/¡? S.C. S.C. IRIGCO NSULT COVURLUI S.R.L. S.R.L. Galaţi, Str. Fagului, nr. I, bl. 9F, sc. 3, et. 1, ap.43, Nr. J 17/203 17/ 2033/2 3/2008 008,, CUI: CUI : 2466 24 6645 4588 88 E-mail:
[email protected]
PROIECT NR: 102/2012 CONTRACT NR:2/20,08.2012
DENUM IRE PROIECT: ’’Modernizarea şi retehnologizarea plotului de
irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, jude ju deţu ţull Gala Ga laţiţi””
FAZA DE PROIECTARE: DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂ RILOR RILOR DE DE INTER INTERVENŢ VENŢ IE
BENEFICIAR: ORGANIZAŢ IA UTILIZATORILOR UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTEŞTI PRUT 1
PROIECTANT: S.C. IRIGCONSULT COVURLU I S.R.L. S.R.L.
CONSULTANT S.C. CONSAGRO S.R.L
S.C. IRIGCONSULT COVURLUI S.R.L.
Proiect nr: 102/2012 Beneficiar: O.U.A.I. FOLTEŞTI PRUT 1
’’Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi” DENUMIRE
PROIECT:
FAZA: D.A.L.I.
FOAIE DE CAPAT
COLECTIV DE ELABORARE PROIECTARE SI INGINERIE INGINERIE -S.C. -S.C. IRIGCONSULTCOVURLUI S.R.L. S.R.L.
Ş ef proiect: proiect:
Ing. Cazacu Ion
Colectiv de proiectare: proiectare:
SlUlcQ2 om om
Ing. Valeriu Lupuşoru Ing. Cazacu Georgeta Ing. Baltaga Liviu Sing. Anghel Virgil Ing. Hogaş Mihai Ing. Iconaru Ionel Ing. Constandache Anişoara CONSULTANTACONSULTANTA- SC CONSAGRO CONSAGRO SRL
Administrator
Dima Stela
Consultant financiar
Rusin Veronica
Consultant tehnic
Buta Bu ta Carmen - Viorica—
Consultant tehnic
Banceanu Viorel Viorel
S.C. IRIGCONSULT COVURLUI S.R.L.
Proiect nr: 102/2012 Beneficiar: O.U.A.I. FOLTEŞTI PRUT 1
’’Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi” DENUMIRE
PROIECT:
FAZA: D.A.L.I.
FOAIE DE CAPAT
COLECTIV DE ELABORARE PROIECTARE SI INGINERIE INGINERIE -S.C. -S.C. IRIGCONSULTCOVURLUI S.R.L. S.R.L.
Ş ef proiect: proiect:
Ing. Cazacu Ion
Colectiv de proiectare: proiectare:
SlUlcQ2 om om
Ing. Valeriu Lupuşoru Ing. Cazacu Georgeta Ing. Baltaga Liviu Sing. Anghel Virgil Ing. Hogaş Mihai Ing. Iconaru Ionel Ing. Constandache Anişoara CONSULTANTACONSULTANTA- SC CONSAGRO CONSAGRO SRL
Administrator
Dima Stela
Consultant financiar
Rusin Veronica
Consultant tehnic
Buta Bu ta Carmen - Viorica—
Consultant tehnic
Banceanu Viorel Viorel
MEMORIU TEHNIC GENERAL 1.DATE GENERALE. 1.1 Denumirea obiectivului dc investiţii: “Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi”. 1.2. 1.2.
Amplasamentul Am plasamentul investiţiei investiţiei:: Comuna Com una FOLTES FO LTESTI TI este situata s ituata in partea de est a judeţului judeţului Galaţi, Galaţi, invecinata invecina ta la Nord cu comu na Mastacani, la Sud cu comuna Frumusita, Frumu sita, la Vest cu com una Scinteiesti S cinteiesti iar la Est cu Republica Moldova. Se gaseste la o distanta de 12 km de cel mai apropiat oras, Tirgu Bujor si la 31 km de municipiul reşedinţa de judeţ Galaţi. Comuna Comu na are in compone co mponenta nta satul Stoicani. Stoicani. Teritoriul comunei, insumeaza 6900 ha teren si este situat in partea estica a Podişului Covurlui, fiind o succesiune de dealuri inguste, inalte, prelungi si vai paralele par alele.. Este Est e străbătut str ăbătut de paraul par aul Chine Ch ineja ja si m ărginit ărgin it la est de râul Prut. Marea majoritate a populaţiei se ocupa cu cultivarea terenurilor si creşterea animalelor.
1.2.1. 1.2.1. Ampla A mplasament sament teritorial: teritorial:
Investiţia este amplasată în plotul de irigaţii SPP Folteşti, pe raza localitătii Folteşti, judeţul Galaţ Ga laţi,i, având urm u rmato atoare arele le vecinătăţ vecin ătăţi: - la nord: canal canal de desecare CP 3; 3; - la est: râul Prut; - la sud: plot Burduhoş Burdu hoşi; i; - la vest: canal de desecar des ecaree CCE;
- Pe raza localitătii localită tii Folteşti indicele de ariditate este este de 22,75407739 22,754 07739..
Sediu Sediull ORGANIZAŢ IEI UTILIZATORILOR UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢ IRIGAŢ II FOLTEŞTI FOLTEŞTI PRUT PRU T 1 este: localitatea local itatea Folteş Folte şti, comuna com una Folteşti, judeţ jud eţul ul Galaţi. Galaţi.
1.2.2. Amplasamentul hidrotehnic
O.U.A.I. Folteşti Prut 1, care conţine infrastructura amenajărilor interioare pentru irigaţii de pe o supra su prafa faţţă netă net ă de 947 ha, face parte par te din amena am enajare jareaa hidro hid roam ameli elior orati ativa va (irigaţ (irig aţiiii / desecări) des ecări) Bratesul de Sus. Amenajarea hidroameliorativă (irigaţii/desecări) Brateşul de Sus, amplasată în bazinul hidrografic Prut. Sistemul Brateşul de Sus este amplasat în incinta îndiguită Brateşul de Sus şi este delimitată la NE şi E de râul Prut la S de digul din dreptul localităţii Şiviţa la V şi NV de sistemul de irigaţii Covurlui prin pârâul Chineja şi localităţile Folteşti, Vlădeşti. Plotul Folteşti Folteşti Prut 1 se alimentează din canalul canalul de irigaţii irigaţii CPA 1, care transportă transp ortă apa prelev pre levată ată de staţ sta ţia SPA SP A Fol Folteşti teşti din râul Prut Pru t gravita gra vitaţţional. ion al.
