11-Tipuri de Peisaje Geografice

® TIPURI DE PEISAJE GEOGRAFICE I. PEISAJELE NATURALE

A. ZONA CALDĂ 1. Pădurile ecuatoriale: 2. Pădurile tropical-musonice:  Desfăşurare (localizare): (localizare): numai în Sud-Estul Asiei (Coasta Malabar din India, ţărmurile

Thailandei şi Myanmarului, SE Chinei). 

Caracteristicile Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: cu două anotimpuri, unul ploios (în

perioada martie-octombrie când bate musonul de vară dinspre Oc Indian spre continentul Asia) şi unul secetos (în perioada octombrie-martie când bate musonul de iarnă dinspre centrul spre S-Asiei). Ploile foarte bogate din sezonul de vară (+12.000mm/an la Cherrapundji Cherrapundji,, în Bangladesh-polu Bangladesh-polull pp de pe Pământ) asigură suficiente suficiente rezerve de apă în sol, folosite în intervalul cu uscăciune. * Apele: precip precip însemna însemnate te cantit cantitativ ativ din sezo sezonul nul ploios ploios determ determină ină debite debite bog bogate ate fluviilo fluviilorr Gange Gange,, Brahmaputra, Mekong, Irrawaddy. *Vegetaţia: este bogată bogată şi densă, cu arbori şi arbuşti arbuşti de înălţime redusă, din care se ridică însă şi copaci copaci care ating 30-35m; pădurile conţin specii apreciate pentru calităţile lemnului, precum santalul, abanosul, bambusul, bambusul, teckul teckul (supranumit (supranumit şi şi arborele de fier ). ). * Fauna: ursul panda uriaş, şopârla zburătoare. *Solurile: sunt acide şi sărace din cauza descompunerii rapide a materiei. Predomină solurile lateritice şi cele mlăştinoase.  Diferenţieri regionale: în sezonul ploios, în Bangladesh se produc anual inundaţii catastrofale. Fluviul Gange este considerat sfânt pentru indieni, toţi sunt datori să se spele de păcate în apele acestuia cel puţin o dată pe an, neţinând cont că este unul dintre cele mai poluate fluvii ale lumii (în el este aruncată cenuşa rezultată în urma incinerării indienilor decedaţi sau a vacilor moarte). Intervenţia omului prin tăieri sau incendieri incendieri de păduri, păduri, pentru industrie, industrie, agricultură agricultură sau căi de comunicaţie comunicaţie,, determină determină erodarea intensă a solului. 3. Peisajul de savană:  Desfăşurare: la N şi S de pădurile ecuatoriale, între 5 şi 25° lat: în N-Amazonului (Pod Guyane

lor), S-Amazonului (Pod Braziliei), S-Deşertului Sahara (regiunea Sahel), V-Indiei, N şi E-Australiei, Pod Deccan din India, Sri Lanka. 

Caracteristicile Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: tropicală, tropicală, cu o alternanţă a anotimpurilor anotimpurilor ploios şi

secetos, secetos, pp mai frecvente frecvente vara, bat vânturile

alizee. * Apele: se remarcă afluenţii Amazonului şi fluviul Orinocco. *Vegetaţia: se caracterizează prin arbori rari (baobab, acacia, salcâmul tropical, eucaliptul-numai în Australia), tufişurile cu spini şi un bogat covor vegetal format din ierburi înalte (uneori chiar şi de 5m determinând incendii frecvente în anotimpul secetos). Cea mai tipică este savana africană, ce ocupă şi suprafeţele cele mai mari. De-a lungul râurilor şi fluviilor întâlnim păduri-galerii. *Fauna: rinocerul alb (pe cale de dispariţie), rinocerul negru, girafa, elefantul, antilopa, leul, leopardul, zebra, ghepardul, hiena, şarpele boa, crocodili, hipopotami, tigrul bengalez (doar în India-pe cale de dispariţie) şi, numai în Australia-cangurul, ursuleţul koala, pasărea emu (struţul australian), casuarul. *Solurile: lateritice, de savană. 

