Definiţii: Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti. Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, în scopul cicatrizarii ei. Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil, cu conditia sa fie curat. Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza pansamentul la nivelul plagii. Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pânza sau tesatura elastica, de latime si lungime diferita în functie de regiunea pe care o acopera si întinderea pansamentului. În general, latimea unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu diametrul regiunii pe care o înfasa (5-20 cm). Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor din jurul plagii si apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii straini penetranti).
Obiective: Conditiile unui bun pansament: · sa fie facut în Conditii Aseptice; · sa fie Absorbant; · sa fie Protector; · sa nu fie Dureros; · sa fie Schimbat la timp.
a.
Indicatiile unui Pansament sunt:
· PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate · PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau secretante 20 · PANSAMENT COMPRESIV:
o o o o
pe plagi sângerânde (scop hemostatic), pentru imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa punctionare; se realizeaza fixare cu fesi în cadrul unui bandaj;
· PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi însotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat). · PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
b.
Indicatii unui Bandaj sunt:
· fixare a pansamentului în regiuni în care plasturele adeziv nu îsi atinge scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare); · fixarea pansamentelor unor plagi situate în regiuni supuse traumatismelor în timpul activitatii(mâna, picior); · efectuarea unui pansament compresiv; · imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).
Principii de Efectuare a unui BANDAJ: · punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga; · la membre, înfasarea se începe de obicei de la extremitate spre radacina (în sensul circulatiei de întoarcere); la mâna, picior se începe dinspre proximal spre distal (prin benzi de fixare); · sa acopere în întregime pansamentul; · sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste un strat de vata; · sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat) · sa permita miscarile articulatiilor peste care trece.
Tehnica Materiale necesare: 1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur: · alcool · tinctura de iod · apa oxigenata · cloramina · betadina · acid boric 2. Materiale care realizeaza protectia plagii – trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii: · comprese din tifon (pânza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica decât a vatei; · vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat) 3. Mijloace de fixare: · galifix (mastisol) - solutie de colofoniu · leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer); · bandaj - realizeaza „înfasarea” chirurgicala 4. Instrumentar chirurgicale – pense, foarfece 5. Alte materiale: · benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru îndepartarea galifix-ului de pe tegument); · unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante – cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina. · mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent în scop hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga sau cavitate în care este introdusa mesa; · aleze - bucati mari de pânza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez).
TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT: 1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele necesare); 2) dezlipirea vechiului pansament, îndepartarea vechiului pansament (cu blândete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina 3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de vata sterila îmbibat cu alcool, iod 4) tratamentul plagii - în functie de natura sa si momentul evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, în afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor; - plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate), - evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa - colectii purulente: o deschidere larga, o spalarea si o drenarea plagii - plagi accidentale: o curatare de resturi vestimentare sau telurice, o debridare, o regularizare, o lavaj antiseptic, o eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate); 6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tehnica efectuarii unui bandaj: · membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta dupa pansament · rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
· se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara · se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii · daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.
Tipuri de bandaje: 1. BANDAJUL CIRCULAR: - se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate; - acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei 2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8": - se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand in final aspectul de "Spic de Grau"; - este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului 3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA: - se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3; - se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor. 4. PANSAMENTUL CU CORNISOR: - cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor; - se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului 5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI: - se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou; - daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa; - in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed 6. CAPELINA: - este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul; - la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare. 7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT": - se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor urechilor si sunt tinute suspendate; - cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale; - ajungand pana la banda 1 de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la regiunea opusa, pana cand se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se leaga sub barbie. 8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU": - se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva ture mandibula-gat-occipital; - de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate; - de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe frunte; - toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pana cand nu se termina tifonul 9. Aplicarea Pansamentului pe Nas, Barbie si toata Fata, de tip "PRASTIE": - tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm lungime, care se va aplica pe locul lezat; - pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos 10. PANSAMENT PE OCHI: - ochiul drept:
