Proiect de Logistic ă
Carrefour Raion Lactate
Gavril Georgiana
Ionel Mădălina Mahu Adriana Nistor Georgiana
Ghițun Gabriel
Cap.I Introducere
1.1 D escri scr i er e com companie ani e Informaţii generale
Carrefour este cel mai mare retailer european şi al doilea la nivel mondial, operând mai multe tipuri de magazine: hipermarketuri, supermarketuri, hard discount şi magazine de vecinătate. Grupul Carrefour este prezent în 32 de tări cu peste 9500 magazine şi peste 471.000 de angajaţi. Paleta de produse deţinută de Carrefour este una foarte largă, aproximativ 50.000 de produse în hipermarketuri şi diverse servicii precum: servicii financiare, asigurări, multiple modalităţi de plată, produsele loteriei române care se vând la casele de marcat, retuşuri textile gratuite, livrare gratuită pentru produsele produsele voluminoase în limita limita a 30 de km, linie telefonică gratuită (TEL VERDE). Carrefour România a fost proprietate a grupului francez Hyparlo Până în Carrefour . 2006. Grupul Hy parlo este unul dintre cei mai importanţi francizaţi Carrefour Carrefour este primul care a introdus conceptul de hipermarket în România, în anul
2001, punând bazele pieţei de retail, prin urmare poate fi considerat unul dintre pionierii noii pieţe create la noi în țară. Organiza Or ganizarr e fi lia li ale
În România, Carrefour operează în prezent 3 formate de magazine:
25 de hipermarketuri Carrefour
50 de supermarketuri Carrefour Market
3 magazine de proximitate, de tip franciză, Carrefour Express Angst “Un prieten
oape de tine!” apr oape În Iaşi Carrefour deţine 2 hipermarketuri: Carrefour Era, Carrefour Felicia și 2 supermarketuri Carrefour Market Iulius Mall și Carrefour Market Hala Centrală.
Obiectivele companiei
Îmbunătăţirea şi verificarea calităţii şi prospeţimii produselor; 2
Reducerea stocurilor şi a cheltuielilor cu gestionarea stocurilor;
Obţinerea unor preţuri mai mici de cumpărare datorită cumpărării unui volum
mare şi a existenţei unui singur punct de livrare pentru furnizor;
Reducerea timpului de aprovizionare;
Reducerea numărului de livrări la magazine;
Reducerea costurilor administrative;
Reducerea pierderilor din magazine printr-o verificare mai amănunţită şi
îmbunătăţirea calităţii produselor;
1.2 Analiza ramurii Poziţionare faţă de concurenţi
Pe segmentul hipermarketuri, Carrefour concurează cu Auchan, Cora, Real, Pic şi Kaufland iar în ceea ce priveşte segmentul supermarketuri concurenţii Carrefour sunt: Billa, Plus, MegaImage, Interex şi Spar. Comparativ cu aceștia, retailerul francez excelează printr -o gamă foarte largă de produse de calitate, printre care se numără aproape toate mărcile de renume. Descriere piaţă
Brandul Carrefour este unul orientat către client. Acesta are un grup ţintă foarte mare, prin asortimentul foarte variat și prețuri accesibile adresându-se în principiu cam la toată populația. Profilul general al clientului Carrefour descrie o persoană care caută să facă în mod eficient cumpărăturile necesare, dintr -un singur loc și nu de la mai multe magazine, prin urmare persoane practice sau mai ocupate. Nu este definită strict de o anumită categorie de vârstă sau de o categorie de venit.
3
Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic 2.1. E lemente
Depozitul logistic avut în vedere va deservi raionul de lactate al retailer-ului Carrefour. Magazinele Carrefour alese pentru aprovizionare sunt cele 2 hypermarket-uri Carrefour și cele 2 market-uri Carrefour recent deschise, în localitatea Iași:
Hypermarket Carrefour Felicia – Str. Bucium nr. 36;
Hypermarket Carrefour Era - Șoseaua Păcurari nr. 121;
Carrefour Market Iulius Mall – B-dul Tudor Vladimirescu nr. 2;
Carrefour Market Hala Centrală – Str. Anastasie Panu nr. 46.
2.2. Alegerea locației
Depozitul care va servi cele 4 magazine va fi situat în zona industrială din orașul Iași, pe strada Bucium nr. 48. Prin acest depozit ne propunem să reducem la minim costurile cu transportul mărfii dar și acccidentele care ar putea să se producă pe durata transportului fiind vorba de o categorie de mărfuri destul de sensibilă – lactate. Am ales să construim depozitul în această zonă deoarece este apropiată de 2 magazine Carrefour: Fecilia și Iulius Mall simplificând foarte mult procesul de distribuție. Totodată, vom avea un traseu ocolitor pentru alimentarea magazinul Carrefour Era, care este cel mai departe. Distanțele între magazine și depozit și rutele pe care se vor ajunge la acestea sunt:
Depozit – Carrefour Felicia – 0.5 km;
Depozit – Carrefour Era – 5 km pe ruta: Bucium – Podu Roș – Gară – Canta –
Păcurari;
Depozit – Carrefour Iulius Mall – 1 km;
Depozit – Carrefour Hala Centrală – 2 km pe ruta: Bucium – Podu Roș -
Anastasie Panu.
