incapacitate profesională; e) ca sancţiune disciplinară; f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune; g) încălcarea dispoziţiilor art. 7; h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14); i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e). 92 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere. (4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii. (5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară. (6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor. Art. 651 - (1) Abrogat de L. Nr. 77/2009 (2) În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competentă. (3) Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (…)

Titlul III DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR Art. 73 - Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora. Art. 74 - (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege. (2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială. (3) Abrogat de O.U.G. Nr. 50/2006 (4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate. (5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.



(6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale. Art. 75 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. (2) Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii. Art. 76 - Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 11 alin. (3). Art. 77 - (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor. (2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Art. 78 - (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. (2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 79 - (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare. (2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor. (3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (4) Abrogat de O.U.G. Nr. 148/2005 (5) Abrogat de O.U.G. Nr. 50/2006 (6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.



(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Art. 80 - Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Art. 81 - (1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii. (3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la data decesului. Art. 82 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.



(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură. (4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. (5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile. (6) De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. (7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu. (8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă. Art. 83 - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. (3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al 96 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (4) şi (5) Eliminate ca urmare a respingerii O.U.G. nr. 230/2008, care le-a inserat, prin L. nr. 208/2009. Art. 831 - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii. (2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu. (3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4). Art. 84 - (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. (2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi. (3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 85 - (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 831 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. (2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.



(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie. Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ. Art. 87 - (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător. (2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1). Art. 88 - (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar. (2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori. Art. 89 - Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei. Art. 90 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate. (2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă. 98 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 91 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional. (2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei. Art. 92 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează. (2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit. Art. 93 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.

Titlul IV RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR Capitolul I Dispoziţii generale Art. 94 - Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii. Art. 95 - (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. (2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Art. 96 - (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală. (4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară. (5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri 99 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an. Art. 97 - (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. (2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac. Capitolul II Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor Art. 98 - (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. (2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Art. 99 - Constituie abateri disciplinare: a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea; h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile; i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii; j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii; 100 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului; l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente; n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii; o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace; q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor; r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii; s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat; ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii; t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Art. 991 - (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual. Art. 100 - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel; d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni; e) excluderea din magistratură. Art. 101 - Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.



III. Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară1 - extras Titlul I DISPOZIŢII GENERALE Capitolul I Principiile organizării judiciare Art. 1 - (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. Art. 2 - (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii. Art. 3 - Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege. Art. 4 - (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Art. 5 - Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. (…)

1 Legea nr. 304/2004 a fost publicată în M. Of. nr. 576 din 29 iunie 2004 şi republicată în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Ultima modificare a fost adusă prin Legea nr. 76/2012.


III. Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară

Titlul IV ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII Art. 103 - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii. (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti. (...) Anexa Nr. 1

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA Judeţul Alba

Arad

Argeş

Bacău

Judecătoria

Localitatea de reşedinţă

Alba Iulia

municipiul Alba Iulia

Câmpeni

oraşul Câmpeni

Aiud

municipiul Aiud

Blaj

municipiul Blaj

Sebeş

municipiul Sebeş

Arad

municipiul Arad

Ineu

oraşul Ineu

Lipova

oraşul Lipova

Gurahonţ

comuna Gurahonţ

Chişineu-Criş

oraşul Chişineu-Criş

Piteşti

municipiul Piteşti

Câmpulung

municipiul Câmpulung

Curtea de Argeş

municipiul Curtea de Argeş

Costeşti

oraşul Costeşti

Topoloveni

oraşul Topoloveni

Bacău

municipiul Bacău

Oneşti

municipiul Oneşti

Moineşti

municipiul Moineşti

Podu Turcului

comuna Podu Turcului

Buhuşi

oraşul Buhuşi 103



Bihor

Bistriţa-Năsăud

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş-Severin

Călăraşi

Cluj

Oradea

municipiul Oradea

Beiuş

municipiul Beiuş

Marghita

municipiul Marghita

Aleşd

oraşul Aleşd

Salonta

municipiul Salonta

Bistriţa

municipiul Bistriţa

Năsăud

oraşul Năsăud

Beclean

oraşul Beclean

Botoşani

municipiul Botoşani

Dorohoi

municipiul Dorohoi

Săveni

oraşul Săveni

Darabani

oraşul Darabani

Braşov

municipiul Braşov

Făgăraş

municipiul Făgăraş

Rupea

oraşul Rupea

Zărneşti

oraşul Zărneşti

Brăila

municipiul Brăila

Făurei

oraşul Făurei

Însurăţei

oraşul Însurăţei

Buzău

municipiul Buzău

Râmnicu Sărat

municipiul Râmnicu Sărat

Pătârlagele

oraşul Pătârlagele

Pogoanele

oraşul Pogoanele

Reşiţa

municipiul Reşiţa

Caransebeş

municipiul Caransebeş

Oraviţa

oraşul Oraviţa

Moldova Nouă

oraşul Moldova Nouă

Călăraşi

municipiul Călăraşi

Olteniţa

municipiul Olteniţa

Lehliu-Gară

oraşul Lehliu-Gară

Cluj-Napoca

municipiul Cluj-Napoca

Turda

municipiul Turda

Dej

municipiul Dej

Huedin

oraşul Huedin

Gherla

municipiul Gherla



Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu Gorj

Harghita

Hunedoara

Constanţa Medgidia Hârşova Mangalia Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului Târgovişte Găeşti Pucioasa Răcari Moreni Craiova Băileşti Filiaşi Şegarcea Calafat Galaţi Tecuci Târgu Bujor Lieşti Giurgiu Bolintin-Vale Târgu Jiu Târgu Cărbuneşti Novaci Motru Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc Topliţa Gheorgheni Deva Hunedoara Petroşani Orăştie Brad Haţeg

municipiul Constanţa municipiul Medgidia oraşul Hârşova municipiul Mangalia municipiul Sfântu Gheorghe municipiul Târgu Secuiesc oraşul Întorsura Buzăului municipiul Târgovişte oraşul Găeşti oraşul Pucioasa oraşul Răcari municipiul Moreni municipiul Craiova municipiul Băileşti oraşul Filiaşi oraşul Şegarcea municipiul Calafat municipiul Galaţi municipiul Tecuci oraşul Târgu Bujor comuna Lieşti municipiul Giurgiu oraşul Bolintin-Vale municipiul Târgu Jiu oraşul Târgu Cărbuneşti oraşul Novaci municipiul Motru municipiul Miercurea-Ciuc municipiul Odorheiu Secuiesc municipiul Topliţa municipiul Gheorgheni municipiul Deva municipiul Hunedoara municipiul Petroşani municipiul Orăştie municipiul Brad oraşul Haţeg 105



Ialomiţa

Iaşi

Ilfov Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Slobozia

municipiul Slobozia

Urziceni

municipiul Urziceni

Feteşti

municipiul Feteşti

Iaşi

municipiul Iaşi

Paşcani

municipiul Paşcani

Hârlău

oraşul Hârlău

Răducăneni

comuna Răducăneni

Buftea

oraşul Buftea

Cornetu

comuna Cornetu

Baia Mare

municipiul Baia Mare

Sighetu Marmaţiei

municipiul Sighetu Marmaţiei

Vişeu de Sus

oraşul Vişeu de Sus

Târgu Lăpuş

oraşul Târgu Lăpuş

Dragomireşti

comuna Dragomireşti

Drobeta-Turnu Severin

municipiul Drobeta-Turnu Severin

Strehaia

oraşul Strehaia

Orşova

municipiul Orşova

Vânju Mare

oraşul Vânju Mare

Baia de Aramă

oraşul Baia de Aramă

Târgu Mureş

municipiul Târgu Mureş

Sighişoara

municipiul Sighişoara

Reghin

municipiul Reghin

Târnăveni

municipiul Târnăveni

Luduş

oraşul Luduş

Piatra-Neamţ

municipiul Piatra-Neamţ

Roman

municipiul Roman

Târgu-Neamţ

oraşul Târgu-Neamţ

Bicaz

oraşul Bicaz

Slatina

municipiul Slatina

Caracal

municipiul Caracal

Corabia

oraşul Corabia

Balş

oraşul Balş



Prahova

Satu Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Ploieşti

municipiul Ploieşti

Câmpina

municipiul Câmpina

Vălenii de Munte

oraşul Vălenii de Munte

Mizil

oraşul Mizil

Sinaia

oraşul Sinaia

Satu Mare

municipiul Satu Mare

Carei

municipiul Carei

Negreşti-Oaş

oraşul Negreşti-Oaş

Zalău

municipiul Zalău

Şimleu Silvaniei

oraşul Şimleu Silvaniei

Jibou

oraşul Jibou

Sibiu

municipiul Sibiu

Mediaş

municipiul Mediaş

Agnita

oraşul Agnita

Avrig

oraşul Avrig

Sălişte

oraşul Sălişte

Suceava

municipiul Suceava

Câmpulung Moldovenesc

municipiul Câmpulung Moldovenesc

Rădăuţi

municipiul Rădăuţi

Fălticeni

municipiul Fălticeni

Vatra Dornei

municipiul Vatra Dornei

Gura Humorului

oraşul Gura Humorului

Alexandria

municipiul Alexandria

Roşiori de Vede

municipiul Roşiori de Vede

Turnu Măgurele

municipiul Turnu Măgurele

Videle

oraşul Videle

Zimnicea

oraşul Zimnicea

Timişoara

municipiul Timişoara

Lugoj

municipiul Lugoj

Deta

oraşul Deta

Sânnicolau Mare

oraşul Sânnicolau Mare

Făget

oraşul Făget

Tulcea

municipiul Tulcea

Babadag

oraşul Babadag

Măcin

oraşul Măcin 107



Vaslui

Vâlcea

Vrancea

Bucureşti

Vaslui

municipiul Vaslui

Bârlad

municipiul Bârlad

Huşi

municipiul Huşi

Râmnicu Vâlcea

municipiul Râmnicu Vâlcea

Drăgăşani

municipiul Drăgăşani

Horezu

oraşul Horezu

Brezoi

oraşul Brezoi

Bălceşti

oraşul Bălceşti

Focşani

municipiul Focşani

Panciu

oraşul Panciu

Adjud

municipiul Adjud

Judecătoria sectorului 1

municipiul Bucureşti











B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ Judeţul

Tribunalul


1.

Alba

Alba Iulia


2.

Arad

Arad

municipiul Arad

3.

Argeş

Argeş

municipiul Piteşti

4.

Bacău

Bacău

municipiul Bacău

5.

Bihor

Bihor

municipiul Oradea

6.

Bistriţa-Năsăud

Bistriţa-Năsăud

municipiul Bistriţa

7.

Botoşani

Botoşani

municipiul Botoşani

8.

Braşov

Braşov

municipiul Braşov

9.

Brăila

Brăila

municipiul Brăila

10.

Buzău

Buzău

municipiul Buzău

11.

Caraş-Severin

Caraş-Severin

municipiul Reşiţa

12.

Călăraşi

Călăraşi

municipiul Călăraşi



13.

Cluj

Cluj


14.

Constanţa

Constanţa

municipiul Constanţa

15.

Covasna

Covasna

municipiul Sfântu Gheorghe

16.

Dâmboviţa

Dâmboviţa

municipiul Târgovişte

17.

Dolj

Dolj

municipiul Craiova

18.

Galaţi

Galaţi

municipiul Galaţi

19.

Giurgiu

Giurgiu

municipiul Giurgiu

20.

Gorj

Gorj

municipiul Târgu Jiu

21.

Harghita

Harghita

municipiul Miercurea-Ciuc

22.

Hunedoara

Hunedoara

municipiul Deva

23.

Ialomiţa

Ialomiţa

municipiul Slobozia

24.

Iaşi

Iaşi

municipiul Iaşi

25.

Ilfov

Ilfov

oraşul Buftea

26.

Maramureş

Maramureş

municipiul Baia Mare

27.

Mehedinţi

Mehedinţi

municipiul Drobeta-Turnu Severin

28.

Mureş

Mureş


29.

Neamţ

Neamţ

municipiul Piatra-Neamţ

30.

Olt

Olt

municipiul Slatina

31.

Prahova

Prahova


32.

Satu Mare

Satu Mare

municipiul Satu Mare

33.

Sălaj

Sălaj

municipiul Zalău

34.

Sibiu

Sibiu

municipiul Sibiu

35.

Suceava

Suceava

municipiul Suceava

36.

Teleorman

Teleorman

municipiul Alexandria

37.

Timiş

Timiş


38.

Tulcea

Tulcea

municipiul Tulcea

39.

Vaslui

Vaslui

municipiul Vaslui

40.

Vâlcea

Vâlcea

municipiul Râmnicu Vâlcea

41.

Vrancea

Vrancea

municipiul Focşani

42.

Bucureşti

Bucureşti




C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ

Curtea de apel

Tribunalele cuprinse în circumscripţia curţii de apel


1.

Curtea de Apel Alba Iulia

Alba Sibiu Hunedoara


2.

Curtea de Apel Piteşti

Argeş Vâlcea

municipiul Piteşti

3.

Curtea de Apel Bacău

Bacău Neamţ

municipiul Bacău

4.

Curtea de Apel Oradea

Bihor Satu Mare

municipiul Oradea

5.

Curtea de Apel Suceava

Suceava Botoşani

municipiul Suceava

6.

Curtea de Apel Braşov

Braşov Covasna

municipiul Braşov

7.

Curtea de Apel Bucureşti

Bucureşti Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Teleorman


8.

Curtea de Apel Cluj

Cluj Bistriţa-Năsăud Maramureş Sălaj


9.

Curtea de Apel Constanţa

Constanţa Tulcea

municipiul Constanţa

10. Curtea de Apel Craiova

Dolj Gorj Mehedinţi Olt

municipiul Craiova

11. Curtea de Apel Galaţi

Galaţi Brăila Vrancea

municipiul Galaţi

12. Curtea de Apel Iaşi

Iaşi Vaslui

municipiul Iaşi



13. Curtea de Apel Târgu Mureş

Mureş Harghita


14. Curtea de Apel Ploieşti

Prahova Buzău Dâmboviţa


15. Curtea de Apel Timişoara

Timiş Arad Caraş-Severin




IV. Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii1 - extras (…) Secţiunea a 2-a Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Art. 35 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor; a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari; b) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; c) dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor; d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari; e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii; f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. Art. 36 - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor: a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; b) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii; c) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor şi aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului

1 Legea nr. 317/2004 a fost publicată în M. Of. nr. 599 din 2 iulie 2004, iar ulterior a fost republicată în M. Of. nr. 628 din 1 septembrie 2012. Ultima modificare a fost adusă prin Legea nr. 137/2013.


IV. Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesională continuă, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea; d) organizează şi validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor; e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor; f) numeşte comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii; g) numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii; h) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii; i) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemnează judecătorii şi procurorii membri în consiliul de conducere al şcolii; j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară. Art. 37 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor; a) convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii; b) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe şi parchete; c) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor; d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. Art. 38 - (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, şi în Legea nr. 304/2004, republicată. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege. 113 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei. (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 39 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii. Secţiunea a 3-a Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii Art. 40 - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: a) dispun delegarea judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii; b) numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului; c) examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii; d) analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii şi procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere; e) soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii; f) iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor; g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; h) avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia; i) aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor; j) dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor; k) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.


IV. Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art. 41 - Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor: a) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; b) aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor; c) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor; d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege; e) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte; f) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; g) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. Art. 42 - (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi. (2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivă a procurorilor. (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă. Art. 43 - Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promovează magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.



V. Regulament privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii1 Capitolul I Concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii Secţiunea 1 Dispoziţii generale Art. 1 - (1) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător sau de procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs. Art. 2 - Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplinește condiţiile prevăzute la art.14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 3 - Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. Secţiunea a 2-a Organizarea concursului Art. 4 - (1) Concursul de admitere se organizează anual, la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Data şi locul în care se organizează concursul se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. (21) Modul de desfăşurare a concursului de admitere, calendarul de desfăşurare, numărul de locuri scoase la concurs, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. (3) Datele prevăzute la alin. (2) şi (21) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

1 Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 439 din 15 iunie 2006, publicată în M. Of. nr. 560 din 28 iunie 2006. Ultima modificare fost adusă prin Hotărârea CSM nr. 615 din 4 iunie 2013.


V. Regulament privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii

(4) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale. (5) Cererile de înscriere tipizate, după aprobarea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, se înaintează tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, odată cu tematica şi bibliografia concursului. (6) La înscriere candidaţii primesc cererea tipizată, tematica şi bibliografia stabilite pentru concurs. (7) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 20 de zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2) şi (21) pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază candidaţii. (8) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte: a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate de candidat; b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat; c) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie, în copie legalizată; d) chitanţa de plată a taxei de înscriere; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul de cazier fiscal; (9) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată. (10) Taxa de înscriere la concurs se restituie candidaţilor care au fost respinşi pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, precum şi candidaţilor retraşi anterior afişării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs. Taxa se restituie şi în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situații obiective de împiedicare a participării la concurs, intervenite anterior afișării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii condițiilor menționate în teza anterioară. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (11) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de admitere a concursului în cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (7).



Art. 5 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie. (3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. Art. 6 - (1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului. (2) Comisia de admitere a concursului se compune din: - preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; - vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; - membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii; - reprezentanţii instituţiilor cu care Consiliul Superior al Magistraturii colaborează pentru organizarea şi desfăşurarea concursului. Art. 7 - (1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii: 1. transmite cererea tipizată de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea; 2. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus, afişează lista finală a candidaţilor; 3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor; 4. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei şi în timpul transportului acestora; 118 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


5. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate; 6. instruieşte cu 24 - 48 de ore înaintea datei concursului persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, responsabili de sală şi supraveghetori, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere; 7. preia de la preşedintele comisiilor de elaborare a subiectelor şi examinare, pe bază de delegaţie nominală, subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate; 8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare; 9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală; 10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise; 11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele; 12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii; 13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora; 14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament; 15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale; 16. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare; 161. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei privind buna reputaţie prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după afişarea rezultatelor definitive ale concursului; 17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii; 18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect; 19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea; 20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului.



(2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului. Art. 8 - (1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7. (2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţii, membrii comisiei şi pentru supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului. (3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului. Art. 9 - (1) Elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de comisia de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem şi a contestaţiilor la punctaj, de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la probele scrise eliminatorii se realizează prin procesare electronică. (2) Comisiile indicate la alin. (1) sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. (3) Abrogat de H.C.S.M. Nr. 538/2008 (4) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. (5) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. (6) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. (7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs. (8) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de concurs. Art. 10 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic, comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi comisia de examinare. (2) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului. 120 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(3) Propunerile Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (2). Art. 11 - Comisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au în principal următoarele atribuţii: 1. elaborarea subiectelor de concurs, cu respectarea următoarelor reguli: a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii; b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit; c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare; d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns; e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs; f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional; g) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică; 2. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate. Art. 12 - Comisia de examinare are următoarele atribuţii: a) elaborarea criteriilor ce vor fi avute în vedere la aprecierea interviului şi a punctajului orientativ de evaluare; 1 a ) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii; b) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. Art. 13 - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (2) Fiecare dintre aceste comisii este alcătuită din 4 membri care, în cazul comisiei de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, sunt specializaţi pe cele 4 discipline de concurs. (3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor va avea loc odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor. (4) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi, respectiv, împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii:



a) soluţionarea contestaţiilor la barem la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic, respectiv la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, motivarea soluţiei contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv; b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la fiecare dintre cele două teste-grilă. Art. 14 - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal, prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de comisia de admitere a concursului. (2) Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului. (5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (6) Lista finală a candidaţilor se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Secţiunea a 3-a Desfăşurarea concursului Art. 15 - (1) Examinarea candidaţilor se face în două etape. (2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii: 1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, susţinut la următoarele discipline: a) drept civil; b) drept procesual civil; c) drept penal; d) drept procesual penal. 2. un test-grilă de verificare a raţionamentului logic; (3) La testul-grilă de verificare a raţionamentului logic participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (4) Nota obţinută la prima etapă este suma notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), calculată în raport cu următoarea pondere: testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice - 70%, testul-grilă de verificare a raţionamentului logic - 30%. Sunt declaraţi admişi în etapa a II-a candidaţii admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita dublului numărului de locuri 122 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


scoase la concurs, atunci când acesta este mai mare de 100, respectiv în limita triplului numărului de locuri scoase la concurs, atunci când acesta este mai mic sau egal cu 100. (5) Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis. (6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu. Art. 16 – (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 15 alin. (2) pct. 1 lit. a)-d). (2) La testul-grilă fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (4) Lucrările se notează cu „Admis” sau „Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7. Art. 17 - (1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs. (2) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs. (3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră. (4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. (5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă. (6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs. (7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise. 123 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 18 - (1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor. (2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teste tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat”, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. (3) Fiecare candidat primeşte atâtea teste tipizate câte îi sunt necesare. (4) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 16 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. (5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora. (6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori. (7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă”. Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv. (71) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 16 alin. (3). (8) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal. Art. 19 - (1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. 124 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(31) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv. (32) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se desfășoară în același timp cu concursul de admitere în magistratură și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte și în privința concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile alin. (2)-(31). (4) În cazul admiterii contestaţiei la barem, membrii comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice care sunt răspunzători pentru această situaţie suportă consecinţele, care pot consta fie în reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată în cadrul comisiei, fie în interdicţia de a mai face parte din comisii similare, pe o perioadă de până la 3 ani. (5) Măsurile prevăzute la alin. (4) pot fi aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii în urma unei analize a cauzelor care au determinat această situaţie. Art. 20 - Rezultatele probei prevăzute la art. 16 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 21 - (1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 16. Contestaţia se depune, prin fax, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. (2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou. (3) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). (4) Nota acordată de comisia menţionată la alin. (3) este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată. Art. 22 - (1) Testul-grilă de verificare a raţionamentului logic din cadrul primei etape a concursului cuprinde 100 de întrebări la care se punctează răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării în condiţii de concurs. Întrebările suplimentare sunt prestabilite, nu sunt evidenţiate ca fiind supuse pretestării, iar răspunsurile la aceste întrebări nu se punctează. Baremul publicat nu include răspunsurile la întrebările suplimentare. (2) Pentru întrebările al căror răspuns se punctează, fiecare răspuns corect valorează 0,1 puncte. (3) Dispoziţiile art. 16 alin. (3) şi ale art. 17-21 se aplică în mod corespunzător. (4) Lucrările se notează cu „Admis” sau „Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să răspundă corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 de întrebări ale căror răspunsuri se punctează. 125 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 23 - (1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, un judecător, un procuror, un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar şi un pedagog, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (8) aplicându-se în mod corespunzător. (11) Interviul constă în: a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia; b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. (12) Analiza prevăzută la alin. (11) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. (13) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului. (14) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă. (15) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (11) lit. a). (16) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv. (2) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. (3) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă. (31) Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7. (4) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 24 - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să 126 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă. (3) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloacele tehnice audio. (4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug. Art. 25 - Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute în cele două etape, calculată în raport cu următoarea pondere: nota de la prima etapă 75%, interviul 25%. Art. 26 - (1) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmite în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea. (2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs. (3) Departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la cele 3 probe de concurs, în succesiunea susţinerii acestora. Când notele obținute de candidați la toate cele 3 probele sunt identice, departajarea se face în funcție de vechimea în specialitatea juridică, de deținere a titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate. Art. 27 - (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică. (2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis” sau „Respins”. (3) În funcţie de numărul candidaţilor, aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog. (4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (5) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax la Consiliul Superior al Magistraturii. (6) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se 127 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. (7) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (4). Art. 271 - (1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 10 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente: - curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare; - caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative; - adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă; - declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; - orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. (3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului. (4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii. (5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora.



(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi. (8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal, sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal, precum şi faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a condamnării. Art. 272 - Abrogat prin Hotărârea CSM nr. 615 din 4 iunie 2013. Art. 273 - Lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la Institutul Naţional al Magistraturii se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 28 - (1) Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4), art. 22 alin. (4) şi art. 23 alin. (31), dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor scoase la concurs, pot ocupa, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilită conform art. 25, posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, menţionate în lista prevăzută la alin. (4), după promovarea probei constând în verificarea cunoştinţelor de limbă străină, reglementată de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 127/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Dispoziţiile art. 26 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (3) Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, posturile de personal asimilat magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii care se vacantează ulterior validării concursului putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 129 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


alin. (4), art. 22 alin. (4) şi art. 23 alin. (31) şi care nu au ocupat posturi conform alin. (1). Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător. (4) Lista posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Art. 281 - (1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 23 alin. (11) lit. a), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora. (2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat. (3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs. (…) Capitolul III Dispoziţii finale Art. 33 - Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 din Codul de procedură civilă. Art. 34 - (1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor sau ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată la uşa de intrare a instanţei sau parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de admitere. (2) Preşedinţii tribunalelor sau, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele prim-grefierului ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului grefierul va nota ora şi data afişării sau retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras preşedintelui tribunalului sau conducătorului parchetului. Art. 35 - Abrogat prin H.C.S.M. nr. 278/2012


VI. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură

VI. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură1 Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 - (1) Admiterea în magistratură se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii. (2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament. Art. 2 - Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, la data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi, după caz, la art. 32 din Legea nr. 303/2004. Capitolul II Organizarea concursului Art. 3 - (1) Concursul de admitere în magistratură se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea. (2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului 1 Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 279 din 5 aprilie 2012, publicată în M. Of. nr. 258 din 19 aprilie 2012. Ultima modificare a fost adusă prin Hotărârea CSM nr. 616 din 4 iunie 2013.



Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. (3) Numărul şi lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei de resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului. (5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, numărul de posturi scoase la concurs şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale. (6) Cererile de înscriere tipizate, după aprobarea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, se înaintează tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, odată cu tematica şi bibliografia concursului. (7) La înscriere candidaţii primesc cererea tipizată, tematica şi bibliografia stabilite pentru concurs. (8) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 20 de zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2) şi (3) pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază candidaţii. (9) Candidatul va menţiona în cerere faptul că a primit un exemplar al prezentului regulament. (10) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte: a) certificatul de naştere; b) actul de identitate; c) diploma de licenţă; d) chitanţa de plată a taxei de înscriere; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul de cazier fiscal; g) declaraţia pe propria răspundere privind existenţa unor eventuale întreruperi în activitate; h) curriculum vitae; i) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate; Actele prevăzute la lit. a), b), c) şi i) se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către candidat. (11) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar i se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată.



(12) Taxa de înscriere la concurs se restituie candidaţilor care au fost respinşi pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal, prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, sau a condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, precum şi candidaţilor care se retrag din concurs anterior afişării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii acestor condiţii. Taxa se restituie şi în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situații obiective de împiedicare a participării la concurs, intervenite anterior afișării listelor finale cu rezultatele verificării îndeplinirii condițiilor menționate în teza anterioară. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (13) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor comisiei de admitere a concursului în cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (8). Art. 4 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie. (3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. Art. 5 - (1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului. (2) Comisia de admitere a concursului se compune din: - preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; - vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; - membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii; - reprezentanţii instituţiilor cu care Consiliul Superior al Magistraturii colaborează pentru organizarea şi desfăşurarea concursului. Art. 6 - (1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii: 1. transmite cererea tipizată de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea; 133 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


2. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, precum și a condițiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de înscriere, afişează lista finală a candidaţilor; 3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor; 4. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei şi în timpul transportului acestora; 5. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate; 6. instruieşte cu 24-48 de ore înaintea datei concursului persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, responsabili de sală şi supraveghetori, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere; 7. preia de la preşedintele comisiilor de elaborare a subiectelor şi examinare, pe bază de delegaţie nominală, subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate; 8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare; 9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală; 10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise; 11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele; 12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii; 13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora; 14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament; 15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale; 16. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare; 161. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei privind buna reputaţie prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, după afişarea rezultatelor definitive ale concursului 17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii; 134 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect; 19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea; 20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului. (2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului. Art. 7 - (1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 6. (2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi, membrii comisiei şi pentru supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului. (3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului. Art. 8 - (1) Elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de comisia de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem şi a contestaţiilor la punctaj, de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la probele scrise eliminatorii se realizează prin procesare electronică. (2) Comisiile indicate la alin. (1) sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. (3) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. (4) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. (5) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. (6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs. (7) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire 135 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de concurs. Art. 9 - (1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic, comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi comisia de examinare. (2) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului. (3) Propunerile Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (2). Art. 10 - Comisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au în principal următoarele atribuţii: 1. elaborarea subiectelor de concurs, cu respectarea următoarelor reguli: a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii; b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit; c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare; d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns; e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs; f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional; g) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică; 2. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate. Art. 11 - Comisia de examinare are următoarele atribuţii: a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului; b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii; c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. Art. 12 - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (2) Fiecare dintre aceste comisii este alcătuită din 4 membri care, în cazul comisiei de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, sunt specializaţi pe cele 4 discipline de concurs. 136 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor va avea loc odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor. (4) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi, respectiv, împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii: a) soluţionarea contestaţiilor la barem la testul-grilă de verificare a raţionamentului logic, respectiv la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, motivarea soluţiei contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv; b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la fiecare dintre cele două teste-grilă. Art. 13 - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b), d) din Legea nr. 303/2004, a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, şi a condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se realizează de comisia de admitere a concursului (2) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Ma-gistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului. (5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (6) Lista finală a candidaţilor se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Capitolul III Desfăşurarea concursului Art. 14 - (1) Examinarea candidaţilor se face în două etape. (2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii: 1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, susţinut la următoarele discipline: a) drept civil; b) drept procesual civil; c) drept penal; d) drept procesual penal. 2. un test-grilă de verificare a raţionamentului logic; (3) La testul-grilă de verificare a raţionamentului logic participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. 137 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(4) Nota obţinută la prima etapă este suma notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), calculată în raport cu următoarea pondere: testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice - 70%, testul-grilă de verificare a raţionamentului logic - 30%. Sunt declaraţi admişi în etapa a II-a candidaţii admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs, atunci când acesta este mai mare de 100, respectiv în limita triplului numărului de posturi scoase la concurs, atunci când acesta este mai mic sau egal cu 100. (5) Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis. (6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu. Art. 15 - (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 14 alin. (2) pct. 1 lit. a)-d). (2) La testul-grilă fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (4) Lucrările se notează cu „Admis” sau „Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7 Art. 16 - (1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs. (2) Li se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs. (3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră. (4) Candidaţii se aşează în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. (5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.