1.2.3. Date climatice
Din punct de vedere geomorfologic perimetrul amenajat se caracterizează prin trei formaţiuni ale unităţilor mari de relief, şi anume:
4
- culoarele depresionare ale râurilor Şiret şi Prut cu formaţiuni specifice de lunci, cu grinduri şi albii părăsite, specifice zonelor de divagare, cu depuneri de aluviuni grosiere şi vegetaţie arborescentă arboresce ntă sub formă de păduri compacte sau de pâlcuri de arbuşti. arbuşti. Nivelu Niv elull freatic frea tic întâlnit, întâ lnit, variab var iabilil ca adânci adâ ncime me,, este direct dire ct influe inf luenţ nţat at de nivelu niv elull apei din râurile râu rile Ş iret ire t şi Prut, precum şi de precipitaţiile căzute. - câmpia propriu-zisă se caracterizează printr-un relief de platformă, fiind limitată de zona cu cote de 150m. Microrelieful este în general plan sau larg ondulat, slab fragmentat, cu înclinare redusă pe direcţia direcţia nord - sud. sud. In restul terasei cuvertur a de depozite loess oide-cuaternare-lutoa oide-cua ternare-lutoase se şi şi lutonisipoase ( din roca de bază ) apărute la zi prin eroziune, constituie suportul pe care s-au format solurile de tip cem oziomic, oziom ic, în diverse stadii de evoluţie, evoluţie, fără fără diferenţiere diferenţiere texturală. - câmpia piemontană, înaltă, dispusă în nordul zonei, cu altitudini mai mari de 150 m, care ating pe alocuri 260-280m. Reţeaua hidrografica cuprinde cursul inferior al râurilor Şiret, Bârlad şi Prut şi integral văile Corozel , Călmăţui, Geru, Suhurului, Lozova, Mălina şi Chineja. Apa freatică este cantonată în general la 10-20m adâncime, uneori mai jos, iar în luncă la 0,5-2,5 m având caracter oscilant.
1.2.3.1. Clima. Clima Clim a în în perimetrul sistemului sistem ului de irigaţie se încadrează în climatul climatul continental temperat temp erat de stepă, de tip Bărăgan. M edia prec p recipita ipitaţţiilor este e ste de 449,1 mm/an, mm /an, în perioad per ioadaa de vegetaţ vegeta ţie înregistra înreg istrandundu-se se 301,0 mm la Tecuci şi şi 261,3 mm la Galaţi. Galaţi. Regimul Regi mul eolian se caracterize carac terizează ază printro frecvenţă a vîntului de 25,1% din direcţia nord şi 11,6% din direcţia sud, şi printr-o viteză medie în perioada de vegetaţie vegetaţie de 4,2 m/s, cu intensitatea mai mare prim ăvara ( martie-ap rilie) şi şi calm în period per iodaa de var v arăă ( mai-s ma i-septe eptemb mbrie rie). ).
1.2. 1.2.3. 3.2. 2. Tem peratu ra Conform Conform A N M - Centrul Centrul Meteorologic Meteorologic Regional Moldova temperatura temperatura medie medie anuala este, de lOoC
iar temper tem peratura atura medie m edie a verii este de 21,3 oC. în timpul tim pul iernii, ie rnii, deasupr deas upraa judeţ jud eţulu uluii Galaţ G alaţii vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatura care oscilează între 0,2oC şi 3oC. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4oC. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7oC. în timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste lOoC. Temperaturile înregistrate în anul 2006 comparativ cu intervalul ultimilor 40 de ani Temperatura Aerului (oC) indicator
Media Me dia Minima absolută (oC/data) Maxima Maxim a absolută (oC/data)
Ultimii 40 ani
10,5 10,5 -21,8/19 februarie 1985 1985 40,2/5 iulie 2000
2006
11,4 -21,4/ianuarie 36,l/iul 36 ,l/iulie ie
1.2.3.3. Precipitaţii Precipitaţiile Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea prod uselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie şi aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare şi aversă de zăpadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă şi aversă de lapoviţă). In meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şi instrumentai, măsurându-se şi înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile şi repartiţia precip pre cipita itaţţiilo iilor, r, ca şi a altor alt or elemente elem ente m eteoro ete orolog logice ice,, depin de pindd direct dire ct de caract car acteru erull m işcăril işcărilor or aerului, aeru lui, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective. Precipitaţiile Precipitaţiile atmosferice atmosfer ice fiind un element elemen t meteorologic dificil de m ăsurat, ăsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acţiunea vântului şi de evaporaţie.
5
Prec Pr ecip ipita itaţii ţii Atm At m osfe os feric ricee ( l / m ) indicator
Media Minima Min ima anuală (l/n u / anul - luna) Maxima anuală (l/m 2 / anul - luna)
Ultimii 40 ani
442,6 346,7/1994 666,8/1966
400,4 8,5/noiembrie 70,4/aprilie
Sursa: Sursa: A NM - Centrul Meteorologic Meteorologic Regional Moldova
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depăşeşte 80%, în timp ce vara reprezintă numai 65%. De ficit fic itul ul de umid um idita itate te din sol, în pe rioa ri oa da april ap rilie ie - septembrie, calculat ca diferenţa intre evapoteanspiratie şi precip itaţii este de cea. cea. 350 mm/sezon. Aces t deficit indică necesitatea necesitatea irigării complem entare a culturil culturilor. or.
Conform estimărilor prognostice pe termen lung, este de aşteptat ca, în intervalul iulie-septembrie 2007, în culturile prăşitoare (porumb, floarea soarelui) deficitele de apa din sol se vor accentua în intensitate, pe aproape întreg teritoriul agricol al tarii, seceta pedologica fiind moderata, puternica şi extrema, funcţie de zona, de regimul pluviometric excesiv de secetos (sub 350 mm) şi de cerinţele maxime maxim e de apa ale plantelor prăşitoare prăşitoare din perioada critică (iulie-august). în aceste condiţii, condiţii, cele mai afectate suprafeţe vor fi cele din sudul, sud-estul, estul şi vestul tarii, unde deficitele de apa vor înregistra cele mai ridicate valori (850-2200 mc/ha), în aceste zone seceta pedologica se progno pro gnozea zează ză a fi puter put ernic nicaa pan p anaa la extrem e xtrema. a. In luna septembrie, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), deficite accentuate de umiditate (250-550 mc/ha) se vor putea înregistra în special pe suprafeţele agricole din sud-estul sudul şi estul tarii.
In conclu con cluzie zie:: Sistemul de irigaţii Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Foltesti Prut 1 este situat într în tr-oo zonă zo nă cu clim cli m at contine con tinenta ntal, l, cu veri ver i fo a r te calde cal de şi uscat us catee şi iern ier n i gero ge roas ase, e, m arca ar cate te de viscole viscole puternice. în ultimii ani temperaturile sunt mai ridicate şi precipitaţiile ma i scăzute d ecât med m ediile iile mu ltianu ltia nuale ale.. Vântu Vâ nturile rile p redo re do m inan in an te bat ba t din direcţi dir ecţiaa N or d N ordd-Es Estt cu o fr ec ve n ţa de - Nor 18,4%, 18,4%, iar intensitatea intensitatea med ie anuală este de 3 grade Beaufort, corespun zând un ei medii de 8 m/s. m/s. In cond co ndiţii iţiile le ten dinţ di nţei ei de aridi ar idiza zare re clim atolog ato logică ică,, când câ nd defic de ficitu itull de um iditat idi tatee din so l atin ge în perio pe rio ad a de vegeta veg etaţie ţie cca. 35 0 mm /sezo /se zon, n, irigar irig area ea cultu cu lturil rilor or este es te impe im perio rioss neces ne cesar ară. ă.
I.2.3.4. Din punct de vedere pedologie.