4
2.3. Macheta la scală a depozitului
Macheta la scală a depozitului pentru produse lactate este inserată în Anexa nr. 1. 2.4. Caracteri sticile tehnice
Suprafața totală a depozitului nostru este de 2220 metri pătrați. Considerăm că această suprafață este suficientă pentru un depozit destinat produselor lactate care deservește 4 centre de desfacere dintr-un singur oraș.
Motivarea suprafeței vine din1:
Calculul aproximativ al necesarului, astfel: consumul mediu de lapte în România
este de 72 litri/locuitor anual. Dacă orașul Iași are 315650 locuitori, necesarul teoretic anual ar fi de 22.73 milioane litri. Dacă presupunem că vom fi aprovizionați la fiecare 3 zile, ar însemna 190.000 litri la o aprovizionare. Dimensiunile unei cutii de lapte sunt 20cm*10cm*5 cm. Un
europalet are 120*80 cm, ceea ce înseamnă că vor încăpea 48 de cutii pe un singur strat. Pentru o înălțime de 80 cm (16 cutii) vom avea pe un palet 768 litri, ceea ce nu solicită paletul mai mult decât este necesar. La o aprovizionare la 3 zile, ne vor intra pe stoc 247 paleți cu această încărcătură. Capacitatea depozitului este de 228 paleți – stive de baxuri cu cutii lapte, brânzeturi, smântână, etc. Între fiecare aranjament de paleți va exista un spațiu de 1,5 metri pentru a putea trece cu utilajele și pentru a aranja marfa în depozit. Cele 228 de aranjamente de paleți vor fi așezate în rânduri de câte 6, perpendiculare față de rampă, pentru a putea ajunge mai repede și mai ușor la aceasta. Depozitul va avea o lungime de 60 de metri și o lățime de 37 metri. Rampele vor avea o lățime de 6 metri. În calculele realizate de noi am luat în vedere faptul că nu toți locuitorii orașului Iași vor cumpăra lactate din magazinele Carrefour însă am luat în vedere legea de atracție a clienților de centrele urbane și locuitorii flotanți din orașul Iași – stundenții și elevii. Totodată, am luat în vedere faptul că diferite produse lactate pot avea nevoie de un spațiu mai mare de stocare iar cererea nu este constantă pe parcur sul unei luni. Depozitul va avea 5 sectoare distincte: 1
Am generalizat calculele pe lapte;
5
Zona 1: Zona de descărcare – locul unde vor fi descărcate mărfurile primite de la furnizori și direcționate spre compartimentul corespunzător; totul se va realiza prin intermediul rampei de descărcare cu ajutorul utilajelor și al personalului; Zona 2: Depozitul propriu-zis unde vor fi depozitate produsele pe compartimente, în rânduri de europaleți;
Zona 3: Spațiul pentru birouri unde își va desfășura activitatea conducerea societății noastre, unde se vor întocmi facturile și toate actele necesare;
Zona 4: Spațiul tehnic - aici vor fi amenjate vestiarele personalului și se vor desfășura operațiuni ca verificare, sortare sau ambalare;
Zona 5: Zona de încărcare - prin intermediul rampei de încărcare vor fi încărcate în tiruri produsele ambalate în cutii sau baxuri și transportate către magazinele Carrefour. Rampa de descărcare și rampa de încărcare vor fi amenajate pe un culoar în mijlocul depozitului, dreapta, respectiv stânga. Am amenajat acest rampe pe mijloc pentru a ne ușura manevrarea produselor.
Depozitul nostru va fi împărțit în 6 compartimente, în funcție de tipul produselor:
Compartimentul Lapte unde vor fi depozitate produsele de acest tip; acest
compartiment va fi poziționat la intrarea în depozit, lângă birouri și spațiul tehnic, în partea de jos a depozitului;
Compartimentul Brânzeturi, unde vor fi depozitate toate tipurile de brânzeturi și
cașcaval; acest compartiment va fi poziționat în partea de sus a depozitului, în dreapta;
Compartimentul Iaurturi care va fi poziționat lângă compartimentul Lapte, în
partea de jos a depozitului;
Compartimentul Frișcă, poziționat în partea de sus a depozitului, lângă
Brânzeturi;
Com partimentul Smântână, poziționat lângă Frișcă, în partea de sus a depozitului;
Compartimentul Dulciuri pe bază de lactate, poziționat în partea de sus a
depozitului, lângă Smântână. Produsele vor fi aranjate în depozit pe verticală, pentru a ajunge cât mai repede la rampa de descărcare și la rampa de încărcare. Totodată, așezarea va fi realizată în depozit și în funcție de rulaj. Mărfurile care au un rulaj mai mare vor fi poziționate în apropierea rampei de încărcare.
