HBROD01 !STUR!l
1
HERO
DOl
ISTORII IN DOUA VOLUME
E
D
I
T
U
R
A
S T
I
I
N
T
I
!-
1 C
j
HERO
DOT
ISTORII VOL. I
19 6 I
EDITURA
STIINTIFICA
:ARTEA I
CLIO
NOTITA
ISTORICA
Cartea I cuprinde preliminariile con/lictului greco-persan ji unele incursiuni in istoria popoarelor asiatice care au venit in contact cu grecii. Aceastii carte, care confine cele mai multe straturi redaL"fionale ti /ace corp comun cu cartea a Ill-a, constituia initial, dupii toatii probabilitatea, o istorie a Persiei (Perska). Planul de rerlactare al ciirtii I este urmritorul : 1. Cap. 1-V ecbivaleazfi cu o scurtii introducere privitoare la intreaga operii ; in aceastii introducere se pot distinge douii pdr(i : a) prezentarea subiectului operei fi a scopului urmdrit ; b) fixarea inceputurilor conjlictului dintre greci fi perji. 2. Cap. VI-XCIV, despre care avem tot temeiul sd presupuuem eli alciituiau povestiri lydiene, (Lydiaca) con{in istoria Lydiei din secolul al VII-lea i.e.n., sub dinastia Mermnazilor, pinli la ciiderea orapdui Sardes sub perti (546 i.e.n.). ln redactarea finalli, Herodot a introdus in acest grup de capitole istoria cetiifilor grecetti din Asia Micd cucerite de lydieni, pentru a stabili un echilibru intre relatiirile dintre harbari (strdini) fi cele referitoare la greci. Cind a fiicut aceastd intercalare, Herodot a avut in vedere descrierea progresivd a con/lictului dintre barbari ti greci. 3, Ultimul mare grup de capitole din cartea I, cap, XCVCCXVI, cuprinde istoria inchegiirii regatului medo-persan ti extinderea acCstuia pin{j la {iirmurile Mediteranei, subjugarea cetii(ilor grecetti din Asia Micii, descrierea moravurilor poptda{iilor din Iran ti Babilonia, precum ti o biografie roman(atd a lui Cyrus. ln centrul acestei ultime diviziuni, Herodot a intercalat istoria rezistentei grecilor asiatici impotriva pertilor, stdruind indelunK asupra trecutului coloniilor grecefti (cap. CXXX -CLXXV ). ln afard de istoria ciocnirii dintre lydieni ti greci ti a celei dintre perti ti ·greci, cartea I contine ti 'Pdr{i mai dezvoltate fi sim le alu ii la istoria asiro-babilonienilor, a medo- er ilor i a
CARTEA
A
II-a
EUTERPE
NOTI'fA ISTORICA. CARTEA A II-A
121
In procesul de formare a statului egiptean, au apdrut la inceput mai multe organiza(ii prestatale, independente # cbiar vriijma.fe intre ele, numite de istoricii antici greci nome. Cu timpul, din nevoia de apdrare impotriva triburilor strdine atrase de bogii(iile Egiptultti, 1fi mai ales pentm dominarea masei aservite, precum ri din necesitatea creiirii unui sistem unitar de iriga{ie pentru intreaga farii, aceste organiza{ii politice prestatale s-au unificat, formind doud state, Egipttd de jos, pe cursu[ inferior al Nilului, ,..; Egiptul de Sus, ,pe cursu! superior. Veacuri de-a rin(iu{, intre aceste douii state s-au dat lupte indirjite pentru dominafie. In cele din urmii, Egiptul de Sus a supus Egiptul de ]os, creindu-se astfel un singur stat rmitar in milenitd al IV -lea i.e.n. (3300-3200 1:e.n) Din lipsa unor date cronologice sigure, istoria ExitJtului se determind dupd dinastii. lstoricul Manethon, care a trdit in secolul al Ill-lea i.e.n., autorul unei istorii a Egiptului in limba greacii, vorbe,fte de trei:::,eci de dinastii de faraoni. In mod obifnuit, .. istoriogra/ia modernii imparte istoria Egiptului in is to ria Regatului T impuriu, a Regatului V echi, a Regatului Mijlociu ji a Regatului Nou. Conform tradi{iei antice egiptene, primul rege care ar fi unificat intreg Egiptul fi a pus bazele primei dinastii centralizate ti ale institu{iilor regale, a fast Menes 1 • Primul rege din timpul diruia apar inscriptii cu denumirea anilor este Horus-Luptiitorul, probabil acela1i cu Menes. Dupd Manethon, primele douii dinastii erau originare din ora.ful Thinis z, din Egiptul de Sus. In timpul dinastiilor thinite, care au domnit in mileniul al N-lea ti inceputul mileniului al III-lea i.e.n., regele atotputernic intrupa, in conceptia egiptenilor antici, divinitatea pe pdmint ; el poruncea fortelor naturii, impiedica bolile, ocrotea poporul. In general, in perioada Regatului Timpuriu, regii din Egiptul de Sus se intitulau Horus, dupii divinitatea pe care o adorau. In timpul dinastiei a 11-a, umd din regi iti ia numele zeului Setb, dupnanul lui Horus, venera! in Egiptul de jos, iar un :aftul 'ti numele lui Horus fi al lui Seth, ceea ce oglinde1fte anumite schimbiiri l Herod o t, op. cit., cartea a II-a, cap. XCIX. 4 Lingii Abydos.