(6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs. (7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise. Art. 17 - (1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului şi supraveghetorii de săli nu le pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi nici baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor. (2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teste tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat”, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. (3) Fiecare candidat primeşte atâtea teste tipizate câte îi sunt necesare. (4) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 15 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. (5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora. (6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori. (7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă”. Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv. (8) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 15 alin. (3). (9) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal. Art. 18 - (1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea acestuia la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. 139 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. (4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv. (41) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în magistratură, în condițiile alin. (2)-(4). (5) În cazul admiterii contestaţiei la barem, membrii comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice care sunt răspunzători pentru această situaţie suportă consecinţele, care pot consta fie în reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată în cadrul comisiei, fie în interdicţia de a mai face parte din comisii similare, pe o perioadă de până la 3 ani. (6) Măsurile prevăzute la alin. (5) pot fi aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii în urma unei analize a cauzelor care au determinat această situaţie. Art. 19 - Rezultatele probei prevăzute la art. 15 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 20 - (1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 15. Contestaţia se depune, prin fax, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. (2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou. (3) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). (4) Nota acordată de această comisie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată. Art. 21 - (1) Testul-grilă de verificare a raţionamentului logic din cadrul primei etape a concursului cuprinde 100 de întrebări la care se punctează răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării în condiţii de concurs. Întrebările suplimentare sunt prestabilite, nu sunt evidenţiate ca fiind supuse pretestării, iar răspunsurile la aceste întrebări nu se punctează. Baremul publicat nu include răspunsurile la întrebările suplimentare. 140 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(2) Pentru întrebările al căror răspuns se punctează, fiecare răspuns corect valorează 0,1 puncte. (3) Dispoziţiile art. 15 alin. (3) şi ale art. 16 - 20 se aplică în mod corespunzător. (4) Lucrările se notează cu „Admis” sau „Respins”, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să răspundă corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 de întrebări ale căror răspunsuri se punctează. Art. 22 - (1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, un judecător, un procuror, un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de un profesor universitar şi un pedagog, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 8 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător. (2) Interviul constă în: a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia; b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. (3) Analiza prevăzută la alin. (2) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. (4) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. (5) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului. (51) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă. (52) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (2) lit. a). (53) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv. (6) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă. (7) Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7. 141 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(8) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Art. 23 - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă. (3) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloacele tehnice audio. (4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug. Art. 24 - Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute în cele două etape, calculată în raport cu următoarea pondere: nota de la prima etapă 75%, interviul 25%. Art. 25 - (1) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmite în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea. (2) În situaţia în care există posturi vacante de judecători şi procurori, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să poată fi repartizaţi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului. (3) Dacă nu există posturi vacante sau dacă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu decide suplimentarea numărului de posturi scoase la concurs, departajarea candidaţilor se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la cele 3 probe de concurs, în succesiunea susţinerii acestora. Când notele obţinute de candidaţi la toate cele 3 probe de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deținere a titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate. (4) Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, stabilite conform art. 24, formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de admitere a concursului, opţiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Candidaţii pot formula o singură opţiune, care nu poate fi modificată decât în situaţiile expres prevăzute de prezentul regulament. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform alin. (3). Art. 26 - (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică. (2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din 142 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


cadrul Consiliului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis” sau „Respins”. (3) În funcţie de numărul candidaţilor, aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog. (4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. (5) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax la Consiliul Superior al Magistraturii. (6) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. (7) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (4). Art. 261 - (1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 10 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente: - curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare; - caracterizarea de la ultimul loc de muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative; - adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă; - declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului; - orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. (3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului. 143 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii. (5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora. (6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de numire în funcţia de judecător sau procuror, care se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal, sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul etapei I a concursului, faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal, precum şi faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului. (8) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a condamnării. Art. 27 - (1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) şi la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 de către candidaţii declaraţi admişi după cele două etape ale concursului. (2) Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical ori psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie, sunt declaraţi respinşi. Capitolul IV Validarea concursului Art. 28 - Tabelul cu rezultatele definitive, stabilite conform art. 24 se supune spre validare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 29 – Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 27 sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 25 alin. (4) până la data deciziei Plenului privind propunerea de numire în funcţie, procedura prevăzută la art. 25 alin. (4) se reia pentru candidaţii admişi care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând 144 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


rezultatele definitive ale concursului. În termenul prevăzut de comisia de admitere a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul renunţător sau respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz. Art. 30 - În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi pe posturile pentru care au optat. Art. 31 - (1) După numirea în funcţia de judecător sau de procuror, candidaţii declaraţi admişi sunt obligaţi să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. Cursul va cuprinde în mod obligatoriu şi elemente de drept comunitar. (2) Evaluările obţinute la finalul cursului de formare profesională de 6 luni vor fi avute în vedere la prima evaluare profesională a judecătorilor şi procurorilor recrutaţi prin concurs de admitere în magistratură. Capitolul V Dispoziţii finale Art. 32 - Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 din Codul de procedură civilă. Art. 33 - (1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor sau ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată la uşa de intrare a instanţei sau parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de admitere. (2) Preşedinţii tribunalelor sau, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele primul-grefierului ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului grefierul va nota ora şi data afişării sau retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras preşedintelui tribunalului sau conducătorului parchetului. Art. 34 - (1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 22 alin. (2) lit. a), se anexează, în original, la mapele profesionale întocmite acestora, după numirea în funcţie, în condiţiile legii. (2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat. (3) Originalele documentelor, în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează prin fax Direcţiei resurse umane şi organizare, se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp şi se arhivează la mapele de concurs. 145 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


VII. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii - august-octombrie 2013 Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii are la bază Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hot. Plenului CSM nr. 439/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul probei interviului, urmăreşte o selecţie a candidaţilor care să permită cea mai bună prognoză în ceea ce priveşte adecvarea, eficienţa şi abilităţile necesare unui magistrat. Aspectele investigate în cadrul interviului sunt următoarele: I. Fişa de prezentare (are valoare orientativă, nu se punctează); II. Aptitudini specifice profesiei de magistrat; III. Motivaţia pentru a accede în profesia de magistrat; IV. Elemente de etică specifice profesiei. Desfăşurarea interviului: - Candidaţii se prezintă la INM la ora indicată în programarea publicată pe paginile de internet ale INM şi CSM. Candidaţii predau reprezentanţilor comisiei de admitere fişa de prezentare. Formularul fişei de prezentare va fi publicat pe paginile de internet ale INM şi CSM şi va fi completat individual de către candidaţi în intervalul dintre publicarea lui pe site şi data prezentării la interviu. - Fiecare candidat extrage un bilet pe care se află notat un proverb, o maximă, un citat etc. Timp de 30 minute, acesta elaborează în scris o analiză a ideii cuprinse în subiectul extras, analiză care va fi predată, după susţinerea orală a acesteia, comisiei de examinare. Elaborarea în scris a analizei are drept scop pregătirea discuţiei care va avea loc cu comisia de examinare şi va oferi, totodată, comisiei un element în plus pentru aprecierea generală a interviului. - Candidatul intră în sala în care se află comisia de examinare. Se prezintă (face un rezumat al fişei de prezentare) şi astfel începe interviul.


VII. Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului de admitere la INM

- Candidatul prezintă analiza elaborată. Comisia iniţiază dialogul şi formulează întrebări pentru a identifica aptitudinile candidatului. Întrebările formulate de către membrii comisiei au ca sistem de referinţă aspectele enumerate anterior la pct. I-IV şi ca subiect de investigaţie analiza elaborată şi prezentată de către candidat. - Candidatului i se citeşte o speţă cu elemente de etică specifice profesiei pe care acesta este invitat să o analizeze în conformitate cu principii şi valori morale personale. Comisia continuă dialogul şi formulează întrebări pentru a identifica elementele de etică specifice profesiei. Întrebările formulate de către membrii comisiei au ca sistem de referinţă aspectele enumerate anterior la pct. I-IV şi ca subiect de investigaţie răspunsurile formulate de candidat. Notă: Analiza elaborată de candidați se multiplică de către comisia de organizare a concursului; copiile se închid, împreună cu originalul, într-un plic sigilat predat candidatului pentru păstrarea până la momentul intrării în sala de examinare. Copiile analizei elaborate se înaintează comisiei de examinare la intrarea în sala de interviu. Originalul analizei va fi predat comisiei de examinare după încheierea interviului.



VIII. Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii1 - extras (…) Capitolul VIII Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţie Art. 35 - (1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele drepturi: a) să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror; b) să utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului; c) să beneficieze de cazare în căminul Institutului, în limita locurilor disponibile, potrivit Regulamentului de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie; d) să participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevăzute de lege sau de regulamente. Art. 36 - (1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele obligaţii: a) să-şi îndeplinească în mod corespunzător îndatoririle ce le revin şi să-şi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente sau ordine de serviciu; b) să respecte Regulamentul Institutului, Regulamentul bibliotecii şi Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie; c) să respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduită prevăzute de lege; d) să nu se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice; e) să aibă o atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii; f) să nu dezvăluie sau să folosească pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate; g) în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, să păstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei, parchetului sau altei instituţii şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau regulament; h) să folosească resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale. 1 Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 127 din 1 martie 2007, publicată în M. Of. nr. 193 din 21 martie 2007. Ultima modificare a fost adusă prin Hotărârea CSM nr. 49 din 23 ianuarie 2013.


VIII. Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii

(2) Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevăzute de lege sau de regulamente. (3) Absenţele auditorilor de justiţie de la programul de formare profesională iniţială se consemnează în foile de prezenţă de către personalul de instruire sau, după caz, de coordonatorii de practică ori persoanele de contact prevăzute la art. 20 alin. (1). Art. 37 - (1) În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale sau regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul Institutului sau, după caz, de Consiliul ştiinţific, în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; c) absenţele nemotivate de la programul de formare profesională iniţială, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună. (3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună; c) diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; d) exmatricularea din Institut. Art. 38 - (1) Avertismentul se aplică, în scris, de către directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la Consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 26 alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului, în termenul prevăzut la alin. (1). (3) Decizia sau, după caz, hotărârea de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii. (4) Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal. (5) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotărâri irevocabile se consemnează în dosarul personal al acestora. Art. 39 - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare. (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului de justiţie cercetat şi verificarea apărărilor acestuia.



(3) Cercetarea se finalizează printr-un referat, în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (4) Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei. Art. 40 - Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale. Art. 41 - Pe durata celor 2 ani de studii, dosarul profesional al auditorilor de justiţie se păstrează la Institut. (…)


IX. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor

IX. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor1 Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 - Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei. Art. 2 - (1) Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienţei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor. (2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii. Capitolul II Independenţa justiţiei Art. 3 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură. (3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională. Art. 4 - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. (3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic. Art. 5 - (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic. Art. 6 - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.

1

Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 328/2005, publicată în M. Of. nr. 815 din 8 septembrie 2005.



(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale. (3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Capitolul III Promovarea supremaţiei legii Art. 7 - Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Art. 8 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare. Capitolul IV Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor Art. 9 - (1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor. Art. 10 - În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii. Art. 11 - (1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe. (2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu. (3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă. Capitolul V Exercitarea îndatoririlor profesionale Art. 12 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu. 152 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

IX. Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor

Art. 13 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile. Art. 14 - Judecătorii şi procurorii trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat. Art. 15 - (1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate. (2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament. Art. 16 - (1) În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor. Capitolul VI Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror Art. 17 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate. Art. 18 - (1) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora. (2) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor. Art. 19 - Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor. Art. 20 - Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale. Capitolul VII Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror Art. 21 - (1) Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 153 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(2) Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea. Art. 22 - Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii. Art. 23 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.


X. Profilul magistratului în sistemul juridic din România

X. Profilul magistratului în sistemul juridic din România1 Cerinţe faţă de profilul magistratului Cerinţa nr. 1. Profilul magistratului trebuie să rezulte din identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul juridic din ţara noastră De ce fel de magistraţi are nevoie Sistemul juridic din România? Întrebarea a apărut în contextul căutării răspunsului la o altă întrebare, şi anume, De ce fel de sistem de justiţie are nevoie România ca stat de drept? Discuţiile din sistem, ca si cele publice au avut ca temă centrală eficienţa cu care sistemul juridic îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de comunitate în statul democratic. Până acum, a apărut cu mai multă claritate ideea că o justiţie eficientă este o justiţie independentă, ceea ce în aceste dezbateri însemna, în primul rând, o justiţie instituţional imună la presiuni politice. Independenţa justiţiei a fost înţeleasă ca rezultatul acţiunii principiului separării puterilor în stat. Raţiunea independenţei justiţiei este, aşa cum uneori se precizează ori doar se subînţelege, rezolvarea imparţială a tuturor cazurilor particulare. Aşadar, aserţiunea O justiţia eficientă este o justiţie independentă pare a se bucura de largă acceptare, la acest nivel general, de principiu democratic, dar să reţinem, în acelaşi timp, ca raţiunea independenţei justiţiei este rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare. Cerinţa nr. 2. Profilul magistratului trebuie alcătuit în spiritul unui echilibru (mereu analizat şi perfecţionat) între independenţa şi răspunderea judecătorului şi a justiţiei Cum poate o societate să vegheze la independenţa justiţiei şi să întărească independenţa judecătorilor individuali? Răspunsul conturat în interiorul sistemului precum şi în dezbaterea publică din România evidenţiază: • acţiunea politică, orientată spre păstrarea separării puterilor şi • asigurarea condiţiilor de bază, mai exact a măsurilor (sistemice) de întărire a capacităţii judecătorilor individuali de a rămâne incoruptibili. Spre exemplu, inamovibilitatea judecătorilor şi salarizarea decentă a magistraţilor. În democraţiile stabilizate - unde răspunderea (accountability) este considerată a doua faţetă a funcţionării eficiente a justiţiei, răspunsul dat la întrebarea Cum poate o societate să vegheze la independenţa justiţiei şi să întărească independenţa judecătorilor individuali? este: • Prin întărirea răspunderii magistraţilor individuali pentru calitatea actului de justiţie, iar acest deziderat este urmărit prin angajarea, reţinerea şi promovarea în sistem a persoanelor capabile şi hotărâte să asigure calitatea actului de justiţie. 1 Prin hotărârea nr. 184 din 1 martie 2006, Plenul CSM a aprobat Profilul profesiei de judecător şi procuror, în vederea stabilirii condiţiilor de admitere în magistratură.



Ca o primă concluzie, profilul trebuie înţeles ca un mijloc de sprijinire a magistratului individual şi a sistemului juridic în ansamblu, în direcţia dezvoltării competenţelor care permit acţiunea independentă şi imparţială. Competenţele incluse în profil trebuie, aşadar, înţelese drept condiţii interne, intrapersonale ale acţiunii corecte, independente şi imparţiale a magistratului. Evaluarea magistraţilor (periodică, în scopul promovării sau evaluarea candidaţilor la INM) prin raportare la profilul magistratului trebuie percepută ca modalitatea prin care sistemul juridic încurajează selecţia, reţinerea şi promovarea persoanelor care, pe fondul unor predispoziţii personale, îşi dezvoltă conştient şi intenţionat competenţele care le permit acţiunea corectă şi imparţială. Cerinţa nr. 3. Profilul magistratului trebuie să cuprindă toate competenţele absolut necesare şi suficiente satisfacerii cerinţelor de bază ale profesiunii de magistrat, cerinţe derivate, la rândul lor, din cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent sistemul juridic romanesc. Cum sunt selectate competenţele care alcătuiesc profilul magistratului? Să reluăm, pe scurt, următoarele idei: Nevoia sau cerinţa de bază a sistemului juridic românesc este rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare. Din această nevoie fundamentală a sistemului derivă cele mai importante cerinţe ale funcţiei de magistrat (aspecte suplimentare fiind cerute de nivelul de jurisdicţie, funcţii de conducere şi domeniul de specializare). În lumina acestui raţionament, chiar constructul de „merit personal” - larg acceptat ca bază a oricărei angajări sau promovări a magistraţilor - trebuie să se refere tot la competenţele care-i permit (îi fac posibilă) rezolvarea corectă şi imparţială a fiecărui caz.

Profilul funcţiei de magistrat: cerinţele de bază ale exercitării profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc În acord cu raţionamentul anterior, prezentăm principalele cerinţe ale exercitării profesiunii de magistrat, derivate din nevoia fundamentală a sistemului juridic românesc: rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare. Exercitarea funcţiei îi cere magistratului următoarele: 1. Să fie în stare să gândească independent în chestiuni juridice. Practicarea profesiunii de judecător şi respectiv de procuror în condiţiile concrete ale sistemului juridic românesc arată că manifestarea independentă şi imparţială a persoanei aflată în aceste funcţii este condiţionată în primul rând de acurateţea şi aplicabilitatea cunoştinţelor sale juridice care îi dau siguranţa în a se baza pe ceea ce gândeşte individual şi îi permit judecăţi corecte din punct de vedere juridic. Să reţinem aici că pentru a fi imparţială o soluţie trebuie să fie în primul rând corectă juridic. 2. Să recunoască factorii intrapersonali care îi pot împiedica judecata corectă (chiar în condiţiile unor cunoştinţe temeinice). Persoana care ocupă aceste funcţii trebuie să fie capabilă să recunoască, să conştientizeze, orice sursă internă, personală, care-i poate influenţa judecata şi să se străduiască să-şi păstreze imparţialitatea. Propriile prejudecăţi (legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, dizabilităţi, vârstă, orientare 156 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


sexuală, statut socioeconomic sau organizaţional) predispoziţii, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilităţi pentru anumite categorii de situaţii, etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata. 3. Să înţeleagă societatea românească, comunitatea în care trăieşte, să poată aprecia şi accepta nevoia supremaţiei legii în societate, să se simtă angajat în restabilirea încrederii cetăţenilor în justiţie. 4. Să manifeste integritate morală; să aibă capacitatea şi curajul îmbunătăţirii mediului social intraorganizaţional în care îşi desfăşoară activitatea profesională. Mediul intern al instanţei poate fi caracterizat prin prejudecăţi împărtăşite, predispoziţii generalizate şi vulnerabilităţi ignorate. Persoana care ocupă funcţia de judecător sau procuror trebuie să poată recunoaşte prejudecăţile şi preferinţele împărtăşite, normele sociale interne care maschează deficienţe organizaţionale şi să aibă curajul de a vorbi despre ele în situaţii formale, în şedinţe profesionale şi administrative, pentru a contribui la întărirea unui mediu organizaţional favorabil manifestării independenţei individuale şi calităţii muncii. 5. Să comunice clar şi logic şi să fie receptiv la informaţia care îi poate îmbunătăţi mesajul. Judecătorul sau procurorul nu îşi va putea valorifica cunoştinţele şi aptitudinea de a gândi în chestiuni juridice şi, de asemenea, nu va fi eficace în atitudinea sa activă de îmbunătăţire a mediului intraorganizaţional în care lucrează, dacă nu poate comunica clar şi logic ceea ce gândeşte, fiind totodată receptiv faţă de mesajul interlocutorilor şi modificările situaţiei de comunicare. 6. Să fie credibil, demn de încredere. Judecătorii şi procurorii trebuie să acţioneze, şi să fie percepuţi ca acţionând, cu profesionalism şi corectitudine. Demnitatea, politeţea şi autocontrolul, corectitudinea, preocuparea pentru aparenţa de corectitudine şi evitarea inadecvării (improprietăţii) sunt componentele unei conduite credibile. 7. Să fie eficient în managementul propriilor îndatoriri şi să contribuie la îmbunătăţirea administrării instanţei. Magistraţii trebuie să manifeste punctualitate, diligenţă în pregătirea pentru dezbateri, preocupare pentru stabilirea rezonabilă a termenelor, menţinerea controlului în sala de dezbateri, promovarea unui mediu productiv de muncă împreună cu alţi magistraţi.



Profil de personalitate Satisfacerea cerinţelor exercitării profesiunii de magistrat este posibilă prin acţiunea actorilor cu un anumit profil personal. Profilul cuprinde calităţi mentale care permit persoanei să îşi dezvolte, conştient şi intenţionat competenţele care condiţionează (intrapersonal, mai direct sau mai strâns decât factorii extrinseci, de ex. salariul decent) rezolvarea corectă şi imparţială a fiecărui caz particular. Calităţile mentale care satisfac cerinţele profesiunii de magistrat derivate, la rândul lor, din nevoile prezente ale sistemului juridic românesc sunt: 1. Gândire independentă/critică 2. Integritate/consistenţă cognitiv-morală 3. Conştientizare socială şi angajament 4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi învăţare profesională continuă; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de magistrat) şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale 5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de orice informaţie care ar putea îmbunătăţi mesajul; autocontrol 6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect colegial. 1. Gândire independentă/ critică (manifestată în probleme profesionale, juridice; în înţelegerea rolului de magistrat; în înţelegerea societăţii româneşti şi în autocunoaştere). La nivelul simţului comun a gândi independent, critic, înseamnă a gândi bine, a nu proceda ilogic, iraţional. Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susţine o ipoteză; de a identifica informaţia nouă necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informaţia relevantă de cea irelevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăţa şi a înţelege informaţia într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a face inferenţe pe informaţii separate şi a formula concluzii; capacitatea de a recunoaşte modul în care noua informaţie poate schimba soluţia unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele priceperi cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferenţa, explicaţia şi autoreglarea. Priceperile cognitive stau la baza judecăţii solide, a cântăririi argumentelor pentru o decizie echilibrată. Interpretarea înseamnă, la rândul ei, categorizare, înţelegerea semnificaţiei şi clarificarea sensului. Exemple de interpretare: recunoaşterea unei probleme şi descrierea ei fără distorsiuni subiective, identificarea scopului, temei sau perspectivei într-un anumit mesaj, distincţia între ideea principală şi ideile subordonate într-un discurs verbal, utilizarea categoriilor pentru a organiza fapte, idei, etc. Analiza include examinarea ideilor, precum şi detectarea şi analiza argumentelor. Exemple de analiză: desprinderea ideii principale dintr-un discurs şi evidenţierea argumentelor cu care aceasta este susţinută, identificarea unor asumpţii implicite; schiţarea relaţiilor dintre fraze sau paragrafe, sau a relaţiilor acestor părţi cu scopul principal al textului. Evaluarea înseamnă aprecierea credibilităţii afirmaţiilor sau altor reprezentări care explică sau descriu percepţii, experienţe, situaţii, judecăţi, convingeri sau opinii; înseamnă, de asemenea, aprecierea forţei logice a relaţiilor deductive între afirmaţii, descrieri sau alte forme de reprezentare. Exemple: judecarea credibilităţii unui vorbitor, compararea 158 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


punctelor tari şi punctelor slabe ale interpretărilor alternative, aprecierea faptului dacă două afirmaţii se contrazic una pe alta, judecarea dacă datele deţinute susţin concluzia la care s-a ajuns sau judecarea dacă un argument dat este relevant sau aplicabil situaţiei în discuţie. Inferenţa are ca elemente chestionarea datelor, formularea alternativelor şi extragerea concluziilor. Exemple: identificarea implicaţiilor punctului de vedere susţinut de cineva; identificarea şi asigurarea informaţiei necesare formulării unei sinteze din mai multe surse; construirea unei semnificaţii pornind de la elementele prezente într-un studiu. Explicaţia înseamnă a stabili rezultate, a justifica proceduri şi a prezenta argumente. Exemple: a apela la criterii stabilite pentru a arăta că o judecată este rezonabilă; a afirma rezultatele unei investigaţii şi a descrie metodele şi criteriile utilizate pentru a ajunge la ele; a folosi o schemă de prezentare pentru a organiza rezultate. Autoreglarea are ca elemente autoexaminarea şi autocorectarea. Exemple: a-ţi examina viziunea într-o chestiune controversată, fiind receptiv la posibilele influenţe venite de la propriile prejudecăţi sau interese personale; a-ţi monitoriza cât de bine ţi se pare că înţelegi ceva; a separa opiniile şi asumpţiile personale de cele conţinute de un text; a-ţi reconsidera interpretarea sau judecata în lumina analizei faptelor unui caz; a reveni asupra unui răspuns în urma descoperirii unor erori în munca anterioară; a-ţi schimba concluzia la care ai ajuns la un moment dat, pentru că ai realizat că ai judecat greşit importanţa anumitor factori atunci când ai ajuns la decizia anterioară. 2. Integritate/consistenţă cognitiv-morală. Integritatea este cheia de boltă a unui sistem juridic. Este calitatea personală care îi permite magistratului să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra procesului prin care el caută/admite probe şi deliberează, etc. A avea integritate înseamnă, în primul rând a avea consistenţă, înseamnă a avea anumite principii morale şi a acţiona consecvent în acord cu ele. Comportamentul verbal trebuie să exprime aceste valori, iar conduita în orice situaţie trebuie să fie consistentă cu valorile declarate. Valorile unei persoane trebuie să alcătuiască ele însele o structură coerentă în care unele sunt mai importante decât altele. Doar astfel persoana poate apăra o anumită poziţie (opinie) mai degrabă decât alta. Integritatea unei persoane nu poate fi percepută dacă aceasta se simte liberă să adopte orice poziţie i se pare potrivită la un moment dat, indiferent de poziţia apărată într-o situaţie rezonabil similară. Integritatea înseamnă aderenţă consecventă la standarde etice. Integritatea morală implică nu doar a acţiona consistent cu orice sistem de convingeri personale, ci a acţiona consistent doar cu un set de valori justificabile din perspectivă morală. Un astfel de sistem trebuie să fie în primul rând raţional şi logic şi în al doilea rând trebuie să fie dedus printr-o reflecţie morală proprie. De aceea, reflecţia morală este primul pas în identificarea conduitei integre a unei persoane, a faptului că ea poate discerne între bine şi rău pentru a acţiona cu integritate. Reflecţia morală îi permite persoanei să-şi păstreze integritatea chiar modificându-şi convingerile, dacă la un moment dat constată că sunt moralmente inacceptabile. Pentru că integritatea este o manifestare a reflecţiei, a raţionalităţii, oamenii iraţionali nu pot avea integritate. Integritatea poate fi exercitată numai în cadrul legii: un magistrat trebuie să urmeze litera legii chiar dacă personal nu este de acord cu ea. Integritatea magistratului se referă la faptul ca imparţialitatea, corectitudinea, onestitatea să nu-i fie clintite de nici un fel de 159 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


practici corupte. Persoanele cu integritate morală trebuie să aibă un angajament veritabil să facă ceea ce cred că este în litera legii în orice circumstanţă de aplicare a ei şi să fie dornice să-şi supună la o serioasă examinare convingerea lor în legătură cu acest lucru (cu ceea ce este litera legii). 3. Conştientizare socială şi angajament. Este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor (schemelor) după care se desfăşoară practicile sociale curente legate de exerciţiul profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc. Conştientizarea socială implică: mobilizarea intenţionată a resurselor de atenţie şi efort pentru înţelegerea rolului persoanelor în reactivarea selectivă a modelelor de gândire şi acţiune anterior exersate în practicile profesionale; capacitatea individului de a face judecăţi practice şi normative asupra traiectoriilor posibile ale acţiunilor ca răspuns la cerinţe, dileme şi ambiguităţi ale situaţiilor profesionale şi sociale; în sfârşit, asumarea unui rol creativ în inovarea modelelor de acţiune şi susţinerea repetării lor suficiente în practica acţiunilor curente. Disponibilităţile creative ale magistratului se realizează în găsirea răspunsurilor la întrebarea cum pot fi provocate, reconsiderate şi reformulate modelele de acţiune practicate curent, pentru a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie? Obiectul reflexivităţii magistratului include comunitatea locală şi societatea românească în ansamblu. Capacitatea de a înţelege modelele de gândire şi acţiune manifestate în spaţiul public, de a face judecăţi asupra alternativelor posibile ale acţiunilor importante pentru comunitate, chestionarea rutinelor face din magistrat o persoană sensibilă la problemele societăţii căreia îi apără valorile. 4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi învăţare profesională continuă; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de magistrat) şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale. Fiecare din competentele incluse în profil este înţeleasă ca rezultat al învăţării, pe fondul unor calităţi personale. Niciuna din competenţe nu se dezvoltă în afara unei atitudini mentale de deschidere faţă de învăţarea noului, nefamiliarului, şi a disponibilităţii faţă de efort intelectual susţinut. Uneori dificil de asimilat noul presupune activarea atenţiei şi mobilizare susţinută a efortului. Mobilizarea resurselor intelectuale este condiţionată de convingerea că abilităţile şi cunoştinţele juridice nu sunt statice. Ele se îmbunătăţesc într-un proces conştient de învăţare continuă sau se degradează prin învăţarea neintenţionată dintr-o experienţă nesupusă reflecţiei. De aceeaşi atitudine reflexivă are nevoie şi forma de învăţare academică, pentru a fi benefică activităţii profesionale. Un tânăr absolvent pe care orice cunoştinţe nefamiliare sau dificile îl îndepărtează, care nu a trăit în facultate experienţa curiozităţii epistemice nu face dovada capacităţii de înnoire continuă. Tânărul nu este prin definiţie o minte deschisă la nou, şi nici garanţia pentru satisfacţia intrinsecă efortului intelectual orientat spre perfecţionare profesională. Identificarea cu sarcina justiţiei, asumarea valorilor profesiunii de magistrat şi satisfacţia intrinsecă activităţilor profesionale sunt corelatele obişnuite ale învăţării continue. 5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de orice informaţie care ar putea îmbunătăţi mesajul; autocontrol. Magistratul cu bună capacitate de comunicare se exprimă în mod precis, clar şi inteligibil şi nu ignoră indicatorii nonverbali prin care îşi comunică mesajul. Calitatea comunicării poate depinde de unele priceperi special învăţate, spre exemplu cele de negociere, dar în esenţă, comunicarea exprimă calitatea celorlalte competenţe: gândirea critică, integritatea, înţelegerea evoluţiei situaţiei sociale, toate îi 160 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


influenţează tratarea imparţială a părţilor, sinceritatea mesajului şi receptivitatea la orice informaţie relevantă pentru mesajul transmis. Vizibile în calitatea comunicării sunt caracteristicile atitudinale şi temperamentale care definesc interacţiunea socială profesionistă, a magistratului de pretutindeni, aşa-numitul „judicial temperament”. Acesta include bun simţ, compasiune, hotărâre, fermitate, modestie deschidere, răbdare, calm şi politeţe, tact şi înţelegere. Profesionalismul interacţiunii sociale a magistratului implică aşadar absenţa aroganţei, nerăbdării, afectării locvacităţii, irascibilităţii, arbitrarului şi tiraniei. 6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect manifestate în efortul serios şi constant de îndeplinire a îndatoririlor asumate sunt calităţile de fond ale dezvoltării priceperilor de automanagement. Aceste calităţi presupun constanţă, perseverenţă şi concentrare. Alături de ele atenţia şi respectul arătat colegilor, încrederea în capacitatea lor de a contribui valoros la realizarea sarcinii comune sunt baze ale dezvoltării priceperilor de administrare a actului de justiţie şi de muncă în echipă.



XI. Ordinul Ministrului Justiţiei cu privire la comisia medicală, metodologia de examinare medicală şi baremul medical - extras MINISTERUL JUSTIŢIEI Nr. 1178/C din 14.05.2007

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE Nr. 1031 din 13.06.2007

ORDIN Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii publice; Având în vedere dispoziţiile art. 14 alin. (2) lit. e, ale art. 64 alin. (1) şi (2), ale art. 65 alin. (1) litera i), ale art. 66 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii sau pentru numirea în magistratură; În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, Emit prezentul, ORDIN Art. 1. - Începând cu data emiterii prezentului ordin, se constituie Comisia pentru examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură şi Comisia medicală superioară pentru soluţionarea contestaţiilor. Art. 2. - Cele două comisii funcţionează în cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament al Ministerului Justiţiei şi au componenţa prevăzută în Anexa 1. Art. 3. - Metodologia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură este prevăzută în Anexa 2. 162 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

XI. Ordinul Ministrului Justiţiei cu privire la comisia medicală, metodologia de examinare medicală şi baremul medical

Art. 4. - Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură este prevăzut în Anexa 3. Art. 5. - Modelul Fişei medicale de încadrare a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură este prevăzut în Anexa 4. Art. 6. - Anexele 1, 2, 3 şi 4 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 7. - Începând cu data emiterii prezentului ordin, se abrogă Ordinul comun al ministrului justiţiei nr. 548/2005 şi al ministrului sănătăţii nr. 363/2005, cu modificările ulterioare. Art. 8. - Direcţia pentru Resurse Umane şi Relaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul de Asistenţă Medicală şi Centrul de Diagnostic şi Tratament ale Ministerului Justiţiei vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Dat în Bucureşti la 14 mai 2007 (…) ANEXA 2 Metodologia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură Dispoziţii generale Art. 1. - Examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora aflat în funcţie se efectuează în cazurile expres prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pe baza prezentei metodologii şi a baremului stabilit în anexa 3 a prezentului ordin. Art. 2 - Categoriile de persoane prevăzute la art. 4 din Metodologie vor prezenta o adeverinţă medicală privind starea de sănătate eliberată de către medicul de familie, care se va depune la dosarul candidatului. Art. 3. – (1) - Examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură se va efectua la solicitarea compartimentului de resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al Ministerului Justiţiei. (2) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizarea va fi realizată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului ori a colegiilor de conducere.



Art. 4. - (1) Examinarea medicală a candidaţilor admişi la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se va efectua după susţinerea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii prevăzut de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Candidaţii admişi la proba scrisă la concursul de admitere în magistratură în condiţiile art. 33 alin.1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi supuşi examinării medicale după susţinerea acestuia. (3) Candidaţii pentru numirea în magistratură fără concurs, în condiţiile art. 33 alin. (9) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi supuşi examinării medicale după susţinerea interviului în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor şi pentru ocuparea funcţiilor de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi supuşi examinării medicale după susţinerea acestuia. Organizarea şi funcţionarea comisiilor Art. 5. - (1) Examinarea medicală a categoriilor de persoane prevăzute la art. 4 din Metodologie se va efectua de către Comisia de examinare medicală din cadrul Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justiţiei. (2) Comisia se întruneşte periodic în condiţiile legii, la convocarea şefului comisiei. (3) Soluţionarea contestaţiilor formulate de către persoanele examinate se va realiza de către Comisia medicală superioară. (4) Secretariatul comisiei va fi asigurat de Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justiţiei. Art. 6. - Medicii care efectuează examinarea vor solicita persoanelor examinate toate documentele medicale pe care aceştia le posedă în legătură cu starea lor de sănătate. Art. 7.- (1) Şeful comisiei este responsabil pentru aplicarea întocmai a baremului medical. (2) În cazuri speciale, neprevăzute în baremul medical, comisia de examinare poate decide asupra aptitudinii candidatului de a exercita calitatea de auditor de justiţie, respectiv de judecător, procuror personal asimilat acestora sau de magistrat asistent, prin raportarea gradului deficienţei funcţionale la solicitările profesionale ale locului de desfăşurare a activităţii. Art. 8. - (1) Examinarea medicală va cuprinde toate aparatele şi sistemele morfo-funcţionale prevăzute în fişa medicală din Anexa 4, ale cărei rubrici se vor completa integral. (2) Pentru precizarea diagnosticului, şeful comisiei de examinare poate cere efectuarea unor examene clinice de specialitate, investigaţii paraclinice, atât în reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei, cât şi în afara acesteia. (3) Concluziile fiecărui examen efectuat se certifică prin semnătura şi parafa celui care a efectuat examinarea. 164 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 9. - (1) După efectuarea examinării medicale şi consemnarea rezultatelor în fişa medicală, şeful comisiei de examinare, împreună cu medicul de medicina muncii şi medicul de expertiză medicală hotărăsc dacă, din punct de vedere medical, persoana examinată este considerată „apt” sau „inapt”, concluzia consemnându-se în fişa medicală. (2) În cazul în care concluzia este de „inapt”, pe lângă diagnosticul stabilit, se consemnează şi paragraful corespunzător din baremul medical. (3) Dacă persoana a fost declarată „inapt” şi i s-a prescris un tratament, în vederea încadrării aceasta va fi reexaminată la sfârşitul tratamentului. Art. 10. - (1) Examenul medical efectuat este valabil un an de la data consemnării concluziilor. (2) În cazul în care formele de încadrare se realizează după un interval de timp mai mare de un an, persoanele vor fi reexaminate. Art. 11. - (1) În cazul în care Comisia de examinare medicală constată, în urma examinării, că persoana suferă de o boală psihică care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător, va stabili tratamentul şi modul de recuperare. (2) Comisia de examinare medicală va recomanda Consiliului Superior al Magistraturii perioada de suspendare din funcţie. (3) La sfârşitul perioadei de tratament şi recuperare, persoana va fi supusă unei noi examinări. Art. 12. - În baza concluziilor comisiei medicale, persoanei examinate i se eliberează o decizie, semnata de seful comisiei şi comunicată în plic închis. Concluziile se comunică şi instituţiei solicitante. Contestarea deciziilor Comisiei de examinare medicală Art. 13. - (1) Persoanele examinate pot contesta decizia Comisiei de examinare medicală. (2) Contestaţia se va adresa şefului comisiei şi se va expedia prin scrisoare recomandată în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii concluziei comisiei. (3) Şeful comisiei va convoca Comisia medicală superioară pentru soluţionarea contestaţiilor, care va emite decizia medicală în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. (4) Costul reexaminării va fi suportat de către persoana care a depus contestaţia. Dispoziţii finale Art. 14. - Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 4 din Metodologie, comisia va întocmi toată documentaţia corespunzătoare examenului medical la angajare, prevăzută de legislaţia privind sănătatea şi securitatea în muncă. Art. 15. - (1) Costul examenelor medicale efectuate de comisii este cel stabilit prin ordinul ministrului justiţiei nr. 871/C/2006 privind stabilirea surselor de venituri proprii pentru reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei, a cuantumului tarifelor şi serviciilor prestate şi a modului de utilizare pe destinaţii a cheltuielilor şi va fi suportat de către candidaţi. 165 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(2) Pentru confirmarea cazurilor prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, costurile examenelor medicale vor fi suportate de către angajator. (3) O cotă parte de 50% din veniturile realizate de Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justiţiei din activitatea de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor admişi la Institutul Naţional al Magistraturii sau pentru numirea în magistratură vor fi utilizate pentru plata membrilor celor două comisii, precum şi a secretariatului, în raport cu numărul de cazuri rezolvate, după criterii stabilite de şeful comisiei de examinare medicală. O cotă parte de 50% din veniturile realizate vor fi folosite pentru plata utilităţilor şi achiziţia de materiale sanitare şi medicamente necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii comisiei de examinare medicală. ANEXA 3 Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenți şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură Nr. paragraf

DENUMIREA BOLILOR

Categoria

I. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 1.