6
2.5. F luxul materi al în depozit
În ceea ce privește preluarea mărfii, aceasta se va face cu documentele necesare: facturi, documente de transport, bonuri. Mărfurile vor fi preluate cu ajutorul electro-stivuitoarelor sau a transpaleților manuali pe rampa de descărcare din partea dreaptă și vor fi apoi direcționate spre compartimentele corespunzătoare de către personalul responsabil. Categoria produse lactate este destul de sensibilă și are nevoie de condiții speciale de păstrare și depozitare:
temperatura de depozitare între 2-8 grade;
uși termoizolante;
instalație frigorifică cu amon iu, permițând controlul automat al temperaturii;
spațiile vor avea pardoseală și pereți netezi și impermeabili, curați și lipsiți de
mucegai;
vor exista gratere și rafturi pentru așezarea produselor sau a amba lajelor deoarece
nu este permis contactul direct cu pardoseala;
va fi asigurat microclimatul necesar : temperatura, umiditate și ventilație și
controlulul acestuia prin termometre și hidrometre;
produsele vor fi depozitate pe sortimente și loturi marcate cu tăblițe pe care vor fi
înscrise data intrării și data expirării termenului de garanție. Manipularea mărfurilor se va realiza cu ajutorul electro -stivuitoarelor special adaptate lucrului la temperaturi joase şi a paleţilor standardizaţi, mânuite de către personalul responsabil. Culoarele dintre rândurile de paleți au fost special amenajate pentru ca mărfurile să fie aduse şi luate cu ajutorul stivuitoarelor. Acestea se folosesc pentru că pot încărca, descărca şi ridica încărcăturile la înălţimi mai mari în vederea depozitării. Încărcarea mărfurilor se face de către personalul depozitului cu ajutorul utilajelor pe rampa de încărcare din partea stângă a depozitului. La fiecare încărcare transportatorul este anunţat de particularităţile mărfii. Fiecare pachet sau colet primeşte o etichetă. Se furnizează transportatorului, odată cu marfa, documentele de însoţire şi informaţiile necesare în caz de reglementări particulare. Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice este următoarea: Furnizori – Descărcarea mărfii – Verificarea facturilor mărfii – Sortare pe grupe
de mărfuri – Ambalare – Întocmire facturi – Încărcarea mărfii – Carrefour 7
Figura nr. 1: Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice
Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte
3.1 Descriere piață în amonte
Am văzut așadar în cadrul capitolului anterior că ne este necesar un depozit cu o suprafață mare, din care circa 2200 mp doar pentru produsele din categoria lactate și brânzeturi, asta pentru că într -adevăr prin Carrefour ajung la populație multe mărci de lactate, de la mulți producători. Acești producători, practic furnizorii noștri, sunt în principiu de două tipuri: autohtoni sau străini. Producătorii din România au o gamă variată de produse, unii dintre ei fiind dezvoltați și pe alte ramuri ale industriei alimentare, nu doar pe lactate (de exemplu, SC Nordic). Alți s-au axat pe o anumită nișă de pe piața produselor pe bază de lapte, precum lapte de soia sau doar brânzeturi, etc.
Producătorii străini sunt în general foarte dezvoltați, nu doar la nivel european ci pe tot mapamondul. Majoritatea fac parte din grupuri mari de firme, dezvoltate pe mai multe ramuri de activitate, din industria alimentară sau nu numai.
Indiferent de originea lor majoritatea sunt producători de renume, cu experiență, fiind și distribuitori. Deși mărcile lor sunt distribuite și prin intermediul celorlalți concurenți ai Carrefour, de la hiper și super marketuri până la magazinele alimentare de dimensiuni mai mici, așa-zise „de cartier”, Carrefour rămâne cel mai valoros partener. Relația pe piață între retailerul francez și producătorii de lactate este una care favorizează în general retailerul. Fiind cel mai mare jucător din domeniu, o parte foarte 8
importantă din încasările furnizorilor vin prin intermediul său, în schimb situația nu este reciprocă. Carrefour comercializând un număr foarte mare de mărci, nu poate fi afectat foarte mult de una în minus. Acest aspect conferă oarecare autoritate hipermarketului în relația cu furnizorii săi, fie ei și internaționali. Caracteristicile procesului de achiziții depind în mare parte de rulajul produselor din
cele patru centre de desfacere Carrefour din Iași. Despre strategia de organizare a stocurilor și frecvența de aprovizionare vom vorbi mai detaliat la capitolul următor, dar acum, deoarece consumul nu este atât de constant în timp real cum apare în statistici, este important să ne aprovizionăm la intervale de timp regulate, de 3 zile, păstrând pe stoc surplusul pentru a compensa perioadele ciclice cu cerere mai mare, precum sfârșitul de săptămână de exemplu.
Chiar dacă unii furnizori sunt internaționali, marfa lor este produsă și înregistrată pe teritoriul Uniunii Europene, achizițiile fiind din acest punct de vedere exclusiv intracomunitare.