Din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi, 289.328 ha reprezintă teren arabil, iar tipul de sol care predomină pred omină este cernoziomul cernoziom ul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restrticţ restrticţii. Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural (textură nisipoasă sau argîloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri cu eroziuni puterni pute rnice ce (erodis (er odisolu oluri). ri). Studiul pedologie indică în zonele de podiş şi şi câmpie, unde roca de bază este constituită din depozite de loess, loes s, prezenţ prez enţaa cernoziom urilor şi şi a solurilor cenuşii. cenuşii. Luncile principalelo p rincipalelorr râuri menţionate şi ale văilor interioare, unde roca de bază este constituită din depozite aluviale şi deluviale, cuprind soluri aluvionale în diverse stadii de evoluţie evoluţie cu texturi variate.în varia te.în restul res tul teritorului se mai întâlnesc soluri puternic şi foarte puternic erodate situate pe versanţi, soluri nisipoase de dune slab fixate afectate de eroziunea eoliană, precum şi soluri aluviale şi coluviale gleizate sau soluri gleice moderat şi puternic salinizate sau soloneţizate. Gruparea terenurilor pe clase de calitate s-a realizat luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, freatică, excesul ex cesul de umiditate de suprafaţă suprafaţă, sărăturarea, sărăturarea, neuniformitatea neunifor mitatea teren ului, etc. în urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul judeţului Galaţi, s-au identificat 5 clase de calitate: cla sa I: 1,3% - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp; - clasa
6
- clasa II. 18,42 %- terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp ; - cla sa III: 43,35%-terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp ; - clasa IV: 27,03% - terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp ; - clasaV : 9,86% - terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cu ltura de câmp, vii, livezi. Pr esiuni asupra calită ţii solurilor
In condiţiile neaplicării irigării terenului, intr-o zonă cu deficit de umiditate şi în actualele condiţii climatice cu tendin ţă de accentuare a secetei se vor produc e modificări ale unor însuşiri ş i fu ncţ ii
ale solului:
a) Modificări ale unor procese şi însuşiri fizice
Redu cerea sau stop area deplasării p e verticală a sub sta nţelo r solub ile. - Formarea de crăpături Reducerea capa cităţii pen tru apă şi a po rozităţii; „în tă rire a” sau „pr inderea în m asă ” (hardsetting); distrugerea structurii. -
b) Modificări ale unor procese şi însuşiri chimice şi mineralogice: Mo dificarea a preci abilă a dinam icii ma teriei organice. - Reducerea nitrificării şi a conţinutului de form e nitrice de azot (N 03). - Creşterea pH -ulu i şi amplificarea riscului de carenţe de microelemente. - Reducerea accesibilităţii fosfor ului şi fieru lui datorită predominării med iului oxidant. - Redu cerea acces ibilităţii K. - Recarbonatarea unor cernoziomuri cambice - Salinizarea solurilor din areale cu nivel freatic la mică adâncime, chiar dacă apa freatică este -
iniţial slab mineralizată sau nemineralizată; -
Formarea unor minerale argiloase
Alte presiuni asupra calită ţii solurilor
îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce con ţin cel puţin un element nutritiv de bază pentru sol -
azot, fosfor, potasiu. Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca şi la acumularea în sol şi în apa freatică a unor substanţe minerale (ex.: nitriţi care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). De asemenea, modifică echilibrul ecologic din sol, afectând procesul de conversie ceea ce duce la scăderea potenţialului productiv. Acest lucru poate fi preîntâm pinat prin asocierea lor cu îngrăşăminte naturale sau alternarea folosirii lor. Impactul cel mai puternic asupra sănătăţii umane şi a mediului îl au îngrăşămintele cu azot şi fosfor. Azo taţii din sol sunt levigaţi şi duşi în apa iz voarelor iar de aici aju ng în organismul uman, fiind transformaţi în azotiţi care pătrun d în sânge dereglând respiraţia intracelulară. Folosirea în concentraţii tot mai mari a îngrăşămintelor azotoase are drept urmare creşterea acestora în ţesuturile vegetale. Fo sforul acumulat în sol şi apă în doze mari poate inhiba procesele vitale ale plantelor: anhidrida fosforică în sol, peste o anum ită limită, poate duce la o carenţă de zinc prin imobilizarea lui şi implicit la scăderea recoltelor. Pentru o bună productivitate a solului este necesară asocierea îngrăşămintelor minerale cu cele organice, sau alternarea administrării lor, astfel ca îngrăşămintele organice să fie administrate cel puţin o dată la 3 - 4 ani. Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Cantităţile de îngrăşăminte chimice utilizate p e raza judeţului Galaţi: - azotoase 11.550 tone pe o suprafaţă de 49.261 ha; - fosfatice 2.906 tone pe o suprafaţă de 32.840 ha; - potasice 160 tone pe o suprafaţă de 3.440 ha . Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice, fiind
7
toxice pentru plante şi animale, iar dăunătorii devin rezistenţi sub acţiunea lor, fiind necesară crearea de noi substanţe de sinteză, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la utilizarea pesticidelor, pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale agroecosistemelor este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii a acestor produse.
1.2.3.5. Din punct de vedere geotehnic. In Câmpia Covurlui sunt trei regiuni geotehnice şi anume: - regiunea luncilor râurilor principale include partea joasă a terenurilor, pe lăţimi variabile de la 6 7 km pe râul Prut, la 100-200 m pe principalii afluenţi. - regiunea teraselor principale, situată mai ales la limita vestică a zonei, între lunca râului Bârlad şi o linie convenţională pe direcţia Gârlomăneşti-Corod-Matca-est, Barcea-Griviţa- Valea Gerului. - regiunea nisipurilor pliocene.
1.2.3.6. Im pa ctul activităţilo r din s ectoru l a grico l asupra mediului Menţinerea terenului în bune condiţii pentru practicarea agriculturii dar şi pentru dezvoltarea diverselor ecosisteme specifice, include respectarea standardelor pentru protejarea solului prin menţinerea structurii şi conţinutului în substanţe organice şi conservarea biodiversităţii. In plus. la acestea se adaugă necesitatea menţinerii constante a suprafeţelor păşunilor prin limitarea transformării lor în suprafeţe arabile. La nivelul judeţului Galaţi, impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea localităţilor din judeţ fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deşeurile zootehnice sunt amestecate cu deşeuri menajere şi împrăştiate la întâmplare pe teren. Utilizarea durabilă a solului
în agricultură, în cadrul Programelor Fermierul, SAPARD, FEADR dar şi a altor programe s-a urmărit înfiinţarea de exploataţii agricole de mărimi optime, atât în producţia vegetală cât şi în creşterea animalelor, prin com asarea suprafeţelor mici deţinute de m ajoritatea gospodăriilor populaţiei, extinderea serviciilor de aprovizionare cu seminţe selecţionate, material săditor, îngrăşăminte, utilaje, carburanţi, dar şi de preluare a produselor agricole de la micii producători pentru desfacere şi prelucrare în condiţii igienice şi de eficienţa; S-a urmărit de asemenea implementarea unor programe sectoriale care sâ fie în concordanţă cu tratatul de aderare la Uniunea Europeană care să conducă la realizarea unei strategii de dezvoltare economica durabilă. Ca răspuns la neajunsurile agriculturii convenţionale, apare necesitatea presantă de a se trece la alte sisteme de agricultură şi anume : Ag ricultura alternativă - sistem de producţie care aplică tehnici şi inform aţii pentru a reduce costurile, a îmbunătăţi eficienţa şi a menţine nivelele de producţie prin aplicarea unor principii şi practici cum s u n t: - rotaţia culturilor, - sisteme integrate vegetale/ animale, - cultivarea leguminoaselor fixatoare de azot, - generalizarea lucrărilor care promovează protecţia, am eliorarea şi valorificarea superioară a solului, - gospodărirea integrată a elementelor nutritive, - reciclarea deşeurilor şi reziduurilor din gospodăria agricolă ca biofertilizatori şi condiţionatori ai solului, - combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor.