Astmul bronşic necontrolat terapeutic

Inapt

2.

Boala pulmonară obstructivă cronică stadiul III, IV

Inapt

3.

Pneumopatia interstiţială difuză (fibroza pulmonară) cu disfuncţie ventilatorie severă, reducerea accentuată a difuziunii alveolocapilare, hipoxemie severă la eforturi mici, reducerea accentuată a capacităţii de efort

Inapt

4.

Supuraţii bronho-pulmonare cronice, cu recurenţe frecvente, disfuncţie ventilatorie severă, cord pulmonar cronic

Inapt

5.

Tuberculoza pulmonară activă

6.

Tuberculoza pulmonară, forme cronice cu complicaţii severe

Inapt

7.

Sindroamele posf-tuberculoase cu disfuncție ventilatorie severă

Inapt

8.

Cordul pulmonar cronic-indiferent de afecţiunea care a condus la această complicaţie

Inapt

9.

Insuficienţa respiratorie cronică manifestă-indiferent de afecţiunea care a condus la aceasta complicaţie

Inapt


Inapt (până la vindecare)


II. BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR 10.

HTA sistemică cu complicaţii severe

Inapt

11.

Boala coronariană ischemică (angina pectorală clasa III, IV CCS, infarctul miocardic acut sau cu sechele şi/sau complicaţii severe, inclusiv insuficienţă cardiacă ireductibilă)

Inapt

12.

Bypass aorto-coronarian sau PTCA cu dilatații şi/sau stentare cu restenozări

Inapt

13.

Afecțiuni congenitale necianogene cu complicaţii severe

Inapt

14.

Valvulopatii cu complicaţii severe

Inapt

15.

Tulburări de ritm maligne

Inapt

16.

Blocuri atrioventriculare totale fără stimulare cardiacă permanentă

Inapt

17.

Boală de nod sinusal simptomatică fără stimulare cardiacă permanentă

Inapt

18.

Purtători de stimulator cardiac cu afecţiuni de bază severe

Inapt

19.

Cardiomiopatiile complicate cu insuficientă cardiacă clasa III, IV NYHA

Inapt

20.

Sindromul Eisenmenger (HTP secundară)

Inapt

III. BOLILE SÂNGELUI ȘI ALE ORGANELOR HEMATOPOETICE 21.

Anemiile forme severe cu complicaţii

Inapt

22.

Policitemia Vera cu complicaţii severe

Inapt

23.

Trombocitemia hemoragică esenţială sau primară cu complicaţii severe

Inapt

24.

Purpura trombocitopenică idiopatică forma severă

Inapt

25.

Hernopatia - forma severă

Inapt

26.

Boala von Willebrand - forma severă

Inapt

27.

Trombofilii ereditare sau dobândite cu complicaţii severe

Inapt

IV. BOLI RENALE 28.

Glomerulonefrite subacute (rapid progresive)

Inapt

29.

Sindromul nefrotic cu complicaţii severe (cardiovasculare, infecţioase, metabolice, iatrogene)

Inapt

30.

Tuberculoza reno-urinară

31.

Insuficienţa renală cronică decompensată, indiferent de cauză

Inapt (până la vindecare) Inapt



32.

Insuficienţa renală cronică în stadiul de uremie depăşită prin terapii de substituţie a funcţiei renale (hemodializă, dializă peritoneală, transplant renal)

Inapt

V. BOLI DE NUTRIŢIE, ENDOCRINE Şl METABOLISM 33.

Diabet zaharat insulinotratat cu complicaţii oftalmologice, neurologice, cardiovasculare, renale importante

Inapt

34.

Diabet zaharat de maturitate controlat prin dietă şi antidiabetice orale cu complicații oftalmologice, neurologice, cardiovasculare şi renale importante

Inapt

35.

Sindromul tumoral-hipofizar post-terapeutic cu complicaţii şi tulburări hormonale secundare

Inapt

36.

Insuficienţa hipofizară pluritropă decompensată hormonal

Inapt

37.

Diabet insipid rezistent la tratament

Inapt

38.

Mixedem primar sau secundar decompensat hormonal cu visceralizare

Inapt

39.

Hipoparatiroidismul primar sau secundar cu crize acute frecvente, neinfluenţat de tratament

Inapt

40.

Hiperparatiroidismul primar cu leziuni scheletale şi tulburări locomotorii accentuate

Inapt

41.

Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară sau secundară necompensată prin tratament de substituţie

Inapt

42.

Sindromul Cushing cu complicaţii viscerale şi metabolice neinfluenţate de tratament

Inapt

43.

Hiperaldosteronismul primar neinfluenţat de tratament, cu complicaţii cardiovasculare importante

Inapt

44.

Feocromocitomul neinfluenţat de tratament, cu complicaţii cardio-vasculare importante

Inapt

45.

Insulinom cu hiperinsulinism şi simptome de neuroglucopenie importante

inapt

46.

Obezitatea hiperplazică, hipertrofică (IMC > 50 kg/m2) - cu tulburări ventilatorii severe, cardio-vasculare, metabolice şi locomotorii

Inapt

VI. TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT 47.

Tulburări mentale organice

Inapt

48.

Tulburări mentale şi de comportament induse de consumul de substanţe psiho-active

Inapt

49.

Schizofreniile

Inapt

50.

Tulburări delirante persistente

Inapt

51.

Tulburări schizo-afective

Inapt



52.

Tulburai de afectivitate

Inapt

53.

Tulburări anxios-fobice

Inapt

54.

Tulburare obsesional-compulsivă

Inapt

55.

Tulburări disociative

Inapt

56.

Tulburări de personalitate

Inapt

VII. BOLILE URECHII ŞI APOFIZEI MASTOIDE 57.

Hipoacuzia > 71 dB - include surdităţi protezate mai mari de 71 Db (71 - 80 Db deficienţă accentuată, peste 81 Db deficienţă gravă)

Inapt

58.

Diplegie recurenţială (paralizia corzii vocale în abducţie sau adducţie) - cu dispnee medie, accentuată sau permanentă

Inapt

59.

Stenoza laringiană (include şi stenoza subglotică iatrogenă cu dispnee medie, accentuată sau permanentă

Inapt

60.

Laringectomie totală (cu traheostomă permanentă şi lipsa erigmofonaţiei, butonului fonator sau laringofonului)

Inapt

VIII. BOLILE OCHIULUI Şl ANEXELOR SALE 61.

Acuitatea vizuală (AV) mai mică de 0,1 (1/10), cu corecţie aeriană sau lentile de contact, la ochiul cel mai bun

Inapt

62.

Modificări de câmp vizual (CV) de tipul: scotom central, hemianopsii, cvadranopsii

Inapt

63.

Degenerescente maculare cu afectarea vederii centrale

Inapt

64.

Glaucom avansat cu modificări de CV, fără fixare centrală, insulă temporală

Inapt

65.

Anizometropie mare cu tulburări ale vederii binoculare (VB)

Inapt

66.

Tulburări de motilitate oculară care determină ambiliopii profunde

Inapt

67.

Diplopia*

Inapt IX. BOLILE SISTEMULUI NERVOS

68.

Boli ale meningo-encefalului cu tulburări cognitive, mentale şi de comportament

Inapt

69.

Boli ale nervilor cranieni, măduvei spinării şi nervilor periferici, cu tulburări cognitive şi de comportament

Inapt

X. TUMORILE 70.

Tumori maligne, indiferent de localizare, depăşite din punct de vedere terapeutic

Inapt



XI. ALTE BOLI 71.

SIDA constituit (stadiile C1, C2, C3, A3, B3)

Inapt

72.

Vasculitele cu manifestări cardiace, renale, neurologice

Inapt

* Se recomandă examinarea periodică (AV și CV) în afecțiunile oftalmologice cu caracter evolutiv cum sunt: miopia forte, fortisimă, hepermetropia mare și forte, toate cu sau fără astigmatism, glaucomul, degenerescența maculară.

(…)


XII. Statutul auditorilor de justiţie

XII. Statutul auditorilor de justiţie1 Având în vedere Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 127 din 1 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia Formării Iniţiale în Institutul Naţional al Magistraturii, aprobată în şedinţa Consiliului Ştiinţific de la data de 16 decembrie 2008 (Hotărârea nr. 12/2008), Luând în considerare necesitatea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor auditorilor de justiţie, în absenţa unei reglementări exprese, în vederea corelării acestora cu drepturile şi obligaţiile judecătorilor şi procurorilor, Institutul Naţional al Magistraturii adoptă prezentul

STATUT al auditorilor de justiţie Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 - Statutul auditorilor de justiţie urmăreşte să asigure competenţa, responsabilitatea şi angajamentul profesional care, în mod legitim şi rezonabil, constituie cerinţe fundamentale ale activităţii de formare iniţială. Art. 2 - Prezentul Statut cuprinde interdicţiile si incompatibilităţile stabilite prin lege, precum şi drepturile si obligaţiile auditorilor de justiţie, în conformitate cu importanţa socială a funcţiei lor. Capitolul II Interdicţii şi incompatibilităţi Art. 3 - Auditorilor de justiţie le este interzisă desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Art. 4 - (1) Auditorii de justiţie pot desfăşura activităţi remunerate, în limitele prevăzute de lege, numai cu respectarea obligaţiilor ce decurg din calitatea pe care o au cu privire la frecvenţa la cursuri şi la participarea la activităţile de formare, precum şi la păstrarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor de care iau cunoştinţă în cadrul procesul de instruire. (2) Auditorii de justiţie pot desfăşura activitate publicistică în domeniul de specialitate, precum şi în domeniile literar, ştiinţific sau social, ori pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

1

Adoptat de Consiliul Ştiinţific al INM prin Hotărârea nr. 18 din 17 noiembrie 2011.



Capitolul III Drepturi şi obligaţii Art. 5 - Auditorii de justiţie au dreptul de a beneficia de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror. Art. 6 - Auditorii de justiţie au dreptul de a utiliza mijloacele de documentare puse la dispoziţie de Institut. Art. 7 - Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având natura şi regimul juridic al unui drept salarial, prevăzută de art. 17 din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numai pe durata în care îşi păstrează şi calitatea de cursant al Institutului. Art. 8 - Auditorilor de justiţie li se pot acorda zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite. Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite potrivit dreptului comun în materie. Art. 9 - (1) Auditorii de justiţie au dreptul, potrivit reglementării privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv: a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate; d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal. (2) Auditorii de justiţie, potrivit reglementării privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pot beneficia opţional de următoarele drepturi: a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, precum şi de o indemnizaţie lunară; b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară. Art. 10 - Auditorii de justiţie pot fi membri ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Art. 11 - (1) Relaţiile dintre auditorii de justiţie, precum şi relaţiile acestora cu personalul de instruire, respectiv personalul Institutului Naţional al Magistraturii trebuie să fie bazate pe respect şi bună credinţă. (2) Auditorilor de justiţie le este interzisă orice manifestare contrară funcţiei ori de natură să afecteze prestigiul acesteia. Art. 12 - Reprezentanţii de grupă, de an şi în Consiliul Ştiinţific ai auditorilor de justiţie se aleg prin vot secret în cadrul fiecărui nivel de reprezentare. 172 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

XII. Statutul auditorilor de justiţie

Art. 13 - Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevăzute de lege, regulamente şi acte ale organelor de conducere ale Institutului Naţional al Magistraturii Art. 14 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a respecta orarul fixat de conducerea Institutului. Art. 15 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a avea o atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socio-economic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii. Art. 16 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate. Art. 17 - În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, auditorii de justiţie au obligaţia de a păstra materialele respective în incinta Institutului, instanţei, parchetului sau altei instituţii şi de a nu permite consultarea lor decât în cazul prevăzut de lege sau regulament. Art. 18 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a folosi resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale. Art. 19 - Auditorii de justiţie au îndatorirea de a informa Institutul Naţional al Magistraturii cu privire la modificările relevante apărute în activitatea profesională şi cu privire la orice alte împrejurări de natură a împiedica sau îngreuna participarea, chiar şi temporară, la activităţile de formare. Art. 20 - Auditorii de justiţie au obligaţia de a îndeplini cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale şi pe cele cu caracter administrativ, stabilite prin lege, regulamente şi acte ale organelor de conducere ale Institutului Naţional al Magistraturii.



XIII. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie1 Capitolul I Dispoziţii generale Art. 1 - (1) Ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentului regulament. (2) La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2 - Pot fi numiţi în funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza concursului prevăzut la art. 1, avocaţii, notarii, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grefierii cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani. Capitolul II Organizarea şi desfăşurarea concursului Art. 3 - (1) Data, locul şi modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cuantumul taxei şi lista posturilor vacante scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă publică printr-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 45 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. (2) Cererile de înscriere tipizate, cuprinzând şi opţiunea candidatului pentru una dintre secţiile sau unul dintre compartimentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se elaborează de către Consiliul Superior al Magistraturii. Tematica şi bibliografia pentru concurs se elaborează de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 293 din 19 aprilie 2007, publicată în M. Of. nr. 288 din 2 mai 2007. Ultima modificare a fost adusă prin Hotărârea CSM nr. 1.789 din 15.10.2009.

1


XIII. Regulament privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

(3) La înscriere, candidaţii primesc cererea tipizată, tematica şi bibliografia. (4) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii. (5) La cererea de înscriere se anexează, în original, următoarele acte: certificatul de cazier judiciar, declaraţie pe propria răspundere că nu au existat întreruperi de activitate şi curriculum vitae. De asemenea, la cererea de înscriere se anexează, în copie, următoarele acte: certificatul de naştere, actul de identitate, diploma de licenţă, carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate. (6) Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 din prezentul regulament se efectuează de către comisia de concurs. Art. 4 - (1) Cu 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi la sediile acestora se vor afişa listele cu candidaţii ale căror dosare au fost admise. (2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la afişare, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 5 zile. Soluţia adoptată se comunică în cadrul aceluiaşi termen. (3) Soluţia Secţiei pentru judecători poate fi atacată la Plen în termen de 48 de ore de la comunicare. Plenul se pronunţă prin hotărâre în termen de 5 zile de la primirea contestaţiei. Hotărârea Plenului se afişează, în acelaşi termen, în locurile prevăzute la alin. (1). (4) Taxa de înscriere se restituie candidaţilor ale căror dosare au fost respinse în urma verificării îndeplinirii condiţiilor, precum şi candidaţilor retraşi anterior afişării listelor cu rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare. Art. 5 - (1) Comisia de concurs este formată din comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare a lucrărilor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Comisia de organizare a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este alcătuită din: - preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorul Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz; - vicepreşedinte: primul-magistrat asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un magistrat-asistent şef sau un magistrat-asistent (propunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ţinând cont de numărul redus de magistraţi-asistenţi şefi), după caz. - membri: reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare a lucrărilor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, şi au fiecare câte un preşedinte. (4) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini, până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii în acest sens. 175 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(5) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (4) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. Art. 6 - Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii: 1. verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs, centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor admişi la concurs, precum şi lista finală a candidaţilor; 2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite; 3. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs; 4. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei concursului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs - responsabili de sală şi supraveghetori -, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare; 5. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, dispune afişarea listelor respective pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele; 6. coordonează multiplicarea subiectelor pentru proba scrisă, imediat după extragerea variantei de concurs, în funcţie de numărul candidaţilor, şi sigilează apoi plicurile conţinând numărul de subiecte pentru fiecare sală; 7. distribuie candidaţilor subiectele pentru probele scrise; 8. predă comisiei de corectare lucrările scrise, precum şi baremele de evaluare şi de notare; 9. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; 10. repartizează lucrările spre corectare; 11. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale; 12. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii; 13. informează de îndată pe preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect; 14. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a rezultatelor concursului; 15. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului; 16. exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului. Art. 7 - Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii: 1. elaborarea subiectelor de concurs, cu respectarea următoarelor reguli: a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia elaborate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;



b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire - flexibilitate, dimensiunea critică etc.; c) să fie astfel formulate încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor; d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit; e) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare; f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs; g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare; h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent; i) să se pună accentul în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat; 2. elaborarea, pentru proba scrisă, teoretică şi practică, a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, din care se alege prin tragere la sorţi numărul subiectului probei scrise. Art. 8 - Comisia de corectare evaluează şi corectează lucrările candidaţilor, potrivit baremelor de evaluare şi notare. Art. 9 - Comisia de contestaţii reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note, conform baremelor de evaluare şi notare. Art. 10 - (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unei probe scrise practice. (2) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice se susţine, în funcţie de specializare, la următoarele materii: a) drept civil, drept procesual civil şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secţia civilă şi de proprietate intelectuală; b) drept penal, drept procesual penal şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secţia penală; c) drept comercial, drept procesual civil şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secţia comercială; d) drept administrativ, drept procesual civil şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secţia de contencios administrativ şi fiscal. (3) Proba scrisă practică constă în motivarea unei hotărâri judecătoreşti. (4) Pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică şi Biroul relaţii internaţionale, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice se susţine la una dintre materiile prevăzute la alin. (2) lit. a), b), c) sau d), la alegerea candidaţilor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător, în funcţie de specificul compartimentului pentru care se susţine proba practică. 177 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 11 - (1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală, a actului de identitate şi a legitimaţiei de concurs primite la intrarea în sală. Candidaţii vor păstra la vedere actul de identitate şi legitimaţia de concurs pe întreaga durată a desfăşurării probelor. (2) Deţinerea oricăror aparate de comunicare, precum şi a oricăror surse de informare este interzisă în sala de concurs. Încălcarea acestei dispoziţii atrage eliminarea din concurs. (3) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine concursul. (4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii primesc coli de hârtie-tip, având ştampila de concurs, şi folosesc numai stilou cu cerneală sau pix cu pastă de culoare albastră. (5) Înainte de comunicarea subiectelor candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi sigilat. (6) Ora stabilită de comisia de concurs pentru începerea probelor scrise va fi aceeaşi pentru toate sălile unde se desfăşoară concursul. Plicurile cu subiectele de concurs vor fi desigilate de delegatul care supraveghează sala de concurs, după verificarea integrităţii acestora de către un candidat. Delegatul comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a probelor concursului. (7) Pe durata desfăşurării probelor scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de concurs şi delegaţii care supraveghează desfăşurarea concursului. Art. 12 - (1) Timpul destinat pentru elaborarea lucrărilor scrise este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor. La expirarea timpului stabilit pentru probele scrise, candidatul predă lucrarea, sub semnătură, iar delegatul care a supravegheat desfăşurarea concursului menţionează în borderou numărul de pagini al lucrării şi aplică ştampila de concurs. (2) Delegatul care a supravegheat desfăşurarea concursului predă lucrările comisiei de concurs, care le numerotează şi le înscrie în borderoul centralizator. (3) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un borderou şi un proces-verbal. (4) Pe durata desfăşurării probelor scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. Părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai în cazuri excepţionale, cu însoţitor. (5) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează în procesul-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă”. Procesul-verbal se comunică preşedintelui comisiei de concurs şi candidatului. Art. 13 - (1) Corectarea lucrărilor se face conform baremului stabilit de comisia de elaborare a subiectelor, pentru fiecare subiect de concurs, barem care se afişează, împreună cu subiectele, la sfârşitul fiecărei probe scrise. (2) Lucrările scrise se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă în situaţia în care punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă. Nota finală a candidatului o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre probele scrise. (3) Pe timpul corectării colţul sigilat al lucrării nu se deschide. Notele acordate se înscriu în borderou, sub semnătura celor care le-au acordat, şi pe lucrare, sub semnătura preşedintelui comisiei de corectare, după care se introduc în baza de date a comisiei de corectare. După efectuarea acestor operaţiuni se desface colţul sigilat al lucrării şi se corelează numărul lucrării cu numele şi prenumele candidatului. 178 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(4) Pentru ocuparea unui post vacant de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 (şapte), dar nu mai puţin de nota 5 (cinci) la fiecare dintre probe. Art. 14 - (1) Rezultatele concursului se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţă publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la afişare. Contestaţiile se depun la sediul Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă. (3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se vor renumerota şi resigila, fiind înscrise într-un borderou separat. Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei nu poate fi mai mică decât nota contestată. (4) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2). Art. 15 - (1) Candidaţii admişi la proba scrisă vor fi verificaţi sub aspectul bunei reputaţii de către inspectori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică. (2) Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi. (3) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către candidaţii declaraţi admişi la concurs. Art. 16 - (1) Tabelul cu rezultatele finale se supune spre validare Consiliului Superior al Magistraturii în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor. (2) După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii numeşte în funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie candidaţii reuşiţi la concurs. (3) Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4), dar care nu au fost admişi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi admişi în posturile de magistrat-asistent care se vacantează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data validării rezultatelor concursului. Art. 17 - Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 din Codul de procedură civilă.



XIV. Ordin privind procedura de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei1 Art. 1 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora, magistraţii-asistenţi, consilierii preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ai ministrului justiţiei, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care au dreptul la compensarea diferenţei dintre chiria datorată pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza contractului de închiriere încheiat în condiţiile legii, beneficiază de decontare în limita unui plafon lunar, stabilit la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, pentru localităţile în care funcţionează instanţe judecătoreşti şi parchete, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. (2) Plafonul maxim se stabileşte în euro, iar decontarea diferenţei contravalorii chiriei lunare se va efectua în lei, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data stipulată în contractul de închiriere pentru plata chiriei, iar în lipsa acestei menţiuni, în data de 15 a lunii respective. Art. 2 - În înţelesul prevederilor art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, şi ale art. 671 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului 1 Ordin comun emis de Ministerul Justiţiei nr. 545/C din 15 februarie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii nr. 1/4.794/1.154 din 20 februarie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 259 din 29 februarie 2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 300/C din 15 februarie 2012, Direcţia Naţională Anticorupţie nr. 379/C din 9 martie 2012, publicat în M. Of. nr. 207 din 28 martie 2012.


XIV. Ordin privind procedura de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie, precum şi pentru stabilirea plafonului maxim în limita căruia se poate deconta chiria pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei

Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenii utilizaţi în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare, au următorul înţeles: a) contract de închiriere încheiat în condiţiile legii - contractul de închiriere încheiat cu proprietarul locuinţei, persoană fizică sau juridică, fiind exceptate contractele de subînchiriere; b) locuinţă - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii, fiind exceptate camerele izolate ale unei locuinţe, locurile de parcare, terasele, grădinile; c) situaţie excepţională determinată de inexistenţa unui fond locativ adecvat împrejurare obiectivă existentă într-o localitate, caracterizată de imposibilitatea identificării de locuinţe oferite spre închiriere, dovedită în principal prin răspunsurile unor agenţii imobiliare, extrase din rubricile de mică publicitate ale publicaţiilor locale/regionale/naţionale. Art. 3 - (1) Documentele necesare pentru decontarea chiriei sunt: a) copie de pe contractul de închiriere, înregistrat potrivit legii la organul fiscal teritorial competent, doar în cazul în care proprietarul locuinţei este persoană fizică; b) schiţa imobilului închiriat, cu indicarea suprafeţelor fiecărei încăperi; c) declaraţie pe propria răspundere că titularul, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinerea acestora nu deţin o locuinţă în proprietate în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea ori nu li s-a atribuit o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale în această localitate după data numirii în funcţie în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea; d) declaraţie pe propria răspundere că titularul nu este rudă de gradul I sau II cu proprietarul locuinţei închiriate; e) declaraţie pe propria răspundere că titularul, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor nu au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie în localitatea unde se află locuinţa pentru care solicită decontarea chiriei; f) declaraţie pe propria răspundere că soţul/soţia nu beneficiază de compensarea/ decontarea chiriei în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea. (2) Personalul prevăzut la art. 1 alin. (1) depune anual documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) la departamentul economic al ordonatorului principal, secundar sau terţiar de credite, după caz, până la data de 25 ianuarie, iar documentele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) se depun o singură dată, după încheierea contractului de închiriere. (3) Personalul prevăzut la art. 1 alin. (1) depune lunar cererea de decont împreună cu dovada de plată a chiriei la departamentul economic al ordonatorului principal, secundar sau terţiar de credite, după caz, cel târziu pe data de 25 a fiecărei luni; cererea de decont va cuprinde numele şi prenumele, luna pentru care solicită chiria şi valoarea chiriei. 181 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(4) Pentru contractele de închiriere încheiate cu persoanele juridice nu sunt aplicabile dispoziţiile privitoare la înregistrarea contractului de închiriere la organul fiscal competent. (5) Dovada plăţii chiriei se poate face cu foaia de vărsământ cu extrasul de cont eliberat şi ştampilat de către banca unde proprietarul are deschis contul bancar sau cu chitanţa eliberată de proprietar, în cazul plăţii chiriei în numerar, semnată atât de proprietar, cât şi de chiriaş. În cazul în care proprietarul este persoană juridică, dovada plăţii în numerar se va face cu chitanţa şi factura eliberate de acesta. (6) Orice modificare a situaţiei de fapt care apare pe durata contractului de închiriere va fi comunicată de beneficiar departamentului economic al ordonatorului principal, secundar sau terţiar de credite, după caz, în termen de 15 zile de la data intervenirii ei. Art. 4 - (1) În situaţia în care atât soţul, cât şi soţia ocupă una dintre funcţiile prevăzute la art. 1 şi îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi localitate, se acordă o singură compensaţie lunară pentru chirie pentru unul dintre cei 2 soţi. (2) În situaţia în care unul dintre soţi ocupă una dintre funcţiile prevăzute la art. 1, iar soţul/soţia ocupă o funcţie în sistemul public sau privat în virtutea căreia beneficiază de compensarea/decontarea chiriei, iar soţii îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi localitate, se acordă o singură compensaţie pentru chirie soţului care beneficiază de condiţii legale/ contractuale mai favorabile. Art. 5 - (1) Responsabilul din cadrul departamentului economic care gestionează decontarea compensării chiriei întocmeşte centralizatorul persoanelor care beneficiază de compensarea contravalorii chiriei, în vederea plăţii prin virament a acestor drepturi, în a doua decadă a fiecărei luni, în funcţie de fondurile bugetare alocate. (2) Responsabilul întocmeşte dosarul de chirie pentru fiecare beneficiar de drept şi actualizează fişa de calcul al chiriei pentru locuinţa de serviciu, pe categorii de suprafeţe închiriate. Art. 6 - (1) Modul de calcul al contravalorii chiriei se va aplica în mod unitar de ordonatorul principal şi ordonatorii secundari şi terţiari de credite, după următorul algoritm: valoarea chiriei decontate este egală cu valoarea chiriei conform contractului de închiriere minus valoarea chiriei pentru locuinţa respectivă calculată conform Hotărârii Guvernului nr. 310/2007 pentru actualizarea tarifului lunar al chiriei (lei/m2) practicat pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia, precum şi pentru locuinţele de serviciu, locuinţele de intervenţie şi căminele pentru salariaţi ale societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale şi regiilor autonome. (2) În situaţia în care chiria este stabilită în contractul de închiriere în valută, calculul va avea în vedere cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României, potrivit art. 1 alin. (2). (3) În situaţia în care chiria este stabilită în contractul de închiriere la un nivel superior plafonului prevăzut de prezentul ordin, chiria decontată va fi egală cu diferenţa dintre valoarea plafonului maxim şi valoarea chiriei pentru locuinţa respectivă calculată conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 310/2007. Art. 7 - Sumele plătite cu titlu de compensare a chiriei în temeiul prezentului ordin nu constituie drepturi salariale şi nu sunt supuse impozitului pe venit. 182 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Art. 8 - Plafoanele stabilite conform anexei pot fi actualizate în raport cu evoluţia preţului chiriei practicat la nivelul pieţei, cu condiţia încadrării în limita bugetului alocat anual în acest scop în legea bugetului de stat. Art. 9 - Dreptul la compensarea lunară a chiriei încetează în următoarele situaţii: a) la data dobândirii de către personalul prevăzut la art. 1 sau de către soţul/soţia acestuia a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea; b) la data încheierii căsătoriei, dacă soţul/soţia are locuinţă în proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea personalul prevăzut la art. 1; c) la data încheierii contractului de închiriere pentru locuinţa de serviciu de către personalul prevăzut la art. 1; d) la data când se refuză nejustificat, în scris, atribuirea unei locuinţe de serviciu corespunzătoare; e) în ziua următoare celei în care încetează contractul de închiriere a locuinţei; f) în cazul în care soţul beneficiarului primeşte compensare/decont pentru o locuinţă în localitatea în care soţii îşi desfăşoară activitatea; g) în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea compensării chiriei; h) în cazul în care se constată că declaraţiile cuprinse în dosar nu corespund realităţii; i) în cazul încetării raporturilor de serviciu. Art. 10 - Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Art. 11 - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Anexă PLAFOANE pentru decontarea chiriilor, pe localităţi

Nr. Judeţul crt. 1. Municipiul Bucureşti 2. Alba

Localitatea

Alba Iulia Câmpeni Aiud Blaj Sebeş

Plafonul maxim (în euro) 600 190 120 150 120 120



3.

Arad

4.

Argeş

5.

Bacău

6.

Bihor

7.

Bistriţa-Năsăud

8.

Botoşani

9.

Braşov

10.

Brăila

11.

Buzău

Arad Ineu Lipova Gurahonţ Chişineu-Criş Piteşti Câmpulung Curtea de Argeş Costeşti Topoloveni Bacău Oneşti Moineşti Podu Turcului Buhuşi Oradea Beiuş Marghita Aleşd Salonta Bistriţa Năsăud Beclean Botoşani Dorohoi Săveni Darabani Braşov Făgăraş Rupea Zărneşti Brăila Făurei Însurăţei Buzău Râmnicu Sărat Pătârlagele Pogoanele


190 120 120 100 120 340 225 190 150 225 300 105 135 105 105 340 250 270 250 250 300 100 100 270 120 100 100 375 120 120 210 300 100 100 190 150 100 100


12.

Caraş-Severin

13.

Călăraşi

14.

Cluj

15.

Constanţa

16.

Covasna

17.

Dâmboviţa

18.

Dolj

19.

Galaţi

Reşiţa Caransebeş Oraviţa Moldova Nouă Bozovici Bocşa Călăraşi Olteniţa Lehliu-Gară Cluj-Napoca Turda Dej Huedin Gherla Constanţa Medgidia Hârşova Mangalia Cernavodă Băneasa Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului Târgovişte Găeşti Pucioasa Răcari Moreni Craiova Băileşti Filiaşi Segarcea Calafat Bechet Galaţi Tecuci Târgu Bujor Lieşti

250 250 100 120 100 120 270 150 120 450 150 120 120 120 340 120 120 300 120 120 150 150 120 225 100 120 100 120 300 120 120 120 120 120 250 165 100 100 185



20.

Giurgiu

21.

Gorj

22.

Harghita

23.

Hunedoara

24.

Ialomiţa

25.

Iaşi

26.

Ilfov

27.

Maramureş

28.

Mehedinţi

Giurgiu Bolintin-Vale Comana Târgu Jiu Târgu Cărbuneşti Novaci Motru Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc Topliţa Gheorgheni Deva Hunedoara Petroşani Orăştie Brad Haţeg Slobozia Urziceni Feteşti Iaşi Paşcani Hârlău Răducăneni Buftea Cornetu Baia Mare Sighetu Marmaţiei Vişeu de Sus Târgu Lăpuş Dragomireşti Şomcuta Mare Drobeta-Turnu Severin Strehaia Orşova Vânju Mare Baia de Aramă


205 150 150 150 100 110 120 270 190 150 140 225 190 120 100 105 105 160 160 120 450 120 120 225 400 400 225 130 100 100 100 100 190 120 150 120 120


29.

Mureş

30.

Neamţ

31.

Olt

32.