3.2 St rategia aleasă în amonte
Tipul de contractare este după timpul de furnizori de altfel, internă sau internațională. Clauzele folosite cel mai des sunt DDU (Delivered Duty Unpaid) sau DDP (Delivery Duty Paid),
acestea atribuind furnizorului toată responsabilitatea pentru livrarea la depozitul retailerului a mărfii, în condițiile și timpul limită prevăzut prin contractul încheiat cu fiecare în parte. Integrarea strategiei în mixul de marketing influențează foarte mult elementul „produs”
al mixului, prin gama largă de mărci și tipuri de produse, dar și elementul „preț” tocmai prin competiția mare între numeroșii furnizori. Din acest considerent, apar frecvent promoții și oferte în scopul unui plus de promovare, campanii promoționale organizate de cele mai multe ori de furnizori și nu de Carrefour, din motivul menționat la subpunctul privitor la relațiile de pe piață.
3.3 Descri erea furnizorilor
Primii șase cei mai mari producători de lactate din România sunt, în ordine descrescătoare: Friesland România, Danone, Hochland, LaDorna, Albalact și Covalact. Toți aceștia împreună cu mulți alții sunt furnizori pentru Carrefour.
9
Îi vom enumera în continuare pe toți, împreună cu câteva informații de bază precum
localitatea sau zona de unde provin și o succintă analiză swot. Ordinea de această dată este aleatoare. -
Dorna Lactate S.A. vine din Suceava. Are ca avantaje principale faptul că produce
pe toată gama de lactate, brânzeturi, iaurturi. Este sprijinit de grupul internațional Lactalis de origine francez. Puncte slabe evidente nu pare să aibă în prezent. Ca o oportunitate este faptul că se află în proximitate față de depozitul nostru din Iași, ceea ce înseamnă livrări rapide, costuri mai mici cu transportul. O amenințare mai generală ar fi instabilitatea economico - politică, care ar putea duce oricând la modificarea taxelor, creșterea prețului la carburanți ce va afecta costurile de transport, etc. -
Albalact S.A. este localizat în Oiejdea, județul Alba. Deține mai multe mărci
cunoscute precum Rarăul, Zuzu, Fulga sau Poiana Florilor, asta reprezentând întotdeauna un punct tare, deoarece dacă o marcă nu mai merge la un moment-dat, rămân celelalte să susțină activitatea firmei. Totodată îi conferă mai multă putere de negociere cu retailerul. Rarăul de exemplu este produs la Câmpulung Moldovenesc, distanța față de Iași nefiind neapărat un punct slab. -
Alpro Company este un producător internațional. Principala marcă a sa fiind
Alpro Soya, este destul de slab reprezentat, dar vine cu avantajul unui produs pe bază vegetală, un concept mai special care îi conferă un avantaj. Oportunitate de dezvoltare pe zona produselor vegetale în continuare. Amenințare: și ceilalți s-ar putea să se prindă curând de oportunitate. -
S.C. Nordic este în principal distribuitor și produce o gamă variată de alimente, nu
doar din zona lactatelor. Diversitatea domeniului de activitate constituie un avantaj valoros. Are sediul în sectorul 3, București. Punct slab – mărcile sale nu sunt foarte cunoscute. Oportunitate: folosirea brandurilor pe care le mai distribuie ca pârghie pentru a-și crește popularitatea proprie; -
Delaco vine din Brașov, este și distribuitor. Acesta este un punct t are, distribuind
în exclusivitate brânzeturi de calitate ale unor producători germani. Punct slab: au acordat prea multă atenție creșterii pe baza distribuției altor mărci, scăzând ale lor proprii care erau oricum destul de bine poziționate. Aceeași oportunitate ca la Nordic. -
Carrefour , marca proprie de lapte. Fiind marcă proprie, beneficiază automat de
preț scăzut, renumele brandului și merchandising la un nivel superior. Nici nu mai are nevoie de alte puncte tari dacă evaluăm astfel situația. Ca amenințări: alte branduri care vin cu prețuri mici 10
precum Rarăul, sau impresia consumatorilor, în principiu eronată, că și calitatea este pe măsura prețului – mai scăzută; -
Ilvas S.A. este cel mai mare procesator din județul Vaslui, venind pe piață cu o
marcă destul de bine cotată precum Vio. Principalul punct tare – laptele cât mai natural. Și proximitatea față de depozitul Carrefour este un avantaj. Punct slab – vine cu o singură marcă. Amenințări: toți concurenții de talie superioară; -
Muller Diary Romania este parte a grupului german Muller, ceea ce înseamnă că
este caracterizat de standarde ridicate de calitate, punct tare și oportunitate de promovare în direcția asta; -
Olympus Diary, la fel aparținând de un grup internațional. Slab reprezentat în
cadrul segmentului de produse; -
Covalact S.A. din Sf. Gheorghe, Covasna. Unul din numele mari românești,
analiza SWOT este asemănătoare cu cea a Albalact sau Dorna. S-a extins relativ recent prin cumpărarea fostului producător Lactate Harghita; -
Viotros este o firmă grecească la origine, prezent în toată Europa. Specializat pe
brânzeturi. Cea mai mare amenințare este actuala situație economică a Greciei și incertitudinea privind ieșirea din zona euro și posibilitatea falimentului; -
Five Continents Trading S.R.L. cu sediul în sectorul 1, București sunt reprezentați
mai ales prin câteva sortimente de brânzeturi. Ca punct slab în special, notorietate scăzută; -
Dr.Oetker cu sediul în Curtea de Argeș vinde în segmentul acesta doar lapte praf.