8
Agricultura durabilă - o acţiune cu scop pe term en lung prin care se urm ăreşte să se depăşească
problemele şi restricţiile cu care se confruntă agricultura convenţională, societatea în general, pentru a se asigura: - viabilitatea economică, - starea bună a mediului înconjurător, - acceptarea sistemului de agricultură alternativă. In con cluzie: Solurile din perim etrul sistemului de irigaţii O UAI Foltesti Prut 1 sunt predom inant cernoziomice, cu clasa III şi I V de preta bilita te slaba pentr u agricultură. - Nivelu l de aplicare a îngrăşămintelor chimice este redus, ceea ce asigura un impact redus asupra fa ctorilo r de mediu dar pre zint ă ş i perico lu l epuizării resurselor nu tritive ale solurilor. un risc de po lu ar e a solului ap elor şi ap elo r fr eatice. în aria - Ap licarea pe sticidelor pr ezin tă sistemului de irigaţii OUAI Foltesti Prut 1 s-a aplicat o cantitate redusa de pesticide, cca 50% din necesar, iar substanţele fol osi te au fă cu t par te din grup a a lil a şi a IVa de toxicitate, deci substanţe mai puţi n toxice. - Pe numeroasa suprafeţe din lunca Prutului care sunt inundabile solurile sunt în pericol de erodare Eroziunea eoliana este redusa în perioada de vegetaţie deoarece stropirea terenurilor pr od uce şi creşterea coeziunii particulelor. - Datorita calităţii apei Prutului care are clasa de salinitate C2 / C3 solurile po t suferi un proces lent de salinizare. -
Solurile din perimetrul sistemului de irigaţii OUAI Foltesti Prut 1 se pretează la aplicarea irigaţiilor însoţite de sistemul de desecare aferent şi necesita aplicarea unor tehnologii agricole adaptate culturilor plan ificate, care sa asigu re o utilizare durabila a solurilor şi o protecţie a subso lului.
1.2.3.7. Sub aspect hidrologic, zona se caracterizează prin argile prăfoase, nisipuri fine până la grosiere cu altern ări de loessuri subţiri. Apa subterană are un caracter ascensional, este cu nivel liber, întâlnindu-se la 1 - 17 m adâncime. Resurse de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile Râul P ru t, lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. Pe teritoriul României râul are o lungime de 742 km şi un bazin hidrografic de 10990 km2. Studiu hidrologic menţionat mai sus indica urm ătoarele valori pentru secţiunea monitorizata de pe Prut de la Staţia Hidrologica Sivita, aflata la 2 km amonte de SPA Prut - Debit mediu multianual Q= 105 m3/s; - Debit minim (cu probabilitate de asigurare de 97%) Q = 13,2 m3/s; - Debit maxim (cu probabilitate de depăşire 1%) Q = 910 m3/s; - Debit maxim (cu probabilitate de depăşire 2%) Q = 800 m3/s; - Debit maxim (cu probabilitate de depăşire 5%) Q = 640 m3/s; Debitul ce treb uie prelu at din Prut pen tru alimentarea subsustemului 2 este de 2,4 m3/s, reprezen tând cca. 18% din debitul minim cu probab ilitate de asigurare de 97% a l râului şi 2.3% din debitul med iu multianual. Calitatea apelor Prutului
Pe parcursul anilor informaţiile privind râul Prut cuprinse în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Galaţi sunt următoarele: - nu s-au semnalat depăşiri la indicatorii de poluare analizaţi. - râul Prut este cel mai curat râu care străbate judeţul Galaţi. - apa râului Prut se încadrează pe tronsonul din judeţ Galaţi până la confluenţa cu fluviul Dunărea în clasa a Tl-a de calitate.
9
Calitatea apelor Prutului m onitorizată în secţiunea Ş iviţa se înscrie în clasa de calitate II conform OM 161/2006. Ca şi pentru apa Dunării se poate concluziona ca apa corespunde din punct de vedere calitativ exigentelor de alimentare a sistemului de irigaţii STAS 9 45 0/ 88.
In con cluzie: - resursa de apa pen tru Sistem ul de irigaţii O UAI Foltesti Prut 1 este răul Prut
- Debitul ce trebuie preluat din Prut pentru alimentarea subsistemului Prut este de 2,4 m3/s,
reprezentând cca. 18% din debitul minim cu probabilitate de asigurare de 97% al râului şi 2.3% din debitul mediu multianual pentru aceleaşi secţiuni în cazul debitelor medii multianuale. Ca urmare se poate aprecia că impactul asupra capacităţii de diluare a poluării din aval este nesemnificativ pen tru ra id Prut mai ales în cazul debitelor minime. - calitatea apei surselor de alimentare corespunde sta ndardulu i de apa pen tru irigaţii; - nu sun t şi nu se pr evă d conflicte legate de utilizarea apei. - calitatea apei din prim ul stratul frea tic nu corespunde norm ativului de apă pota bilă , datorită influentei impactului antropic asupra apelor de suprafaţa(cu care co munica acviferul frea tic) şi în mai mica măsură, asupra solurilor. Desi apa fea tica nu este utilizata în pentru udarea culturilor, calitatea prezen ta a acesteia va f i utilizata ca pun ct „ 0 ”, de reper, pen tru monitorizarea im pactului sistemu lui de irigaţii reabilitat. Monitorizarea apei frea tice va perm ite op timizarea mana gementului apei în sistem şi urmărirea impactului irigării asupra calităţii solurilor.
Se poate concluziona ca: Sistemul de irigaţii OUAI Foltesti Prut 1 nu este un poluator semnificativ al apelor, iar masurile de rea bilita re prin impermeabilizarea canalelor de irigaţie şi rea bilitarea instalaţiilo r hidrotehn ice va red uce în ş i m ai mare măsura impactu l asupra apelor.
1.3. Titularul investiţiei;
ORGANIZAŢ IA UTILIZATORILO R DE APĂ PENTRU IRIGAŢ II FOLTESTI PRUT 1, Judeţul Galaţi.
1.4. Beneficiarul investiţiei; ORGANIZAŢIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTESTI PRUT 1, Judeţul Galaţi. 1.5.1. Elaboratorul documentaţiei de avizare pentru lucrări de intervenţie (D.A.LI.) S.C. IRIGCONSULT COVURLUI S.R.L Sediu: loc Galaţi, jud. Galaţi Punct de lucru: mun. Galaţi, str. Fagului nr. 1, bl. 9F, sc. 3, et. 1, ap. 43 e-mail:
[email protected] Tel: 0747129311 Reg. Cornetului: Nr. J17/2033/2008 C.U.I.: RO 24664588 CodIBAN: RO 11BRMA0999100045009257 Banca: Banca Romaneasca, Galaţi Administrator S.C. IRIGCO NSULT COVURLUI S.R.L: ing. Cazacu Ion S.C. IRIGCONSULT COVURLUI S.R.L este atestată de către MAPDR în conformitate cu Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, Certificat de atestare Seria Ff nr. 182/17.08.2012, pentru Elaborarea de proiecte şi alte documentaţii tehnico-economice pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare prin Ordinul MAPDR nr. 182/2009.