Prahova

33.

Satu Mare

34.

Sălaj

35.

Sibiu

36.

Suceava

Târgu Mureş Sighişoara Reghin Târnăveni Luduş Sângeorgiu de Pădure Piatra-Neamţ Roman Târgu-Neamţ Bicaz Slatina Caracal Corabia Balş Scorniceşti Ploieşti Câmpina Vălenii de Munte Mizil Sinaia Urlaţi Satu Mare Carei Negreşti-Oaş Zalău Şimleu Silvaniei Jibou Sibiu Mediaş Agnita Avrig Sălişte Suceava Câmpulung Moldovenesc Rădăuţi Fălticeni Vatra Dornei Gura Humorului

350 270 150 150 150 120 375 120 150 150 190 120 100 100 100 300 175 175 120 180 100 300 180 200 150 150 100 340 100 100 200 100 225 120 120 100 225 135



37.

Teleorman

38.

Timiş

39.

Tulcea

40.

Vaslui

41.

Vâlcea

42.

Vrancea

Alexandria Roşiori de Vede Turnu Măgurele Videle Zimnicea Timişoara Lugoj Deta Sânnicolau Mare Făget Jimbolia Tulcea Babadag Măcin Vaslui Bârlad Huşi Murgeni Râmnicu Vâlcea Drăgăşani Horezu Brezoi Bălceşti Focşani Panciu Adjud


200 150 120 120 120 375 190 150 150 135 120 190 120 120 225 190 100 100 300 120 150 100 100 205 100 100

Partea a III-a TEMATICĂ, CALENDAR, teste

1. Tematica şi bibliografia concursului de admitere la INM, respectiv în magistratură august-octombrie 2013 / 191 2. Calendar al desfășurării concursului de admitere la INM și în magistratură, august-octombrie 2013 / 199 3. Grile și răspunsuri la proba de verificare a cunoștințelor juridice în 2012 / 200 4. Grile și răspunsuri la proba de verificare a raționamentului logic în 2012 / 217



1. Tematica şi bibliografia concursului de admitere la INM, respectiv în magistratură august-octombrie 2013

1. Tematica şi bibliografia concursului de admitere la INM, respectiv în magistratură august-octombrie 2013 – testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice DREPT CIVIL TEMATICĂ Notă: Materiile vor fi abordate conform Codului civil din 2009

I. Partea generală 1. Aplicarea în timp a Codului civil din 2009 2. Actul juridic civil: – noţiune şi clasificare; – condiţiile de fond ale actului juridic civil (capacitatea de a încheia actul, consimţământul, obiectul şi cauza); – condiţiile de formă ale actului juridic civil; – modalităţile actului juridic civil; – efectele actului juridic civil: forţa obligatorie şi irevocabilitatea; relativitatea şi opozabilitatea; – efectele specifice contractelor sinalagmatice (excepţia de neexecutare, rezoluţiunea, rezilierea, riscul contractului sinalagmatic); – nulitatea actului juridic civil (noţiune, clasificare, delimitare, cauze de nulitate, regim juridic, efecte). 3. Prescripţia extinctivă şi decăderea – dispoziţii generale: noţiune, efecte, delimitare; – domeniul prescripţiei extinctive; – termenele de prescripţie extinctivă; – cursul prescripţiei extinctive (început, suspendare, întrerupere, repunerea în termen); – împlinirea prescripţiei extinctive; – decăderea (noţiune, clasificarea termenelor de decădere, domeniul de aplicare, regimul juridic, efecte).

II. Drepturile reale principale 1. Dreptul de proprietate publică: noţiune, titulari, obiect, caractere juridice specifice, exproprierea, exercitarea dreptului de proprietate publică, încetarea dreptului de proprietate publică; 191 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


2. Dreptul de proprietate privată: noţiune, conţinut juridic, caractere juridice; limitele exercitării dreptului de proprietate, regimul juridic al imobilelor proprietate privată; 3. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate privată; 4. Acţiunea în revendicare; 5. Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată; 6. Posesia; 7. Accesiunea imobiliară artificială.

III. Teoria generală a obligaţiilor 1. Faptul juridic ca izvor de obligaţii: – gestiunea de afaceri; – plata nedatorată; – îmbogăţirea fără justă cauză. 2. Răspunderea civilă delictuală – cauze exoneratoare de răspundere – răspunderea pentru fapta proprie; – răspunderea pentru fapta altuia (răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicţie, răspunderea comitenţilor pentru prepuşi); – răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, de animale şi de ruina edificiului. – repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale 3. Executarea obligaţiilor – plata; – executarea silită directă şi indirectă a obligaţiilor; – mijloace de protecţie a drepturilor creditorului. 4. Transmisiunea şi transformarea obligaţiilor – cesiunea de creanţă; – subrogaţia; – preluarea datoriei; – novaţia; 5. Stingerea obligaţiilor – compensaţia; – confuziunea; – darea în plată; – remiterea de datorie; – imposibilitatea fortuită de executare.

IV . Contractele speciale 1. Contractul de vânzare; 2. Contractul de locaţiune (fără reguli particulare în materia închirierii locuinţei şi în materia arendării); 3. Contractul de mandat; 4. Contractul de întreţinere; 5. Tranzacţia.



V. Succesiunile (moştenirea) - noţiuni generale (nedemnitatea succesorală, principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii, reprezentarea succesorală); - moştenitorii legali (soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, ascendenţii ordinari, colateralii ordinari). Pct. VI-IX se cer în plus la concursul de admitere directă în magistratură:

VI. Desfacerea căsătoriei - cazurile de divorţ; - efectele divorţului cu privire la raporturile nepatrimoniale şi patrimoniale dintre foştii soţi, precum şi cele dintre aceştia şi copiii lor minori.

VII. Filiaţia – – – –

dispoziţii generale privind stabilirea filiaţiei; prezumţia de paternitate; recunoaşterea copilului; acţiuni privind filiaţia.

VIII. Obligaţia legală de întreţinere – dispoziţii generale privind obligaţia de întreţinere; – persoanele între care există obligaţia legală de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează; – condiţiile obligaţiei legale de întreţinere; – stabilirea şi executarea obligaţiei legale de întreţinere.

IX. Autoritatea părintească – – – –

dispoziţii generale privind autoritatea părintească; drepturile şi îndatoririle părinteşti; exercitarea autorităţii părinteşti; decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti.

LEGISLAŢIE RELEVANTĂ – Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003; – Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul ei juridic, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.



DREPT PROCESUAL CIVIL TEMATICĂ Notă: Pentru admiterea la INM: Materiile indicate la pct. 1, pct. 2, pct. 3 lit. a, b, pct. 6, pct. 7 vor fi abordate conform Codului de procedură civilă din 2010, iar materiile indicate la pct. 3 lit. c, d, pct. 4 şi pct. 5 vor fi abordate conform reglementării anterioare intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010. Pentru admiterea directă în magistratură toate materiile vor fi abordate însă doar conform Codului de procedură civilă din 2010. 1. Competenţa: a. competenţa materială; b. competenţa teritorială; c. incidente procedurale privitoare la competenţa instanţei (întinderea competenţei instanţei sesizate, necompetenţa şi conflictele de competenţă, litispendenţa şi conexitatea, strămutarea proceselor, delegarea instanţei). 2. Participanţii la procesul civil: a. instanţa de judecată (rolul activ al judecătorului, alcătuirea instanţei, incidente procedurale referitoare la compunerea şi constituirea instanţei); b. părţile (condiţiile pentru a fi parte în proces, coparticiparea procesuală, drepturile şi îndatoririle procesuale ale părţilor, abuzul de drept procedural, participarea terţilor la judecată, reprezentarea părţilor în procesul civil); c. participarea Ministerului Public în procesul civil. 3. Dispoziţii generale de procedură: a. principiul disponibilităţii; b. principiul contradictorialităţii; c. actele de procedură (noţiune şi clasificare, condiţii generale pentru îndeplinirea actelor de procedură, citarea şi comunicarea actelor de procedură, nulitatea actelor de procedură); d. termenele procedurale (noţiune şi clasificare, durată, decăderea şi repunerea în termen). 4. Judecata în primă instanţă: a. etapa scrisă (cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională); b. etapa dezbaterii (şedinţa de judecată, excepţiile procesuale, probele, suspendarea judecăţii, perimarea, actele procesuale de dispoziţie ale părţilor); c. deliberarea şi pronunţarea; d. hotărârea (clasificarea hotărârilor judecătoreşti, conţinutul hotărârii, redactarea, semnarea şi comunicarea hotărârii, termenul de graţie, cheltuielile de judecată, efectele hotărârilor judecătoreşti, învestirea cu formula executorie, executarea vremelnică, îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârilor).



Notă: Pentru admiterea directă în magistratură, în loc de pct. 4 lit. b și c se va citi: – cercetarea procesului (dispoziții comune, excepții procesuale, probele); – dezbaterea în fond a procesului; – suspendarea judecății, perimarea și actele procesuale de dispoziție ale părților Pentru admiterea directă în magistratură la pct. 4 lit. d, în loc de „executarea vremelnică” se va citi „executarea provizorie”. 5. Căile extraordinare de atac: a. contestaţia în anulare; b. revizuirea. 6. Executarea silită a. contestaţia la executare. 7. Procedurile speciale: a. procedura ordonanţei preşedinţiale; b. procedura divorţului; c. procedura partajului judiciar; d. procedura necontencioasă judiciară (aceasta numai pentru admiterea directă în magistratură); e. măsurile asigurătorii (aceasta numai pentru admiterea directă în magistratură).

LEGISLAŢIE RELEVANTĂ – Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003; – Legea nr. 134/2010 – Lege privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare; – Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; – în plus pentru admiterea la INM: Codul de procedură civilă din 1865, cu modificările şi completările ulterioare.

DREPT PENAL TEMATICĂ I. Partea generală 1. Aplicarea în timp a legii penale 2. Infracţiunea 2.1 Noţiunea, trăsăturile esenţiale ale infracţiunii; 2.2 Structura infracţiunii; conţinutul constitutiv al infracţiunii (inclusiv persoana juridică -subiect activ al infracţiunii); 195 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


2.3 2.4 2.5 2.6 2.7

Formele infracţiunii; Unitatea infracţiunii; Pluralitatea de infracţiuni; Pluralitatea de infractori; Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei;

3. Răspunderea penală 3.1 Principiile răspunderii penale; 3.2 Condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice; 3.3 Cauzele care înlătură răspunderea penală; 4. Sancţiunile 4.1 Pedepsele principale, complementare şi accesorii aplicabile persoanei fizice; 4.2 Pedepsele principale şi complementare aplicabile persoanei juridice; 4.3 Individualizarea pedepselor; 4.4 Circumstanţele atenuante şi agravante; 4.5 Suspendarea condiţionată a executării pedepsei; 4.6 Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; 4.7 Liberarea condiţionată; 4.8 Răspunderea penală a minorilor; regimul sancţionator; 4.9 Măsurile de siguranţă; 4.10 Cauzele care înlătură executarea pedepsei; 4.11 Reabilitarea.

II. Partea specială 1. Infracţiuni contra persoanei 1.1. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii; 1.2. Infracţiuni contra libertăţii persoane - cu excepţia art. 190 şi art. 191 C. pen.; 1.3. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală; 2. Infracţiuni contra patrimoniului: art. 208; 209; 210; 211; 213; 214; 215; 2151; 216; 217; 220; 221 din Codul penal 3. Infracţiuni contra autorităţii: art. 239, 2391 din Codul penal 4. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege 4.1. Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul: art. 246, 247, 248, 249, 250, 254, 255, 256, 257 din Codul penal; 4.2. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei: art. 259, 260, 261, 262, 264, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 2721 din Codul penal; 5. Infracţiuni de fals 5.1. Falsificarea de monede sau alte valori: art.282 din Codul penal; 5.2. Falsuri în înscrisuri: art. 288, 289, 290, 291, 292, 293 din Codul penal. 6. Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială 6.1. Infracţiuni contra familiei: art.305, 306 din Codul penal; 6.2. Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii de convieţuire socială: art. 319, 321, 329 din Codul penal. 196 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


LEGISLAŢIE RELEVANTĂ – Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003; – Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii.

DREPT PROCESUAL PENAL TEMATICĂ I. Partea generală 1. Reguli de bază şi acţiunile în procesul penal 1.1. Scopul şi regulile de bază ale procesului penal; 1.2. Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal; 1.3. Părţile în procesul penal. 2. Competenţa 2.1. Felurile competenţei; 2.2. Incompatibilitatea şi strămutarea. 3. Probele şi mijloacele de probă 3.1. Dispoziţii generale; 3.2. Mijloacele de probă. 4. Măsurile preventive şi alte măsuri procesuale 4.1. Măsurile preventive; 4.2. Alte măsuri procesuale. 5. Acte procesuale şi procedurale comune 5.1. Asistenţa juridică şi reprezentarea; 5.2. Citarea. Comunicarea actelor procedurale. Mandatul de aducere; 5.3. Termenele; 5.4. Cheltuielile judiciare; 5.5. Nulităţile; 5.6. Amenda judiciară.

II. Partea specială 1. Urmărirea penală 1.1. Dispoziţii generale; 1.2. Competenţa organelor de urmărire penală; 1.3. Supravegherea exercitată de procuror în activitatea de urmărire penală; 1.4. Efectuarea urmăririi penale; 1.5. Trimiterea în judecată; 1.6. Reluarea urmăririi penale; 1.7. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală; 1.8. Procedura plângerii prealabile.



2. Judecata 2.1. Dispoziţii generale; 2.2. Judecata în primă instanţă; 2.3. Căile extraordinare de atac: a. revizuirea; b. contestaţia în anulare. 3. Executarea hotărârilor penale 3.4. Dispoziţii generale; 3.5. Amânarea şi întreruperea executării pedepsei; 3.6. Înlăturarea sau modificarea pedepsei; 3.7. Contestaţia la executare. 4. Proceduri speciale – Procedura în cauzele cu infractori minori.

LEGISLAŢIE RELEVANTĂ – Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767/2003; – Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

BIBLIOGRAFIE COMUNĂ CELOR PATRU MATERII În vederea pregătirii pentru concurs, candidaţii vor putea consulta lucrări de specialitate sau orice altă documentaţie ce va fi adusă la zi în raport cu modificările legislative intervenite până la data publicării anunţului privind organizarea concursului.


2. Calendar al desfășurării concursului de admitere la INM și în magistratură, august-octombrie 2013

2. Calendar al desfășurării concursului de admitere la INM și în magistratură, august-octombrie 2013 25 iunie: publicarea datelor referitoare la concurs 25 iunie-16 iulie: depunerea cererilor de înscriere 9 august: afișarea rezultatelor verificării dosarelor candidaților 10-12 august: formularea contestațiilor de cei respinși la înscriere 13-19 august: soluționare contestații și afișarea listelor finale ale candidaților 25 august: test de verificare a cunoștințelor juridice 26 august: depunerea contestațiilor la baremul de evaluare și notare 30 august: afișarea rezultatelor la proba de verificare a cunoștințelor juridice 30 august-3 septembrie: contestații la punctajul obținut la această probă 5 septembrie: afișarea rezultatelor după soluționarea contestațiilor privind punctajul obținut la această probă 8 septembrie: proba scrisă de verificare a raționamentului logic 9 septembrie: depunerea contestațiilor la această probă 13 septembrie: afișarea rezultatelor obținute la această probă 14-17 septembrie: depunerea contestațiilor la punctajul obținut la această probă 18 septembrie: afișarea rezultatelor obținute la prima etapă a concursului 20-30 septembrie: susținerea interviului pentru admiterea la INM 2 octombrie: afișarea rezultatelor finale pentru admiterea la INM 1-9 octombrie: susținerea interviului pentru admiterea în magistratură 11 octombrie: afișarea rezultatelor finale pentru admiterea în magistratură.



3. Grile și răspunsuri la proba de verificare a cunoștințelor juridice în 2012 Timp de lucru: 4 ore

DREPT CIVIL 1. Cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel, Codul civil din 2009 se aplică şi: A. uzucapiunilor începute şi neîmplinite la data intrării sale în vigoare; B. efectelor actelor juridice încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, însă numai dacă aceste efecte se vor produce după intrarea sa în vigoare; C. efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare, derivate din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea sa în vigoare. 2. Rezoluţiunea unilaterală poate interveni: A. numai atunci când părţile au convenit astfel; B. numai când debitorul se află de drept în întârziere; C. atunci când părţile au convenit astfel sau când debitorul se află de drept în întârziere ori când debitorul nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere. 3. În cazul impreviziunii, instanţa poate dispune adaptarea sau, după caz, încetarea contractului dacă, printre altele: A. debitorul şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor; B. creditorul a încercat, într-un termen optim şi previzibil, dar nu mai târziu de începerea executării contractului, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului; C. schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului. 4. Acţiunea în anulare pentru leziune a unui act juridic încheiat de un minor: A. poate fi admisă şi atunci când prin actul juridic atacat minorul şi-a asumat o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa patrimonială; B. se va respinge dacă disproporţia de valoare dintre prestaţii nu mai există la data introducerii cererii de chemare în judecată; C. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu. 5. Nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem pentru încheierea actului juridic: A. trebuie invocată de instanţă din oficiu; B. poate fi invocată de instanţă din oficiu; C. nu poate fi invocată de instanţă din oficiu în nicio situaţie în care partea interesată a invocat un alt motiv de nulitate. 200 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747

3. Grile și răspunsuri la proba de verificare a cunoștințelor juridice în 2012

6. Cauza actului juridic civil este ilicită: A. când este prohibită de lege şi contravine ordinii publice ori bunelor moravuri; B. şi atunci când actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative; C. numai atunci când este contrară ordinii publice, iar cealaltă parte a cunoscut sau trebuia să cunoască această împrejurare. 7. Suspendarea prescripţiei extinctive: A. nu intervine dacă părţile au convenit că nu va produce efecte împrejurarea care, potrivit legii, ar constitui cauză de suspendare; B. operează numai în cazurile expres prevăzute de lege; C. intervine în cazul în care debitorul se află într-o situaţie de forţă majoră. 8. Posesia exercitată asupra unui bun imobil prin intermediul altei persoane: A. nu are ca efect dobândirea, în toate cazurile, a fructelor de către posesor; B. nu poate conduce la dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate de către posesor; C. nu poate fi apărată prin acţiunea posesorie în complângere deoarece nu este o posesie utilă. 9. În materia coproprietăţii obişnuite: A. posesia exercitată doar de unul dintre coproprietari este, ca regulă, exclusivă; B. fiecare coproprietar trebuie să contribuie, proporţional cu cota sa parte, la acoperirea cheltuielilor ocazionate de întreţinerea bunului proprietate comună; C. fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul proprietate comună fără acordul celorlalţi coproprietari. 10. Fratele mamei defunctului: A. este înlăturat de la moştenire de către bunicul defunctului; B. înlătură de la moştenire pe fratele bunicului defunctului; C. este moştenitor sezinar. 11. Dacă moştenirea legală de pe urma lui D a fost acceptată de M (mama defunctului), T (tatăl defunctului), F (fratele defunctului), Z (fiul unei surori a defunctului, aceasta din urmă renunţând la moştenire), X şi Y (fiica şi fiul unei alte surori a defunctului, aceasta din urmă fiind decedată la data deschiderii succesiunii lui D): A. F va culege o cotă de 1/4 din moştenire; B. X va culege o cotă de 1/12 din moştenire; C. Y va culege o cotă de 1/8 din moştenire. 12. Dacă Z a lăsat prin testament universalitatea bunurilor sale lui X, iar printr-un testament ulterior i-a lăsat lui Y jumătate din universalitatea bunurilor sale: A. legatul lăsat lui X este revocat de către legatul lăsat lui Y; B. legatul lăsat lui X se transformă de drept într-un legat cu titlu universal; C. X va putea valorifica chemarea la întreaga moştenire în cazul în care Y decedează înainte de deschiderea succesiunii lui Z.



13. Minorul de 14 ani: A. nu poate dispune prin testament; B. nu poate dispune prin testament decât de jumătate din bunurile de care ar fi putut dispune dacă ar fi fost major; C. poate dispune prin testament numai în favoarea părinţilor săi. 14. În materie de locaţiune: A. nuda proprietate nu poate forma obiect al contractului de locaţiune; B. locatarul poate cere rezilierea contractului, dacă locatorul nu efectuează reparaţiile necesare în timpul locaţiunii; C. lucrul trebuie predat în starea existentă la momentul încheierii contractului. 15. În materia donaţiei: A. donaţia făcută în favoarea unui minor poate fi acceptată de bunicul său, dacă părinţii aflaţi în viaţă refuză să o accepte; B. aceasta nu poate fi revocată pentru survenienţă de copil, dacă bunul a fost donat statului; C. bunurile viitoare nu pot forma obiect al unui dar manual. 16. Tranzacţia: A. spre deosebire de contractul de întreţinere, nu poate fi afectată de condiţie; B. poate avea ca obiect înstrăinarea unui bun din domeniul privat al statului, dacă legea nu prevede altfel; C. reprezintă un contract unilateral în cazul în care doar una din părţi înstrăinează un bun prin contract în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul litigios asupra bunului. 17. În materia vânzării-cumpărării: A. cumpărătorul poate să suspende plata preţului, dacă s-a introdus o acţiune ipotecară în legătură cu bunul său, cu excepţia cazului în care s-a stipulat că preţul se va plăti şi în asemenea împrejurare; B. de imobile, dacă vânzătorul i-a cerut cumpărătorului plata preţului, nu mai poate recurge la rezoluţiunea vânzării; C. pactul de preferinţă este interzis. 18. Împrumutul de consumaţie: A. se poate stinge prin confuziune; B. pentru a fi dovedit, necesită cerinţa multiplului exemplar al înscrisului constatator al contractului; C. este un contract translativ de proprietate. 19. Acţiunea în restituirea plăţii nedatorate: A. se prescrie în termen de un an din momentul când solvensul a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurarea că plata a fost nedatorată; B. poate fi exercitată şi de către creditorii chirografari ai solvensului, pe calea acţiunii oblice; C. poate fi exercitată şi de către adevăratul creditor. 202 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


20. În materia novaţiei: A. în lipsă de stipulaţie contrară, accesoriile şi garanţiile care însoţeau vechea obligaţie trec asupra noii obligaţii; B. în lipsă de stipulaţie contrară, dacă vechea obligaţie era afectată de o condiţie, la fel va fi şi noua obligaţie; C. spre deosebire de delegaţia imperfectă, vechea obligaţie este însoţită de una nouă. 21. Remiterea de datorie făcută prin acte între vii: A. este un act juridic unilateral; B. este supusă regulilor privind reducţiunea liberalităţilor excesive; C. nu trebuie să îmbrace forma autentică. 22. În materia ipotecii convenţionale: A. contractul de ipotecă trebuie să specifice anume natura şi situaţia imobilului asupra căruia se constituie ipoteca; B. aceasta nu poate fi constituită dacă dreptul de proprietate al constituitorului este afectat de condiţie; C. încheierea valabilă a contractului de ipotecă presupune ca şi obligaţia garantată să fie constatată prin înscris autentic. 23. În materia răspunderii civile delictuale: A. pentru fapta proprie, în stabilirea întinderii despăgubirii nu se ia în considerare starea materială a victimei, indiferent dacă aceasta era minoră la data săvârşirii faptei ilicite; B. plata prestaţiilor periodice datorate celor care s-au aflat în întreţinerea victimei decedate este datorată începând cu data săvârşirii faptei ilicite; C. pentru ruina edificiului, răspunderea pentru ruină revine celui care are paza juridică a acestuia, iar nu proprietarului actual al bunului care a fost lipsit de discernământ la data dobândirii proprietăţii. 24. Uzufructul: A. dacă este constituit cu titlu oneros generează în sarcina nudului proprietar obligaţia de a-l garanta pe uzufructuar împotriva evicţiunii; B. poate fi donat de uzufructuar către un terţ, cu acordul nudului proprietar; C. nu poate fi constituit sub condiţie. 25. În materia accesiunii imobiliare artificiale: A. dacă proprietarul a făcut o construcţie pe terenul proprietatea sa, cu materialele altuia, fără acordul acestuia din urmă, proprietarul materialelor poate cere în justiţie desfiinţarea construcţiei; B. în cazul constructorului de rea-credinţă, proprietarul terenului poate solicita despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului; C. constructorul de bună-credinţă poate obţine de la proprietarul terenului, cu acordul acestuia, suma cea mai mare dintre contravaloarea materialelor şi a preţului muncii şi suma egală cu sporul de valoare dobândit de teren.



DREPT PROCESUAL CIVIL 26. Dacă în momentul deliberării în complet de divergenţă, unul dintre judecătorii iniţiali revine asupra părerii sale, care a pricinuit divergenţa: A. procesul se va repune pe rol, pentru ca părţile să pună concluzii în faţa completului iniţial; B. hotărârea va fi dată în compunerea prevăzută pentru divergenţă; C. procesul nu va mai fi repus pe rol şi, întrucât părţile au pus concluzii în faţa completului iniţial, hotărârea va fi dată după retragerea judecătorului numit pentru soluţionarea divergenţei. 27. Instanţa trebuie să suspende judecata dacă: A. s-a admis o cerere de strămutare; B. a avut loc o declinare reciprocă a competenţei de soluţionare a procesului respectiv; C. pârâtul a decedat pe parcursul procesului, iar reclamantul a cerut amânarea judecăţii pentru indicarea moştenitorilor acestuia. 28. Este interlocutorie încheierea prin care: A. s-a încuviinţat, în complet de divergenţă, administrarea probei cu expertiză; B. în cazul chemării în judecată a altei persoane, s-a dispus scoaterea din judecată a pârâtului care, după ce a recunoscut datoria bănească, a depus suma datorată; C. s-a dispus, cu acordul reclamantului, scoaterea din judecată a pârâtului, atunci când cel arătat ca titular al dreptului a recunoscut această susţinere a pârâtului. 29. Instanţa nu poate cere trimiterea: A. înscrisului constatator al contractului încheiat între părţi, aflat în posesia unui terţ; B. originalului înscrisului care se află depus la notarul public; C. cărţilor funciare. 30. Nu este incompatibil judecătorul care: A. şi-a spus părerea cu privire la pricina în care urmează să dea hotărârea; B. este curator al uneia dintre părţi; C. a întocmit un raport de expertiză în aceeaşi pricină. 31. Repunerea în termen: A. poate fi acordată dacă reclamantul nu a modificat cererea de chemare în judecată în termenul fixat de instanţă; B. poate fi dispusă şi din oficiu, dacă reclamantul nu este asistat de un avocat; C. trebuie să fie motivată de partea interesată în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. 32. Poate fi ascultat ca martor: A. fratele uneia dintre părţi, dacă cealaltă parte este de acord; B. mama uneia dintre părţi, cu excepţia pricinilor privitoare la starea civilă; C. interzisul, dacă părţile sunt de acord să fie audiat într-un moment de luciditate.



33. Excepţia necompetenţei teritoriale, atunci când cererea privitoare la executarea unui contract este introdusă la Judecătoria Constanţa, iar locul executării contractului şi domiciliul pârâtului sunt în Arad, este o excepţie: A. de procedură, dilatorie, relativă; B. de procedură, peremptorie, relativă; C. de procedură, dilatorie, absolută. 34. Terţul chemat în garanţie de către pârât: A. poate să invoce necompetenţa de ordine privată, suplinind omisiunea pârâtului de a proceda astfel; B. va depune întâmpinare la cererea de chemare în garanţie, în termenul fixat de instanţă în acest scop, dacă întâmpinarea este obligatorie; C. are o poziţie procesuală subordonată faţă de pârât. 35. La prima zi de înfăţişare: A. reclamantului i se va putea acorda un termen pentru întregirea sau modificarea cererii de chemare în judecată numai cu acordul pârâtului; B. dacă întâmpinarea nu este obligatorie, pârâtul îl va putea indica pe adevăratul titular al dreptului real pretins de către reclamant; C. dacă ambele părţi, care au termen în cunoştinţă, lipsesc, se vor cita părţile pentru un nou termen, dacă numai pârâtul a cerut judecarea cauzei în lipsă. 36. Cheltuielile de judecată: A. asupra cărora instanţa a omis să se pronunţe pot fi cerute prin exercitarea apelului sau recursului, după caz; B. având ca obiect onorariul de expert, vor fi acordate din oficiu, dacă instanţa a ordonat proba, deşi părţile s-au opus la efectuarea acesteia; C. având ca obiect despăgubirea martorilor, nu pot fi micşorate. 37. În cazul ordonanţei preşedinţiale pronunţarea se poate amâna: A. cu cel mult 24 de ore; B. cu cel mult 48 de ore; C. cu cel mult 7 zile. 38. Sunt în toate cazurile peremptorii: A. excepţia necompetenţei, excepţia incompatibilităţii, excepţia conexităţii; B. excepţia perimării, excepţia lipsei de interes, excepţia prematurităţii; C. excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia litispendenţei, excepţia recuzării. 39. Contestaţia în anulare poate fi exercitată: A. oricând înainte de începutul executării silite, în cazul hotărârilor judecătoreşti susceptibile de executare silită; B. în cursul executării silite, în cazul hotărârilor judecătoreşti susceptibile de executare silită, până la împlinirea termenului de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; C. în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, în cazul hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe calea executării silite. 205 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


40. Asociaţiile sau societăţile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată, dacă au organe proprii de conducere: A. ca pârâte; B. atât ca reclamante, cât şi ca pârâte; C. ca interveniente în interes propriu, în cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârât. 41. Suspendarea provizorie a executării silite în cadrul contestaţiei la executare poate fi dispusă: A. prin încheiere, nesupusă niciunei căi de atac, de către preşedintele instanţei; B. prin încheiere, supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare, de către instanţa competentă; C. pe cale de ordonanţă preşedinţială, de către preşedintele instanţei. 42. După ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare: A. anularea ordonanţei preşedinţiale, care constituie titlu executoriu, dacă a fost dată fără citarea părţilor; B. anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale; C. obligarea organului de executare să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege, în cazul în care acesta refuză. 43. Încheierile prin care se soluţionează cererile în procedura necontencioasă: A. sunt executorii; B. au putere de lucru judecat; C. sunt date în căderea preşedintelui instanţei, în toate cazurile. 44. În materia sechestrului judiciar, administratorul-sechestru: A. este desemnat de către instanţă, în toate cazurile; B. poate fi chiar deţinătorul bunului; C. nu poate sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru dacă nu are autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit. 45. Spre deosebire de sechestrul asigurător, în cazul sechestrului judiciar: A. nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă nu atrage desfiinţarea de drept a sechestrului; B. măsura poate fi dispusă numai dacă există un proces pe rol asupra proprietăţii sau a altui drept real principal, asupra posesiei, folosinţei sau administrării unui bun; C. cererea de luare a măsurii se soluţionează cu citarea părţilor. 46. Ordonanţa preşedinţială: A. poate fi dată pentru măsuri vremelnice vizând conservarea unui drept care se consolidează prin trecerea timpului; B. presupune, între altele, ca şi condiţie de admisibilitate, urgenţa, care trebuie să existe numai la data sesizării instanţei; C. poate fi dată fără citarea părţilor chiar şi atunci când există judecată asupra fondului. 206 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


47. În cazul în care părţile au încercat soluţionarea divorţului prin mediere, anterior introducerii acţiunii: A. judecătorul este obligat ca la prima zi de înfăţişare să le recomande medierea; B. judecătorul va stărui pentru soluţionarea divorţului prin înţelegerea părţilor; C. părţile au obligaţia ca până la termenul fixat de instanţă să depună procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare. 48. În cazul vânzării bunurilor supuse partajului prin intermediul executorului judecătoresc: A. publicaţia de vânzare se întocmeşte şi se afişează cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de licitaţie, în cazul bunurilor mobile; B. publicaţia de vânzare se întocmeşte şi se afişează cu cel puţin 30 zile înainte de termenul de licitaţie, în cazul bunurilor imobile; C. termenul de licitaţie nu va putea depăşi 5 zile pentru bunurile mobile şi 30 zile pentru bunurile imobile socotite de la data primirii încheierii instanţei prin care s-a dispus vânzarea bunului de către executorul judecătoresc. 49. În cazul în care împărţeala nu se poate realiza în niciuna din modalităţile prevăzute de lege, instanţa: A. va hotărî închiderea dosarului; B. va respinge cererea de partaj ca neîntemeiată; C. va suspenda judecarea cererii de partaj până la intervenirea înţelegerii părţilor. 50. Constituie o condiţie de admisibilitate a unei cereri de revizuire în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale: A. respingerea pe fond a cererii prin hotărârea a cărei revizuire se cere; B. continuarea producerii consecinţelor grave ale acestei încălcări, imposibil de remediat pe altă cale; C. plata unei cauţiuni în cuantumul prevăzut de lege. DREPT PENAL 51. După condamnarea definitivă a unui major la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru furt, acesta comite, înainte de începerea executării, o infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Dacă pentru noua infracţiune instanţa stabileşte o pedeapsă de 5.000 lei amendă: A. este legală reţinerea stării de recidivă şi aplicarea unei pedepse rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare; B. este legală reţinerea stării de recidivă şi aplicarea unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare şi 2.500 lei amendă; C. se poate aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe lângă pedeapsa rezultantă, chiar dacă nu fusese stabilită pentru infracţiunea de furt.