se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic - ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective: • favorizarea vindecării rănilor
• prevenirea infecţiei • aprecierea procesului de vindecare • protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici Condutiile unui bun pansament: a) Să fie făcut in condiţii aseptice se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile se servesc materialele folosind pense nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plagă; nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi b) Să fie absorbant sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă c) Să fie protector se acopera plaga cu comprese sterile şi vată se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm dacă zona este expusă microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată; d) Să nu fie dureros se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest sens e) Să fie schimbat la timp se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului; se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se menţine curat şi uscat in cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de cate ori este nevoie; se anunţaţi medicul şi controlaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză, schimbaţi pansamentul cu această ocazie. Tipuri de pansamente Pansament protector acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecţii sau puncţii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecţie faţă de mediul inconjurator
Pansament absorbant acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată Pansament ocluziv acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră Panasment compresiv acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaţii in caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare peste comprese se aplica un strat mai gros de vată astfel incat să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu impiedice circulaţia de intoarcere Pansament umed se folosesc cu scop antiinflamator este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite
Materiale necesare pansamentelor tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mănuşi sterile muşama, aleză soluţii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţie adezivă, ace de siguranţă tăviţa renală Pean Kocher Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica Sonda canelata stilet butonat port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale Pregatirea pacientului a) psihica se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului se explica modul de desfăşurarea al procedurii se obţineţi consimţămantul b) fizica poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul Executia pansamentului spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor se iau din trusă 2 pense sterile primul timp indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere. dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic; se observa plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea al doilea timp-tratarea plagii se spălaţi plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluţiile dezinfectante recomandate; se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi se şterge apoi cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şi evoluţia acesteia, aplicand medicamente dacă sunt recomandate; al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra un strat subţire de vată dacă este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spirală, in evantai, cu faşă răsfrantă, in spic) Ingrijirea pacientul se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus se observa faciesul şi comportamentul la durere se observa aspectul tegumentelor pentru ca
pansamentul să nu jeneze circulaţia Reorganizarea locului de munca deseurile infectioase-comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare E fectuarea tipurilor de bandaje Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale necesare o Fese de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre 2 şi 5 m) o Feşe elastice o Foarfece
o Ace de siguranţă, plasă, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga o Se deruleaza de la stanga la dreapta o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase o Se evita miscarile inutile o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea o sa fie elastic,suficient de strans o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare o se aplica oblic sub pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara
cazurilor cand nu este posibil acest lucru) o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de bandajare: circulara, in spirala, in forma cifrei 8, in spic de grau in evantai Infasarea circulara Se supapun turele de fasa una peste alta Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei Infasare in spirala se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numita”semnul policelui” se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3 este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse Infasare in forma cifrei”8” Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului Infasarea “in spic de grau”sau” spica” Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulohuerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei Fasa se conduce in forma cifri “8”,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3 Se termina cu ture circulare Infasarea in evantai Se foloseste pentru articulaţii (cot, genunchi, călcai) Se incepe cu două ture circulare deasupra articulaţiei Se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să se suprapună la distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulaţie
Se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza cu ac de siguranţă, leucoplast Bandajarea pe regiuni Infasarea capului- capelina Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare. Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate Bandajarea plagilor gâtului. a. Plasa]i o compresa peste plaga. b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss Infasarea nasului-prastia Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul
urechii si se innoada in regiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie Infasarea barbiei-capastrul se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare Bandajarea gatului-circular Ceafa-circular Bandajarea toracelui si abdomenului-circular Sanii –bandaj in spica Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in 8,degetele in spic Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8
• La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese • trece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă. Infasarea perineului-bandajare in “T” • se efectuaza cu ajutorul a două feşe. • prima se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându-se. • ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse, Bandajul bontului de amputaţie • Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă. • Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge faşa anteroposterior, ca şi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Material adezive Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese HEMORAGIILE si hemostaza provizorie hemoragia Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie. Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate arteriala: în care sângele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tâsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sângele de culoare rosu închis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele : externe,in care sangele se scurge in afara
organismului datorita sectiona rii unor vase de sange. interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala, etc.). exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata prin hemoragie interna într-un organ cavitar, urmata de eliminarea sângelui la exterior pe cai naturale -epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; -otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sânge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; În hemoragii puternice poate fi sânge rosu, proaspat, nealterat, sau în sângerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (când sângele stagneaza în stomac). -melena: exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. -rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune -hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie
de cantitatea de sange pierduta putem distinge : mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli în ortostatism; mari: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de sânge de peste 15002000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient; Hemostaza provizorie Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi : -spontana -provizorie -medicamentoasa -definitiva Hemostaza provizorie, realizabilă, pe mai multe căi: compresiune manuală sau digitală, pansament compresiv, flectarea puternică a extremităţii, aplicarea garoului, pensarea vasului sangerand Compresiunea
manuală sau digitală • Artera rănită va fi comprimată numai dacă apăsarea se exercită în regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. În funcţie de cali-brul vasului şi de profunzimea la care se află, apăsarea va fi executată cu degetul mare, cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul. • Compresiunea digitală se foloseşte în prima urgenţă până ce s-au procurat materiale necesare pentru obţinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sângerează. • Locurile de elecţie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplică metoda. când rana se află pe frunte, compresiunea se face pe artera temporală superficială care trece imediat inaintea urechii când rana se află pe creştetul capului, compresiunea se face de o parte şi de alta partea marginilor rănii in rănile din regiunea temporală (părţile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra şi în spatele pavilionului urechii în rănile de la obraz, buze, pe suprafaţa exterioară a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)
în hemoragiile din regiunea gâtului şi a feţei: comprimarea arterei carotide, anterior de muşchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umărului a articulaţiei umărului sau a axilei se va comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe prima coastă (g, h, i); ghi în rănile sângerânde ale braţului, antebraţului: comprimarea arterei humerale – pe faţa interă a braţului, între muşchii biceps (anterior) şi triceps (posterior). În funcţie de nivelul la care se află rana, apăsarea se face • în axilă, • pe faţa internă la jumătatea braţului • sau la plica cotului ; în rănile sângerânde ale mâinii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea externă a plicii pumnului, şi cu un al doilea deget pe partea internă a aceleeaşi plici a pumnului, pe artera cubitală Când rana se află la membrul inferior: în sângerarea rănilor din regiunea inghinală comprimarea vasului se face pe pliul inghinal când hemoragia se află la coapsă, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plagă, se face (în funcţie de locul plăgii) în treimea mijlocie a coapsei, pe faţa internă a acesteia dacă rana se află la nivelul genunchiului sau
gambei: comprimarea se face pe faţa posterioară a coapsei în apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee în faţa posterioară a genunchiului când sângerarea provine dintr-o rană situată în regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apăsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtită pe planul osos al coloanei vertebrale lombare Locuri unde se poate face hemostaza arterială provizorie prin comprimare digitală sau manuală: aorta abdominală; iliacă externă; artera axilară; artera hurnerală; artera radială; artera ulnară; artera subclaviculară; artera carotidă comună; artera mentonieră; artera temporală; artera retroauriculară; artera femurală; artera poplitee; artera pedioasă. Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostază provizorie şi prin comprimarea cu degetul înfăşurat într-o compresă sterilă chiar în plagă, astupând orificiul arterial. Acţiunea de prim ajutor începută prin compresiunea digitală sau manuală are dezavantajul că nu poate fi prea mult prelungită, deoarece intervine oboseala celui care o aplică şi dificultăţi de a manevra rănitul, iar în timpul
transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv in hemoragiile care interesează vasele mici, hemostaza poate fi făcută cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive. după executarea toaletei plăgii, se acoperă regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se înfăşoară strans o faşă. in funcţie de locul plăgii, al hemoragiei şi în funcţie de vasul lezat, dacă este posibilă (după măsura de prim ajutor începută prin compresiune digitală sau manuală, sângerarea fiind astfel oprită), se va executa toaleta plăgii şi se va aplica pansamentul compresiv. Pentru că aplicarca garoului implică şi riscuri (mai ales când garoul este aplicat incorect), se recomandă ca hemostaza pentru perioada transportului se fie făcută cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul că nu brutalizează vasul şi în altă regiune deât în zona afectată de traumatism şi permit irigarea membrului prin vasele care au rămas intacte. pansamentul compresiv este util în hcmoragiile venoase şi capilare de la extremităţi, plăgile părţilor moi buco-faciale, precum şi în toate plăgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternică a extremităţii Se utilizează când plaga este localizată în regiunile axilare, inghinale, faţa anterioară a cotului sau
posterioară a genunchiului. În plăgile arterei humerale, după ce se introduce în axilă o faşă rulată (sau un alt corp dur învelit în vată şi tifon sau porţiuni din rufăria bolnavu-lui), se flectează antebraţul pe braţ şi se aplică braţul pe torace. În această poziţie membrul superior se fixează solid la torace cu o faşă, centură, bucăţi din rufăria bolnavului etc. Pentru hemostaza arterelor antebraţului sau în plăgi ale plicii cotului se aşează un sul în plica cotului şi se flectează antebraţul pe braţ fixându-se în această poziţie . În cazul hemoragiei de la rădăcina coapsei (în regiunea inghinală) se pot utiliza următoarele metode de hemostază provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixează cu o faşă, curea etc. - sau prin aplicarea unui sul în regiunea inghinală, urmată de flectarea şi fixarea coapsei pe abdomen şi a gambei pe coapsă Hemostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se obţine prin aşezarea sulului în regiunea poplitee şi flectarea puternică a gambei pe coapsă, cu fixarea ei în această poziţie Aplicarea garoului garoul este indicat în plăgile arteriale sau venoase de calibru mare şi mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc,
banda Esmarch, manşeta pneumatică a aparatului de tensiune arterială . la nevoie pot fi utilizate bucăţi de pânză, batistă, sfoară. garoul se poate aplica peste îmbrăcăminte sau peste pansament şi se va strânge până la dispariţia sângerării este bine ca între garou şi tegument să se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simţite bătăile arterei, un rulou de faşă sau din alt material, peste care se strânge garoul. În felul acesta se obţine hemostaza fără comprimarea excesivă a ţesuturilor . tubul se aplică bine întins, înconjurându-se cu el membrul interesat cel puţin de două ori , apoi capetele se înnoadă sau se prind cu o pensă hemostatică. Peste pense se trece o tură de faşă, ca să nu fie smulse. aplicarea garoului se face înaintea toaletei şi pansării rănii. dacă rana continuă să sângereze, înseamnă că garoul nu a fost aplicat corect, fapt care obligă să fie desfăcut şi să se încerce o nouă aplicare garoul va fi plasat deasupra rănii când hemoragia provine dintr-o arteră ruptă şi sub rană, când este secţionată o venă. in realitate, în practică, această diferenţiere între hemoragia arterială şi hemoragia venoasă nu este foarte importantă, pentru că în cazul în care garoul este aplicat corect la rădăcina membrului, se opreşte atât hemoragia de origine arterială, cât şi hemoragia de origine venoasă;in
hemoragiile venoase sângerarea continuă până se scurge sângele aflat în membru în momentul aplicării garoului. dezavantajul principal al aplicării garoului constă în faptul că nu poate fi menţinut mai mult de 2 ore dacă garoul este menţinut peste acest interval de timp, există riscul apariţiei, în teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circulară, nervii încep să sufere, fibrele musculare degenerează, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de cataboliţi, substanţe toxice, se instalează vasoplegie cu creşterea permeabilităţii capilare. din aceste motive se consideră că atitudinea cea mai corectă este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp în care se face toaleta rănii, după care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul să fie înlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului rămâne oricum unica posibilitate de a obţine o hemostază provizorie în cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatică a membrelor superioare şi inferioare. garoul este aplicat corect, dacă în porţiunea aflată sub el membrul devine alb, palid. este obligator să se noteze pe un bilet data şi ora aplicării garoului şi biletul să se prindă cu un ac de
pansament sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul în care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital înainte de o oră - o oră şi jumătate, va trebui să se desfacă garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimând rana cu comprese sterile apăsate cu forţă. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. manevra se execută sub strictă supraveghere, pentru că în timpul decompresiunii vasculare poate să apară şocul. De aceea, în cazul îndepărtării unui garou vor fi luale unele măsuri, pentru că scoaterea garoului poate fi urmată do colaps circulator, care poate să ducă la moartea bolnavului. Pensarea vasului sângerând Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher. Capetele vaselor secţionate, sângerânde se prind în vârful penselor. Pensa va fi lăsată în plagă pe vasul prins, aplicându-se peste ea un pansament aseptic şi se transportă bolnavul la unitatea chirurgicală cea mai apropiată, unde se va face hemostaza definitivă prin ligature sau suturarea vasului. Se verifică să nu derapeze pensele (să nu se desfacă). Ingrijirea escarelor Definitie. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse
între 2 planuri dure (os şi pat). Cauzele pot fi: a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrit e etc.) pacienti inconstienti,adinamici stări de subnutriţie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor b) Locale sau favorizante , în evitarea cărora intervine asistenta medicală: menţinerea îndelungată în aceeaşi poziţie cute ale lenjeriei de pat şi de corp firimituri (biscuiţi, pâine, gips) igienă defectuoasă a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea corporala: o persoana
subponderala nu are un strat exterior de protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor Regiuni expuse escarelor 1) Decubit dorsal - Regiunea occipitală - Omoplaţi - Coate - Regiunea sacrococcigiană - Călcâie 2) Decubit lateral - Umăr - Regiunea trohanteriană - Feţele laterale ale genunchilor - Maleole 3) Decubit ventral - Tâmple - Umeri - Creasta iliacă - Genunchi
- Degetele picioarelor Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate determina alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie. Daca presiunea nu este imediat eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp. Clasificarea escarelor Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura, consistenta sau sensibilitate - Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser) - este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei - este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt. Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului, oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara) Fazele de evolutie Eritemul Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata. Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de frecare exagerate Tratament: cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei - suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local – golirea basicii de lichid seros sau sero-hematic.Se aplica un pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca. Dezepidermizare
Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b) afectarea epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care se pune un pansament steril. Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de manifestare: Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu decolare- exista necroze, frecvent infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a escarei care poate duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si tratament medico-chirurgical de specialitate Faza de granulatie Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in
care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va aplica in scopul stimularii “inmuguririi”, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului tesut sanatos. Faza de epidermizare Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia. Evaluarea riscurilor la escare Riscurile sunt determinate de: starea generală, starea nutriţională, starea psihică, capacitatea de mobilizare, incontinenţa, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului în spital şi la fiecare 8-10 zile, în funcţie de evoluţie. Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton: • Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare. • Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor. • Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi
expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de îndata ce se constata o deteriorare a starii lor. SCALANORTON CONDIŢIA FIZICĂ CONDIŢIA MENTALĂ ACTIVITATE MOBILITATE INCONTINENŢĂ BUNĂ 4 TREAZ 4 MERGE 4 TOTALĂ 4 FĂRĂ 4 MODERATĂ 3 APATIC 3 MERGE AJUTAT 3 ÎNCEATĂ 3 OCAZIONAL 3 SLABĂ 2 CONFUZ 2 LIMITAT LA SCAUN 2 FOARTE LIMITATĂ 2 DE OBICEI / URINĂ 2 PROASTĂ 1 TOROPIT 1
LIMITAT LA PAT 1 IMOBIL 1 DUBLĂ 1 Total
PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE: Se adresează cauzelor locale sau favorizante şi reprezintă „cartea de vizită" a asistentei medicale. Escarele por apărea în câteva ore sau în câteva zile, formarea lor fiind variabilă, depinzând de factorul de risc şi de toleranţa pielii la presiune îndelungată. se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor în care se notează: -orele de schimbare şi poziţia: 14 – DD; 16– DLS; 18-DD; 20-DLD -aspectul cutanat -zonele de masaj pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se vor folosi materiale preventive ca saltele cu aer, de exemplu Asigurarea confortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de igienă perfectă Se va avea în vedere:
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunţarea la lenjeria de corp - spălarea zilnică, cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii, ştiut fiind faptul că pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată (în caz de incontinenţă, se apelează la sonda Foley). - scuturarea patului zilnic sau ori de câte ori este nevoie se vor aplica exercitii de respiratie cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat decat impins, pentru a micsora frecarea se vor folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului se va incuraja pacientul sa participe la tratament se va evita asezarea pacientului direct pe trohanter este preferabil sa fie asezat in decubit lateral intrun unghi de 30 grade pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute penru a stimula circulatia pacientii paraplegici vor fi invatati s-si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul va cere ajutorul, va trebui ajutat sa-si lase greutatea
pe o fesa pentru 60 de secunde, apoi pe cealalta. Se va evita asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate se va invata pacientul sa evite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea daca conditia pacientului permite, i se va recomanda o dieta bogata caloric, proteic si vitaminic. Consultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total parententeral favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate • prin masaj-favorizează vascularizaţia profundă şi superficială -îndepărtează celulele descuamate şi destupă glandele sebacee-rehidratează pielea (masaj cu unguent hidratant sau apă şi săpun)favorizează starea de bine şi confort înlătură durerea, anxietatea, ajută la găsirea forţei şi energiei Indicaţii: - pentru toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă factori de risc - în momentul schimbării poziţiei, pe toate regiunile expuse Principii - se face întotdeauna pe pielea curată, după ce bolnavul a fost spălat şi i s-a schimbat aşternutul