1.5.2 Elaboratorul cererii de finanţare, de evaluare si managementul investitiei SC CONSAGRO SRL, cu sediul social in Galaţi strada Brăilei nr. 161, Bloc A5, Ap. 31. Număr inmatriculare la Oficiul Registrului Com erţului : J 17/646/2005 Cod fisc al: RO 17396202
10
ir
Obiectul de activitate principal (conform cod CAEN): 7022 - Activitati de consultanta pe ntru afaceri si management.
Obiectul de activitate secundar (conform cod CAEN):... 7111 - Activitatea de arhitectura si design. Administrator: economist Dima Stela Din anul 2007 S.C. CONSAGRO S.R.L. are M e m b e r o f C IS Q F e d e r at i o n implementat sistemul de Management al calitatii, ISO 9001 / 2000, nr. 17121/07/S din 20 / 11 / 2007. Telefon : 0336 / 802023, Fax : 0336 / 802023. ISO 9001:2000 C e r t i f i e d Q u a l i t y S y s t em e-mail:
[email protected]
RINA
1.6 Ordonatorul principal de credite
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.)
2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI Criteriile generale avute în vedere la întocmirea D.A.L.I. urmăresc: -prezentarea proiectelor şi soluţiilor adoptate în concordanţă cu H.G. 28 din 09.01.2008 privind conţinutul cadru al D.A.L.I.; - realizarea de tehnologii modeme, verificate, de mare fiabilitate, care să permită o exploatare comodă (durata de serviciu este estimată la 50 de ani) atât pentru reţele cât şi pentru echipamente. - reducerea consumurilor de energie şi a pierderilor de apă. - posibilitatea etapizării investiţiilor în funcţie de fondurile disponibile şi de perioada de timp friguros. - respectarea normelor, standardelor şi legislaţiei în vigoare cu privire la calitatea, protecţia mediului, sănătate, tehnica securităţii muncii, protecţie la foc, cutremure, etc. - proiectarea unor construcţii şi instalaţii care să se încadreze în mediul ambient şi în ansamblul existent. - realizarea de componente, piese şi utilaje corespunzând normelor internaţionale (ISO) şi respectiv româneşti (SR). Documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţie, este elaborată pe baza prevederilor temei de proiectare, a "Expertizei tehnice", a datelor obţinute direct pe teren precum şi a doleanţelor beneficiarului, care a avut o importantă contribuţie la conturarea soluţiilor propuse.
2,1 Situaţia existentă a obiectivului de investiţie
Amenajarea hidroameliorativa (irigaţii / desecări) Bratesul de Sus, amplasată in bazinul hidrografic Prut conţine infrastructura amenajărilor interioare pentru irigaţii şi infrastructura amenajărilor interioare pentru desecări. Datorită funcţionarii îndelungate (35ani), utilajele de pompare de bază, instalaţiile auxiliare şi electrice care le deservesc, conductele şi confecţiile metalice aparţinand circuitului de refulare, armăturile care compun liniile tehnologice ale pompelor, prezintă un grad avansat de uzură, sunt puternic corodate şi nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Subteranul plotului şi echipam entele de suprafaţă au suferit deteriorări datorită exploatării defectuase şi a devastărilor. Din aceste cauze costurile de întreţinere şi exploatare sunt mari necesitând dese intervenţii, reparaţii şi înlocuiri în timpul campaniei de irigaţii. în exploatarea ploturilor de irigaţii s-au constatat numeroase deficienţe ce au dus la dese întreruperi în activitatea de irigaţii, la consumuri mari de energie şi la o exploatare deficitară a utilajelor tehnologice din staţie.
11
V
- .
2.1.1. Starea tehnică a obiectivului de investiţii 2.1.1.1. Staţia de pompare de punere sub presiune SPP FOLTEŞTI Staţia de punere sub presiune SPP FOLTEŞTI Suprafaţa plotului este deservita de SPP Foltesti. Amenajarea interioară de irigaţii este compusă din conducte secundare ( CS 1 şi CS 2) şi din antene amplasate la 600m. Lungimea antenelor variază între 1084m ( A 6a) şi 2060 m (Al). Sursa de apă este fluvii Prut. Suprafaţa
amenajarii FOLTEŞTI PRUT 1 este de 947 ha. Staţia de pompare este echipată în prezent cu 2 electropompe MV303x2 cu motoare de 315 si 250 kW, 3 electropompe MV253x3 cu motoare 200 kW si 2 electropompe MA 200 xlO de 110 kW, care după 36 ani de funcţionare sunt uzate fizic şi moral fiind necesară înlocuirea lor. Instalaţiile hidromecanice şi instalaţiile electrice din staţie nu sunt funcţionale şi nu mai corespund cerinţelor. Agregatele de pompare aspiră apa din cuva staţiei. Pompele refulează în grupajul 2-3-2 conducte OL cu diametrul de 400 mm cu diametrul de 200 mm care se întâlnesc într-o conductă Dn 1000 mm, conducta care comunică cu conducta secundară de alimentare a amenajării CSI cu Dn 600 mm si CS2 cu Dn 1000. Protecţia refulării contra şocurilor hidraulice este realizată prin hidroforul de 30 mc, perna de aer fiind asigurată de un electrocom presor cu piston montat pe o fundaţie de beton cu dimensiunea de 1,50 xl ,00x0.80 m; Cladirea în care sunt echipamentele de alimentare cu energie electrică şi echipamentele de intrare, servicii interne, acţionare electropompe, măsura, control şi automatizări, este de tip P. având dimensiunile parter de 6,55x4,08 x2,80. Postul de transformare de 1600 kva/20/0,4 kv este protejat de un gard de protecţie metalic cu dimensiunea de 3,8 x 4,8 m. Tabloul general şi tablourile secundare de joasă tensiune pentru servicii auxiliare sunt învechite, iar cablurile de racordare pentru întreaga instalaţie sunt îmbătrânite. Clădirile staţiei nu sunt protejate împotriva loviturilor de trăznet, nefiind montate paratrăznete. Clădirea existentă în incinta staţiei de pompare SPP FOLTEŞ TI are regim de înălţime parter şi prezintă urmatoarele caracter istici tehnice, conform normativului P 100-92: - zona seismică de calcul „D" - coeficient seismic Ks = 0,16 - perioada de colţTc= 1,5 sec - clasa de importanţă III Clădirea staţiei de pompare prezintă uzuri la acoperişurile de tip terase. De asemenea, lipsa trotuarelor în jurul clădirii a permis tasarea terenului limitrof fundaţiilor, iar îm prejmuirea staţiei este deteriorată. Tâmplaria metalică existentă este veche, ruginită şi nu asigură închiderea şi protecţia echipamentelor şi a instalaţiilor hidromecanice şi electrice din interiorul clădirilor. Refacerea instalaţiei electrice şi a tămplariei impune şi reabilitarea clădirilor prin realizarea de tencuieli şi zugrăveli interior şi exterior. Datorită exploatării îndelungate în condiţii improprii, instalaţiile hidromecanice din staţie precum şi conductele de aspiraţie şi de refulare s-au uzat. Funcţionarea staţiei se face la parametrii inferiori celor proiectaţi cu randamente scăzute, consumuri de energie electrică mari şi pierderi mari de apă. Investiţia pentru reabilitarea şi modernizarea staţiei este necesară pentru înlăturarea deficienţelor apărute în timp.