52. În cazul în care, după ce a plătit jumătate din amenda la care a fost condamnată, o persoană juridică se sustrage cu rea-credinţă de la plata celeilalte părţi din amendă: A. se poate înlocui amenda neplătită cu pedeapsa închisorii, care va fi executată de reprezentantul legal al persoanei juridice; B. se poate înlocui amenda cu pedeapsa complementară a dizolvării; C. va începe să curgă un nou termen de prescripţie a executării pedepsei, de la data ultimei plăţi efectuate. 53. Confiscarea extinsă se poate dispune: A. pentru orice infracţiune prin a cărei comitere condamnatul a produs sau dobândit anumite bunuri; B. doar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea care a atras condamnarea este de cel puţin 5 ani; C. doar dacă persoana în cauză a mai fost anterior condamnată pentru infracţiuni de aceeaşi natură. 54. În cazul concursului caracterizat cu conexitate consecvenţională: A. hotărârea de a comite a doua infracţiune ia naştere întotdeauna înainte de săvârşirea primeia; B. prima infracţiune poate fi o infracţiune de obicei; C. ambele infracţiuni din structura sa pot fi comise doar cu intenţie. 55. Pedepsele stabilite pentru două infracţiuni nu se contopesc, ci se aplică întotdeauna în cumul aritmetic, în cazul: A. anulării suspendării condiţionate; B. minorului care evadează din executarea pedepsei aplicate pentru o infracţiune de ucidere din culpă; C. comiterii unei noi infracţiuni, în termenul de prescripţie a executării pedepsei pentru o infracţiune intenţionată. 56. Subiectul pasiv al infracţiunii: A. este orice persoană care a suferit, direct sau indirect, un prejudiciu în urma comiterii infracţiunii; B. există doar în cazul infracţiunilor care au obiect material, subiectul pasiv fiind proprietarul obiectului material; C. există în cazul oricărei infracţiuni. 57. Tentativa: A. poate fi concomitent relativ improprie şi perfectă; B. la infracţiunile comise prin acţiune se pedepseşte doar dacă legea prevede expres acest lucru, iar la infracţiunile comise prin inacţiune se pedepseşte întotdeauna; C. se pedepseşte întotdeauna când este posibilă.



58. În termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an închisoare aplicate unui major pentru o infracţiune de furt, se descoperă comiterea unei infracţiuni continuate de şantaj, a cărei primă acţiune a avut loc anterior dispunerii suspendării prin hotărâre definitivă, ultima acţiune fiind ulterioară acesteia. Dacă pentru infracţiunea continuată instanţa a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare: A. se va dispune anularea suspendării condiţionate, fiind, eventual, posibilă suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante; B. va fi, după caz, obligatorie sau facultativă revocarea suspendării condiţionate; C. se va dispune în mod obligatoriu revocarea suspendării condiţionate. 59. Instanţa nu poate să facă aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen. (referitoare la faptele care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni) şi să aplice o sancţiune cu caracter administrativ în cazul: A. faptei de violare de domiciliu, întrucât în acest caz urmarea, constând într-o stare de pericol, este prezumată de lege; B. unei fapte comise în stare de beţie involuntară completă; C. minorilor care răspund penal, acestora fiindu-le aplicabilă mustrarea doar ca măsură educativă. 60. Dacă după condamnarea definitivă a unei persoane intră în vigoare o lege care dezincriminează fapta pentru s-a pronunţat condamnarea: A. termenul de reabilitare pentru condamnarea respectivă începe să curgă de la data intrării în vigoare a legii de dezincriminare; B. condamnatul redobândeşte în mod automat gradul militar pierdut ca efect al degradării militare dispuse prin hotărârea de condamnare; C. condamnarea respectivă nu mai constituie impediment la acordarea suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate pentru o altă infracţiune, comisă ulterior dezincriminării. 61. Din neatenţie, X, în timp ce se deplasa cu bicicleta pe un bulevard, îl accidentează pe Y, major, care traversa strada pe trecerea pentru pietoni, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale. Ulterior s-a constatat că Y tocmai comisese o tâlhărie în sediul unei bănci, iar în momentul accidentării se îndepărta de la locul faptei cu banii sustraşi, care astfel au putut fi recuperaţi, iar Y a fost reţinut. În acest caz X: A. nu va răspunde penal, întrucât a acţionat în condiţiile legitimei apărări; B. nu va răspunde penal, întrucât a acţionat în condiţiile stării de necesitate, prin acţiunea sa banii sustraşi fiind recuperaţi; C. poate fi tras la răspundere penală doar dacă Y formulează o plângere prealabilă. 62. Infracţiunea de delapidare: A. se poate comite în coautorat; B. se poate comite şi cu privire la bunuri care nu se află în proprietatea subiectului pasiv; C. se poate comite şi de către proprietarul bunului, dacă are calitatea de funcţionar.



63. Infracţiunea de trafic de influenţă: A. se consumă în momentul în care traficantul de influenţă intervine pe lângă funcţionar; B. se poate reţine chiar dacă traficantul de influenţă nu îl cunoaşte în realitate pe funcţionar; C. se poate reţine chiar dacă actul aşteptat din partea funcţionarului este unul ilegal. 64. „Producerea de probe mincinoase” ca modalitate de comitere a infracţiunii de denunţare calomnioasă: A. se referă la confecţionarea unor mijloace materiale de probă ce urmează a fi folosite în susţinerea învinuirii nedrepte; B. constituie infracţiune doar dacă se face de către cel care a formulat denunţul calomnios sau în înţelegere cu acesta; C. nu se reţine în cazul expertului care, cu rea-credinţă, formulează în raportul de expertiză depus la dosar concluzii ce nu corespund realităţii. 65. Furtul de folosinţă: A. poate avea ca obiect material doar un autovehicul; B. se poate comite şi de către proprietarul bunului sustras; C. constituie o formă atenuată a furtului. 66. Infracţiunea de purtare abuzivă: A. este absorbită de una dintre formele omorului deosebit de grav; B. se poate reţine în concurs ideal cu infracţiunea de omor comis în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale victimei; C. se poate reţine în concurs ideal cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. 67. Inculpata X, care încheiase un contract de muncă cu Y, vecina sa, pentru a-i presta lui Y servicii de curăţenie în casă, a sustras de la aceasta, în timp ce făcea curat în sufragerie, mai multe bijuterii din argint, confecţionate recent de un bijutier pentru Y. Ulterior, X a topit bijuteriile, obţinând o bucată de argint de circa 200 de grame, pe care a vândut-o unui terţ rămas neidentificat. În acest caz, X va răspunde pentru: A. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, furt şi distrugere; B. furt şi distrugere; C. furt. 68. Pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii: A. impunerea măsurilor de supraveghere este obligatorie şi cumulativă; B. se suspendă şi executarea măsurilor de siguranţă; C. se poate dispune încetarea executării măsurilor de supraveghere, dacă se apreciază că nu mai sunt necesare. 69. Împiedicarea producerii rezultatului, care constituie cauză de nepedepsire a tentativei: A. nu poate avea loc printr-o acţiune ilicită; B. poate fi realizată atât printr-o acţiune licită, cât şi printr-una ilicită; C. poate fi realizată atât printr-o acţiune, cât şi printr-o inacţiune. 210 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


70. În cazul infracţiunii de luare de mită: A. banii pretinşi, dar care nu au fost efectiv primiţi, nu fac obiectul confiscării; B. sunt supuse confiscării bunurile care au făcut obiectul unei promisiuni acceptate, chiar dacă nu au fost remise; C. comise în participaţie, nu se poate dispune în solidar confiscarea sumelor primite. 71. Atât pentru infractorii minori, cât şi pentru cei majori: A. Codul penal prevede acelaşi regim al prescripţiei răspunderii penale în cazul comiterii unei infracţiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte; B. maximul special al pedepsei nu poate fi depăşit cu mai mult de o treime în cazul reţinerii formei continuate a infracţiunii ori a circumstanţelor agravante; C. minimul pedepsei aplicabile în caz de instigare neurmată de executare este acelaşi. 72. Infracţiunea de viol comisă în forma de bază: A. nu permite reţinerea circumstanţei agravante legale generale a săvârşirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună; B. presupune existenţa unei pluralităţi naturale de făptuitori; C. este întotdeauna o infracţiune complexă (complexitate legală). 73. X sustrage, în timpul nopţii, un autoturism pe care să-l folosească la asigurarea pazei pentru Y, care în aceeaşi noapte intră într-o locuinţă pentru a fura, ambii inculpaţi ştiind că proprietarii sunt plecaţi. În timp ce X stătea de pază în maşină, Y este surprins în locuinţă de o persoană aflată întâmplător acolo, asupra căreia exercită violenţe pentru a pleca cu bunurile sustrase. După părăsirea locuinţei de către autor, X pleacă şi el, abandonând apoi autoturismul. În sarcina lui X se va reţine: A. o complicitate la infracţiunea complexă de tâlhărie, în concurs cu infracţiunea de furt de folosinţă în formă calificată; B. o complicitate la infracţiunea complexă de tâlhărie, în care se absoarbe furtul de folosinţă în formă calificată; C. o complicitate la infracţiunea de furt calificat, în concurs cu infracţiunea de furt de folosinţă în formă calificată. 74. Inculpatul, enervat de faptul că pe strada unde locuia se desfăşura o paradă autorizată a minorităţilor sexuale, a ieşit din curte strigându-le participanţilor că ar trebui să le fie ruşine de ceea ce sunt şi a distrus prin lovire cu o bâtă mai multe figurine aflate pe un car alegoric pe care un participant îl împingea. Pe baza acestor date, cu privire la fapta de distrugere comisă de către inculpat: A. va fi incidentă o circumstanţă agravantă legală generală; B. se va reţine starea de necesitate, inculpatul acţionând pentru protejarea moralei publice; C. va fi incidentă circumstanţa atenuantă a stării de provocare. 75. Inculpatul, pretinzând că doreşte să cumpere un autoturism de lux, îi dă proprietarului ca garanţie o sumă de bani în bancnote pe care el le falsificase, determinându-l astfel să îi încredinţeze până a doua zi autoturismul, sub pretextul că doreşte să-l verifice şi refuză apoi să i-l restituie. În sarcina inculpatului se va reţine: A. infracţiunea de falsificare de monedă, în concurs cu cea de punere în circulaţie a monedei falsificate şi cu infracţiunea de înşelăciune; B. infracţiunea de falsificare de monedă, în concurs cu cea de punere în circulaţie a monedei falsificate şi cu infracţiunea de abuz de încredere; C. infracţiunea de punere în circulaţie a monedei falsificate, în concurs cu infracţiunea de înşelăciune. 211 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


DREPT PROCESUAL PENAL 76. Au dreptul de a folosi limba maternă în procesul penal: A. numai părţile, organele judiciare având obligaţia să asigure prezenţa unui interpret; B. oricare dintre participanţii la procesul penal, organele judiciare având obligaţia să asigure prezenţa unui interpret şi să întocmească actele în limba română; C. părţile şi alte persoane chemate în proces, actele procedurale întocmindu-se în limba română. 77. Reunirea cauzelor este întotdeauna obligatorie: A. în cazul infracţiunii continuate şi în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune; B. în toate cazurile de conexitate; C. în toate cazurile de indivizibilitate. 78. Într-o cauză penală, persoana în vârstă de cinci ani nu poate fi ascultată ca martor: A. întrucât nu are capacitate de exerciţiu; B. decât dacă iniţial a avut calitatea de parte vătămată, la care a renunţat, prin reprezentatul său legal; C. decât în prezenţa unuia dintre părinţi, ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredinţată. 79. Arestarea preventivă a inculpatului se poate dispune: A. numai dacă există probe suficiente că inculpatului i se va aplica o pedeapsă cu executare în regim de detenţie; B. dacă există date care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta; C. numai dacă există probe suficiente care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta. 80. Potrivit Codului de procedură penală, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloace electronice de comunicare: A. se poate realiza numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului; B. nu se poate dispune înainte de începerea urmăririi penale; C. se poate dispune de către judecător pentru perioade care nu pot depăşi, fiecare, câte 30 de zile. 81. Efectuarea unei noi expertize se dispune: A. când organul judiciar are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză; B. când organul judiciar constată că expertiza nu este completă; C. în toate cazurile când inculpatul formulează obiecţiuni, iar efectuarea expertizei era obligatorie. 82. Potrivit Codului de procedură penală, dreptul de a-i adresa întrebări inculpatului în timpul ascultării revine: A. în cursul urmăririi penale, procurorului, avocatului inculpatului, precum şi celorlalte părţi prezente la audiere; B. în cursul urmăririi penale, procurorului şi avocaţilor prezenţi la audiere; C. în cursul judecăţii, preşedintelui completului de judecată, celorlalţi membri ai completului de judecată, procurorului, părţii vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente, celorlalţi inculpaţi şi avocatului inculpatului. 212 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


83. Într-o cauză care se instrumentează în Lehliu Gară (judeţul Călăraşi), martorul care locuieşte în Vânju Mare (judeţul Mehedinţi): A. poate fi audiat de către organul judiciar din Vânju Mare, prin comisie rogatorie, dacă martorul nu se poate deplasa; B. va fi audiat de către organul judiciar din Lehliu Gară, prin video-conferinţă, ori de câte ori organele judiciare din cele două localităţi dispun de mijloacele tehnice necesare, iar martorul nu se poate deplasa; C. poate fi audiat numai de către organul judiciar din Lehliu Gară, chiar dacă martorul nu se poate deplasa. 84. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală de către procuror, învinuitul solicită efectuarea unei expertize medico-legale. Procurorul procedează legal dacă: A. soluţionează cererea prin ordonanţă motivată; B. înaintează cererea, împreună cu rechizitoriul, instanţei de judecată pentru a fi soluţionată la primul termen de judecată; C. trimite cererea, pentru a fi soluţionată, organului de cercetare penală. 85. În cadrul şedinţei publice de judecată în care se efectuează cercetarea judecătorească: A. este obligatorie aducerea, de către procuror, a armei folosite la săvârşirea infracţiunii, pentru a fi examinată nemijlocit de către instanţă şi pentru a fi prezentată părţilor; B. instanţa poate dispune, din oficiu sau la cerere, aducerea şi prezentarea armei folosite la săvârşirea infracţiunii, dacă apreciază că este necesar; C. este obligatorie prezentarea, de către procuror, a armei folosite la săvârşirea infracţiunii, numai dacă aceasta urmează a fi supusă expertizei. 86. În cursul urmăririi penale, procurorul: A. poate infirma orice act sau măsură procesuală nelegală a organului de cercetare penală; B. trebuie să infirme orice propunere nelegală a organului de cercetare penală; C. poate infirma începerea urmăririi penale dispusă de către organul de cercetare penală doar dacă, după începerea urmăririi penale, nu au fost administrate probe. 87. Judecătoria, sesizată în temeiul art. 2781 C. pr. pen., cu plângere formulată împotriva rezoluţiei prin care procurorul de la parchetul de pe lângă judecătorie a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor: A. declină competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea tribunalului; B. trimite cauza la parchetul de pe lângă tribunal, în vederea începerii urmăririi penale, dacă a admis plângerea; C. soluţionează plângerea, iar dacă o admite şi constată că probele sunt suficiente pentru judecare, declină competenţa de soluţionare a acţiunii penale în favoarea tribunalului. 88. Potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. pr. pen., plângerea împotriva soluţiei de netrimitere în judecată poate fi formulată: A. de persoana vătămată şi orice alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate prin soluţia dată de procuror; B. de către o persoană ale cărei interese legitime nu au fost vătămate prin soluţia dată de procuror, dar care a avut calitatea de denunţător în cauză; C. împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu. 213 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


89. Excepţia de necompetenţă teritorială: A. poate fi ridicată până la citirea actului de sesizare; B. nu poate fi ridicată de instanţă, din oficiu; C. nu poate fi ridicată de procuror. 90. Cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 386. lit. a) C. pr. pen. (când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii) poate fi invocat de către: A. recurentul inculpat care invocă nelegala citare a părţii vătămate; B. tatăl părţii vătămate minore care a împlinit vârsta de 14 ani şi care nu a fost legal citată la judecarea recursului; C. recurentul inculpat care nu a fost legal citat. 91. Sentinţa primei instanţe pronunţată într-o cauză cu inculpaţi minori este lovită de nulitate absolută, dacă: A. judecata a avut loc în şedinţă nepublică; B. judecata a avut loc în şedinţă publică; C. inculpatul minor aflat în stare de arest preventiv nu a fost adus la judecată. 92. Judecătoria, sesizată cu săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, constatând în urma cercetării judecătoreşti că fapta întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor: A. restituie cauza parchetului de pe lângă tribunal pentru refacerea urmăririi penale în raport cu noua încadrare juridică a faptei, dacă rechizitoriul a fost emis de parchetul de pe lângă judecătorie; B. declină competenţa de judecare a cauzei în favoarea tribunalului, chiar dacă rechizitoriul a fost emis de parchetul de pe lângă judecătorie; C. procedează la judecarea cauzei, dacă rechizitoriul a fost emis de parchetul de pe lângă tribunal. 93. Are dreptul de a formula plângere prealabilă: A. persoana juridică vătămată prin comiterea infracţiunii; B. soţul persoanei vătămate, în numele acesteia; C. bunica, pentru minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani şi care a fost victima unei infracţiuni comise în timpul cât fusese lăsat de părinţi în vacanţă la aceasta. 94. În cazul în care o persoană a furat un bun în valoare de 300.000 lei: A. urmărirea penală poate fi începută de organul de cercetare penală; B. competenţa de judecată în primă instanţă aparţine judecătoriei; C. urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. 95. Judecata poate avea loc în procedura simplificată, prevăzută pentru cazul recunoaşterii vinovăţiei de art. 3201 C. pr. pen.: A. în toate cazurile în care inculpatul declară că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în rechizitoriu şi îşi însuşeşte probele administrate în faza de urmărire penală; B. chiar dacă partea vătămată se opune; C. în cazul în care inculpatul, trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de viol asupra unei minore în vârstă de 13 ani, recunoaşte că a întreţinut un act sexual cu minora, 214 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


dar pretinde că aceasta a fost de acord şi solicită schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de act sexual cu un minor. 96. Participarea procurorului este obligatorie: A. la autorizarea de către judecător a percheziţiei domiciliare în cursul urmăririi penale; B. la autorizarea de către judecător a interceptării convorbirilor telefonice în cursul urmăririi penale; C. la judecarea contestaţiei la executare, atunci când instanţa de executare se sesizează din oficiu. 97. O chestiune prealabilă: A. este întotdeauna şi o chestiune prejudicială; B. se soluţionează potrivit regulilor şi mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparţine; C. se soluţionează întotdeauna înainte de citirea actului de sesizare. 98. Constatarea tehnico-ştiinţifică: A. nu poate fi dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale; B. este obligatorie când cauza are ca obiect săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav; C. nu poate fi dispusă pentru prima oară în faza de judecată. 99. În cursul urmăririi penale, judecătorul nu poate dispune: A. interceptarea convorbirilor telefonice dintre avocat şi învinuit; B. prelungirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara; C. prelungirea măsurii liberării provizorii. 100. Procurorul: A. când dispune scoaterea de sub urmărire penală, este obligat să constate încetarea de drept a măsurii arestării preventive; B. nu este obligat să motiveze rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală, dacă îşi însuşeşte argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală; C. nu poate solicita extinderea procesului penal cu privire la alte fapte, dacă acestea nu intră în competenţa materială a instanţei în faţa căreia se formulează cererea.



RĂSPUNSURI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

A A A A

B B B B B B

A A B

C

C C C C

A C A

B B B

C C

B A B B

C C

A A A B B A

C C

C C C

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

A A A A A

B

C C C

C A

A A A

B B B

B B

A B B B

C C C C C C C C

A B A A A A

B B

B A

C

C C C C

51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

A A A A A A A A A A A

B

C C

B C C C B B B

C C

B B C

A A A A

B C C B B

A

A

B B B B B B

C C

C C C

76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100


A A A A A A

B B B B

C C

B B B B B

A

A A A

C

B B B B B B B

A

C C C C C C C

C C C C

B A A A

C B B

C

4. Grile și răspunsuri la proba de verificare a raționamentului logic în 2012

4. Grile și răspunsuri la proba de verificare a raționamentului logic în 2012 PARTEA I ELEMENTE DE RAŢIONAMENT ANALITIC 27 de întrebări Concurs de admitere 9 septembrie 2012 Timp alocat pentru Partea I: 2 h O universitate oferă studenţilor patru seminarii – L, M, N şi O – în fiecare dintre următoarele şase semestre fiind programat exact câte unul dintre cele patru seminarii. Fiecare seminar este oferit cel puţin o dată. Programarea seminariilor trebuie să respecte următoarele condiţii: Seminarul oferit în primul semestru trebuie oferit şi în semestrul al şaselea. Seminarul oferit în semestrul al doilea trebuie oferit şi în semestrul al patrulea. Dacă fie seminarul L, fie seminarul M este oferit într-un anumit semestru, N nu poate fi oferit în semestrul următor. Fie seminarul N, fie seminarul O trebuie să fie oferit în semestrul al cincilea. 1. Care variantă dintre următoarele ar putea fi lista seminariilor în ordine cronologică? (A) L, M, N, M, O, L. (B) L, M, O, N, O, L. (C) L, O, L, O, N, M. (D) M, O, N, O, L, M. (E) N, M, L, M, O, N. 2. Dacă seminarul L este oferit în primul semestru, care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată? (A) M este oferit în semestrul al şaselea. (B) N este oferit în semestrul al doilea. (C) N este oferit în semestrul al cincilea. (D) O este oferit în semestrul al treilea. (E) O este oferit în semestrul al cincilea.



3. Dacă O este oferit în semestrul al doilea, care dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată? (A) L este oferit în semestrul al cincilea. (B) M este oferit în semestrul al treilea. (C) N este oferit în primul semestru. (D) N este oferit în semestrul al patrulea. (E) O este oferit în semestrul al cincilea. 4. Care dintre următoarele afirmaţii ar putea fi adevărată? (A) M este oferit în primul semestru şi M este oferit şi în al doilea semestru. (B) L este oferit în al doilea semestru şi N este oferit în al cincilea semestru. (C) L este oferit în al doilea semestru şi L este oferit şi în al şaselea semestru. (D) N este oferit în primul semestru şi O este oferit în al doilea semestru. (E) N este oferit în al cincilea semestru şi M este oferit în al şaselea semestru. 5. Care dintre următoarele afirmaţii NU poate fi adevărată? (A) Atât N cât şi O sunt oferite de două ori. (B) Atât L cât şi N sunt oferite de două ori. (C) M este oferit exact o dată. (D) N este oferit exact o dată. (E) O este oferit exact o dată. Şapte scriitori – Florescu, Gherghişan, Hâncu, Ilaşcu, Joja, Kelemen şi Lemnaru – îşi lansează fiecare câte un volum la Târgul de carte, care are loc de luni până duminică, în fiecare zi fiind organizată câte o lansare. Programul lansărilor de carte trebuie să respecte următoarele condiţii: Florescu şi Ilaşcu nu îşi pot lansa cărţile în două zile consecutive, oricare ar fi acestea. Nici Florescu, nici Lemnaru nu îşi pot lansa cărţile în prima sau în ultima zi. Joja îşi lansează cartea miercuri. Dacă Gherghişan îşi lansează cartea vineri, atunci Hâncu îşi lansează cartea sâmbătă. 6. Care dintre următoarele este un program posibil al lansărilor de carte, în ordine cronologică? (A) Gherghişan, Hâncu, Joja, Lemnaru, Kelemen, Florescu, Ilaşcu. (B) Kelemen, Florescu, Joja, Lemnaru, Hâncu, Gherghişan, Ilaşcu. (C) Gherghişan, Hâncu, Florescu, Lemnaru, Joja, Kelemen, Ilaşcu. (D) Florescu, Kelemen, Joja, Lemnaru, Hâncu, Gherghişan, Ilaşcu. (E) Ilaşcu, Kelemen, Joja, Florescu, Gherghişan, Lemnaru, Hâncu. 7. Care dintre următoarele este o listă corectă şi completă a scriitorilor dintre care oricare îşi poate lansa cartea luni? (A) Hâncu, Ilaşcu. (B) Hâncu, Ilaşcu, Lemnaru. (C) Gherghişan, Hâncu, Ilaşcu, Kelemen. (D) Gherghişan, Hâncu, Ilaşcu, Joja, Kelemen. (E) Florescu, Gherghişan, Hâncu, Ilaşcu, Kelemen.



8. Dacă Gherghişan îşi lansează cartea vineri, care dintre următoarele este o listă corectă şi completă a zilelor dintre care oricare poate fi ziua în care îşi lansează cartea Ilaşcu? (A) Luni. (B) Luni, marţi, joi, duminică. (C) Duminică. (D) Luni, duminică. (E) Luni, joi, duminică. 9. Dacă Hâncu îşi lansează cartea luni, iar Ilaşcu îşi lansează cartea joi, care dintre următoarele este o listă corectă şi completă a scriitorilor dintre care oricare îşi poate lansa cartea vineri? (A) Kelemen, Lemnaru. (B) Florescu, Kelemen, Lemnaru. (C) Lemnaru. (D) Gherghişan, Kelemen, Lemnaru. (E) Florescu, Gherghişan, Kelemen, Lemnaru. 10. Dacă Ilaşcu îşi lansează cartea luni, care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată? (A) Florescu îşi lansează cartea joi. (B) Lemnaru îşi lansează cartea joi. (C) Florescu îşi lansează cartea joi, vineri sau sâmbătă. (D) Florescu îşi lansează cartea vineri, sâmbătă sau duminică. (E) Lemnaru nu îşi lansează cartea marţi. O bibliotecă municipală urmează să facă abonamente la patru publicaţii periodice, care vor fi alese dintre următoarele şapte: trei cotidiene (F, G, H), două săptămânale (M, N) şi două lunare (T, V). Alegerea celor patru publicaţii la care biblioteca va face abonamente trebuie să respecte următoarele condiţii: Cel puţin o publicaţie săptămânală va fi aleasă. M şi V nu pot fi alese împreună. Dacă este aleasă H, atunci este aleasă şi N. Dacă este aleasă N, atunci este aleasă şi V. 11. Care dintre următoarele este o listă posibilă a celor patru publicaţii alese de bibliotecă pentru realizarea de abonamente? (A) F, G, H, N. (B) F, G, M, V. (C) F, G, T, V. (D) G, H, M, T. (E) G, H, N, V. 12. Dacă publicaţia V nu este aleasă, atunci care dintre următoarele afirmaţii poate fi adevărată? (A) H este aleasă. (B) M nu este aleasă. (C) T nu este aleasă. (D) F şi G sunt ambele alese. (E) M şi N sunt ambele alese. 219 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


13. Dacă M este aleasă, care dintre următoarele afirmaţii poate fi adevărată? (A) F este aleasă. (B) H este aleasă. (C) N este aleasă. (D) G nu este aleasă. (E) T nu este aleasă. 14. Dacă este aleasă exact o publicaţie cotidiană, care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată? (A) H este aleasă. (B) F este aleasă. (C) G nu este aleasă. (D) H nu este aleasă. (E) M nu este aleasă. 15. Care dintre următoarele afirmaţii poate fi adevărată? (A) Toate publicaţiile cotidiene sunt alese. (B) Ambele publicaţii săptămânale sunt alese. (C) Ambele publicaţii lunare sunt alese. (D) Nicio publicaţie cotidiană nu este aleasă. (E) Nicio publicaţie lunară nu este aleasă. 16. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie falsă? (A) F şi H sunt ambele alese. (B) F şi M sunt ambele alese. (C) G şi N sunt ambele alese. (D) H şi M sunt ambele alese. (E) H şi T sunt ambele alese. Şase pacienţi – Gheorghe, Horia, Ioana, Laura, Maria şi Nicoleta – sunt programaţi în decursul a două zile la un medic. Fiecare pacient este programat o singură dată. Programările trebuie să respecte următoarele condiţii: În fiecare dintre cele două zile sunt programaţi cel puţin doi pacienţi. Gheorghe şi Horia sunt programaţi în zile diferite. Laura şi Maria sunt programate în aceeaşi zi. Dacă Nicoleta este programată în prima zi, şi Maria este programată în prima zi. 22. Care variantă dintre următoarele reprezintă o programare corectă a celor şase pacienţi? (A) Prima zi: Gheorghe; a doua zi: Horia, Ioana, Laura, Maria şi Nicoleta. (B) Prima zi: Gheorghe şi Horia; a doua zi: Ioana, Laura, Maria şi Nicoleta. (C) Prima zi: Horia, Laura, Maria şi Nicoleta; a doua zi: Gheorghe şi Ioana. (D) Prima zi: Horia şi Nicoleta; a doua zi: Gheorghe, Ioana, Laura şi Maria. (E) Primă zi: Gheorghe şi Laura; a doua zi: Horia, Ioana, Maria şi Nicoleta. 23. Care enunţ dintre următoarele NU poate fi adevărat? (A) Gheorghe şi Ioana sunt programaţi în a doua zi. (B) Horia şi Maria sunt programaţi în prima zi. (C) Ioana şi Maria sunt programate în prima zi. (D) Ioana şi Nicoleta sunt programate în prima zi. (E) Laura şi Maria sunt programate în a doua zi. 220 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


24. Care enunţ dintre următoarele poate fi adevărat? (A) Gheorghe şi cu încă exact un pacient sunt programaţi în prima zi. (B) Ioana şi cu încă exact doi pacienţi sunt programaţi în prima zi. (C) Laura şi cu încă exact un pacient sunt programaţi în prima zi. (D) Maria şi cu încă exact un pacient sunt programaţi în prima zi. (E) Nicoleta şi cu încă exact doi pacienţi sunt programaţi în prima zi. 25. Dacă Nicoleta este programată în prima zi, care enunţ dintre următoarele trebuie să fie adevărat? (A) Gheorghe este programat în prima zi. (B) Gheorghe este programat în a doua zi. (C) Horia este programat în prima zi. (D) Horia este programat în a doua zi. (E) Ioana este programată în a doua zi. 26. Dacă Maria este programată în a doua zi, care enunţ dintre următoarele poate fi adevărat? (A) Gheorghe este programat în prima zi. (B) Gheorghe şi Horia sunt programaţi în a doua zi. (C) Ioana este programată în a doua zi (D) Laura este programată în prima zi. (E) Nicoleta este programată în a prima zi. 27. Dacă Horia este programat în a doua zi cu încă exact un pacient, care enunţ dintre următoarele trebuie să fie adevărat? (A) Ioana este programată în prima zi. (B) Ioana este programată în a doua zi. (C) Laura este programată în prima zi. (D) Nicoleta este programată în prima zi. (E) Nicoleta este programată în a doua zi.

ÎNŢELEGEREA UNUI TEXT SCRIS 35 de întrebări Platon a înţeles mai bine decât mulţi dintre contemporanii noştri cum se formează mintea omului: spre deosebire de aceştia, care sugerează că cel mai bun mod de educare este expunerea copiilor la situaţii de viaţă de zi cu zi şi la oameni „reali”, filosoful grec ştia cât de mult contează experienţele intelectuale pentru o creştere sănătoasă. El sugera ca viitorii cetăţeni ai republicii ideale să-şi înceapă educaţia literară cu povestiri mitice mai degrabă decât cu aşa-zise învăţături raţionale. Chiar Aristotel, maestrul raţionalismului pur, spunea: „Prietenul înţelepciunii este şi un prieten al mitului”. Gânditorii moderni, care au studiat miturile din punct de vedere filosofic şi psihologic au ajuns la aceeaşi concluzie. Mircea Eliade, de exemplu, descrie poveştile ca „modele de comportament uman care, datorită acestui fapt, dau sens şi valoare vieţii”. Făcând o paralelă 221 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


antropologică, el sugerează că miturile şi poveştile au derivat din, şi dau expresie simbolică ritualurilor de iniţiere sau altor ritualuri specifice unor etape – cum ar fi moartea metaforică a sinelui inadecvat pentru a fi renăscut la o treaptă superioară a existenţei. El considera că acesta este motivul pentru care poveştile satisfac deplin o nevoie umană şi au înţelesuri atât de profunde. Alţi cercetători de orientare psihologică au scos în evidenţă asemănările între întâmplările fantastice din mituri şi poveşti şi cele din visele adulţilor – fie că sunt de noapte sau reverie – ca împlinirea dorinţelor, învingerea concurenţilor, distrugerea duşmanilor; ei au ajuns la concluzia că atracţia pentru acest tip de literatură se explică prin faptul că ea exprimă tot ce în mod normal nu se întâmplă aievea. Fără îndoială că sunt deosebiri semnificative între vise şi poveşti. De exemplu, în vise împlinirea dorinţelor apare deghizată în timp ce în poveşti este exprimată direct. Visele sunt în mare măsură rezultatul unor tensiuni interioare neeliberate ale unor probleme de care este preocupată persoana care ştie că nu are soluţie pentru ele şi la care nici visele nu găsesc vreuna. În poveste se procedează invers: este proiectată descărcarea tuturor tensiunilor şi nu numai că se găsesc soluţii de rezolvare a problemelor, dar se promite chiar un sfârşit „fericit”. Nu putem controla visele. Deşi o cenzură interioară influenţează ce ne apare în vis, un astfel de control intervine doar la nivelul subconştientului. Povestea, pe de altă parte, este în mare măsură rezultatul conţinutului – conştient şi subconştient – căruia mintea conştientă îi dă formă – nu a unei persoane în particular, ci un consens al vederilor asupra problemelor universale ale umanităţii şi a ceea ce este acceptat ca soluţie dezirabilă. Dacă toate aceste elemente nu ar fi prezente într-o poveste, nu ar fi repovestită de generaţii la rând. O poveste este repetată şi ascultată cu interes doar dacă răspunde cerinţelor conştientului şi subconştientului mai multor oameni. Visul unei persoane nu ar putea stârni interes decât dacă este transformat într-un mit, cum a fost povestea visului faraonului aşa cum apare interpretată de Iov în Biblie. Toată lumea este de acord că miturile şi poveştile ni se adresează într-un limbaj simbolic care reprezintă atât conştientul, cât şi subconştientul. Ele satisfac simultan atât mintea conştientă cât şi nevoia noastră de ego-ideal. 28. Autorul îi citează pe Platon şi Aristotel mai ales cu scopul de a: (A) defini natura mitului. (B) pune în antiteză punctele lor de vedere. (C) releva importanţa miturilor. (D) dovedi originea antică a miturilor. (E) da un exemplu de psihologie a educaţiei. 29. Prin „Platon... mintea omului” (rândurile 1-2) autorul cel mai probabil sugerează că: (A) Platon a intuit efectele vieţii intelectuale asupra fiinţei umane. (B) Platon a realizat cât de puţin contează educaţia pur intelectuală pentru bunăstarea reală a omului. (C) Platon a sesizat ce tip de experienţe conduc la dezvoltarea umană a individului. (D) omul poate să se transforme prin lectura operelor lui Platon. (E) natura umană este un produs al educării mentale prin cele mai bune principii filosofice.