130
F. VAN'f
a /dcut el insu# o citliitorie in Egipt, de unde a cules date ca martor ocular ( ocU,6n·rry<; ) sau din auzite ( &xoii ), dupii informatiile localnicilor. Cea mai prefioasd lucrare utilizatii de Herodot este Periegesis a lui Hecataios din A1ilet. Logogra/ul milesian a vizitat Egiptul inaintea lui Herodot .;i a descris multe din fenomenele caracteristice acestei tiiri. Cu toate acestea, Herodot nu-l men{ioneazd decit o singuril datti 1, .;i atunci pentru a lua in deridere preten{ia ,acestuia de :a avea pe un zeu de .strr.imof. Este sigur insii cii Herodot s-a servit de opera lui Hecataios. Afirmatia cii Egiptul este un dar al Nilului 2 ii apar{ine lui Hecataios; pdrerea cii Egiptul propriu-zis se reduce la Deltii este tot a lui Hecataios .;i tot pe el il criticii Herodot sub numele xeneral de ionieni 3 ; cind combate pe cei care pretind cii Nilul izvorii$te din ocean, ceca ce ar explica revdrsarea fluviului, la Hecataios face aluzie 4 ; de asemenea, inten{ia lui Herodot de a-l face pe Hecataios ridicol, scriind cti el personal n-a vdzut insula Hemmis nici plutind, nici mifcindu-se 5 , este vizibild. Nu-i mai pufin adeviirat cii Herodot preia pasaje intregi de la logograful din Milet, fiirit a face vreo mentiune aiticd; Ofa este, de pildii, pasajul in care Herodot fixeazd oraful Patumos in Arabia 6, cind, de /apt, acest ora$ se aflii pe bratul riisiiritean al Nilului. Pentru Hecataios, care reducea Egiptul numai la Deltii, Patumos ciidea in afara Egiptului, dar aceastii localizare nu se mai potrivea la Herodot, care considera Egipt intreg piimintul udat ,de Nil 7 • Herodot, de altfel ca fi alti scriitori antici, a (inut mai degrabii sd nu i se aducd invinuirea de a fi fast incomplet, decit aceea de a fi imprumutat uncle date de la alfii. Cele mai nudte informa(ii au fast insii ctdese de Herodot in timpul cdldtoriei sale in Egipt. Dupd propria-i miirturisire. istoricul a vizitat Egiptul pind la Ele/antina : .,. .. mergind sd vdd 1 Cartca, 2 Ibidem, 3 Ibidem, 4 Ibidem, 5 ibidem, 8 Ibidem, 7 Ibidem,
a II-a, cap. CXLIII. cap, V. cap. XV-XVI. cap. XXI, XXIII,
cap. CLVI cap. CLVIII,
cap. XVIII.
CARTE A
A I I I -A
THALIA
NOTITA ISTORICA CARTEA A Ill-A
221
puneau, insii nu se identificau t. Deosebit de insemnatii ca miirturie istoricii este observatia cd sub Darius populatiile inrobite erau lovite fi de alte corvezi, independent de tributul impus nomosului (districtul financiar) 2 • Se cuvine sii fie semnalat $i cap. CXXV/11, in care este amintitii funC{ia ,.griimiiticului regesc" (spion oficial), precum $1 procedeul de legiiturii instaurat de Darius intre rege $1 satrapi. Deoarece /ragmentele rilmase de le Hecataios din Milet cu privire la Asia 3 prezintd a mare analogie cu infiruirea neamurilor incluse in regatul persan, fdcutii de Herodot, este de prempus eli in cartea a Ill-a Herodot a folosit opera :Zui Hecataios, afa .cum a procedat .$1 ln cartea a ll-a. Cartea a III-a se distinge prin bogii{ia informa(iilor despre Asia Anterioard. In/orma(iile din cartea a Ill-a desprt; aceste regiuni fi istoria lor se complinesc cu flirile din cartea a Il-a re/eritoare Ia compozi{ia etnicii a Oftilor lui Darius. I Vezi nota 215 Ia cartea a III-a. Cap. CXVIL 3 Fr. 164-265 MUller. 2
22
310
F. VAN1'
unnele careta se luaJerd libyenii, biir{uind-o .fi pricinuindu-i pagube, ne indreptd{efle sii credem eli au existat motive serioase pentru care expeditia s-a incbeiat aci .;i cu acest rezultat. ln mijlocul relatlirii conflictului dintre barceeni .ri Pheretima, ajutatd de per.ri, Herodot intercaleazd treizeci fi trei de capitole (CLXVJI-CC) in care descrie populatiile din Libya, Ofa cum in expedi(ia scitd le descrisese pe cele din Sci{ia. Majoritatea faptelor cuprinse in cartea a IV-a sint culese de Herodot in timpul cdliitoriilor sale prin Samos, Byzantion, Calcedonia, Sestos, Perinthos, Apollonia, Olbia, Cyrene. Dacii a avut, in special pentru datele geografice fi etnografice, ,1i anumite izvoare scrise, azi nu se flie ninde sigur. Fragmentele neinsetJtttate riimase din opera lui Hecataios din Milet nu ne permit sii constatiim in ce miisurii s-a servit in compunerea etirfii a W-a istoricul nostru de lucrarea acestui logograf. Pentru toate aceste fapte, Herodot rdmine pinii az.i eel niai pre(ios izvor antic, in care, pe ·ungii bogii(ia informatiilor, giisim ,fi farmewl unui mare $i talentat poVestitor.
N 0 T E
CUPRINSUL
STUDIU
INTRODUCT!V
Noti{ii
isforlcti
CARTEA L CLIO
Notifd ·CAR:TEA
A
v 3
istoricd
15 119
ll·A.
133
EUTERPE
Noii!d istoricd
217
-CARTEA A lH-A. THALIA
223
Nolifii
istoricd
301
CARTEA A IV·A. MELPOMENE
311
N0 T E
387 389
..
Carfea /. Clio
Cartea a 11-a. Euterpe Cartea a Ill-a. Thalia Cartea a IV -a. Melpomene
427
463 496