Diferenţieri regionale:

1

În Brazilia savana se mai numeşte şi campos cerrados, în Venezuela-llanos iar savana cu tufişuri cu ţepi-caatinga. Intervenţia omului se remarcă prin suprapăşunat şi desţelenire. 4. Peisajul de deşert:  Desfăşurare: între paralelele de 18 şi 25°lat N şi S, în deşerturile Sahara (10 mil km², cât conti-

nentul european!), Arabia, Iran, Thar (de la graniţa dintre Pakistan şi India), Sonora (în nordul Mexicului), Arizona şi Mojave (SUA), Atacama, Kalahari (S-Africii) şi Marele Deşert Australian. 

Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: tropicală-uscată, cu diferenţe foarte mari de temperatură de la zi la noapte (+40-50°C ziua, 10°C

vara şi chiar sub 0°C iarna-noaptea!). Precipitaţiile sunt puţine, iar în unele locuri ele lipsesc de mai bine de 100 de ani (deşertul Atacama din N-Chile). Atunci când plouă se face sub formă torenţială. * Apele: ceva mai bogate sunt cele subterane-sub deşerturile Saharian şi Australian existând adevărate mări subterane! Cele de suprafaţă lipsesc cu desăvârşire, formându-se, în schimb, ape curgătoare temporare. În puţine locuri există mici lacuri în jurul cărora se formează o mică vegetaţie ce formează un mic ecosistem numit oază. Numai fluviile mari, ce au izvoarele în regiuni cu pp bogate reuşesc să traverseze deşerturile fără să se evaporeze: Nil, Senegal-Africa şi Murray-din Australia. *Vegetaţia: plantele nu au frunze, tulpinile sunt foarte groase şi cărnoase în care se adună importante rezerve de apă- cactuşii. Arborele caracteristic este curmalul şi se întâlneşte doar în oaze. Rare sunt şi saxaulul, rogozul de nisip, arborele de fistic, agavele, pepenii sălbatici. * Fauna: dromaderul (cămila cu o singură cocoaşă-specifică Saharei), cămila cu două cocoaşe, găinuşa de pustiu, antilopa de deşert, şarpele cobra, specii de scorpioni, cârtiţa de deşert, iepurele de deşert etc. *Solurile: scheletice şi discontinui, cu cruste calcaroase. 


Diferenţele foarte mari de temperatură dintre zi şi noapte determină dezagregarea rocilor datorită dilatărilor şi contractărilor repetate, ducând în final la formarea nisipurilor. Ca forme de relief sunt caracteristice ergurile (dunele de nisip ce sunt puţin înclinate în funcţie de direcţia în care bate vântul), uedurile (văile seci ce se reactivează numai în timpul ploilor torenţiale) şi hamadele (porţiunile pietroase unde vântul a spulberat tot nisipul). În subteran există importante rezerve de petrol şi gaze naturale (Sahara), aur, aluminiu, plumb, zinc (Australia). În sudul Saharei se dezvoltă cea mai săracă regiune a lumii- sahelul , care mai este cunoscut şi sub numele de „imperiul foamei”. B. ZONA TEMPERATĂ 1. Peisajul de stepă:  Desfăşurare: centrul-SUA, Argentina, în jurul Mării Negre şi Caspice, centrul Asiei.  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: temperat-continentală uscată, excesivă (pp doar 300-400mm/an), cu veri secetoase

şi ierni

geroase. Există două perioade de secetă: şi vara dar şi iarna. * Apele: prezintă debite oscilante. Cele care au izvoarele în zona de câmpie sunt scurte, au debite foarte mici iar vara chiar seacă (ex: Mostiştea). *Vegetaţia: se caracterizează prin ierburi mărunte numite graminee (păiuş, pir, firuţa, colilia, negara, păpădia, pelinul, ciulinii). Arborii sunt rari şi formează silvostepa. În multe locuri stepa a fost înlocuită de culturile agricole. Vegetaţia de stepă este cu atât mai înaltă în funcţie de cantitatea de pp căzute. * Fauna: predomină rozătoarele (cârtiţa, hârciogul, popândăul, dihorul, iepurele, multe specii de şoareci şi şobolani), păsări (potârnichea, cioara, vrabia, nevăstuica, graurul, cucuveaua, nandu-struţul sud american) dar şi căţelul de preerie (numai în SUA), guşterul, vipera etc. *Solurile: cele mai fertile soluri-cernoziomurile, foarte bogate în humus.  Diferenţieri regionale: stepa din America de Nord se mai numeşte şi preerie, cea din Ungaria pustă, în sudul Africii-veld , în Noua Zeelandă- tussock iar cea din America de Sud- pampas. Intervenţia omului prin arat şi vânătoare a dus la apariţia stepei cultivate sau cerealiere, transformându-le în grânarele lumii.