30. Aşa cum reiese din articol, Mircea Eliade explică apetenţa oamenilor pentru poveşti pentru că ele: (A) transmit publicului înţelesuri profunde. (B) sunt expresia simbolică a ritualurilor de iniţiere. (C) reflectă absolut toate trăsăturile comportamentului uman. (D) dau sens şi valoare vieţii. (E) izvorăsc dintr-o experienţă umană la o treaptă superioară a existenţei. 31. Se poate deduce din articol că, cel mai probabil, autorul este interesat de poveşti pentru: (A) calităţile lor literare. (B) contextul istoric. (C) realismul faptic. (D) importanţa psihologică. (E) etica îndoielnică. 32. Care dintre următoarele trăsături descrie, cel mai corect, atitudinea autorului faţă de poveşti? (A) Fascinaţie nejustificată. (B) Scepticism blazat. (C) Dezaprobare dispreţuitoare. (D) Toleranţă indulgentă. (E) Aprobare deschisă. 33. Aşa cum reiese din articol, visele s-ar bucura de aceeaşi popularitate perenă ca şi poveştile doar dacă ar fi: (A) o experienţă personală. (B) o expresie simbolică. (C) o cenzură a conştientului. (D) o prezentare adecvată. (E) o recunoaştere a unui ego-ideal. 34. Care enunţ dintre cele de mai jos exprimă cel mai bine ideea principală a articolului? (A) Poveştile – ca experienţe intelectuale – joacă un rol foarte important în educaţia copiilor. (B) Poveştile au o popularitate perenă, exprimă consensul vederilor asupra problemelor cruciale ale umanităţii pentru care oferă soluţii general acceptabile. (C) Poveştile, ca şi visele, sunt rezultatul creativităţii minţii omului în soluţionarea problemelor cruciale ale umanităţii. (D) Între sensurile unei poveşti şi al unui vis există paralelisme relevate de subconştientul omului. (E) Limbajul simbolic al poveştilor şi al viselor satisface nevoia conştientului şi subconştientului omului. Cartea polemică şi plină de înflăcărare a Cristinei Nehring, O pledoarie pentru dragoste, reflectă o perspectivă mai puţin tradiţională şi mai plină de aşteptări asupra dragostei. Vorbim de o carte ambiţioasă – trebuie precizat de la bun început că subtitlul ei este Redobândirea romantismului pentru secolul al XXI-lea – deşi Nehring nu scrie despre iubirea romantică, 223 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


ci mai degrabă despre o imagine mai complexă şi vitală a pasiunii pe care, în opinia ei, omul modern a pierdut-o. Rezultatul cercetărilor literare şi istorice ale lui Nehring este un elogiu adus legăturilor sălbatice şi zbuciumate, cu eroi şi eroine care tind să moară sau să sufere. Şi totuşi, Nehring îi admiră pe aceşti oameni flamboaianţi pentru forţa creativă a aventurilor lor, pentru capacitatea de a trece dincolo de graniţe, pentru ferocitatea sentimentelor. În ochii ei, aspiraţiile noastre actuale de căsătorie, confort şi siguranţă sunt obtuze şi întristătoare. În cele mai provocatoare şi mai interesante capitole din carte, autoarea susţine însemnătatea suferinţei şi importanţa eşecului. Ideea modernă de finalizare printr-un mariaj mulţumit este prea casnică şi prea potolită pentru ea. Astăzi tânjim după ceea ce ea numeşte „o fericire extenuant de exhibiţionistă” în loc să ne concentrăm pe savurarea deplină şi intensă a emoţiilor. Iată ce scrie despre una dintre eroinele ei: „Eşecurile acestei singure persoane sunt de câteva ori mai măreţe decât succesele altor oameni. Şi poate ar trebui să acceptăm acest lucru despre eşec: poate fi mult mai măreţ decât un succes. Undeva în subconştientul colectiv, ştim – chiar şi acum – că să dai greş înseamnă să trăieşti”. Nehring vede în măreţia sentimentelor un fel de eroism, chiar dacă relaţia nu ia o formă convenţională. Pentru ea, se pare că adevăratul eşec este să te laşi purtat comod de o relaţie plictisitoare, să iroseşti ani preţioşi din viaţă într-un mariaj care nu este emoţionant sau satisfăcător. Este tăria sentimentelor izbăvită de focul pasiunii, chiar dacă finalul nu este unul fericit? întreabă ea. Este mulţumirea un ţel prea cuminte şi modest? Ceva mai încolo, Nehring analizează cu simţ critic dorinţa noastră persistentă de a avea relaţii echilibrate şi sănătoase şi disponibilitatea de a condamna raporturile imposibile, sortite eşecului. Ea susţine că, din contră, acceptarea unei relaţii neortodoxe, turbulente, extenuante este un semn de sănătate. Ea laudă relaţiile la distanţă, relaţiile dificile, relaţiile care îţi scapă printre degete, relaţiile pe care cultura terapeutică le descurajează cu fermitate. „Oare alegerea de a te implica într-o relaţie cu probleme nu indică mai degrabă forţă şi energie, decât nesiguranţă şi dificultăţi psihologice, aşa cum ni se spune adesea?” se întreabă ea. Dacă ar fi să existe o nemulţumire legată de această carte viguroasă şi plină de viaţă, aceea este că nu ajunge să spună lucrurile până la capăt. Nehring nu arată explicit cu degetul mulţimea de oameni aşezaţi la casele lor, care reprezintă, de fapt, ţinta ei. Ea atacă natura searbădă a formelor actuale de iubire, fără să descrie direct sau fără să explice acest caracter searbăd. Dedică prea mult timp cărţilor de autoperfecţionare şi prea puţin timp detaliilor stilului nostru de viaţă actual. Totuşi, în ciuda acestei ambiguităţi politicoase şi pline de tact din miezul cărţii sale, Nehring aduce la viaţă poveşti răvăşitoare şi oferă interpretări creative care, luate împreună, pun sub semnul întrebării convenţia actuală. 35. Conform textului, toate aspectele de mai jos ale relaţiilor de iubire actuale sunt criticate în cartea Cristinei Nehring, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) dorinţa de a avea cu orice preţ o relaţie care să se finalizeze printr-o căsătorie. (B) sacrificarea pasiunii în schimbul unei relaţii în care primează confortul. (C) închistarea autoindusă în forme convenţionale de relaţie amoroasă. (D) ideea de mariaj, sub orice formă s-ar concretiza acesta. (E) evitarea relaţiilor dificile, din cauza fricii de eşec.



36. În contextul paragrafului 4, sensul sintagmei „unei relaţii neortodoxe” este: (A) relaţie care nu este împărtăşită de ambii parteneri. (B) relaţie care nu se conformează uzanţelor stabilite. (C) relaţie care nu este consfinţită prin ritual religios. (D) relaţie care se concretizează cu un divorţ. (E) relaţie care se bazează pe acceptul celor din jur. 37. Aşa cum reiese din tonul general al articolului, atitudinea autorului faţă de cartea Cristinei Nehring este de: (A) elogiere ferventă a minuţiozităţii analizei. (B) neîncredere faţă de istoriile şi exemplele citate. (C) apreciere obiectivă a caracterului original al interpretării. (D) critică părtinitoare asupra nuanţelor feministe ale analizei. (E) sarcasm la adresa tehnicii de realizare şi a ideilor prezentate. 38. Conform textului, principala insatisfacţie a autorului articolului faţă de cartea discutată este că: (A) pierde din vedere excepţiile care nu urmează calea descrisă de autoare ca fiind deficitară. (B) îşi propune prea multe lucruri, care nu sunt apoi tratate cu atenţia şi consecvenţa necesare. (C) avansează o perspectivă subiectivă asupra temei alese, fără a aduce dovezi relevante sau exemple sugestive. (D) aduce laolaltă istorii personale care nu sprijină concluziile formulate pe baza lor. (E) oferă o analiză prea generală a subiectului, fără a detalia întocmai aspectele care fac obiectul criticii sale. 39. Conform textului, Cristina Nehring consideră că, aşa cum este înţeleasă în lumea actuală, dragostea: (A) este rezervată doar cuplurilor căsătorite. (B) nu s-a schimbat faţă de secolele anterioare. (C) este lipsită de calitatea sa esenţială, pasiunea. (D) şi-a regăsit aspectul romantic pe care îl pierduse. (E) se poate obţine mai uşor prin lectura cărţilor de autoperfecţionare. 40. Pornind de la discuţia din paragraful 2, care dintre următoarele se poate deduce despre eşec, aşa cum este el privit de Cristina Nehring: (A) Este o dovadă de forţă a sentimentelor şi de implicare generatoare de vitalitate. (B) Este în orice situaţie preferabil unui succes câştigat pe nedrept. (C) Trebuie evitat cu orice preţ când poate avea consecinţe psihologice severe. (D) Este greu de conceput într-o relaţie modernă, care sfârşeşte întotdeauna printr-o căsătorie. (E) Este de cele mai multe ori modul în care se încheie relaţiile pasionale. 41. Care este rolul ultimului paragraf în economia articolului? (A) Formulează obiecţii în ceea ce priveşte validitatea cercetării şi ridică o problemă cititorului. (B) Particularizează nemulţumirile legate de cartea Cristinei Nehring şi conchide pe marginea acestora că studiul trebuie interpretat cu precauţie. (C) Menţionează punctul slab al cărţii Cristinei Nehring pentru a conferi obiectivitate demersului critic şi apoi formulează o concluzie de ansamblu pozitivă. 225 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(D) Prezintă un punct de vedere menţionat anterior în text, descriind în detaliu deficienţe legate de stil şi ambiguitate. (E) Introduce o nouă idee în text, aducând în discuţie eficienţa manualelor de autoperfecţionare, ca alternativă de autoeducaţie. Într-o cultură în care email-ul, telefonul mobil, pagerul, Internetul au devenit moduri obişnuite de comunicare zilnică, suntem pe cale să spargem orice barieră de comunicare către un transfer complet şi constant de informaţie. Dar, deşi pare că ne îndreptăm spre o uniune globală, ca indivizi suntem mai izolaţi. În Era Informaţională, fiecare nou progres tehnologic apare ca o soluţie pentru nenumărate probleme. Industria mijloacelor de comunicare susţine că multitudinea căilor de transmitere a informaţiei ne face mai eficienţi în muncă, ne ajută să ţinem legătura cu membrii familiei aflaţi la depărtare şi probabil să întâlnim mai mulţi oameni. Cu un astfel de acces lărgit la lumea largă, vom deveni animale sociale mai abile. Tehnologia comunicaţională a contribuit în mod paradoxal, dar previzibil, la o slăbire a contactului uman viu în favoarea interacţiunii prin satelit. O tehnologie care era menită să apropie oamenii unii de alţii îi îndepărtează: e mai uşor să faci cumpărăturile on-line decât să interacţionezi la magazin cu vânzătorul; discuţiile pe Internet elimină nevoia de a fi cinstit despre defectele fizice şi sociale; trimiterea prin fax a unui plan elimină necesitatea întâlnirii cu cineva pentru a discuta un proiect. În locul interacţiunii umane reale avem acum „relaţionarea virtuală”. Construirea zilnică a unei comunităţi e înlocuită acum de confortul solitar din spaţiul izolat de acasă. „Comunicaţi-vă cerinţele pentru partenerul perfect şi noi vom căuta partenerul ideal în baza de date cu mii de persoane singure” – sună o reclamă a unui serviciu de întâlniri romantice pe internet. Ritualul întâlnirilor, odată asociat cu stângăcii, nesiguranţă, vulnerabilitate e acum simplificat, sterilizat pentru oricine are acces la Internet. Pe frontul serviciilor de relaţii platonice, Friendster promite căi fără efort de a întâlni noi prieteni prin conexiuni electronice cu prieteni ai prietenilor şi prieteni ai prietenilor prietenilor, prin prezentarea pozei, a unor date biografice şi „mărturisiri” ale unora gata să laude persoane care le plac. E un proces asemănător cu cumpărarea produselor după catalog – o poză, o scurtă descriere a produsului şi afirmaţii ale clienţilor mulţumiţi de produs. Predominanţa culturii Internetului nu indică o scădere a curentului continuu de căutare a contactului uman. Oameni în faţa calculatorului se îndepărtează de un contact faţă în faţă, dar caută cu disperare prietenia în singurul loc în care se simt confortabil – pe Internet. Comunităţi complet virtuale se întâlnesc în locuri imaginare şi au dezbateri intense şi relaţii volatile; fragmente de informaţie pe ecran capătă semnificaţii de un înalt nivel emoţional. O comunicare între oameni aflaţi la depărtare totuşi are un impact real. Dacă spune ceva îngrozitor într-o discuţie pe Internet, cineva se simte mai puţin răspunzător decât dacă ar spune-o la o întâlnire faţă în faţă. O obrăznicie on-line pare lipsită de consecinţe – ofensatorul nu vede disconfortul emoţional provocat şi deoarece comunicarea on-line este anonimă, nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru remarca făcută. Efectele pot fi devastatoare, „huliganii Internetului” produc dezastru în grupuri de tineri mai puţin socializaţi, cum ar fi elevii de liceu. Tehnologia care presupune facilitarea comunicării şi apropierea oamenilor oferă doar un substitut, o noţiune falsă de comunitate strâns unită. Entuziaştii confortului uită aceste inconveniente şi nu recunosc că adevăratul contact uman este înlocuit de o reţea largă, dar



impersonală. Suntem mânaţi către cât mai multe fiinţe virtuale de o creştere fără efort a interacţiilor, fără luarea în considerare a calităţii şi duratei lor. 49. Care enunţ dintre cele de mai jos exprimă cel mai corect ideea principală a textului? (A) Numai cei cu legătură la Internet ar trebui să aibă acces la noile tehnologii de comunicare. (B) Industria comunicaţiilor ar trebui să se preocupe de profit, nu de îmbunătăţirea relaţiilor între oameni. (C) Elevii de liceu de acum sunt mai puţin vulnerabili decât adulţii la efectele noilor tehnologii comunicaţionale. (D) Comoditatea este criteriul cel mai important de apreciere a noilor tehnologii comunicaţionale. (E) Tehnologiile comunicaţionale nu ar trebui îmbrăţişate fără rezerve. 50. Contrastul dintre viziunea industriei comunicaţionale şi cea a autorului articolului asupra rolului noilor tehnologii este cel mai bine prezentat de perechea antinomică: (A) optimizare – blocare. (B) revoluţionarea întâlnirilor romantice – o nouă comunitate socială. (C) eşec financiar – mină de aur neexploatată. (D) apropiere – izolare. (E) progres – regres. 51. În ultimul paragraf, autorul sugerează că „entuziaştii confortului” sunt persoane care: (A) nu doresc să investească energie în interacţiuni sociale. (B) sunt complet izolate. (C) utilizează serviciile de întâlniri romantice pe Internet. (D) sunt interesate de îmbunătăţirea relaţiilor umane. (E) denigrează industria comunicaţională. 52. Referirea la „trimiterea prin fax a unui plan” (paragraful 2) e utilizată pentru a ilustra: (A) căile prin care tehnologiile avansate reduc interacţiunea umană. (B) creşterea eficienţei sprijinită de noile tehnologii comunicaţionale. (C) superioritatea faxului faţă de email. (D) eliminarea răspunderii sociale datorită interacţiunii electronice. (E) importanţa noilor tehnologii pentru industria de construcţii. 53. Aşa cum reiese din articol, autorul manifestă faţă de ideea că noua tehnologie ne apropie ca fiinţe umane o atitudine de: (A) apreciere entuziastă. (B) opoziţie fermă. (C) sarcasm dispreţuitor. (D) neîncredere reală. (E) respingere totală.



54. Analiza efectelor noilor tehnologii comunicaţionale făcută de autor ar fi cel mai probabil slăbită de neputinţa de a explora: (A) interacţiunea pozitivă facilitată, nu înlocuită, de noua tehnologie. (B) beneficiile practice ale faxului. (C) punctul de vedere al celor care utilizează Friendster. (D) alte efecte nocive ale utilizării prelungite a noilor tehnologii. (E) diferenţele între tehnologiile comunicaţionale celulare şi Internet. 55. Autorul sugerează că „relaţiile virtuale” pe care le stabilim acum au efectul de a: (A) elimina definitiv nevoia oamenilor de a avea relaţii faţă în faţă. (B) transformă oamenii în animale sociale joviale. (C) dă oamenilor timp pentru alte preocupări sociale. (D) produce daune psihologice pe termen lung. (E) consumă din timpul şi energia destinate pentru stabilirea unor relaţii faţă în faţă. 56. Din articol se poate deduce că locul construirii unei comunităţi vii este luat, prin noua tehnologie comunicaţională, de: (A) cumpărăturile on-line. (B) aparatele de fax. (C) interacţiunea anonimă. (D) serviciile de întâlniri romantice. (E) huliganii Internetului. Începând cu secolul al XVII-lea, Londra abundă în locuri unde se adună bărbaţi care împărtăşesc interese şi preocupări comune. Membrii acestor prime forme de club se întâlneau mai întâi în taverne, înainte de a ocupa imobile destinate exclusiv cluburilor. Epoca de aur a acestor cluburi de gentlemeni este secolul al XIX-lea, acestea fiind omniprezente atât în literatura epocii, cât şi în filmele a căror acţiune are loc în acea perioadă, fiind parte integrantă a stilului de viaţă britanic. Dar ce este un gentleman? În timpul reginei Victoria se credea că diferenţa dintre un bărbat şi un gentleman este aceea că primul plăteşte cu bani lichizi, iar cel de-al doilea are propriul său medic, avocat sau majordom, care sunt plătiţi semestrial direct de către bancă. Esenţa bunului gust şi a respectabilităţii era bancherul personal, la care se adăugau un arbore genealogic ireproşabil, respectarea unui cod vestimentar strict şi a unei etichete după modelul celor de la curtea regală. Succesul cluburilor se datorează mai puţin faptului că se puteau juca jocuri de noroc, cât absenţei absolute a femeilor. Valoarea cotizaţiei selecta clientela astfel că, destul de repede, începe concurenţa pentru titlul de „cel mai select” club. Adevărată reşedinţă secundară la câţiva paşi de casă, aici îţi întâlneai prietenii, se dezbăteau civilizaţii dispărute, împerecherea diferitelor rase de cai sau calităţile vinului Porto din 1835. Aici se lansează pariuri dintre cele mai surprinzătoare sau stupide, dar tot în cadrul acestor adunări atât de convenţionale apar adesea şi idei care se vor răspândi în întreaga lume: lordul Sandwich, care a refuzat să părăsească masa de joc pentru cină, a primit o gustare între două felii de pâine. În această societate victoriană, care acorda atât de multă atenţie aparenţelor şi convenienţelor, gentleman-ul se relaxează, cu condiţia să nu vorbească nici de soţie, nici de copii. Astfel apar teme de dezbatere inepuizabile: caii, câinii, vânătoarea. Membrii au la 228 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


dispoziţie o bibliotecă bogată şi ziare. Indispensabila umbrelă îşi are locul de onoare la intrare alături de nelipsitele bastoane de lemn. Se apreciază eleganţa circumspectă, zâmbetul insolent, indiferenţa afectată, dezinvoltura studiată, morga rafinată şi limbajul de lemn, prietenia înşelătoare care îi păcăleşte numai pe naivi, curtoazia care îi adulmecă pe parveniţi şi pe escroci, impertinenţa perfect calibrată. Condiţiile impuse de fiecare club par adesea minime pentru cel care observă din exterior şi doar o frecventare asiduă a acestui mediu poate duce la decodarea aspectelor ermetice ale acestei instituţii. Astăzi mai există încă câteva cluburi, strict interzise femeilor. Se practică primirea pe bază de reciprocitate a membrilor cluburilor din străinătate considerate de acelaşi rang. Păstrând cel mai adesea tradiţiile, dar fiind şi un creuzet al unor idei inovatoare, oglindă a eleganţei în ciuda aerului un pic desuet, clubul pentru gentlemeni joacă un rol eminent de care stilul de viaţă britanic nu se poate lipsi nici chiar în epoca internetului şi a globalizării. 57. Care enunţ dintre cele de mai jos redă cel mai corect ideea principală a textului? (A) Clubul pentru gentlemeni este reprezentativ pentru stilul de viaţă britanic deoarece exclude prezenţa femeilor din viaţa socială şi încurajează dezinteresul bărbaţilor pentru familie. (B) Clubul pentru gentlemeni este o instituţie specifică stilului de viaţă britanic care scoate în evidenţă preocupările şi comportamentul gentlemenilor din diferite perioade de-a lungul secolelor. (C) Clubul pentru gentlemeni este o instituţie de bază în Marea Britanie, care a avut întotdeauna un rol esenţial în dezvoltarea societăţii. (D) Clubul pentru gentlemeni este esenţa vieţii victoriene deoarece aici au apărut ideile conservatoare, dar şi inovatoare care au definit acea perioadă din punct de vedere social, politic şi economic. (E) Clubul pentru gentlemeni este dovada vie că bărbaţii din Marea Britanie nu acordau soţiei şi copiilor importanţa pe care aceştia o meritau. 58. Potrivit textului, care este principala diferenţă dintre un gentleman şi un bărbat obişnuit în epoca victoriană? (A) Modul în care se comportă. (B) Familia din care face parte. (C) Tipul de majordom pe care îl angajează. (D) Felul în care îşi administrează banii. (E) Tipul de relaţie pe care îl are cu curtea regală. 59. Care este scopul cu care autorul îl menţionează pe lordul Sandwich în paragraful 3 al textului? (A) Pentru a oferi un exemplu de inovaţie apărută din întâmplare în cadrul unui club. (B) Pentru a ilustra comportamentul membrilor în cadrul clubului. (C) Pentru a demonstra că majoritatea ideilor inovatoare apar în circumstanţele cele mai neaşteptate. (D) Pentru a arăta că jocurile de noroc erau mai importante pentru membrii clubului decât respectarea etichetei unei cine. (E) Pentru a exemplifica felul în care erau trataţi membrii clubului de către angajaţi.



60. Care cuvânt dintre următoarele poate înlocui cel mai corect cuvântul „calibrată” din sintagma „impertinenţa perfect calibrată” din paragraful 5? (A) reprezentată. (B) agilă. (C) definită. (D) stabilă. (E) cântărită. 61. Potrivit textului, care este imaginea cluburilor britanice astăzi? (A) Acestea rămân elegante, dar nu mai sunt la fel de frecventate. (B) Acestea nu au alt rol decât să păstreze neschimbate tradiţiile. (C) Acestea au exact acelaşi rol pe care îl aveau în epoca victoriană. (D) Acestea nu au legături decât cu cluburi similare din străinătate. (E) Acestea îşi păstrează distincţia în ciuda aerului uşor învechit. 62. Aşa cum reiese din text, cu care afirmaţie dintre următoarele ar fi autorul textului, cel mai probabil, de acord? (A) Cluburile pentru gentlemeni de-a lungul secolelor nu au făcut decât să accentueze discriminarea femeilor. (B) Cluburile pentru gentlemeni au permis membrilor să aibă preocupări comune şi au impus anumite norme de comportament. (C) Cluburile pentru gentlemeni au încurajat vânătoarea, făcând ca aceasta să devină necontrolată. (D) Cluburile pentru gentlemeni au dus la dezvoltarea unor preocupări nocive din punct de vedere social. (E) Cluburile pentru gentlemeni au încurajat snobismul, deoarece aceasta era o calitate esenţială pentru a deveni membru.

PARTEA A II-A ELEMENTE DE RAŢIONAMENT LOGIC 29 de întrebări Concurs de admitere 9 septembrie 2012 Timp alocat pentru Partea a II-a: 2 h Internetul este unul dintre puţinele mijloace de comunicare în masă a căror audienţă creşte constant, atrăgând astfel venituri mai mari din publicitate şi creşterea cotei de piaţă în detrimentul altor media, în special al presei scrise. Însă, deşi internetul este în acest moment „vedeta” sau „copilul răsfăţat” al pieţei de media, fiind un segment relativ nou şi destul de dinamic, el nu a scăpat complet de impactul recesiunii înregistrate în ultimii ani pe piaţa de media în ansamblu. 230 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


1. Care enunţ dintre următoarele exprimă cel mai bine ideea principală din textul de mai sus? (A) Prin caracterul ei global, recesiunea a afectat totuşi, în ultimul an, şi internetul, chiar dacă el este un segment nou şi dinamic al pieţei media. (B) Statutul internetului pe piaţa media, chiar şi cel de „vedetă” sau de „copil răsfăţat”, fluctuează în funcţie de modificările din comportamentul publicului. (C) Declinul pieţei internetului din ultimii ani a fost mai puţin sever comparativ cu al celorlalte componente ale pieţei de media. (D) Veniturile mai mari încasate în ultimii ani din publicitatea pe internet sunt mai mici în raport cu costurile furnizorilor legate de extinderea reţelelor de internet. (E) Comparaţia cu presa scrisă este irelevantă întrucât pe piaţa media se manifestă şi alţi agenţi de succes la public, precum televiziunea sau radioul. Cumpărătorii jurnalului naţional din Ravonia, intitulat „Economia mondială”, au participat la un sondaj de opinie realizat de specialiştii jurnalului cu privire la propunerea de creştere a impozitului pe profitul realizat din vânzarea acţiunilor. Întrucât aproximativ 70% dintre cumpărători nu au fost de acord cu creşterea propusă a impozitului, specialiştii jurnalului au anunţat că majoritatea cetăţenilor din Ravonia se opun oricărei creşteri a impozitului pe profitul realizat din vânzarea acţiunilor. 2. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai tare concluzia specialiştilor jurnalului „Economia mondială”? (A) La sondajul de opinie nu au participat toţi cititorii jurnalului „Economia mondială”. (B) Unii dintre cumpărătorii jurnalului „Economia mondială” nu sunt cetăţeni ai Ravoniei. (C) Creşterea impozitelor pe profit este o decizie a specialiştilor din forul legislativ al Ravoniei şi nu a specialiştilor jurnalului „Economia mondială”. (D) Majoritatea cititorilor jurnalelor economice care obţin beneficii din acţiuni îşi permit plata impozitelor pe profit. (E) Opinia majorităţii cumpărătorilor jurnalului „Economia mondială” nu coincide cu cea a celor mai mulţi cetăţeni din Ravonia. Pe măsură ce învaţă să facă lucrurile mai bine, marile companii devin din ce în ce mai eficiente deoarece, în timp, lucrurile pe care le-au făcut bine reduc costurile de producţie. Astfel, dacă acum 10 ani în industria celulozei şi hârtiei o tonă de hârtie de ziar se obţinea în 3 zile cu un cost de producţie de 25 lei, acum aceasta este produsă într-o zi la costul de 10 lei. Cum acelaşi principiu se aplică şi în industria laptelui, rezultă că la compania „Lapte Bun” experienţa acumulată în jumătate de secol de existenţă va permite obţinerea de costuri de producţie minime şi, astfel, un profit maxim. 3. Ce rol joacă în argumentul de mai sus prima frază? (A) Este o premisă asumată a argumentului. (B) Exprimă concluzia principală a argumentului. (C) Oferă informaţie de context pentru realităţile prezentate. (D) Este principiul ilustrat în argument. (E) Exprimă o concluzie intermediară a argumentului.



4. Raţionamentul de mai sus este vulnerabil mai ales deoarece nu ia în considerare una dintre posibilităţile de mai jos. Care este aceasta? (A) Acumularea unei experienţe îndelungate nu este echivalentă cu eficientizarea procesului de producţie. (B) Minimizarea costurilor de producţie se poate realiza doar în funcţie de mărimea profitului. (C) Trecerea timpului permite doar anumitor companii să acumuleze experienţă în creşterea eficienţei, indiferent de conducerea companiei. (D) Principiile eficienţei din industria laptelui nu sunt neapărat aceleaşi cu cele din industria celulozei şi hârtiei. (E) Minimizarea costurilor de producţie nu conduce neapărat la maximizarea profiturilor. Fizicieni renumiţi specializaţi în mecanica cuantică au dovedit că modelul standard al actualei mecanici cuantice n-ar putea exista în absenţa unei presupuse particule subatomice numită „bosonul Higgs”, întrucât ea ar conferi masă particulelor elementare identificate până acum. 5. Care dintre următoarele enunţuri este cea mai puternică consecinţă a celor relatate mai sus? (A) Specialiştii în mecanică cuantică au identificat până acum mai multe particule elementare a căror masă nu poate fi încă explicată. (B) Bosonul Higgs nu a fost descoperit până la ora actuală, deşi au fost utilizate cele mai performante instalaţii pentru identificarea lui. (C) Dacă se va dovedi că bosonul Higgs este inexistent, atunci modelul standard al mecanicii cuantice se va modifica radical. (D) Existenţa bosonului Higgs ar putea fi sigur confirmată de viitoarele descoperiri ale fizicienilor, care beneficiază de aparatură nouă. (E) Este de presupus că bosonul Higgs ar putea avea şi el o masă proprie, ceea ce ar complica datele problemei. Ioan Slavici: În viaţa socială este aceeaşi lege ca şi în viaţa animală. Precum copilului îi trebuie o năzuinţă şi o sforţare mai multă vreme pentru a merge în picioare, asemenea îi trebuie voinţă şi luptă unei societăţi pentru a se înălţa. 6. Următoarele argumente au acelaşi model de raţionare ca şi cel de mai sus, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) Dreptatea e ca o floare plăpândă. Precum floarea plăpândă se ofileşte fără pământ bun, la fel şi dreptatea se ofileşte fără legi bune. (B) Învăţătura este ca o pătură caldă. Aşa cum pătura te protejează contra frigului, tot aşa învăţătura te protejează contra ignoranţei. (C) O carte bună e ca o rază de soare. Aşa cum raza de soare îţi mângâie sufletul într-o dimineaţă de primăvară, tot aşa o carte reuşită îţi bucură spiritul în clipele de relaxare. (D) Iubirea e ca un ocean. Precum nu ştii niciodată când începe furtuna din senin, la fel nu ştii când se termină asemenea unui val care parcă nici nu a trecut. (E) O societate organizată e ca o armată bine antrenată. După cum o armată bine antrenată îşi îndeplineşte misiunile, tot astfel o societate organizată îşi realizează obiectivele. Dl. X are în vecinătatea apartamentului său de la bloc un cabinet stomatologic. Din momentul în care s-a înfiinţat cabinetul, dl. X a observat că medicul stomatolog vine şi pleacă totdeauna însoţit de asistenta sa medicală, cu maşina personală a acestuia. Prin urmare, a 232 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


conchis dl. X, asistenta este fie soţia, fie amanta medicului; dacă era doar o simplă angajată, nu ar fi avut grijă să o aducă şi să o ducă chiar în fiecare zi cu maşina personală. 8. Concluzia domnului X este vulnerabilă, deoarece nu ia în considerare: (A) posibilitatea ca medicul stomatolog să-i fi oferit angajatei sale transportul gratuit ca parte a retribuţiei. (B) faptul că medicul stomatolog a înfiinţat cabinetul doar de doi ani. (C) posibilitatea ca medicul stomatolog să fie o persoană chibzuită în folosirea resurselor cabinetului său. (D) faptul că asistenta medicului este mult mai tânără decât el. (E) faptul că medicul are o maşină nouă, performantă, pe care îi place să o conducă. Cele mai vechi fosile intacte aparţin unor microorganisme care au trăit cu circa 3,5 milioane de ani în urmă. Cercetătorii au descoperit că în corpul acestor vieţuitoare există doar carbon, nitrogen şi compuşi ai sulfului. Prin urmare, acum 3,5 milioane de ani nu exista încă oxigen în atmosfera terestră. 9. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai puternic argumentul de mai sus? (A) Vieţuitoarele terestre au evoluat, devenind cu timpul consumatoare de oxigen. (B) Pe suprafaţa terestră trăiesc şi azi o mulţime de microorganisme din cele mai diferite. (C) Există şi azi microorganisme care consumă carbon, nitrogen şi sulf. (D) Există vietăţi care consumă oxigen încă de acum 3,5 miliarde de ani. (E) Microorganismele consumatoare de oxigen nu existau acum 3,5 milioane de ani. Tratatul Comercial Anti-Contrafacere, ACTA, semnat de 22 de ţări, printre care şi ţara noastră, este unul multilateral prin care se încearcă stoparea comerţului on-line cu bunuri contrafăcute şi lucrări cu copyright. Spam? Produse false? Muzică sau filme piratate? Softuri sparte? Toate acestea vor dispărea aşadar din momentul în care se va pune în vigoare tratatul ACTA. Orice utilizator care încalcă pe internet de 3 ori regulile ACTA va fi penalizat. La început i se va bloca conexiunea internet pentru o perioadă de timp, apoi va primi şi o amendă. Iar persoanele ale căror drepturi de autor au fost încălcate vor obţine informaţii despre hoţi fără să mai apeleze la o instanţă judecătorească. 10. Ce rol joacă în argumentarea de mai sus fragmentul „Spam? Produse false? Muzică sau filme piratate? Softuri sparte? Toate acestea vor dispărea aşadar din momentul în care se va pune în vigoare tratatul ACTA?” (A) Aduce principalul argument în favoarea tratatului ACTA. (B) Indică de ce tratatul ACTA este unul multilateral. (C) Enumeră doar pentru ce vor fi penalizaţi infractorii on-line. (D) Exprimă concluzia argumentării în legătură cu tratatul ACTA. (E) Enumeră modalităţile de încălcare on-line a drepturilor de autor. Un editorialist: Oamenii nu reacţionează la evenimente în sine, ci la propria percepţie asupra evenimentelor din viaţa lor. Dacă ceva este de corectat în viaţă, atunci erorile noastre de gândire sunt acel ceva. Einstein spunea că o problemă nu poate fi rezolvată la nivelul de gândire care a generat-o. Este evident că nu trebuie decât să conştientizezi problema pe care 233 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