Punctul tare constă însă în notorietatea brandului, în special câștigată din producția de conservanți, condimente și arome. Oportunitate de dezvoltare pe aceeași nișa a laptelui praf , slab exploatată încă; -
Unilact Transilvania din Criva de Sus, județul Olt are ca puncte tari atât
naturalețea produselor cât și o rețea bine consolidată de centre de colectare a materiei prime în
Apuseni, „departe de poluarea din zonele urbane”, cum spune ei. O oportunitate ar fi exportarea acestor produse atât de naturale, calitate foarte prețuită în Occident spre exemplu. Un punct slab ar fi notorietatea încă destul de scăzută a brandului; -
Almera Internațional S.R.L. care a achiziționat recent o fabrică de procesare la
Bacău, este reprezentată la raft de marca BigPanda. Deși este internațională, firma a fos t
11
înființată la Galați, fiind la origini românească. Puncte tari: investiții valoroase în tehnologie de ultimă oră. Produce pe toată gama de lactate, inclusiv iaurt dietetic și brânzeturi; -
Goldsteig este un producător german de brânzeturi, venind cu standardele de
calitate și prestigiul nemțesc, dar și cu prețuri mai pe măsură. Amenințarea vine tot din partea celorlalți competitori străini, în principal tot germani, venind cu caracteristici comune; -
Galbani este tot un internațional, din Italia de această dată. Un punct tare
imposibil de trecut cu vederea este prestigiul italienilor și priceperea lor în ce privește mozzarella, gorgonzola și toate celelalte sortimente de brânzeturi care provin de la bucătăria italiană; -
Danone S.R.L. cu sediul în sectorul 2, București este al doilea mare producător de
lactate din țara noastră, susținut prin mărci de renume precum Nutriday, Activia, Danonino, Actimel; -
Promilch, reprezentat în principal prin laptele Delisio este un producător din Iași,
acest lucru însemnând un avantaj prin proximitatea față de Carrefour; -
Lacto Solomonescu S.R.L. din Botoșani iese în evidență prin faptul că este
probabil singurul producător care mai ambalează laptele în pungă; Și acesta este situat relativ aproape de depozitul nostru; -
Hochland România S.R.L. cu sediul în Sighișoara, Mureș este reprezentat în
principal prin brânzeturi. „Cașcavalerii” fac parte dintr -un grup foarte bine situat pe piața europeană și nu numai; -
Friesland România S.A. este numărul unu pe piața românească. Se poate spune că
am păstrat ce e mai bun pentru la final. Producătorul este reprezentat de mărci cunoscute precum Milli, Oke, Napolact, Câmpina, Dots, ș.a. Poziția de lider îi conferă un avantaj față de ceilalți concurenți în relația cu retailerul.
3.4 Volum și configurare comenzi
Statisticile arată că în România, consumul mediu de lapte pe cap de locuitor este de circa 72 de litri pe an. Pentru a realiza o previziune a necesarului de aprovizionare pentru 3 până la 6 luni, avem în vedere următoarele:
12
Prin 4 centre de distribuție, Carrefour domină piața Iași-ului, a cărui populație ajunge la
315.650 locuitori. Rezultă de aici un necesar teoretic de 22.726.800 litri de lapte pe an. Se calculează necesarul lunar la 1.893.900 litri, însemnând că în 3 luni de activitate, Carrefour va rula un nivel maxim de circa 5.681.700 iar în 6 luni dublul, adică 11.363.400 litri de lapte. Deși cifrele par foarte mari, este de menționat că în țările occidentale precum Franța sau Germania, oamenii consumă chiar și de două ori mai mult lapte, ca medie pe locuitor, deci acolo, Carrefour manevrează cantități chiar mai impresionante decât atât.
3.5 Recepția și depozitarea
În mod normal am stabilit ca aprovizionarea din partea furnizorilor să se facă la fiecare 3 zile. Nu în aceeași zi toți furnizorii ci repartizați uniform zilnic, pentru a menține stocurile
constante. Pot face excepție furnizorii aflați la distanțe mai mari, pentru care termenul de livrare la fiecare 3 zile nu are rost și nu-și găsește rentabilitatea. Ei vor fi compensați de către distribuitorii aflați în proximitate, care vor livra mai des dacă este nevoie, mai ales în perioade în care consumul urmează o traiectorie ascendentă, la sfârșitul fiecărei săptămâni de exemplu. Detaliile principale legate de depozitare au fost menționate în cadrul capitolului anterior.
Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval
4.1. Descriere piață în aval
Descriere piață Pentru realizarea lanțului logistic am ales trei puncte de desfacere din orașul Iași: Carrefour Era, Carrefour Felicia și Carrefour Market Iulius Mall.
13
Județul Iași are o populație de 826552 locuitori2. Din totalul populaţiei, 47,4% locuieşte în mediul urban, iar 52,6% în mediul rural.
Descriere comportament de consum Dezvoltarea din ultimii ani a pieței produselor lactate și diversificarea ofertelor au determinat consumatorii să facă numeroase încercări. Prin această testare a pieței, consumatorii devin mai selectivi, prezintă preferințe bine conturate și recunosc un bun raport calitate- preț. În alegerea produselor, pentru consumatori va conta loialitatea față de brand. Consumatorul de lactate cumpără zilnic aceste produse. Produsele lactate cum sunt: laptele, untul, iaurtul au frecvență mare de utilizare, acestea fiind nelipsite din consumul zilnic al celor mai mulți cumpărători. Aşadar consumatorul va simţi nevoia să le achiziţioneze în momentul în care constată că aceste produse s-au terminat.
Caracteristici ale procesului de distribuție Având în vedere proprietăţile produselor distribuite, în special în privinţa termenului de garanţie şi al gradului de perisabilitate al acestora, procesul de distribuţie prezintă unele particularităţi. Camioanele prezintă dotări speciale în acest sens, cum ar fi implementarea unui sistem de ventilaţie pentru menţinerea unei temperaturi optime.
4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri)
În vederea desfacerii mărfurilor s -a ales strategia just-in- time, datorită tipului de produse pe care le gestionăm, și anume produse lactate. Această strategie este implementată în vederea desfășurării unei activități de o bună calitate, fiind adecvată pentru produsele lactate deoarece se urmărește menținerea stocurilor la un nivel minim, care să presupună costuri reduse și evitarea rupturilor de stoc. Cumpărăturile pentru categoria de produse lactate se caracterizează prin frecvență și regularitate crescută, și de aceea aprovizionarea cu produse este frecventă. Previziunea cantităţilor care urmează să fie vândute de fiecare punct de vânzare este un proces destul de delicat, însă în acest scop ne-am propus să examinăm listele vânzărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru a şti care a fost cererea sortimentelor. Se va ţine cont şi de zilele săptămânii, cunoscând faptul că cei mai mulţi dintre consumatori îşi fac cumpărăturile
2
http://www.iasi.insse.ro/main.php?id=405
14
la sfârşit de săptămână. Aşadar, vom aproviziona magazinele în aceste zile cu cantităţi suplimentare de produse în comparaţie cu restul zilelor. În dorinţa de a evita situaţia neplăcută de OOS (out of stock), vom aproviziona magazinele cu cantităţi suplimentare pentru toate categoriile lactate, în acest fel păstrând clienţi fideli ai produselor.
Principalele avantaje ale aplicării strategiei just-in-time sunt:
feedback rapid în ceea ce priveşte performanţele aprovizionăr ii;
reducerea mărimii lotului de produse;
nivelul mai consistent al intrărilor;
mai puţin inventar în sistem;
pierderi mici de produse; reducerea costurilor indirecte în domenii precum: schimbarea interesului pentru
inventarul inactiv, costul păstrării inventarului, costul contabilizării inventarului. Filozofia de bază a strategiei just-in-time este urmărirea continuă a reducerii risipei. Integrarea strategiei în mixul de marketing Strategia aleasă ne ajută să oferim clienților magazinelor Carrefour produse proaspete și de o calitate corespunzătoare așteptărilor lor. De asemenea, existența unor stocuri de dimensiuni reduse permite hipermarketurilor să poată recepționa o gamă mai largă de produse lactate, astfel consumatorii având posibilitatea de a alege din mai multe sortimente de produse, în funcție de
veniturile și preferințele fiecăruia. Implementarea acestei strategii se reflecă și la nivelul prețurilor, costurile mai scăzute cu administrarea stocurilor oferă cumpărătorilor prețuri accesibile, corespunzătoare fiecărui sortiment. Menținerea unui stoc minim prezintă un avantaj și pentru promovarea imaginii magazinelor Carrefour prin elaborarea unor noi strategii de
promovare pentru a atrage noi segmente de consumatori și pentru a crește cota de piață.