2

2. Peisajul mediteranean (subtropical):  Desfăşurare: în toate statele din jurul Mării Mediterane, dar şi în California, centrul statului

Chile, Rep Africa de Sud şi sudul Australiei. 

Caracteristicile factorilor de mediu:

*Clima: subtropicală (mediteraneană), cu temp medii anuale=15-17°C, ierni blânde şi ploioase (5001000mm/an) şi veri secetoase. * Apele: au debite mari iarna, sunt învolburate datorită cantităţilor mari de aluviuni transportate, iar vara chiar seacă. *Vegetaţia: fiind cald tot timpul anului, arborii sunt veşnic verzi: stejarul de plută, pinul de Alep, cedrul, măslinul, lămâiul, portocalul, mandarinul, castanul dulce, platanul. Arbuşti: mirtul, leandrul, cimbrul, magnolia, laur, rozmarin, levănţica. Frecvente sunt şi tufişurile xerofite cu ţepi- chaparral (California), garriga şi maquis (în Franţa şi Spania), frigana (în Grecia), scrub (în Australia). * Fauna: vipera cu corn, specii de scorpioni, şacalul, broasca ţestoasă şi, numai în Australia, cangurul, câinele dingo (nu latră niciodată!), pasărea paradisului, pasărea kiwi, emu-struţul australian etc. *Solurile: terra-rossa.  Diferenţieri regionale: sunt foarte numeroase amenajările urbane şi rurale, portuare, turistice, agricole şi industriale. Antropizarea a fost şi este puternică, prin tăierile şi defrişările sistematice, încă din cele mai vechi timpuri, determinând o degradare accentuată a terenurilor. Peisajele bine întreţinute contrastează cu cele în pârloagă, degradate. Condiţiile climatice au determinat aici apariţia celor mai vechi culturi şi civilizaţii (greacă, romană, egipteană, feniciană). 3. Peisajul pădurilor de foioase:  Desfăşurare: în toate regiunile ce se suprapun climei temperate dar la altitudini ce nu depăşesc

500m (toate câmpiile, dealurile şi podişurile joase dintre paralelele de 40 şi 60°lat N şi S). La altitudini ceva mai mari există un mic etaj de tranziţie- pădurile de amestec. 


temperată, cu pp neregulate dar, care cad tot timpul anului (500-1000mm/an şi temp medii anuale: ≈10°C). În apropierea ţărmurilor există nuanţe oceanice iar spre interior-continentală. * Apele: numeroase, repezi şi cu debite mari. *Vegetaţia: pădurile au frunze căzătoare-specii de stejar, fag (arborele predominant din România), gorun, frasin, ulm, salcâm, paltin, mesteacăn, cireş, vişin, tei, carpen, arţar. Arbuşti: păducel, porumbar, alun, soc, caprifoi, mur, corn, sânger, ghindă etc. Caracteristic este covorul de frunze uscate numit litieră. * Fauna: mamifere (cerb, căprioară, mistreţ, jder, veveriţă, râs, lup, vulpe etc), păsări (mierlă, pupăză, ciocănitoare, privighetoare, bufniţă, fazan etc), numeroase insecte şi furnici. *Solurile: brune de pădure şi argiluvisoluri.  Diferenţieri regionale: aici s-a născut aşa-zisa „civilizaţie a lemnului”, în prezent se întâlnesc mari densităţi de populaţie. *Clima:

4. Pădurile de conifere:  Desfăşurare: ocupă munţii, dealurile şi podişurile înalte din aceleaşi zone ca şi foioasele,

numai că în emisfera sudică lipseşte cu desăvârşire. 