o resimţi la nivel fizic, empatic, emoţional etc. şi apoi, prin purificarea gândirii care a generat problema, printr-o atitudine de căinţă şi iertare, problema va dispărea. 11. Care enunţ dintre cele de mai jos exprimă cel mai bine concluzia la care ajunge editorialistul? (A) Erorile de gândire trebuie corectate pentru că joacă cel mai important rol în viaţă. (B) Problemele pot fi rezolvate la alt nivel de gândire decât cel care le-a generat. (C) Rezolvarea unei probleme constă în eliminarea erorilor de gândire. (D) O problemă dispare prin conştientizarea ei, prin înţelegere şi acceptare. (E) Soluţionarea problemelor depinde de percepţia asupra evenimentelor, nu de evenimente. Dl. X: Dublarea pensiilor a fost o greşeală din partea guvernului, deoarece pot veni vremuri de criză economică când bugetul statului nu mai poate susţine plata acestora. Dl. Y: Pensionarii aveau venituri mici şi trăiau în sărăcie. Chiar nu aveţi un pic de milă pentru oamenii aceştia ajunşi în toamna vieţii? Eu cred că măsura guvernului a fost binevenită. 12. Care dintre următoarele enunţuri redă ideea cu care cei doi domni sunt în dezacord? (A) Măsura luată de guvern este bună pentru pensionari. (B) Există posibilitatea ca în vremuri de criză să nu poată fi plătite pensiile. (C) Pensionarii au venituri mai mici decât angajaţii. (D) Pensionarii trebuie ajutaţi de către stat. (E) Mărirea pensiilor a fost o măsură oportună. 13. Care dintre următoarele enunţuri redă eroarea de raţionare din argumentarea dlui Y? (A) Este un atac la persoană, acuzându-l deschis pe dl X că nu e capabil să înţeleagă măsura guvernului. (B) Nu răspunde direct dlui X, ocolind de fapt problema pusă de acesta, vorbind de venituri mici şi sărăcie. (C) Face o generalizare nepermisă pretinzând că toată clasa pensionarilor trăieşte cu venituri mici. (D) Face un apel la sentimente când discută despre oamenii ajunşi la pensionare. (E) Ignoră posibilitatea ca măsura dublării pensiilor să fie doar o mită electorală din partea guvernului către pensionari. Diminuarea continuă a resurselor de hrană şi de apă potabilă ameninţă umanitatea, iar cifra de 7 miliarde de oameni atinsă acum de populaţia Terrei este în măsură să ne îngrijoreze. Acest fapt arată că vom cunoaşte în viitorul apropiat un declin tot mai serios al condiţiilor de viaţă normală pentru locuitorii Pământului. 14. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai mult concluzia de mai sus? (A) Experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite estimează că populaţia Terrei s-ar putea stabiliza în viitorul apropiat. (B) Diminuarea resurselor de hrană şi de apă ale oamenilor se manifestă în condiţiile exploatării lor neraţionale. (C) Cu condiţia distribuirii raţionale a resurselor de hrană şi apă, pe Terra pot trăi şi circa 10 miliarde de oameni. 234 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(D) În condiţiile ocupaţiilor actuale, se pare că rata naşterilor nu a avut un curs puternic descendent în ultimii ani. (E) Populaţia Pământului va înregistra în viitor un declin puternic şi se va reduce la maxim 5 miliarde de oameni. Într-o perioadă de criză economică prelungită, în care locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine, iar concurenţa pe cele rămase din ce în ce mai mare, atitudinea multor angajaţi s-a modificat. Mai precis, de teama concedierii, au devenit timizi şi umili în faţa şefilor, acceptă şi execută imediat orice li se cere; pe scurt, s-au transformat în salariaţi de tip „Da, să trăiţi!”. Compania X a avut în această perioadă de criză profituri mari practicând preţuri mai mici şi a avut chiar angajări de personal masive care i-au permis să se dezvolte şi să mărească salariile. 15. Care enunţ dintre următoarele derivă logic din cele de mai sus? (A) Mulţi angajaţi şi-au modificat atitudinea faţă de şefi. (B) Mulţi angajaţi s-au transformat în salariaţi de tip „Da, să trăiţi!”. (C) Compania X a angajat personal şi a mărit salariile angajaţilor. (D) Angajaţii Companiei X nu au avut motive să-şi schimbe atitudinea. (E) Compania X a riscat practicând preţuri mici şi angajând personal. Un studiu recent arată că cele mai multe femei sunt stresate când intră în supermarket, cel puţin atunci când e vorba de alegerea alimentelor. S-a dovedit că terapia prin shopping nu funcţionează pentru majoritatea femeilor, din contră, ele devin nervoase şi agitate când intră în magazine. În schimb, trei sferturi dintre bărbaţi se simt excelent în spatele căruciorului, mai ales dacă trebuie să cumpere mâncare. Astfel, mitul conform căruia femeile se relaxează la cumpărături nu se susţine. 16. Care enunţ dintre următoarele exprimă ideea principală a argumentării de mai sus? (A) Bărbaţii se simt mai bine la cumpărături decât femeile. (B) Majoritatea femeilor nu se relaxează când merg la cumpărături. (C) Terapia prin shopping nu funcţionează decât în anumite magazine. (D) Faptul că femeile sunt experte la cumpărături este doar un mit. (E) Toate femeile sunt încântate să meargă la cumpărături la supermarket. Dan: Persoanele active trebuie să mănânce echilibrat pentru că numai aşa îşi conservă forma fizică şi nu cresc nefiresc în greutate. Ion: Ai perfectă dreptate! Numai alimentându-se echilibrat persoanele active îşi asigură caloriile necesare şi îşi păstrează nealterată capacitatea de raţionare. 17. Care enunţ dintre cele de mai jos exprimă ideea prin care Ion întăreşte spusele lui Dan? (A) Persoanele care lucrează trebuie să aibă o greutate şi o minte normale. (B) Indivizii în activitate îşi rezervă pauze pentru refacerea formei fizice şi intelectuale. (C) Oamenii care sunt activi au totdeauna o formă fizică şi psihică excelente. (D) Capacitatea umană de raţionare rămâne intactă după servirea mesei. (E) Mâncarea echilibrată conservă capacitatea fizică şi de raţionare.



Neurologii au descoperit că durerea emoţională este produsă în zona creierului în care se activează şi durerea fizică. De asemenea, ei au constatat că durerea produsă de o suferinţă sufletească poate răspunde la calmante. Pornind de la aceste descoperiri, un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea X susţin că o simplă doză de paracetamol poate diminua durerile provocate de o despărţire. Ei se bazează pe rezultatele unui studiu realizat pe 62 de pacienţi: cei care au primit 1000 mg de paracetamol au înregistrat o reducere semnificativă a stărilor de suferinţă comparativ cu cei care au urmat tratamentul placebo. Deşi există şi alte încercări de găsire a unor tratamente pentru suferinţele emoţionale, alţi cercetători de la aceeaşi universitate au declarat că ei înşişi nu ar încerca să-şi administreze calmante pentru a-şi vindeca durerea sufletească. 19. Următoarele enunţuri, dacă sunt luate ca adevărate, explică de ce cercetătorii de la Universitatea X susţin lucruri diferite cu privire la posibilitatea diminuării durerii sufleteşti prin calmante, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) Au convingeri diferite despre eficienţa calmantelor în tratarea suferinţelor sufleteşti. (B) Sunt încadraţi pe posturi de cercetare şi predare cu profil diferit în Universitatea X. (C) Nu împărtăşesc aceleaşi teorii şi metode de cercetare ştiinţifică a durerii emoţionale. (D) Sunt adepţii unor puncte de vedere diferite cu privire la relevanţa studiilor realizate pe un număr mic de pacienţi. (E) Trag concluzii diferite din cercetările neurologilor referitoare la durerea emoţională. Ravonia este una dintre ţările din zona euro care se află în criză economică de câţiva ani şi sunt semne slabe de redresare. Instabilitatea economică din această zonă îi determină pe investitori să fie prudenţi în privinţa dezvoltărilor sau achiziţiilor de proiecte imobiliare, arată un studiu realizat de Ernst&Young. În opinia a 72% din investitorii chestionaţi, continuarea crizei în zona euro va avea un impact negativ asupra investiţiilor imobiliare. 20. Care enunţ dintre următoarele reprezintă concluzia care poate fi inferată din cele de mai sus? (A) Există probabilitatea ca şi în Ravonia investiţiile imobiliare să scadă în continuare. (B) Există posibilitatea ca în Ravonia criza economică să se prelungească în următorii ani. (C) Criza economică îi face pe investitorii în bunuri imobiliare să fie prudenţi. (D) 72% din investitorii în imobiliare şi-au arătat neîncrederea în revenirea economică a zonei euro. (E) Ernst&Young influenţează deseori investitorii din domeniul imobiliar prin studiile realizate. Multe dintre marile incendii din locuinţele personale sunt cauzate de folosirea unor instalaţii electrice învechite. Cu toate acestea, deşi un număr semnificativ de instalaţii electrice vechi au fost înlocuite, nu s-a constatat o scădere comparabilă a numărului de persoane decedate în urma incendiilor datorate instalaţiilor electrice din locuinţele personale. 21. Care dintre enunţurile următoare, dacă este adevărat, ajută cel mai mult la soluţionarea aparentei discrepanţe de mai sus? (A) Incendiile provocate de instalaţiile de gaz se produc cel mai frecvent în timpul nopţii, atunci când locatarii dorm. (B) La înlocuirea instalaţiilor vechi, locuinţele personale au fost dotate chiar şi cu sisteme de protecţie anti-incendii. (C) Incendiile devastatoare sunt cauzate şi de exploatarea incorectă a instalaţiilor de gaz din locuinţele personale. 236 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(D) Dacă nu sunt exploatate judicios, instalaţiile electrice provoacă incendii cu pagube mari chiar şi atunci când sunt noi. (E) Dacă sunt depistate la timp, incendiile provocate de instalaţiile electrice nu provoacă daune semnificative. Un biolog: Viermii platelminţi au reprezentat întotdeauna un obiect de studiu de interes pentru oamenii de ştiinţă, pentru că au o capacitate incredibilă de a se regenera. Un vierme plat tăiat în două se va regenera dând naştere la două fiinţe distincte. Recent, s-a descoperit că o specie de viermi platelminţi poate depăşi limitele îmbătrânirii prin aceea că reuşesc să menţină constantă dimensiunea telomerelor, o parte importantă a ADN-ului. Astfel, este satisfăcută una dintre predicţiile care stabilesc condiţiile necesare ca un animal să devină „nemuritor”. Drept urmare, se întrevăd noi perspective de a atenua consecinţele îmbătrânirii în rândul oamenilor, această descoperire fiind un prim pas spre extinderea longevităţii. 22. Care enunţ dintre următoarele exprimă asumpţia pe care se bazează raţionamentul biologului? (A) Capacitatea de regenerare este cheia spre nemurirea organismelor. (B) Nemurirea nu mai este astăzi doar o problemă filosofică, ci şi una ştiinţifică. (C) Înţelegerea fenomenului îmbătrânirii este o provocare pentru biologii de azi. (D) Dimensiunea telomerelor este unul dintre factorii-cheie asociaţi cu îmbătrânirea. (E) Nemurirea constă în depăşirea limitelor îmbătrânirii. NASA a anunţat recent că angajează prin concurs matematicieni, ingineri şi alţi oameni de ştiinţă care deţin şi experienţă notabilă în pilotarea avioanelor supersonice. Ca atare, agenţia spaţială americană încearcă astfel să recruteze astronauţi specializaţi ştiinţific pentru călătorii cosmice în afara Sistemului Solar. 24. Care dintre enunţurile de mai jos redă premisa necesară a argumentului de mai sus? (A) NASA nu dispune de ingineri şi matematicieni care deţin brevetul de pilot pe avioane supersonice din cele mai moderne. (B) NASA planifică pentru viitor zboruri cosmice cu echipaj uman spre planete exterioare Sistemului Solar. (C) Pentru zborurile în afara Sistemului Solar, NASA foloseşte doar echipaje alcătuite din astronauţi cu o specializare ştiinţifică. (D) NASA va selecta prin concurs pe viitorii astronauţi capabili să piloteze şi avioane de ultimă generaţie şi să fie apţi pentru zborurile cosmice. (E) NASA doreşte să angajeze astronauţi capabili să întreprindă călătorii cosmice de lungă durată. Un pedagog: Învăţătura fără bună-creştere formează numai fanatici, mizantropi, egoişti; numai în unire una cu alta formează oameni adevăraţi. Poporul ravonian a avut din moşistrămoşi grijă de a da o bună-creştere copiilor săi. Prin urmare, poporul ravonian formează numai oameni adevăraţi. 25. Pentru a fi adevărată concluzia pedagogului, este necesar ca unul dintre următoarele enunţuri să fie luat ca premisă. Care este acesta? (A) Poporul ravonian a oferit întotdeauna o bună-creştere copiilor săi. (B) Poporul ravonian a oferit o învăţătură adecvată copiilor săi. (C) Există mulţi oameni adevăraţi în rândurile poporului ravonian. (D) Bună-creşterea fără învăţătură formează fanatici, mizantropi, egoişti. (E) Învăţătura şi bună-creşterea formează pretutindeni oameni adevăraţi. 237 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Onomantia sau Onomomantia este arta divinatorie care se bazează pe analiza numelui, mai ales pe analiza primei litere a prenumelui. Denumirea sa derivă din greaca veche, unde onoma înseamnă „nume”, iar manteia „profeţie”. Ea a fost practicată mai întâi de greci, apoi de romani, cu scopul de a descifra destinul omului (la greci) sau chiar şi al localităţilor (la romani), iar – uneori – pentru a-l determina. Puteţi crede sau nu, energia numelui există, fiind cercetată şi astăzi! Potrivit cercetărilor actuale, nu este întâmplător că aveţi un nume şi nu altul, dar mai ales nu este întâmplător cine vi l-a ales, de ce acel nume şi nu altul şi ce semnifică el. 26. Ce rol joacă în argumentaţia de mai sus enunţul „Puteţi crede sau nu, energia numelui există, fiind cercetată şi astăzi!”? (A) Exprimă credinţa actuală că analiza numelui este aspectul artei divinatorii din antichitate care a supravieţuit probei timpului. (B) Este ipoteza principală din Onomantia sau Onomomantia greco-romană verificată astăzi de cercetările dedicate energiei numelui. (C) Exprimă modalitatea în care autorul argumentaţiei de faţă se detaşează atât de cercetările antice bazate pe analiza numelui, cât şi de cele contemporane. (D) Este concluzia susţinută prin apelul la tradiţia greco-romană în cercetarea numelui, dar şi la supoziţiile cercetărilor actuale bazate pe această tradiţie. (E) Exprimă motivul pentru care promotorii antici sau actuali ai Onomantiei sau Onomomantiei consideră că energia numelui există. Cu ajutorul sateliţilor artificiali s-a realizat o hartă completă a gheţurilor din zona Polului Sud şi s-a constatat că mari râuri de gheaţă se varsă în ocean, ceea ce a dovedit clar scăderea dramatică a calotei de gheaţă care acoperă Antarctica. 27. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, diminuează cel mai tare adevărul celor relatate mai sus? (A) Scăderea calotei de gheaţă de la Polul Sud indică faptul că are loc o încălzire globală. (B) Specia urşilor polari de dincolo de Cercul Polar de Sud va dispărea în anii ce urmează. (C) Periodic, cantitatea de gheaţă de la Polul Sud scade dramatic şi apoi creşte din nou. (D) Clima terestră va suferi o schimbare serioasă ca urmare a poluării masive industriale. (E) Focile care vieţuiesc în Antarctica nu vor dispune curând de un mediu de viaţă adecvat. Un matematician: Dacă extratereştrii există, atunci ei ne evită, pentru că din punct de vedere matematic, până acum, ar fi trebuit să ne viziteze. Prin urmare, ... 29. Care dintre următoarele este continuarea logică a susţinerilor matematicianului? (A) fie extratereştrii vieţuiesc altfel decât noi, fie nu ne plac. (B) fie calculele matematice nu sunt corecte, fie extratereştrii nu există. (C) fie noi suntem singuri în univers, fie extratereştrii nu vor să ne contacteze. (D) fie extratereştrii nu sunt interesaţi de noi, fie ne evită din raţiuni neînţelese. (E) fie raţionamentele matematice sunt corecte, fie extratereştrii raţionează altfel.



Elemente de raţionament logic 29 de întrebări G. Ibrăileanu: Într-o căsnicie, când bărbatul şi femeia duc o viaţă laborioasă, când n-au imaginaţia bolnavă, când toată ziua sunt cu treabă şi când caută o fericire curată în tovărăşia partenerului în ceasurile de odihnă, niciodată astfel de soţi nu se vor dezgusta unul de altul. Prin urmare, nu vor avea vreme şi vor socoti drept lucru dobitocesc de a-şi cheltui vremea cu închipuiri nebune şi stricătoare. 30. Care dintre următoarele enunţuri redă ideea principală din argumentarea de mai sus? (A) O viaţă ocupată fereşte cuplul de o imaginaţie negativă şi de îndepărtare în clipele de răgaz. (B) A lăsa gândirea să evadeze spre alţi parteneri reprezintă un lucru dobitocesc. (C) Într-o căsnicie, soţii trebuie să îşi menţină viaţa ocupată tot timpul. (D) În ceasurile de odihnă, ambii soţi trebuie să aibă grijă să nu se dezguste unul de altul. (E) Închipuirile nebune şi stricătoare sunt apanajul oamenilor care nu muncesc şi îşi duc viaţa în trândăvie. Pescuitul intensiv practicat de Ravonia în apele sale teritoriale a dus la o scădere drastică a populaţiilor de peşti mici (sardine, guvizi, dorade) şi la o creştere a preţului lor de vânzare. Un şablon de evoluţie asemănător s-a manifestat şi în cazul altor resurse naturale vitale deficitare (de exemplu peştii oceanici, dar şi petrolul sau lemnul), ceea ce a dus la preţuri crescute pentru multe produse. Aşadar, este de aşteptat ca preţurile peştilor mici să nu scadă în viitorul apropiat. 31. Argumentul de mai sus se bazează pe următoarele premise, CU EXCEPŢIA uneia. Care este aceasta? (A) Populaţiile de peşti mici nu se vor reface în viitorul apropiat. (B) Deficitul de peşte este un factor determinant al preţului acestuia. (C) Practicile de pescuit influenţează fundamental cererea pieţei pentru peşte. (D) Scăderea cantităţii de peşti mici va conduce la preţuri mai mari ale acestuia în magazine. (E) Creşterea preţului peştilor mici în magazine nu poate fi stopată prin scăderea altor preţuri corelate cu pescuitul în apele teritoriale. Potrivit unei definiţii larg acceptate, un cyborg este un organism cibernetic, având atât sisteme artificiale, cât şi naturale. Raportându-ne la această definiţie de bază, trebuie să acceptăm că cyborgii sunt deja printre noi? Dacă răspunsul e afirmativ, putem trage concluzia că astăzi asistăm la apariţia unei noi subspecii de Homo Sapiens înzestrată cu ecrane şi butoane care, chiar dacă nu sunt concrescute organic cu corpul nostru, sunt – totuşi – prelungiri ale noastre, cel puţin ale minţii noastre, într-atât de strânsă a devenit relaţia noastră cu ele. 32. Următoarele enunţuri, dacă sunt adevărate, sprijină ideea că cyborgii sunt deja printre noi, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) Un pianist, chiar dacă ştie cum să cânte la pian, are nevoie de acest instrument pentru a o face efectiv, iar din momentul în care se aşează în faţa pianului şi ia contact cu clapele, pianul devine, practic, extensia pianistului. 239 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(B) Oricine poartă haine sau o umbrelă intră într-o conexiune funcţională permanentă cu aceste produse artificiale, ele fiind de fapt accesorii care sporesc sau protejează capacităţile naturale ale omului. (C) Bunica oricăruia dintre noi sau orice alt om de aceeaşi vârstă cu ea, dacă are proteză de şold şi aparat auditiv, e un cyborg, cum sunt şi toţi cei care umblă de colo-colo cu căştile bluetooth în urechi. (D) Mulţi oameni familiarizaţi cu computerul se simt legaţi de tastatură şi ecran doar pentru a-şi rezolva problemele de serviciu, în viaţa personală folosindu-se de sentimente ca prelungiri ale fiinţei noastre. (E) Cyborgii umblă de mult prin lume: ca invalizi cu picior de lemn, ori ca piraţi cu un cârlig în loc de mână, chiar dacă în ultimele decenii protezele din materiale artificiale performante au înlocuit şi cârligul de metal, şi piciorul de lemn. Un eseist: Dacă fericirea ta depinde de o altă persoană, este suficient ca aceasta să îţi tragă preşul de sub picioare pentru a te simţi instantaneu cel mai nefericit om din lume. Singura iubire durabilă este cea care provine din interiorul tău, căci atunci ştii foarte bine pe ce te bazezi. Singurul om care te poate face fericit sau nefericit eşti tu însuţi. 33. Care enunţ dintre următoarele redă cel mai bine principiul din argumentul eseistului? (A) Iubeşte-te pe tine însuţi! (B) Trăieşte-ţi clipa! (C) Dăruind vei dobândi! (D) Iubeşte-ţi aproapele! (E) Fericirea e sensul vieţii! Primăvara, specialiştii ne sfătuiesc să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete pentru a ne detoxifica după perioada de iarnă când consumăm multe grăsimi. Totuşi, persoanele care suferă de gastrită sau ulcer trebuie să fie precaute, căci această trecere la alimentaţia bogată în crudităţi le poate agrava simptomele. Astfel, ceapa, usturoiul, ţelina sau ridichea, care se găsesc primăvara în pieţe, trebuie consumate cu moderaţie sau chiar evitate. Pentru a reduce aciditatea gastrică, specifică gastritei sau ulcerului, specialiştii ne recomandă să includem în dietă, pe lângă crudităţi, alimente alcalinizante, cum sunt cartoful sau orezul. 34. Care enunţ dintre următoarele reprezintă ideea principală a textului de mai sus? (A) Specialiştii recomandă fructele şi legumele în vederea detoxificării de primăvară. (B) Trecerea la alimentaţia de primăvară, bogată în crudităţi, poate reactiva bolile gastrice. (C) Primăvara, este recomandată includerea în dietă a alimentelor alcanilizante. (D) Alimentele crude care se găsesc în pieţe primăvara trebuie consumate cu mare moderaţie. (E) Persoanele care suferă de boli gastrice trebuie să fie atente la consumul de crudităţi. 35. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, întăreşte cel mai mult susţinerile de mai sus? (A) Fructele şi legumele proaspete trebuie consumate în orice anotimp. (B) Salatele de crudităţi sunt des consumate primăvara mai ales de către vegetarieni. (C) Ceapa, usturoiul, ţelina sau ridichea şi-au dovedit în timp efectele benefice pentru sănătate. (D) Adăugat în salate de crudităţi, orezul acţionează ca un pansament gastric şi reduce aciditatea. (E) Cartoful, preparat necorespunzător, prăjit în ulei sau untură, poate agrava bolile gastrice. 240 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Companiile de publicitate vor avea un nou aliat, după ce Google a creat aplicaţia „Reclame bazate pe condiţiile de mediu”, cu ajutorul căreia va sesiza zgomotul din mediul înconjurător unde se află utilizatorii de Smartphone. Astfel, reclamele vor putea fi răspândite mai uşor, în funcţie de locaţia unde se află persoanele. Factorii externi care vor conta sunt temperatura, umiditatea sau intensitatea luminii, iar publicitatea transmisă pe telefon va fi personalizată. De exemplu, dacă în timpul convorbirii, zgomotul ambiental este produs de picăturile de ploaie, atunci aplicaţia Google va transmite reclame pentru umbrele. 36. Care enunţ dintre următoarele reprezintă cea mai bună concluzie a celor de mai sus? (A) Companiile de publicitate au un aliat nesperat în cel mai mare motor de căutare de pe Internet. (B) Publicitatea se va face în funcţie de mediul în care se află cel care vorbeşte la un telefon Smartphone. (C) Convorbirile pe Smartphone vor fi monitorizate de cei de la Google pentru implementarea noii aplicaţii. (D) Ambientul în care se află persoana care vorbeşte la Smartphone decide orice reclamă. (E) Factorii externi sunt din ce în ce mai importanţi pentru motorul Google. Harieta: Pe parcursul întregii cariere de 35 de ani ca mecanic de locomotivă, Paul nu a primit nici măcar un singur avertisment de la Autoritatea Feroviară Naţională. Aşadar, Paul este un mecanic de locomotivă foarte bun. 37. Harieta îşi construieşte argumentul: (A) bazându-se pe asumarea tacită a unei premise. (B) creând ambiguitate prin folosirea inadecvată a cuvintelor. (C) folosind raţionamente circulare. (D) creând analogii aproape evidente. (E) bazându-se pe intuiţii generalizatoare. Radu: După părerea mea, plusul de testosteron din organismul spectatorilor le provoacă unora un comportament fizic şi verbal violent în timpul meciurilor de fotbal. Dan: Violenţa pe care o probează unii spectatori la competiţiile sportive are o altă cauză. Este vorba de carenţele de educaţie şi ale mediului social şi familial din care provin spectatorii. 38. Care este ideea lui Dan ce contrazice afirmaţia lui Radu? (A) Spectatorii unei competiţii fotbalistice pot fi violenţi şi din cauza lecturii cronicilor din ziare. (B) Reacţiile spectatorilor la un meci de fotbal sunt violente numai prin strigătele lor sau doar prin unele gesturi. (C) Purtarea violentă a spectatorilor la meciurile de fotbal îşi are cauza în educaţia asimilată de ei în anturajul din care provin. (D) Cei care sunt violenţi la un meci de fotbal provin în mod obişnuit din familii dezorganizate. (E) Spectatorii violenţi la meciurile de fotbal se manifestă violent şi la alte tipuri de jocuri sportive la care participă.



Un analist politic: Trebuie luate măsuri urgente împotriva corupţiei. Multiplicarea continuă a actelor de corupţie va duce la creşterea criminalităţii organizate. Aceasta, la rândul ei, va eroda baza morală a societăţii, ceea ce va conduce la sporirea abuzurilor de tot felul, eventual la completa dezintegrare a legii şi ordinii, provocând colapsul total al economiei. 39. În ce constă eroarea de raţionare din argumentul analistului politic? (A) Concluzia argumentului său se bazează pe o reacţie în lanţ a cărei producere nu este suficient motivată. (B) Legătura dintre premise şi concluzie depinde de o legătură cauzală cu mare probabilitate de a se produce. (C) Tema abordată nu este reprezentativă pentru analiza stării economiei, fiind întâlnită accidental sau selectată la întâmplare. (D) Premisele de la care analistul politic pleacă arată că nu ştie pe ce şi-ar putea întemeia concluzia. (E) Analistul politic deviază atenţia celor cărora li se adresează schimbând subiectul de la o problemă la alta. Conform descoperirilor ştiinţifice recente, temperatura scăzută a oceanelor şi mărilor trebuie atent monitorizată, pentru că vânturile reci determină mutaţii genetice la viruşii gripali şi îi fac imuni la remediile antigripale actuale. Deci, producţia de medicamente trebuie să ţină seama şi de răcirea vremii. 40. Care dintre următoarele enunţuri poate fi inferat din cele de mai sus? (A) Medicamentele antigripale actuale nu sunt în măsură să elimine orice simptom de gripă. (B) Vânturile reci care străbat mările şi oceanele lumii conduc frecvent la îmbolnăviri de gripă. (C) Răcirea apei mărilor şi oceanelor lumii produce mutaţii genetice care diminuează imunitatea umană. (D) Noile descoperiri ştiinţifice arată că producţia de medicamente antigripale trebuie să se perfecţioneze. (E) Viruşii care produc gripa se modifică în funcţie de răcirea sau încălzirea apei mărilor şi oceanelor. Biologii care studiază anatomia maimuţelor au ajuns la ideea că primatele nu pot vorbi, dar, cu toate acestea, ele comunică mai ales atunci când sunt în grup şi un individ observă ceva ce n-a fost remarcat şi de restul indivizilor. 41. Care dintre următoarele enunţuri poate fi derivat logic din opinia biologilor? (A) Primatele comunică prin strigăte guturale, gesturi şi mimică prin care se avertizează reciproc. (B) Comunicarea umană presupune semnele verbale care sunt imposibil să fie produse de maimuţe. (C) La maimuţe există o structură anatomică strânsă între oasele zonei palatine şi coardele lor vocale. (D) Între gândirea maimuţelor şi gesturile sau mimica folosită de ele e o perfectă corelaţie. (E) Primatele nu scot sunete şi nu fac niciun fel de gesturi în situaţiile în care sunt izolate.



Un observator independent: Sunt foarte indignat din cauza analiştilor economici din comisia de etică: deşi niciunul dintre ei nu are un fond solid de cunoştinţe de informatică, ei se implică totuşi în rezolvarea problemelor de la marile companii de software. Cum pot ei să analizeze şi să decidă corect dacă nu au nici diplomă, nici experienţă practică în tehnologii informaţionale? 42. Care enunţ dintre cele de mai jos, dacă este adevărat, contribuie cel mai mult la explicarea prezenţei în comisia de etică a analiştilor la care se referă observatorul independent? (A) Problemele provocate de marile companii software sunt atât de variate încât necesită specialişti cu cunoştinţe aprofundate din cel puţin 2-3 domenii ştiinţifice. (B) Obţinerea unei diplome duble, în informatică şi ştiinţe economice, implică atât de multe resurse materiale şi intelectuale încât se manifestă o criză acută de asemenea specialişti. (C) Beneficiile materiale şi de imagine ale membrilor unei comisii de etică nu sunt de natură să tenteze un informatician să facă parte dintr-o asemenea comisie. (D) Majoritatea problemelor din comisia de etică au în centru aspecte morale şi de valoare adăugată ale dezvoltărilor tehnologiei, deci nu necesită cunoştinţe tehnologice de nivel ridicat. (E) În general, informaticienii nu sunt interesaţi de probleme etice sau de politici economice. Conform unei expresii populare cu un conţinut ciudat, „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”. Ceea ce se susţine prin această expresie este, în mod vădit, fals. Realitatea demonstrează că în majoritatea cazurilor faptele bune sunt răsplătite ca merite, nu pedepsite. De regulă, orice faptă bună este receptată pozitiv de majoritatea oamenilor şi, deşi este indubitabil că poate fi receptată şi negativ de către unii oameni, ea îşi păstrează, până la urmă, caracterul meritoriu. 44. Care argument dintre următoarele conţine o eroare de raţionament asemănătoare cu cea din argumentul potrivit căruia faptele bune sunt meritorii? (A) De regulă, sportivii au o condiţie fizică de invidiat. O mare parte dintre ei sunt şi iubitori de cultură. Aşa că, nu e de mirare, unii oameni de cultură iubesc sportul. (B) Mulţi dintre conducătorii auto care nu au făcut accidente au urmat şcoli de şoferi şi, din moment ce majoritatea şoferilor care au produs accidente au învăţat singuri să conducă, în viitor ar trebui ca toţi conducătorii auto să fi absolvit o şcoală şoferi. (C) Cea mai mare parte dintre cărţile din biblioteca lui Ion sunt de poezie. Din moment ce Gheorghe a împrumutat cărţi din biblioteca lui Ion, cărţile citite de Gheorghe sunt – majoritatea – de poezie. (D) O mare parte a absolvenţilor de liceu dau admitere la facultate. Deoarece studenţii trebuie să dobândească o pregătire superioară studiilor liceale, înseamnă că mulţi dintre absolvenţii de liceu îşi vor ridica nivelul de pregătire pe parcursul facultăţii. (E) Cum un procent mare dintre angajaţii firmei X sunt femei şi, cum firma X va mai face recrutări de personal, e foarte probabil ca şi funcţiile de conducere din firma X să fie deţinute tot de femei.