- se face cu un unguent pe mâna goală, în direcţia circulaţiei de întoarcere de jos în sus, iar la ceafă şi umeri invers-de sus în jos şi circular spre exterior - se face pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată - masajul nu trebuie să fie dureros, poziţia bolnavului să fie confortabilă, iar durata sa de aproximativ 15 minute. Contraindicaţii: - nu se face bolnavului cu febră, cu infecţii ale pielii sau cu septicemie Materiale necesare: - unguentul Instalarea pacientului: - se închid ferestrele, se aşază bolnavul într-o poziţie variabilă, în funcţie de zonă şi, în acelaşi timp confortabilă pentru asistenta medical-se face de 3-4 ori se va verifica daca pacientul si membri familiei cunosc strategiile de prevenire si tratare a ulceului de decubit si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire Consideratii speciale : se va evita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare probleme neurovasculare la maini si la picioare
se va evita folosirea blanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa impresie de securitate vindecarea ulcerului in stadiul 3 si 4 necesita interventie chirurgicala Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul I In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : - spalarea zilnica a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor alimentatia bogata in proteine, pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile - folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o distribuie uniform. Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara pentru a supraveghea evolutia. Stadiul II In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de
continuitate (ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include : - curatirea leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri, peroxizi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot provoca distrugeri ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon imbibate cu solutii saline pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale. Pansamentele uscate impiedica vindecarea - administrarea de unguente care sa grabeasca vindecarea, ca de exemplu unguentele ce contin enzime. Nu se folosesc unguente ce nu au fost recomandate de medicul specialist - alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea vindecarii. - inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare (parti din tesut mor), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a preveni infectiile. Debridarea implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din acea zona. - aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova
partile necrotice - spalarea cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte indepartarea chirurgicala, efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de zile cu tratament corespunzator. Stadiile III si IV In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un mic crater. In stadiul IV craterul este foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii. Tratamentul in stadiile III si IV este urmatorul : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea pozitiei promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine - mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii cu solutii saline administrarea de unguente topice - daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte (debridarea) - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele de infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur si febra - in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Grefa stimuleaza regenerarea pielii. In cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei, pentru a grabi vindecarea Stadiile III si IV ale escarelor de
decubit se vindeca greu. O ulceratie adanca se poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani. Leziune de decubit / escara gradul IV care necesita interventie chirurgicala Ingruijirea ulcerului de decubit Materiale necesare: • leucoplast hipoalergic sau plasa elastica • manusi • ser fiziologic • antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga • comprese sterile • tampoane sterile • pansamentul pentru aplicare locala selectat • recipient pentru colectarea deseurilor • scala de masurare a leziunilor • musama,aleza • instrumente sterile(pense) • tava cu dezinfectant pentru pensele utilizate • carucior transport materiale de pansat • tavita renala Pregatirea echipamentului: • se va asambla echipamentul langa pacient • se va taia leucoplastul pentru fixarea pansamentului • se va pregati sacul de plastic Implementarea :
Se vor spala mainile si se vor revizui precautiunile standard de protectie Curatarea ulcerului de presiune: se va asigura intimitatatea pacientului se va explica tehnicii pacientului pentru indepartarea fricii si promovarea cooperarii pozitionare astfel incat sa se poata avea acces usor la nivelul ranii se va acoperi marginea patului cu o aleza pentru prevenirea murdaririi se va deschide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi Se va pune solutia salina intr-un recipient curat sau steril, in functie de politica, si seringa alaturi se vor pune manusile se va indeparta pansamentul vechi si se va arunca pentru a preveni contaminarea campului steril se va inspecta leziunea si se va nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta debridari necrotice se va masura rana (cu o scala speciala) se va folosi seringa cu piston si se va iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea tesutului necrotic si indepartarea bacteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se va aplica o presiune usoara pentru a preveni
distrugerea tesutului nou se vor inlocuiti manusile cu degetul de la manusa sau cu betisoarele cu vata se vor verifica tunelele ranii. Acestea reprezinta extensiile leziunii pana in zona fasciala. Se va determina adancimea se va revizui conditia pielii si a ulcerului. Se va nota aspectul patului ranii si a tesutului inconjurator daca se va observa tesut necrotic aderent se va chema un medic specialist pentru a efectua debridarea se va aplica pansamentul indicat Consecinte ale escarei La nivel fiziologic: cresterea spasticitatii -cresterea durerii neurologice -persistenta retractiilor musculotendinoase -dezechilibrul vezico-sfincterian aparitia altor complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite La nivel psiho-social -intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respective -repercursiuni pe plan economic, psihic si social Labels: Tehnici de nursing si investigatii.