4.3. D escriere hipermarketuri
Localizare Carrefour Era Adresa: Soseaua Pacurari, nr. 121, Iași 15
Telefon: 0232.421.400, Fax: 0232.245.133/ 0232.246.133
Carrefour Felicia Adresa: Str. Bucium, nr. 36, Iași Telefon: 0232.205.050/ 0374.146.000, Fax: 0232.234.131
Carrefour Market Iulius Mall Adresa: Bd. Tudor Vladimirescu, Centrul Comercial Iulius Mall Telefon: 0374.279.332, Fax: 0374.279.333
Carrefour Market Hala Centrală Adresa: Anastasie Panu, nr. 46 Telefon: 037.427.93.35, Fax: 037.427.93.36 - 037.427.93.37
Tipuri magazine de desfacere Cele trei magazine Carrefour au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul. Acestea cuprind sala de vânzare, spaţii pentru depozitarea temporară a produselor şi ambalajelor, spaţii pentru condiţionare, un depozit de mărfuri, încăperi speciale, anexe etc. Analiza SWOT Puncte tari Carrefour Era
Puncte slabe
Oportunități
Amenințări
- suprafață
- sistem de
- contracte cu
- concurenţa cu
comercială mai
climatizare
producători de
alte
mare decât a
neadecvat;
calitate pe o
supermarketuri
concurenților;
- program redus
lunga durată;
din Iași cum ar
- sortimente
de muncă în
- relație bună cu
fi: Kaufland,
variate de
zilele de
furnizorii.
Billa, Lidl etc.;
produse;
sărbătoare;
- presiuni venite
- vânzări
- înlocuirea unor
din partea
crescute din
produse;
Protecţiei
produsele
- personal redus.
Consumatorilor
propriei mărci;
privind
- promoții
nerespectarea
imbatabile;
termenelor de
- posibilitatea de
garanţie a 16
a alege produsul
produselor.
dorit.
Carrefour Felicia
- servicii de cea
- număr mic al
- contracte cu
- respingerea
mai bună
locurilor de
producători de
unor noi
calitate;
parcare;
calitate pe o
producători din
- amplasarea
lungă durată;
cauza
atractive;
proastă a
- relație bună cu
contractelor de
- raport bun
hipermarketului;
furnizorii.
lungă durată;
calitate-pret;
- program redus
- concurenţa cu
- mijloace de
de muncă în
alte
- prețuri
transport variate; zilele de
supermarketuri
- posibilitatea de
sărbătoare
din Iași cum ar
a alege produsul
- aglomerație
fi: Kaufland,
dorit.
Billa, Lidl etc.; - criza
economică ce forţează disponibilizarea
angajaţilor. Cele două marketuri din Iulius Mall respectiv Hala Centrală pot fi caracterizate în principal de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări destul de comune. Ca puncte tari,
acestea se bucură de un vad comercial foarte bun, fiind situate în centre comerciale din centrul orașului, dar ca punct slab este suprafața mai redusă. La amenințări, concurența pentru aceste marketuri este la un nivel diferit.
4.4. Gestiunea ofertelor
Grupaj- Fracționare- Asortiment Deoarece produsele lactate fac parte din categoria de produse alimentare cu frecvență de consum ridicată vom realiza aprovizionarea fiecărui magazin în parte. Vom face comandă către furnizori de produse lunar, în funcție de vânzările estimate în luna anterioară. Astfel, laptele va fi 17
livrat zilnic, iaurturile se vor livra la interval de trei zile și brânzeturile se vor livra săptămânal pentru fiecare magazin în parte.
Comenzi și încadrare temporală Luând în considerare că ora de închidere a fiecărui magazin din reţeaua Carrefour este ora 22, vom introduce un sistem de comenzi la raionul de lactate după această oră. Astfel, între orele 22 şi 23, personalul din supermarketuri va face un inventar al stocurilor de lactate şi se vor elimina produsele care nu mai corespund calităţii cerute. După ora 23, comenzile privind necesarul de lactate pentru a doua zi vor fi trimise printr- un sistem electronic, o interfaţă între
supermarket şi depozitul de produse lactate. Din acest moment, în depozit începe încărcarea camioanelor pentru aprovizionarea fiecărei dintre cele 3 filiale Carrefour. Aprovizionarea va fi făcută de către un camion pentru fiecare hipermarket și supermarket în parte.
4.5 M anagementul rupturilor de stoc
Pentru a face faţă condiţiilor de incertitudine privind aprovizionarea, hypermaketurile trebuie să constituie un stoc de siguranţă. Determinarea mărimii acestuia se face prin minimizarea cheltuielilor pe care le presupune. În acest sens, se va realiza un stoc de siguranţă
pentru produsele lactate care deţin o pondere mai mare de 9% din valoarea comenzii, pondere de până la 10% din cantitatea cerută de hipermarket. Totodată, se va face o verificare în fiecare hypermarket în jurul orei 11.00 pentru a determina dacă stocurile de lactate s-au diminuat cu mai
mult de 50%. În condiţiile în care acest prag a fost depăşit, se va solicita o comandă suplimentară, menită să ajungă până la ora 15.00.