*Clima: temp medii anuale scad sub +10°C iar pp depăşesc 1000mm/an. * Apele: numeroase, repezi şi cu debite bogate. *Vegetaţia: arbori: molid (predominant în România), brad, pin, zâmbru,

zada, tuia, arborele-mamut (Sequoia: trăieşte 5000 de ani şi are o tulpină cu un diametru impresionant!). Se adaugă tufişurile de afin, merişor, argenţică, dediţel, bujor de munte etc. * Fauna: ursul brun, cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, capra neagră, ierunca, vipera comună, castorul, vizonul, bizamul etc. *Solurile: podzoluri şi brune-acide. 3



Diferenţieri regionale: predomină satele risipite, cu funcţii silvice, pastorale şi agroturistice.

Casele au o arhitectură specifică fiind construite preponderent din piatră şi lemn. 5. Peisajele umede terestre:  Desfăşurare: pe malul lacurilor, apelor curgătoare sau în zonele de litoral.  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: temperată, cu mici influenţe umede, determinate de apele din apropiere. Iernile sunt puţin mai

blânde iar verile ceva mai ploioase. *Apele: *Vegetaţia: stuf, papură, rogoz, trestie, salcie, nuferi, broscariţă (mătasea broaştei). *Fauna: peşti-păstrăv, lostriţă (în apele de munte), lipan, mreană, clean (în apele de deal şi podiş), şalău, crap, caras, biban, ştiucă, somn (în apele de câmpie), la care se adaugă peştii migratori- sturionii, ce trăiesc în mare dar urcă pe fluvii pentru a-şi depune icrele (morun, cegă, nisetru, păstrugă). *Solurile: sunt în curs de formare, neevoluate şi se numesc aluviale.  Diferenţieri regionale: zonele fiind predispuse la inundaţii, nu există aici aşezări umane. Pânza freatică fiind aproape de suprafaţă şi umiditatea ridicată, terenurile se pretează numai culturilor de orez. 6. Deşerturile temperate:  Desfăşurare: în centrul Asiei-Kara Kum, Kâzâl Kum, Takla Makan, Djungaria, Gobi  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: aridă, ierni reci cu temperaturi negative, veri lungi, calde şi uscate, între care sunt

intervale

scurte cu pp reduse (sub 100mm/an). *Apele: sunt puţine, seci în majoritatea timpului. Amudaria şi Sârdaria au cursuri temporare şi se varsă în lacul Aral. *Vegetaţia: perioada vegetativă durează 1-2 luni (martie-mai), când se dezvoltă un număr restrâns de plante xerofite. *Fauna: specifică zonelor temperate dar cu exemplare puţine. *Solurile: nisipoase şi sărăturoase.  Diferenţieri regionale: în peisaj se impun câmpurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari, mici depresiuni saline, culmi deluroase şi montane cu versanţi dezgoliţi. Acolo unde pânza freatică este aproape de suprafaţă şi de-a lungul râurilor importante se dezvoltă aşezări şi diverse culturi agricole. Cele mai importante oraşe se află la contactul deşerturilor cu munţii, unde există numeroase izvoare. C. ZONA RECE 1. Peisajul pădurilor de răşinoase subarctice:  Desfăşurare: în nordul şi centrul Canadei, în Norvegia şi în Siberia.  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: iarna se înregistrează frecvent -40°C iar în scurta vară temp nu depăşesc

10°C. În NSiberiei s-a înregistrat cea mai scăzută valoare înregistrată pe pământ: -78°C în localitatea Oimeakon-Verhoiansk! Pp sunt reduse şi sunt predominant solide, sub formă de zăpadă. *Apele: în cea mai mare parte a anului sunt complet îngheţate, paralizând transporturile (fluviile McKenzie, Nelson, Obi, Enisei, Lena). *Vegetaţia: păduri de răşinoase (conifere)-brad, molid, pin, larice, zada, tuia ce formează cele mai mari păduri ale lumii ca suprafaţă-taigaua siberiană şi cea canadiană. *Fauna: elan, ren, ursul negru şi animale cu blănuri scumpe (zibelina, hermelina, vulpea argintie, jderul, samurul, ) *Solurile: subţiri, puţin fertile, mai mereu îngheţate (podzoluri). Vara urmează dezgheţul acestora, transformându-se în mlaştină.  Diferenţieri regionale: mediul de viaţă este monoton şi aspru, agricultura imposibilă.