12
2.1.1.2 Reţeaua de conducte îngropate (plotul de irigaţii SPP FOLTEŞTI) Plotul de irigaţii SPP FOLTEŞTI.
Amenajarea interioară, deservită de Plotul de irigaţii SPP FOLTEŞTI, constă dintr-o reţea de conducte de transport CS I si CS 2, care alimentea ză conductele de distribuţie (antenele ), A1-A12 , cu următorele lungimi: C SI = 766 m, CS2 = 2061 m. Al = 2060 m, A2 = 1165 m, A3 = 1938 m, A4 = 1255 m, A5 = 1778 m, A6 = 1526 m, A6a = 1084 m, A7 = 1490 m, A8 = 1692 m, A9= 1274, A10 = 1736 m, Al l = 1094 m, A12 = 1784 m. Pe reţeaua de conducte au fost realizate noduri hidrotehnice cup rinzând: vane aerisire, instalaţii supraterane pentru aerisire şi dezaerisire, de reducere a presiunii datorate loviturilor de berbec, masive de ancoraj, etc. aceasta fiind pusă în funcţiune în perioada 1976 - 1977. Accesul apei din conductele principate (secundare) şi antene se asigură prin intermediul vanelor de distribuţie, montate de regula iară cămin de vizitare. în funcţie de topografia terenului şi de pantele cu care au fost pozate conductele, anumite instalaţii sau hidranţi au roluri diferenţiate: în punctele joase de distribuţie a apei şi rol de golire; în punctele înalte de distribuţie a apei, rol de aerisire a reţelei de conducte îngropate. Conductele au fost îngropate la adancimi de 1,0 -1,5 m putând suporta greutatea normală a utilajelor agricole.
2.1.1.3. Oportunitatea şi necesitatea investiţiei
Investiţia este oportună deoarece urmăreşte diminuarea neajunsurilor existente, cu care se confrunta Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii FOLTE ŞTI PRUT 1: - în regiunea Brateşul de Sus s-au creat condiţii de zonă cu incidenţa crescută a secetei, - utilajele şi instalaţiile existente în SPP FOLTEŞ TI, precum şi reţeaua de conducte sunt uzate fizic şi moral; - echipamentele de udare utilizate de membrii organizaţiei, necesită presiuni mari la hidrant ( 5-7 atm.). în prezent la presiuni de regim de peste 3,5 atm. apar demufari şi explozii de conducte, care implică oprirea campaniei de irigaţii datorită pierderilor mari de apă, pentru executarea lucrărilor de reparaţii; SPP FOLTEŞTI nu este dotată cu agregate de pompare cu ramdament mare şi nici cu instalaţii şi echipam ente de auto matizare, care sa reducă consumurile de energie e lectrică şi să evite pierderile de apă; _ în timpul funcţionării nu există un sistem dispecer, care să asigure centralizat opera rea şi exploatarea staţiei SPP FOL TEŞ TI şi reţeaua de conducte. Conductele de oţel şi de azbocim ent, care au fost puse în operă în anii 1976-1977 şi-au depăşit durata de viaţa. Investiţia este necesară deoarece conduce la: . . . - creşterea eficienţei activităţii agricole, prin îmbunataţirea aprovizionării cu imputuri şi o mai bună valorificare a producţiei obţinute; - diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultura prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale ( a secetei); - ameliorarea calitaţii mediului şi diminuarea surselor de poluare; - reducerea consumului specific ( kw /l000 mc) - reducerea cu minim 10% a costului apei pentru irigaţii; - reducerea cu minim 5% a costurilor cu energia electrică; - reducerea cheltuielilor de exploatare; - creşterea veniturilor organizaţiei; . . _ - realiza rea investiţiei prin modernizare şi retehnologizare, va face amenaja rea viabilă economic.
2.1.2. Valoarea dc inventar a construcţiilor existente
Valoarea de inventar a infrastructurii de irigaţii preluată prin protocol a fost 63748.56 Iei din care: amenajări interioare de irigaţii - 52411 lei. SPP foltesti- 11337.56 lei Din valoarea totală de inventar preluată este amortizată valoarea 2150.56 lei, conform datelor prezentate de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii FOLTEŞ TI PRU I 1 pentru staţia de pompare SPP FOLTEŞTI şi pentru reţeaua de conducte îngropate.
2.1.3 Actul doveditor al forţei major
Staţia de punere sub presiune SPP FOLTEŞTI şi reteua de conducte îngropate au fost afectate de trecerea celor 35 de ani de la data punerii în funcţiune. Randamentul staţiei de pompare este foarte scăzut, necesitând un consum sporit de energie electrică, având pierderi mari de apă. Randamentele actuale în staţie nu depăşeşte: f] pompa = 0,50, f| motor = 0,88, f] agregat = 0,69. Reţeaua de conducte îngropate este uzată fizic şi moral, în timpul exploatării amenajării de irigaţii constatându-se un număr mare de dem ufari şi explozii de conducte, care presupun pierderi mari de apă şi întreruperi dese a alimentării cu apă pentru irigaţii. Toate acestea conduc la creşterea preţului de livrare a apei către utilizatori şi exploatarea ineficientă a amenajării.
2.2. Concluziile raportului de expertiză tehnică Prezentarea a cel puţin două opţiuni: Expertiza tehnică a fost realizată în conformitate cu prevederile HG 925/1995 privind „Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor". Având în vedere şi prevederile Legii nr. 10/1995, prin expertiza tehnică se realizează obligativitatea menţinerii pe toată durata de existenţă a staţiei de pompare a cerinţelor esenţiale de calitate şi anume: - rezistenţa şi stabilitate; - siguranţă în exploatare; - siguranţă la foc; - igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; - protecţia împotriva zgomotului. în urma analizării din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de modernizare şi retehnologizare a staţiilor de pompare şi reţelei de conducte îngropate din cadrul obiectivului de investiţie Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP FOLTEŞ TI. din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus’, s-au studiat următoarele variante:
Sccnariul 1. Modernizarea şi retehnologizarea staţiei de punere sub presiune.