Arina: Dacă ai un caracter frumos şi capacitate de muncă, cu siguranţă vei reuşi în viaţă. Zenda: Aşa cum altădată proprietăţile şi averea erau cheia succesului, acum educaţia a devenit elementul care asigură în cea mai mare proporţie succesul în viaţă. 45. Obiectul dezacordului dintre Arina şi Zenda îl constituie: (A) Elementele care conduc la succesul în viaţă. (B) Elementele care ţin de formarea profesională. (C) Obiectivele urmărite în viaţă. (D) Averile şi capacitatea de muncă. (E) Profilul moral al celui educat pentru viaţă. Atunci când tatăl său nu a mai putut fi salvat de infecţia care se generalizase în întregul organism, Alexander Fleming, copil fiind, şi-a promis că va căuta un tratament eficient al acelei infecţii. Astfel, oamenii ar trebui să se simtă norocoşi deoarece dacă Fleming nu ar fi făcut această promisiune, el nu ar fi descoperit diferitele substanţe folosite în medicină, dintre care penicilina a fost cea care a permis tratarea aproape a oricărei infecţii. 46. Care enunţ dintre următoarele arată cel mai bine eroarea din raţionamentul de mai sus? (A) Fără promisiunea făcută în copilărie, Fleming ar fi putut la fel de bine să descopere principiile kinetoterapiei. (B) Fleming a lucrat doar în domeniul pe care şi l-a promis la moartea tatălui său. (C) Fleming ar fi putut să descopere diverse substanţe folosite în medicină chiar şi fără să îşi fi promis acest lucru în copilărie. (D) Promisiunea lui Fleming a avut în vedere mai degrabă o activitate ca medic, decât ca descoperitor de leacuri medicale. (E) Alţi mari descoperitori din domeniul medical nu au făcut o promisiune precum Fleming. Un reprezentant al unei companii de asigurări de sănătate: Cercetări de ultim moment arată că o bacterie descoperită recent, care se dezvoltă în jurul gingiilor, poate produce o substanţă numită silinal care, în cantităţi mari, este răspunzătoare de blocarea circulaţiei arteriale şi de apariţia astmului şi emfizemului pulmonar. Deoarece astfel se ajunge la creşterea cheltuielilor companiei noastre pe termen lung, am decis ca, pentru clienţii cu risc de boli de inimă sau de plămâni, să le oferim în pachetul standard de asigurări anuale şi consultaţii stomatologice care să le asigure un periaj dentar şi o detartrare o dată pe an. 49. Care dintre enunţurile următoare, dacă este adevărat, slăbeşte cel mai mult argumentul reprezentantului companiei de asigurări? (A) Costurile asigurărilor medicale asociate bolilor de inimă sunt, în general, mai mari decât cele ale bolilor de plămâni. (B) Riscul de a dezvolta boli de inimă sau de plămâni este mai mare la persoane cu un istoric al bolii în familie decât la persoane fără un asemenea istoric. (C) Folosind zilnic apă de gură, se previne acumularea de substanţe care pot induce emfizemul pulmonar. (D) Silinalul în cantităţi capabile să inducă boli ale aparatului circulator se acumulează în cel puţin un an. (E) Bolnavii de inimă şi de plămâni au, de regulă, aceleaşi obiceiuri de igienă dentară ca şi celelalte persoane. 244 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Potrivit unei superstiţii recunoscute în toată lumea, ziua de vineri 13 este una care aduce numai ghinion şi în care nimic bun nu se poate întâmpla. De obicei, un an nu are mai mult de o astfel de zi, numărul maxim de zile de vineri 13 dintr-un an fiind de trei. Aşadar, numai pentru cei care cred în aceste superstiţii, anul acesta va fi îngrozitor, în condiţiile în care vom avea în trei luni câte o zi de vineri 13. 50. Argumentul de mai sus este defectuos întrucât... (A) îşi bazează concluzia doar pe superstiţia legată de ziua de vineri 13. (B) leagă soarta celor superstiţioşi doar de ghinionul unei singure zi din săptămână. (C) prevede un an îngrozitor pentru cei superstiţioşi doar pe baza unei excepţii rare. (D) se contrazice în ceea ce priveşte numărul maxim de zile cu ghinion dintr-un an. (E) exclude posibilitatea ca şi cei nesuperstiţioşi să aibă ghinion în acest an. Ion şi Maria, un cuplu de tineri căsătoriţi, au primit amândoi oferte de serviciu de la compania Mallus. Dar, deşi această companie are o regulă potrivit căreia nu angajează decât un singur membru al unei familii, Ion şi Maria au decis să dezvăluie proaspăta lor căsătorie oficialilor companiei. Această decizie este nechibzuită, deoarece va conduce la pierderea uneia dintre cele două oferte de serviciu către cei doi. De fapt, în luarea deciziei, ei s-au bazat pe considerentul că Mallus nu are vreo regulă prin care să rupă contractul de muncă al unui angajat care s-a căsătorit cu alt angajat. 51. Care dintre enunţurile următoare redă cel mai bine concluzia argumentului de mai sus? (A) Este puţin probabil că mariajul lui Ion şi al Măriei să fie descoperit de compania Mallus, dacă cei doi nu fac această dezvăluire. (B) Deseori regula companiei Mallus potrivit căreia nu angajează decât un membru al unei familii nu este pusă în aplicare. (C) Compania Mallus ar trebui să fie dispusă să angajeze doi membri ai aceleiaşi familii dacă este dispusă să păstreze doi angajaţi din companie care se căsătoresc. (D) Este lipsit de înţelepciune din partea lui Ion şi a Măriei să dezvăluie căsătoria lor către compania Mallus înainte de a începe să lucreze acolo. (E) Ion şi Maria nu ar fi trebuit să aplice amândoi pentru un serviciu la compania Mallus. Oamenii de ştiinţă de la o prestigioasă universitate susţin că o simplă doză de paracetamol poate diminua durerile provocate de o despărţire. Neurologii au descoperit că durerea emoţională este produsă în zona din creier unde se activează şi durerea fizică. De asemenea, ei au constatat că durerea produsă de o suferinţă sufletească poate răspunde la calmante. Rezultatele studiului au demonstrat că cei care au primit 1000 mg de paracetamol, au înregistrat o reducere semnificativă a stărilor de suferinţă comparativ cu cei care au urmat tratamentul placebo. Deşi asemenea studii vin să ajute găsirea unor tratamente pentru suferinţele emoţionale, unii cercetători de la aceeaşi universitate au declarat că ei înşişi nu ar încerca să-şi administreze calmante pentru a-şi vindeca durerea sufletească. Prin urmare, este îndoielnic efectul calmantelor asupra durerii emoţionale. 52. Următoarele enunţuri, dacă sunt adevărate ” sprijină concluzia argumentării de mai sus, CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) Paracetamolul administrat în cazul durerilor sufleteşti are tot un efect placebo. (B) Neuronii responsabili de durerea emoţională sunt alţii decât cei ai durerii fizice. 245 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


(C) Cei ce se îndoiesc de efectul calmantelor sunt mai puţini decât cei care cred în el. (D) Neurologii au corelat durerea emoţională şi fizică doar în funcţie de sediul lor. (E) Despărţirea este o problemă sentimentală, în vreme ce durerea este una fizică. Elias Canetti: Primul mort este foarte important în revolta unei mulţimi. El este acela care îi contaminează pe toţi cu sentimentul ameninţării. De aceea, deţinătorii puterii care vor să dezlănţuie un război ştiu foarte bine că trebuie să facă rost de un mort sau să-l inventeze. Moartea lui contează şi nu altceva, şi trebuie întreţinută părerea că vinovat de această moarte este duşmanul. Haita de jeluire constituită în jurul morţii lui transformă starea de spirit a celorlalţi în mentalitate a haitei războinice. Numai aşa, dintr-o haită de jeluire care înconjoară un mort se formează o haită de război care trebuie să-l răzbune. 54. Ce rol joacă în argumentarea de mai sus ideea că deţinătorii puterii care vor să dezlănţuie un război ştiu foarte bine că trebuie să facă rost de un mort sau să-l inventeze? (A) Este o explicaţie a modului în care masele sunt manipulate de deţinătorii puterii. (B) Este concluzia susţinută de întregul lanţ argumentativ pornind de la ideea că primul mort este foarte important într-o revoltă. (C) Este o premisă în susţinerea că haita de jeluire a primului mort se transformă în haită de război care să-l răzbune. (D) Este un argument în favoarea susţinerii că primul mort este cel care contaminează cu sentimentul ameninţării mulţimea revoltată. (E) Este concluzia cu rol de premisă în susţinerea tezei primului mort într-o revoltă. Judeţul Ilov din Ravonia a cunoscut în ultimul deceniu o serioasă schimbare de climă, constatându-se o scădere considerabilă a precipitaţiilor şi o ariditate crescută. Cu toate acestea, surprinzător, agricultorii din zonă au raportat o creştere semnificativă a recoltelor de cereale. 55. Care dintre următoarele enunţuri este asumat ca o premisă în argumentul de mai sus? (A) Creşterea productivităţii agricole se bazează pe creşterea cantităţii de precipitaţii. (B) Scăderea cantităţii de precipitaţii atrage după sine şi scăderea recoltelor agricole. (C) Ravonia a renunţat la a mai întreţine sistemele de irigare care permiteau ignorarea precipitaţiilor în dezvoltarea de culturi eficiente. (D) Scăderea precipitaţiilor implică întotdeauna transformarea climatului în unul arid. (E) Ravonia a investit ultimele fonduri primite pentru a înlocui sistemele vechi de irigare din judeţul Ilov. 56. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, contribuie cel mai mult la explicarea neaşteptatei creşteri a recoltelor? (A) Cunoscând evoluţia precipitaţiilor, agricultorii din Ilov au înlocuit vechile culturi cu unele noi, care necesită foarte puţină apă pentru a da recolta bună. (B) În ultimul deceniu, revistele de specialitate din Ilov au adus nenumărate critici responsabililor cu sistemele de irigaţii pentru că nu s-au făcut modernizări ale acestor sisteme. (C) Judeţul din vecinătatea nordică a Ilovului prezintă aceleaşi modificări climatice ca şi judeţul Ilov, dar recolte recente mai mici. (D) Agricultorii din Ilov au cultivat din totdeauna plante care nu sunt foarte pretenţioase. (E) În ultimul deceniu, culturile agricole din judeţul Ilov au fost protejate de dăunători foarte rezistenţi. 246 Drepturile de Copyright apartin editurii Wolters Kluwer. Acest exemplar a fost achizitionat de: Gabriel Siminiceanu, [email protected], la data: 01-07-2013, prin comanda: #1747


Cantitatea, calitatea, diversitatea şi eficienţa informaţiilor actuale, ca şi perfecţionarea calculatoarelor de azi care utilizează internetul de mare viteză fac ca civilizaţia să se înnoiască cu mare repeziciune, fiind aproape imposibil să ne imaginăm cum au trăit zeci de generaţii din trecutul nostru. Iată, deci, că trăim într-o eră a informaţiilor, care permit un progres din ce în ce mai rapid în toate domeniile de activitate. 57. Care dintre următoarele enunţuri, dacă este adevărat, întăreşte cel mai mult concluzia de mai sus? (A) Înainte de perfecţionarea calculatoarelor, internetul nici nu exista, iar savanţii comunicau informaţiile prin cărţi şi articole de specialitate. (B) Descoperirile ştiinţifice sunt din ce în ce mai rapide, iar informaţiile aduse de ele creează noi facilităţi oamenilor din diferite domenii. (C) Cantitatea şi calitatea informaţiilor difuzate prin mass-media este de un mare ajutor pentru aproape toţi oamenii moderni. (D) Informaţiile ştiinţifice de azi din domeniul medical îi sprijină pe medici să descopere remedii eficiente pentru boli în trecut nevindecabile. (E) Informaţiile tot mai bogate de care dispun savanţii permit acestora să inventeze tehnici şi aparate inedite care asigură un progres rapid. Deşi în concepţia populară prea mult somn îngraşă, un grup de oameni de ştiinţă au reuşit să demonteze acest mit, constatând că lipsa odihnei provoacă o scădere a hormonului leptină din organism, responsabil cu senzaţia de saţietate. Astfel, mâncând mai mult decât cele care se odihnesc adecvat, persoanele care dorm puţin prezintă un risc crescut de a suferi de obezitate. 58. Următoarele enunţuri sunt asumate în argumentarea de mai sus CU EXCEPŢIA unuia. Care este acesta? (A) Persoanele care se odihnesc adecvat mănâncă mai puţin. (B) Obezitatea are şanse mai mari de instalare la persoanele care dorm puţin. (C) Senzaţia de saţietate este mai mare la persoanele care dorm mai mult. (D) Scăderea nivelului de leptină în organism produce senzaţia de saţietate. (E) Concepţia populară că prea mult somn îngraşă este un mit.



RĂSPUNSURI PARTEA I

A

B

C

D

1

A

B

C

D

2

A

B

3

A

4

A

5

21

B

C

D

E

PRETESTATĂ

22

A

B

C

D

E

23

A

B

C

B

C

D

B

C

D

B

C

D

E

25

B

C

D

C

D

E

26

B

C

D

D

E

27

A

B

E

28

A

D

E

29

A

D

E

30

A

31

A

B

C

E

32

A

B

C

D

E

33

A

C

D

E

53

34

A

C

D

E

54

E

35

A

E

55

E

36

A

D

E

D

E

7

A

B

8

A

B

C

B

C

10

A

B

11

A

B

C

12

A

B

C

B

C

D

C

D

14

A

B

15

A

B

16

A

B

24

D

D C

A

D

41

E

A

13

A

D

6

9

E

A

B

A

B

C

D

E

D

E

E

42

PRETESTATĂ

E

43

PRETESTATĂ

E

44

PRETESTATĂ

45

PRETESTATĂ

E

46

PRETESTATĂ

D

E

47

PRETESTATĂ

B

D

E

48

PRETESTATĂ

B

D

E

49

A

B

C

D

E

50

A

B

C

E

51

B

C

D

E

52

B

C

D

E

B

C

B

C

D

A

B

C

D

56

A

B

57

A

58

A

C

B

C C

17

PRETESTATĂ

37

A

B

18

PRETESTATĂ

38

A

B

19

PRETESTATĂ

39

A

B

20

PRETESTATĂ

40

B

C C

D

A

C

D E

E

D

E

D

E

B

C

E

B

C

D

D

E

59

D

E

60

A

B

C

D

61

A

B

C

D

62

A

C

D


E

E

E


PARTEA a II-a

A

B

1

A

B

2

A

B

3

A

4

A

B

5

A

B

6

A

B

C

D

E

D

E

C

D

C

D

C

D D

C

7

PRETESTATĂ

8

B

C

D

E

A

B

C

21

A

B

C

E

41

22

A

B

C

E

42

23 A

E

25

A

E

26

A

B

27

A

B

28

B C

30

11

A

B

C

E

31

A

B

12

A

B

C

32

A

B

C

13

A

B

C

B

C

D

14

A

B

D

15

A

B

16

A

17

A

18 19 20

E

35

A

B

C

E

36

A

B

C

D

C

D

37

PRETESTATĂ

38

B

A B

C

D

E

39

C

D

E

40

B A A

C

B B

C

B

C

PRETESTATĂ

PRETESTATĂ

E

C

E

48

C

C

C

PRETESTATĂ

B

B

B

47

A

A

E

E

10

34

D

46

29

E

C

E

E

D

B

45

C

33

E

E

B

E

D

D D

C

C

44

A

B

B

E

C

B

A

43

PRETESTATĂ A

A

D

9

D

E

PRETESTATĂ

24

E

D

A

B B

A

D

E

49

A

D

E

50

A

D

E

51

E

52

E

53

C

B

D

E

D

E

D

E

C

D

B

C

D

A

B

C

A

B

E E

D

E

PRETESTATĂ

54

A

C

D

E

E

55

A

C

D

E

D

E

56

B

C

D

E

D

E

57

A

B

C

D

D

E

58

A

B

C

D

E

E

E



Index Care este legislaţia aplicabilă funcţiei de magistrat? 13 Unde se găsesc actele normative privind sistemul judiciar? 13 Cum pot să mă informez la timp despre ultimele modificări legislative? 13 Ce înseamnă „sistemul judiciar”? 14 Ce înseamnă „putere judecătorească”? 14 Ce înseamnă „autoritate judecătorească”? 14 Ce sunt „instanţele judecătoreşti”? 14 Ce este „Ministerul Public”? 15 Ce se înţelege prin „organ judiciar”? 15 Ce este „Consiliul Superior al Magistraturii”? 15 Ce este „Institutul Naţional al Magistraturii”? 16 Ce este „Ministerul Justiţiei”? 16 Ce se înțelege prin cuvântul „magistrat”? 17 Există diferenţe de atribuţii între judecători și procurori? 17 Există diferenţe de statut între judecători şi procurori? 17 Ce avantaje aduce profesia de magistrat? 18 Cât câştigă un magistrat? 19 Ce dezavantaje are profesia de magistrat? 20 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt magistraţi? 21 Ce sunt magistrații-asistenți? 21 Cum pot deveni magistrat? 22 Care este diferenţa între cele două forme de recrutare a magistraţilor? 22 Se poate intra totuși în magistratură fără concurs? 22 Care sunt criteriile necesare pentru a deveni magistrat? 23 Care sunt condiţiile generale de admitere în magistratură? 23 Când se verifică îndeplinirea acestor condiţii? 23 Cum se dovedeşte cetăţenia română? 24 Se poate înscrie la concurs cel ce are două cetăţenii? 24

Ce se înţelege prin „domiciliu”? 24 Cum se dovedeşte localitatea de domiciliu? 24 Candidatul care are domiciliul în străinătate se poate înscrie la concurs dacă are reşedinţa în România? 24 Cum se dovedeşte capacitatea deplină de exerciţiu? 24 Ce înseamnă condiţia de a fi „licenţiat în drept”? 24 Îndeplineşte această condiţie cel care este licenţiat în „ştiinţe juridice”? 24 Se poate înscrie la concurs cel care este licenţiat în ştiinţe administrative? 24 Are importanţă specializarea trecută pe diploma de licenţă? 25 Contează în câţi ani a fost absolvită facultatea sau forma de frecventare a cursurilor? 25 Se poate înscrie la concurs licenţiatul în drept al unei universităţi private? 25 Se poate înscrie la concurs licenţiatul facultăţii de drept a universităţii Spiru Haret din Bucureşti? 25 Este valabilă diploma de licenţă în drept obţinută în Republica Moldova? 25 Se poate înscrie la concurs cel care este absolvent al academiei de poliţie? 25 Cel care are un masterat în drept şi licenţa în alt domeniu, se poate înscrie la concurs? 25 Contează nota obținută la licență sau alte note din timpul facultății? 26 Ce înseamnă „antecedente penale”? 26 Cum se dovedeşte „lipsa antecedentelor penale”? 26 Se poate înscrie la concurs cel care are antecedente penale, dar este reabilitat? 26 Când este îndeplinită condiţia de „a nu avea cazier fiscal”? 26 Ce înseamnă condiţia de „a se bucura de o bună reputaţie”? 27 Ce fapte se analizează pentru a se stabili condiţia bunei reputaţii? 27


Index

Ce documente se verifică pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii? 27 Existenţa unor sancţiuni contravenţionale îmi poate bloca accesul în magistratură? 28 Dacă nu am plătit ratele la bancă sau am datorii la întreţinere ori nu am loc de muncă, îmi este afectată buna reputaţie? 28 Dar dacă am fost prins copiind la facultate? 28 Dar dacă am primit o soluţie de scoatere de sub urmărire penală şi mi s-a aplicat o amendă cu caracter administrativ? 29 O condamnare penală pentru care a intervenit reabilitarea îmi poate afecta buna reputaţie? 29 Un proces aflat în derulare mă poate afecta? 29 Dacă soţul sau rudele apropiate au dosare sau condamnări penale, îmi este afectată buna reputaţie? 29 Ce presupune „cunoaşterea limbii române”? 29 Cunoaşterea unei limbi străine este o condiţie de admitere la inm? 30 Ce înseamnă „apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei”? 30 Care sunt afecţiunile ce ar împiedica exercitarea funcţiei de magistrat? 30 Poate comisia de examinare să stabilească că sunt inapt şi pentru alte afecţiuni decât cele cuprinse în ordin? 30 Dacă am un tatuaj pot fi declarat inapt? 30 Ce înseamnă „apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei”? 31 Ce aspecte psihice fac candidatul inapt pentru această funcţie? 31 Pentru înscriere există vreo condiţie de vechime în muncă? 31 Există vreo condiţie legată de vârsta candidatului? 31 Poate fi magistrat un fost securist? 31 Poate fi magistrat un angajat al actualelor servicii de informaţii? 31 Cum poate reveni în magistratură un fost magistrat? 32 Sunt modificări ale regulilor de concurs faţă de anii precedenţi? 32 Când se organizează admiterea la inm, respectiv în magistratură? 33 Mă pot înscrie la ambele concursuri? 33

Când se anunță în mod oficial organizarea concursurilor de admitere din 2013? 33 Unde găsesc informaţii oficiale despre aceste concursuri? 33 Care este calendarul de desfăşurare a probelor de concurs în 2013? 34 Care este locul organizării concursurilor din 2013? 34 Care este tematica şi bibliografia? 34 Din ce manuale să învăț? 34 Câte locuri sunt disponibile la concursurile din 2013? 34 Care sunt posturile ce se vor ocupa de candidaţii reuşiţi la fiecare concurs? 34 Ce concurenţă s-a înregistrat la ultimele concursuri de acest gen? 35 De la ce facultăţi de drept provin cei mai mulţi concurenţi declaraţi admişi în anii trecuţi? 35 Care este taxa de înscriere la concursurile din 2013? 35 Sunt scoase locuri în aparatul tehnic al inm şi csm în acest an care să se ocupe prin acest concurs? 35 Cum se calculează termenele reglementate pentru concurs? 35 Cât de corect este organizat acest concurs? 35 Unde şi când se depune dosarul de înscriere? 37 Să depun dosarul la instanţă sau să îl depun la parchet? 37 Se poate depune dosarul de către o altă persoană în numele candidatului? 37 Ce documente trebuie să cuprindă dosarul de înscriere la concursul de admitere la inm? 37 Unde se găseşte cererea tipizată pentru înscrierea la concurs? 38 Ce înseamnă „copie certificată pentru conformitate de candidat”? 38 Ce se întâmplă dacă îmi schimb între timp cartea de identitate? 38 Ce înseamnă „copie legalizată”? 38 Ce depun la dosar: diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie? 38 Trebuie depusă și foaia matricolă? 38 Mă pot înscrie la concurs dacă urmează să susţin licenţa la o dată cuprinsă chiar în perioada de înscriere la inm? 39 Unde se depune taxa de înscriere la concurs? 39



În ce condiţii se restituie taxa de înscriere? 39 Ce este „cazierul judiciar”? 39 Ce este „certificatul de cazier judiciar”? 39 De unde şi în cât timp se obţine certificatul de cazier judiciar? 40 Care sunt condiţiile de eliberare a certificatului de cazierului judiciar? 40 Se poate ridica certificatul de cazier judiciar de către o altă persoană? 40 Cât timp este valabil certificatul de cazier judiciar? 41 Ce este „cazierul fiscal”? 41 Ce este „certificatul de cazier fiscal”? 41 De unde şi cum obţin certificatul de cazier fiscal? 41 Care sunt condiţiile necesare obţinerii certificatului de cazier fiscal? 41 Care este valabilitatea certificatului de cazier fiscal? 41 Existenţa menţiunii cu privire la inactivitatea fiscală mă împiedică să mă înscriu la concurs? 41 Cine verifică îndeplinirea condiţiilor de admitere la inm, respectiv în magistratură? 41 Este posibil ca prim-grefierul să refuze primirea dosarului? 42 Este posibilă completarea sau îndreptarea ulterioară a unor acte? 42 Cum aflu rezultatele verificării condiţiilor de înscriere la concurs? 42 Cum se pot contesta rezultatele verificării condiţiilor de înscriere la concurs? 43 Se poate depăşi termenul de formulare a contestaţiei? 43 Este posibilă retragerea dosarului dacă am fost respins la înscriere sau la concurs? 43 Inm asigură pregătire intensivă pentru candidaţi? 44 Cum trebuie să învăţăm pentru admitere la inm şi în magistratură? 44 Cine se ocupă în mod concret de desfăşurarea concursului? 44 Când şi cum aflu locul unde se va desfăşura proba de concurs? 45 Sunt asigurate posibilităţi de cazare pe timpul desfăşurării probelor? 45 Pot părăsi sala de concurs? 45

Ce se întâmplă dacă greşesc consemnarea unor răspunsuri? 45 Cum este sancţionată frauda? 45 Cui adresez o cerere/sesizare/plângere în legătură cu acest concurs? 45 Care sunt probele de concurs? 46 Ce înseamnă că probele şi prima etapă sunt eliminatorii? 46 Care sunt regulile de elaborare a subiectelor de concurs? 46 Unde sunt publicate subiectele date la concursurile din anii trecuţi? 47 Care este timpul de concurs? 47 În ce constă testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice? 47 Printre întrebări se vor afla şi speţe? 47 Câte răspunsuri trebuie bifate la fiecare întrebare? 47 Ce cărţi cu teste-grilă pot consulta? 48 Ce se urmăreşte prin testul-grilă de verificare a raţionamentului logic? 48 În ce constă testul-grilă de verificare a raţionamentului logic? 48 Ce sunt întrebările supuse pretestării? 48 Cum mă pot pregăti pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic? 48 Cum aflu baremul pentru probele din prima etapă? 49 Se poate contesta baremul? 49 Cum are loc evaluarea şi notarea lucrărilor? 49 Cum îmi pot calcula singur punctajul? 49 Cum aflu rezultatele obţinute în urma notării fiecărei probe? 49 Cum pot contesta punctajul obţinut? 49 Cum se desfăşoară proba de interviu? 49 Ce se urmăreşte prin acest interviu? 50 În ce constă interviul? 50 Ce maxime s-au dat anul trecut? 50 Cum mă pregătesc pentru subiectul de etică? 50 Ce comportament trebuie adoptat pentru acest interviu? 51 Cum se notează interviul? 51 Se poate contesta nota obţinută la interviu? 51 Cum se calculează nota definitivă obţinută la concursul de admitere? 52


Index

Unde se publică nota definitivă? 52 S-a terminat în aceste condiţii admiterea? 52 Care sunt verificările ce se fac ulterior finalizării concursului? 53 Care candidaţi sunt supuşi acestor ultime verificări? 53 Ce documente sunt necesare pentru verificarea condiţiei privind buna reputaţie? 53 Când şi unde se depun aceste documente? 53 Ce este un curriculum vitae? 54 Ce conţine „caracterizarea” şi cine o eliberează? 54 Ce se întâmplă dacă între timp s-a desfiinţat unitatea unde a avut locul de muncă? 54 Ce fac dacă angajatorul refuză eliberarea caracterizării? 54 Cu cât timp înainte de a fi depusă trebuie obţinută caracterizarea? 54 De unde va aduce caracterizarea candidatul care a avut după absolvirea facultăţii mai multe locuri de muncă? 55 Dar dacă am stat la ultimul loc de muncă doar o lună? 55 De unde va aduce caracterizarea candidatul care a avut loc de muncă anterior absolvirii facultăţii? 55 De unde se obţin adeverinţele cu privire la contravenţiile comise? 55 De unde se aduce adeverinţa dacă domiciliul candidatului este într-o localitate, iar reşedinţa în altă localitate? 55 De unde se aduce adeverinţa când candidatul şi-a schimbat domiciliul în ultimii trei ani? 55 Ce formalităţi trebuie îndeplinite pentru obţinerea acestor adeverinţe? 55 Adeverinţa trebuie să conţină un anumit tip de informaţii? 56 Ce formă trebuie să aibă declaraţia privind precizarea domiciliului în ultimii 3 ani? 56 Ce alte înscrisuri pot fi relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii? 56 Cine hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie? 56 Concurenții cu probleme de bună reputație sunt invitați să dea explicații? 56 Cum pot contesta decizia de neîndeplinire a condiţiei de bună reputaţie? 56 Când şi unde are loc examinarea medicală? 56

Cum trebuie să mă prezint în vederea efectuării examinării medicale? 57 În ce constă examinarea medicală? 57 Se poate contesta decizia comisie de examinare medicală? 57 Un candidat respins ca inapt la examinarea medicală, se poate prezenta la un nou concurs? 57 În ce constă testarea psihologică? 57 Cum mă pot pregăti pentru testarea psihologică? 58 Cum se finalizează această testare? 58 Cum se poate contesta calificativul primit? 58 Ce se întâmplă cu postul dacă se constată că un candidat nu se bucură de bună reputaţie sau nu este apt din punct de vedere medical ori psihologic pentru exercitarea funcţiei? 58 Când se finalizează concursul? 59 Cei respinşi mai au vreo posibilitate de intrare în sistem? 59 Ce înseamnă „personal de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor”? 59 Ce statut au cei care intră la inm ? 60 Când încep cursurile la inm? 60 Unde voi locui pe perioada cursurilor la inm? 60 Cât timp durează pregătirea la inm şi în ce constă aceasta? 61 Cine predă la inm? 62 Ce venit obţin auditorii de justiţie? 62 Auditorii de justiţie pot îndeplini vreo altă funcţie? 62 Este obligatorie prezența la cursuri a auditorilor de justiţie? 62 Auditorii de justiţie beneficiază de concedii? 62 În perioada vacanței sau a concediului auditorii de justiţie obțin bursa? 63 Este posibilă suspendarea cursurilor? 63 Când se optează pentru a deveni fie judecător, fie procuror? 63 Ce presupune absolvirea inm? 63 Perioada parcursă la inm este considerată vechime? 64 Cum devin magistrat definitiv? 64 Au absolvenții de inm obligaţie de loialitate față de sistem?64



Cine poate fi numit direct în magistratură, fără a absolvi inm? 65 Ce înseamnă „vechime în specialitate de cel puţin 5 ani”? 65 Dacă am 4 ani, 11 luni şi 10 zile vechime în specialitate, mă pot înscrie? 65 Îndeplineşte condiţia de vechime cel angajat timp de 5 ani cu normă parţială? 66 Îndeplineşte condiţia de 5 ani vechime cel care a profesat într-o funcţie timp de 2 ani şi apoi în altă funcţie timp de 3 ani? 66 În cei 5 ani vechime se includ şi perioadele corespunzătoare concediilor? 66 Se poate înscrie la concurs cel care este în prezent şomer dar care a fost consilier juridic 5 ani? 66 Cum se dovedește vechimea necesară unui avocat? 66 Se pot înscrie la concurs avocații din structuri autointitulate „barouri”? 67 Se pot înscrie la concurs consilierii juridici care nu sunt înscriși în colegiul consilierilor juridici? 67 Dar cei care sunt consilierii juridici la un partid politic? 67 Se pot înscrie la concurs „juriştii”? 67 Se pot înscrie la concurs „consilierii”? 67 Se poate înscrie la concurs un consilier juridic cu vechime de 5 ani care a obținut ulterior licența în drept? 67 Se poate înscrie la concurs un consilier juridic „colaborator” cu o societate? 67 Dar un cadru didactic asociat? 68 Se poate înscrie la concurs un grefier care a activat 4 ani ca având studii medii, după care a obţinut licenţa în drept şi a activat încă un an ca având studii superioare? 68 Dar un grefier încadrat cu studii superioare care a deţinut 3 ani diploma de licenţiat în ştiinţe politice, după care a obţinut licenţa în drept exercitând funcţia încă 2 ani? 68 Se pot înscrie la concurs absolvenții școlii naționale de grefieri care au obligația de a rămâne 5 ani în sistem? 68 Se pot înscrie la concurs orice ofiţeri de poliţie? 68

Ce moment se ia în considerare dacă încadrarea în poliție și ordinul de numire în poliția judiciară s-au făcut la date diferite? 69 Îndeplineşte condiţia de vechime în specialitate lucrătorul de poliţie judiciară care a fost agent timp de 2 ani şi apoi, după obţinerea licenţei în drept, încă 3 ani ofiţer? 69 Se poate înscrie agentul care activează de 7 ani în poliţia judiciară şi deţine de 5 ani licenţa în drept? 69 Îndeplineşte condiţia de 5 ani vechime în specialitate juristul care a ocupat o funcţie de conducere? 69 Dar secretarul de primărie? 70 Dar angajatul unui birou de parlamentar? 70 Este luată în considerare perioada cât candidatul a fost auditor de justiţie? 70 Ce alte funcții nu permit înscrierea la concurs? 70 Un judecător sau un procuror în funcţie se poate înscrie la concurs? 70 Ce acte se depun la dosarul de înscriere? 71 Ce este „declaraţia pe propria răspundere privind existenţa unor eventuale întreruperi în activitate”? 71 Cum se dovedeşte vechimea în specialitate? 71 Pot fi depuse adeverințe și ulterior înscrierii? 71 Când se organizează concursul de recrutare directă? 72 Câte şi care sunt posturile care se scot la concurs? 72 Când se optează pentru a deveni fie judecător, fie procuror? 72 Pot renunța la postul ales? 72 Cum se repartizează postul ales de un candidat la care acesta a renunțat? 73 Când are loc numirea? 73 Ce valoare are vechimea anterioară recrutării directe? 73 Ce forme de pregătire trebuie să urmeze magistratul astfel recrutat? 74 Au noii magistrați obligaţie de loialitate față de sistem? 74 Cum are loc numirea în funcţia de magistrat? 75 În cât timp trebuie să mă prezint la noul loc de muncă? 75


Index

Poate magistratul nou recrutat să candideze pentru csm? 75 Ce competenţe funcţionale au magistraţii nou recrutaţi? 76 Cum se definitivează pe post un magistrat stagiar? 76 După absolvirea examenului de capacitate are loc o nouă repartiţie? 77 Cum se stabileşte specializarea la instanţe/parchete? 77 Când are loc prima evaluare a activităţii mele? 77

În ce condiţii pot participa la concursul pentru promovarea la tribunal sau parchetul de pe lângă acesta ? 77 În ce condiţii pot participa la concursul pentru numirea într-o funcţie de conducere la judecătorie sau parchetul de pe lângă judecătorie? 78 Cum pot deveni magistrat militar? 78 Care sunt avantajele magistraturii militare? 78 Cum pot deveni magistrat-asistent? 78


Cristi Danileţ

admiterea LA INM ŞI ÎN MAGISTRATURĂ 2013 Ghid practic: întrebări, legislație, teste


171185488-1747-70401474-Admiterea-La-INM-Si-in-Magistratura-2013-e4f9be9132fa93d573b7bfecfa99faea

Recommend Documents