18
Capitolul 5. Transport și flotă
5.1 Necesarul de transport
După calculele și precizările anterioare, avem următoarea situație: noi trebuie să livrăm zilnic de la depozitul acesta la toate cele patru magazine Carrefour circa 63 tone de marfă, în
condiții de transport optime și la timp. Totodată, trebuie să fim pregătiți să efectuăm livrări neprevăzute în cazul în care stocul unui magazin se epuizează prea rapid. După cum se arăta în cadrul celui de-al doilea capitol, distanțele nu sunt mari între magazine și depozit, practic avem nevoie de două categorii de mijloace de transport: de mare tonaj, care pot circula spre Felicia și Era, fiind necesare de fapt două TIR -uri, care să execute zilnic un drum la Felicia și un drum la Era. Pentru marketurile din oraș vom avea nevoie de vehicule de tonaj redus, din categoria
„shuttle” sau „van”, în principiu dube care să poate păstra o temperatură constantă în interior și în zilele călduroase de vară. Necesarul pentru cele două centre de desfacere fiind considerabil mai mic decât pentru hipermarketuri, două astfel de vehicule pot fi de ajuns pentru a transporta doar produse lactate.
5.2 Standardele de transport
După cum s-a mai menționat anterior, se utilizează europaleți, cu dimensiunile standard de 80*120 cm, aceștia putând fi stivuiți paralel câte doi în interiorul unui TIR. Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească condițiile de umiditate și temperatură.
5.3 Configurarea rutelor
Rutele au fost menționate la capitolul 2 deja. Mai trebuie menționat că în anumite situații speciale, ca de exemplu în cazul în care apare o nevoie mai mare la unul din hipermarketuri de exemplu, se poate trimite un extra-transport cu una din utilitarele folosite 19
pentru marketurile din oraș, pentru a nu merge cu vehiculul de tonaj mare neîncărcat în totalitate. Depinde de situație. Transporturile către magazine se fac pe parcursul zilei curente, pentru ziua următoare, timp în care vor fi păstrate pe stoc în depozitul aferent fiecărui magazin, sau date în consum dacă este cazul.
Mai trebuie menționat că vor fi angajați un singur schimb de șoferi, nefiind un program foarte solicitant și nefiind nevoie de deplasări la distanțe mari de exemplu.
5.4 Configurarea flotei
Sintetizând datele, avem astfel: 2 camioane de mare tonaj și 2 utilitare de tip van, care
execută transporturi zilnice totalizând o cantitate medie de 63 tone. Acestea trebuie să poată efectua transporturile în condiții optime de temperatură și umezeală. Estimativ, costurile variabile ajung la cir ca 13.000 ron pe lună, cu salarii șoferi (1.200
ron*4), costuri cu combustibil (aprox. 200 ron la zi, socotind că un TIR consumă în medie 30 litri motorină la 100 km iar o utilitară de tonaj redus 10 litri la 100 km) și restul alocați unor eventuale verificări tehnice ale vehiculelor.
5.5 Service și suport tehnic
Pentru verificările tehnice ale vehiculelor la intervale de timp regulate sau atunci când sunt sesizate probleme, sunt responsabili șoferii acestora. Costurile acestor verificări sau eventuale reparații sunt suportate de Carrefour.
20
Cuprins:
Cap.I Introducere ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2 1.1 Descriere companie ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 2 1.2 Analiza ramurii ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 3 Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic ------------------------------------------------------------------------------ 4 2.1. Elemente ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 4 2.2. Alegerea locației --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 2.3. Macheta la scală a depozitului --------------------------------------------------------------------------------------- 5
2.4. Caracteristicile tehnice ------------------------------------------------------------------------------------------------- 5 2.5. Fluxul material în depozit --------------------------------------------------------------------------------------------- 7 Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte ----------------------------------------------------------------------------- 8 3.1 Descriere piață în amonte ---------------------------------------------------------------------------------------------- 8 3.2 Strategia aleasă în amonte --------------------------------------------------------------------------------------------- 9
3.3 Descrierea furnizorilor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 3.4 Volum și configurare comenzi ---------------------------------------------------------------------------------------- 12 3.5 Recepția și depozitarea ------------------------------------------------------------------------------------------------13
Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval --------------------------------------------------------------------------------- 13 4.1. Descriere piață în aval ------------------------------------------------------------------------------------------------- 13 4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri) ---------------------------------------------------------------------------- 14
4.3. Descriere hipermarketuri --------------------------------------------------------------------------------------------- 15 4.4. Gestiunea ofertelor ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 4.5 Managementul rupturilor de stoc----------------------------------------------------------------------------------- 18 Capitolul 5. Transport și flotă ------------------------------------------------------------------------------------------------- 19
5.1 Necesarul de transport ------------------------------------------------------------------------------------------------ 19 5.2 Standardele de transport---------------------------------------------------------------------------------------------- 19 5.3 Configurarea rutelor ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 19 5.4 Configurarea flotei ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 20 5.5 Service și suport tehnic ------------------------------------------------------------------------------------------------20
21
Anexa 1: schița tehnică a depozitului (scara 1:300)
22