Primul scenariu studiat se bazează pe importanţa reducerii consumurilor de energie electrică, precum şi a pierderilor de apă şi este reprezentată de investiţia care cuprinde numai lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiei de punere sub presiune. Această variantă implică retehnologizarea staţiei de pompare, prin înlocuirea unui număr maxim de agregate din staţia de pompare şi include următoarele lucrări: A. Reabilita re stafiei de punere sub presiun e (SPP FOL TEŞTI);
a. Echipamente, instalaţii electrice şi automatizări: - înlocuirea agregatelor de bază (electropompe): bucati 7 din 7 - montarea de echipamente de măsură (debitmetre şi manometre) pe conductele de refulare de la SPP; - înlocuirea şi modernizarea echipamentului electric şi de automatizare pentru agregatele care se înlocuiesc din SPP, inclusiv echiparea cu convertizoare de frecvenţă a electropompelor,
14
pentru optimizarea funcţionării staţiilor de pompare; - montarea de panouri electrice solare pentru obţinerea de energie alternativă necesară consumurilor interne; - lucrări pentru dispecerizarea staţiei de punere sub presiune. b. Echipamente şi instalaţii hidrom ecanice : - înlocuire conducte şi instalaţii hidromecanice (vane, clapeţi, compensori, etc.) aferente electropompelor din SPP; c. Construcţii - lucrări de reparaţii şi finisaje la clădirile SPP-urilor; lucrări de protecţie a echipam entelor ; - reabilitare împrejm uire SPP-uri şi post TRAFO. Valoarea lucrărilor de investiţii se încadreaza în suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect de 1.000.000 Euro, însă având în vedere gradul de uzură a reţelei de conducte îngropate, gradul de utilizare a suprafeţei de udare în scenariul 1 este de numai 53%. Sccnariul 2. M ode rniza rea şi retehno logiza rea staţiei de pu ner e s ub pre siun e şi a reţelei de conducte îngropat. Al doilea scenariu studiat se bazează pe reducerea moderată aconsumurilor de energie electrică şi modernizarea reţelei de conducte, care are aport în reducerea consumului de energie, precum şi a pierderilor de apă şi înlocuirea conductelor care au durata de funcţionare depăşită. Acest scenariu este reprezentat de investiţia care cuprinde lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiei de punere sub presiune şi lucrări de modernizare a reţelei de conducte, funcţie de obţinerea acordului proprietarilor de teren pentru investiţie. Aceast scenariu include următoarele lucrări : A. Modernizarea şi retehno log izarea sta ţiei de pu nere sub p resiu ne (SPP FOLTEŞTI):
a. Echipamente şi instalaţii electrice şi automatizări montarea de agregate orizontale: 4 bucăţi montarea de electropom pa amorsare: 1 bucată; - montarea de echipamente de măsură (debitmetre şi manomètre) pe conductele de refulare de la SPP. - înlocuirea şi modernizarea echipamentului electric şi de automatizare pentru agregatele din SPP, inclusiv echiparea cu convertizoar de frecvenţa a electropompelor, pentru optimizarea funcţionării staţiei de pompare ; - lucrări pentru dispecerizarea staţiei de punere sub presiune. b. Echipamente şi instalaţii hidromecanice - înlocuire conducte şi instalaţii hidromecanice (vane, clapeţi, compensatorii, etc.) aferente electropompelor din SPP; - refacerea bazinului de aspiraţie în zona demontării şi montării conductelor noi de aspiraţie şi a difuzoarelor; - înlocuirea conductelor de refulare. c. Construcţii - lucrări de reparaţii şi finisaje la cladirea aferentă SPP; - reabilitare împrejm uire SPP şi post trafo. B . Rea bilitarea reţelei de conducte îngrop ate:
a. Instalaţii şi echipamente hidromecanice - înlocuirea conductelor din oţel, beton şi azbociment cu conducte din PEHD, lungime înlocuit conducte de aductiune L= 2827 m din 2827 m şi L = 894 m conducte antene din 19876 m (lucrările se execută pe lungimile următoare CS= 2827 m. Al = 894 m.) - înlocuire conducte şi instalaţii hidrom ecanice (com pensatori, vane, etc) aferente reţelei de
15
V
\
irigaţii; - măsuri de sectorizare a reţelelor de conducte; - măsuri de monitorizarea funcţionarii reţelelor de conducte pentru evitarea pierder ilor de apă pompată. b. Construcţii - construcţii accesorii pe reţeaua de distribuţie (vane, masive de ancoraj, etc.) Valoarea lucrărilor de investiţii se încadrează în suma max imă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect de 1.000.000 Euro.
Gradul de utilizare a suprafeţei de udare de 947 ha în scenariul 2 este de 86%.
Recomandarea expertului asupra soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi economic, de dezvoltare în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii.
Scenariul recomandat de catre elaborator. Din cele doua scenarii propuse, scenariul recomandat de catre expert şi S.C. Irgiconsult Covurlui S.R.L este scenariul al doilea, respectiv reabilitarea staţiei de punere sub presiune (SPP) şi a reţelei de conducte. Avantajele scenariului recomandat sunt următoarele; -
este în conformitate cu planul de investiţii pe term en lung, care arată că reţeaua de conducte este obiectul care necesită cele mai mari investiţii, dar este şi în conformitate cu obiectivele proiectului care arată că staţia de pompare este investiţia care aduce cele mai mari reduceri de consumuri de energie electrică; - prin lucrările prevăzute în scenariul recomandat, se permite execuţia lucrărilor în timp scurt, ceea ce permite accesarea Măsurii 125 „îm bunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii'’ cu un nou proiect, care sa fie o continuare logică a investiţiei. - în cazul când investiţia actuală provoacă un interes şi ţn rândul celorlalţi proprietari, în viitor se poate identifica o altă sursă de finanţare nerambursabilă sau care poate fi realizată prin buget propriu. într-o perioadî mai lungă. - gradul de utilizare a suprafeţei de udare în scenariul al doilea este de 86% . Recom andarea expertizei este ca lucrările de modernizare şi retehnologizare a staţiei de pompare sa se execute în întregime în această etapă, iar reabilitarea reţelei de conducte sa fie prevăzută în limita sumelor disponibile, urm ând ca acestea să fie finalizate într-o etapă următoare, când se vor găsi surse de finanţare sau posibilităţi de execuţie din fonduri proprii.
3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului
Din punct de vedere juridic, terenurile pe care urmează să se amplaseze lucrările din obiectivul de investiţie „Modernizarea şi retehnologizare a plotului de irigaţii SPP FOLTEŞTI, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus" ce fac obiectul prezentului proiect, fac parte din suprafaţa deţinută/administrată de membrii Organizaţiei Utilizatorilor de Apa pentru Irigaţii Folteşti Prut 1. Din punct de vedere al folosinţei: - staţia de punere sub presiune este am plasată pe teren cu utilizare construcţii. - terenul pe care sunt amplasate conductele este teren cu folosinţă agricolă. - din punct de vedere al amplasării, terenul ocupat de investiţie face parte din terenul situat extravilan. Terenul pe care se prevede realizarea investiţiei face parte din extravilanul localitaţii Folteşti, judeţul Galaţi. Lucrările de modernizare şi retehnologizare se realizează pe actualele amplasamente fară a se ocupa suprafeţe noi.
3.2. încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă;
încadrarea lucrărilor în clasa de importanţa s-a făcut în conformitate cu prevederile STAS
16
$
4273/83. Staţiile de pompare, conductele de aspiraţie şi de refulare şi instalaţiile hidromecanice aferente şi reţeaua de conducte îngropate, care fac obiectul prezentei documentaţii, se încadreaza în categoria 3 de construcţii hidrotehnice şi clasa III de importanţă.
3.3. Descrierea lucrărilor şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de baza.
Descrierea, după caz, a lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate/ reabilitate/ reparate;
3.3.1. Staţia de punere sub presiune SPP FOLTEŞTI;
Staţia de punere sub presiune SPP FOLTEŞ TI a fost puse în funcţiune în perioada 1976 -
1977.