4

2. Peisajul de tundră:  Desfăşurare: la nord de taiga, reprezentând o fâşie îngustă de-a lungul Oc Arctic (Îngheţat).  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: arctică, cu temp medii anuale sub 0°C, verile sunt foarte scurte (1-2 luni) şi răcoroase

(rar

temperaturile depăşesc +5°C), ger şi zăpadă puţină. *Apele: sunt complet îngheţate. *Vegetaţia: este adaptată frigului (pitică, cu rădăcini extinse în suprafaţă, frunze mici). În scurta vară vegetează tufişuri de rogoz, muşchi şi licheni iar pâlcurile de pădure sunt foarte rare (sălcii şi mesteceni pitici). *Fauna: renul, elanul, lupul de tundră, iepurele de tundră, boul moscat, păsări, insecte, muşte şi ţănţari. *Solurile: de tundră.  Diferenţieri regionale: omul a pătruns aici ca vânător, mai rar şi ca pescar, sau crescător de reni. În prezent există şi unele staţiuni de cercetare, strategice, de exploatare a petrolului (Alaska), aeroporturi de escală etc. 3. Peisajul polar (arctic):  Desfăşurare: calota glaciară de la Polul S şi pe o mare parte din insula Groenlanda.  Caracteristicile factorilor de mediu: *Clima: foarte aspră-pp sunt numai sub formă de zăpadă iar vânturi sunt foarte puternice.

Nu există plafon de nori deoarece lipseşte şi procesul de evaporare. Minima absolută (iulie 1958): -92°C!! *Apele: nu se pune problema existenţei apelor subterane şi nici a celor de suprafaţă. În jurul calotelor glaciare se formează, deasupra oceanelor apropiate, o crustă de gheaţă de aproape 5m grosime numită banchiză. *Vegetaţia: foarte rară, sub formă de plancton (alge verzi, brune, roşii ce înconjoară calotele glaciare). *Fauna: ursul polar, foca, pinguinul, balena albastră (cel mai mare mamifer terestru), morsa, delfinul alb,

vulpea polară, lupul polar, iepurele polar. *Solurile: !?  Diferenţieri regionale: calota glaciară antarctică are peste 12 mil. km² şi grosimi ce depăşesc şi 5000m!! Fâşiile de litoral formează adevărate „oaze” unde temperaturile sunt şi cu 20°C mai mari decât regiunile înconjurătoare. D. PEISAJE AZONALE 1. Peisajul alpin:  Desfăşurare: pe munţii înalţi-la peste 5000m în zonele calde, peste 2000m în zonele temperate

şi la peste 1000m în apropierea cercurilor polare. 


*Clima: foarte rece, cu zăpezi ce nu se topesc niciodată, vânturi puternice, pp solide, temp medii sub 0°C,

veri scurte şi foarte răcoroase. *Apele: aici există izvoarele de unde se alimentează majoritatea râurilor Terrei. Pârâirile sunt dese, scurte, cu debite bogate şi permanente. *Vegetaţie: muşchi, licheni, ienupăr, jneapăn, floarea de colţ, garofiţa alpină. *Fauna: marmota, ţapul, salamandra, uliul, vulturul pleşuv, condorul şi, numai în Himalaya şi Pamiriakul. *Solurile:

nefertile, nu pot căpăta orizonturi mai groase din cauza pantelor abrupte. În multe locuri lipsesc cu desăvârşire.  Diferenţieri regionale: cu mulţi ani în urmă munţii au fost suprapopulaţi, oferind condiţii excelente de apărare şi adăpost. De aici oamenii migrau periodic, paşnic sau ca năvălitori, către regiunile mai joase. Defrişările au declanşat prăbuşiri, alunecări de teren şi fenomene de torenţialitate. 2. Mediile acvatice:

5

*mediul bentic: cuprinde mediul de viaţă de pe fundul mărilor şi oceanelor. *mediul pelagic: aparţine apei libere din largul mărilor şi oceanelor ce formează planctonul, compune din fitoplancton (alge) şi zooplanctoni (peşti, meduze, crustacei, scoici etc).

ce se

II. PEISAJELE ANTROPICE

Urme ale acţiunii omului asupra naturii sunt vizibile peste tot în lume şi depind, de cele mai multe ori, de relief, climă, vegetaţie, cauze istorice sau socio-economice. 1. Relieful antropic: *haldele de steril: foarte

răspândite în regiunile unde s-au exploatat şi se exploatează unele bogăţii minerale fiind formate din acumulări de reziduuri, deşeuri, zgură, cenuşă, gunoaie având forma unor movile de pot depăşi şi 5m înălţime. *rambleele: construite pentru drumuri şi căi ferate şi pentru a micşora înclinarea unor pante sau pentru a aduce la acelaşi nivel unele suprafeţe. *debleele: opusul rambleelor. *digurile: construite în luncile râurilor, pentru canalizarea apei pe anumite direcţii sau pentru a feri unele terenuri de inundaţii. *barajele: construite pentru producerea de energie electrică (hidrocentrale), pentru prevenirea inundaţiilor sau alunecărilor de teren, alimentare cu apă, irigaţii, transport, pescuit etc. * gropile: rezultate după extracţia în carieră a unor roci sau din prăbuşirea unor mine sau peşteri. * polderele: sunt singurele suprafeţe de uscat situate sub nivelul mării. Sunt preponderente în Olanda (ţara polderelor-peste 50%!) şi, mai puţin, în Germania. Au rezultat în urma construirii de diguri în largul platformei continentale a Mării Nordului şi scoaterea apei din spatele acestora. 2. Oraşele:  Desfăşurare: în majoritatea regiunilor mai puţin în junglă, în pădurile de mangrove, zonele

alpine şi polare, în taiga. Densităţi foarte mari de oraşe există în regiunile temperate, tropicale şi mediteraneene, în câmpii, lunci, pe terase, pe malul apelor, în regiunile litorale, în depresiuni, la contactul dintre câmpii şi regiunile înalte. 


este specifică regiunilor în care sunt situate. Praful care pluteşte în aer, gazele de eşapament, fumul emanat din întreprinderi şi locuinţe determină un topoclimat specific, cu o medie a temperaturilor cu 1-2°C mai mari decât în regiunile din jur! *Apele: suferă modificări de cursuri, îndiguiri şi adânciri ale albiei şi acumulează reziduuri din gospodării, deşeuri industriale, numeroase chimicale şi alte substanţe nocive ce duc la o poluare intensă a apelor şi la distrugerea faunei piscicole. *Vegetaţia: suportă acelaşi mediu nociv, cu excese termice şi noxe atmosferice şi este formată din specii ornamentale, exotice, aduse din alte locuri. Arborii sunt geometrizaţi prin tăiere, îşi pierd des frunzele şi se usucă. Spaţiile verzi sunt, în general, reduse ca suprafaţă. *Fauna: ocoleşte aglomeraţiile urbane. În schimb, se înmulţesc foarte mult şi foarte repede insectele, şoarecii şi şobolanii. *Solurile: ocupă suprafeţe mici. *Clima:




Toate oraşele prezintă un relief modificat în totalitate, inclusiv subsolul datorită reţelelor de conducte cu apă, de gaze, a sistemelor de canalizare, de evacuare, tunele de metrou, pasaje subterane, parcări, buncăre etc. Deasupra marilor oraşe pluteşte aproape în permanenţă o atmosferă cenuşie, care se observă de la mari distanţe şi, pe care nici vântul, nici ploaia, nu reuşesc să o risipească decât pentru foarte puţin timp.

6

11-Tipuri de Peisaje Geografice

Recommend Documents