Staţia este amplasată pe raza localităţii Folteşti, judeţul Galaţi. Construcţia staţiei nu are suprastructură, electropompele fund amplasate în aer liber iară condiţii de adăpostire pe timp nefavorabil şi are urm atoarele caracteristici tehnice:
SPP FOLTEŞTI -
debit de dimensionare pentru întreaga staţie - Qs = 1 mc/s înălţime/sarcina pompă - Hp = 75 m.c.a. -P in s= 1000 kw putere instalată - tensiune alimentare (trafo 1600kva/20/0,4kv) -U 0,4 kv Staţia este echipată în prezent cu : - 2 agregate de pompare tip MV303 (Qp = 0.225 mc/s ; Hp = 70 m.c.a.) cu motoare având P = 315 kW si P = 250 kW s i ; n = 1500 rot/min; U = 0,4 kV. - 3 electropom pe MV253x 3 cu motoare 200 kW (Qp = 0.135 mc/s ; Hp = 70 m.c.a.) - 2 electropompe MA200x 10 de 110 kW (Qp = 0.075 mc/s ; Hp = 70 m.c.a.) se înlocuiesc toate
Propuneri de lucrări în statie : se înlocuiesc electropompe existente cu elecropom pe orizontale dublu flux, cu parametri hidraulici (Qp=0,25 mc/s ; Hp= 75 m.c.a,) motoare P - 250 kW, n = 1500 rot/min; U - 0,4 kV, compatibile cu construcţia existentă, dar cu randamente şi fiabilitate ridicate. - 4 bucăţi Electromotoarele de acţionare ale pom pelor înlocuite, întrucât lucrează în mediu relativ umed vor avea protecţia minima 1P55. - se monteaza pompă amorsare - 1 bucăţi. - înlocuirea instalaţiilor hidromecanice pe aspiraţie şi refulare; - înlocuirea instalaţiei de comandă şi semnalizare; - înlocuirea instalaţiei electrice, tablouri de com anda şi forţa; - înlocuirea instalaţiei de iluminat; - automatizarea funcţionarii staţiei pe baza de nivel; - refacere trotuare; - refacere izolaţie terasă; - împrejmuire, porţi şi platforme betonate. - înlocuire electropom pă de epuisment; Lucrările nu cuprind structura construcţiei, rezistenţa clădirii nefiind afectată. - refacerea bazinului de aspiraţie în zona demontării şi montării conductelor noi de aspiraţie şi a difuzoarelor; - înlocuirea bazinului colector de refulare şi a conductelor de refulare.
3.3.2. Reţeaua de conducte îngropate.
Reţeaua de conducte îngropate a fost pusă în funcţiune în perioada 1976-1977, fiind
17
executată pe raza localitaţii Folteşti, judeţul Galaţi, Apa necesară irigaţiilor este adusă în reţeaua de conducte prin intermediul staţiei de punere sub presiune SPP FOLTEŞTI. Amenajarea interioară, deservită de staţia SPP FOLTEŞTI, constă dintr-o reţea de conducte de transport CS 1 si CS 2 care alimentează conductele de distribuţie (antenele): de la A l până la A 12. Din totalul de 22703 m de conducte, condu ctele de transport rep rezintă 2827 m, iar conductele distribuţie (antenele) reprezintă 19876 m. Pe reţeaua de conducte au fost realizate noduri hidrotehn ice cuprinzând: vane de linie, instalaţii supraterane pen tru aerisire şi dezaerisire, de reducere a presiunii datorate loviturilor de berbec, masive de ancoraj, etc.
-
Propuneri de lucrări: înlocuirea reţelei de conducte îngropate se realizează pe conducta secundară şi pe antene, pe o lungime de 3721 m şi este alcatuită din conducte de polietilenă de înalta densitate PEHD, cu diametre cuprinse intre 630 mm şi 250 mm, îngropate la o adâncime minima de 1,20 m (lucrările se execută pe lungimile următoare CS= 2827 m, Al = 894 m.); înlocuirea unui număr limitat de: hidranţi, dispozitive de aerisire şi suprapresiune, instalaţii de golire; debitmetre şi robineţi de manevră.
3.4 Consumuri de utilităţi: 3.4.1. Necesarul de utilităţi rezultate, după caz în situaţia executării unor lucrări de modernizare
Necesarul de utilităţi rezultate din varianta propusă de expertiza tehnică. Asigurarea cu energie elec trică se realizeaza din postul trafo existent în cadrul staţiei SPP FOLTEŞ TI prin contract cu furnizorul de energie electrică SC. E LE CIR ICA SA., fu rnizare Galaţi; Asigurarea cu apă pentru irigaţii se face din râul Prut prin interm ediul furnizorului, Federaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Folteşti Prut. Având în vedere faptul ca reabilitarea şi modernizarea staţiei de pompare SPP FOLTEŞ TI se realizează în zone cu dotări, executantul va beneficia de acces la energia electrică, alimentare cu apă, căi de acces şi alte utilităţi.
3.4.2. Estimări privind depaşirea consumurilor iniţiale.
Având în vedere soluţia tehnică adoptată nu se apreciază o creştere a consumurilor materiale, nefiind soluţie cu grad m are de complexitate.
4. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE Durata de realizare a obiectivului de investiţie este de 24 luni.
4.1 Graficul de realizare a investiţiei
Graficul de realizarea a investiţiei se prezintă în tabelul următor.
T=TŢ LI 1.2
1.3
2.1 2.2
2 .3
Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului Elabo rare studii de teren Realizare expertiza tehnica Elaborare DALI Ram bursarea cheltuielilor aferente studiilor de teren, expertizei tehnice si studiului de fezabilitate, etc. Cheltuieli pentru studii de teren ____________
Cheltuieli pentru expertiza tehnica C h e lt u ie l i p e n tr u P A L I Ob ţinere a de avize, acorduri si a u t o r i z a t i i Alte avize, acorduri si autorizatii Activitate de proiectare si cnergening Proiect tehnic si detalii de execuţie Verificarea tehnica a pro iectă rii Activitatea de consultanta si asistenta tehnica Organizarea procedurilor de achiziţie Servicii de consultanta in domeniul managementului investiţiei sau admin istrarea cont ractulu i de execuţie Asistenta tehnic» + Dirigentia de şantier Activitatea de modernizare a sistemului de irigat Realizarea statici de punere sub presiune SPP3 Realizarea conductelor pri ncip ale (C PI , CP 2)/an tene de irigaţii si a racordului electric/Post trafo Utilaje, echipamente tehnologice cu montaj ■Montaj utilaje tehno logice Organizarea de şantier
3594
7997
7998
7998
11221
11221
11221
24799
24800
_______
3.1
4.1 4.2
5.1
5.2 5.3
fl
7
___ ___ ________
11221
11222
3 36 97
3 36 98
Luna 14
Luna 15
Luna
Luna
I.UB»
17
Luna 19
Luna
16
Luna 18
l,uua
13
20
21
22
23
2594
2594
2594
2594
2594
2594
2595
2595
2595
5734
573-4
5734
5734
5734
5734
5734
5734
5735
163380
1633S0
1633»»
1633W
163380
I..33M .
163.«,
Luna
3595
11222
___ ___ ___ _
11988
11989
11989
2594
2594
___ ___ ___ ________ _
_____ ____
6.1 6.2
6.3 6.4 6.5 6.6
6.7 6.8
'i:-'
285963 285963 285963
285963
285963 285963
40441
Comisioane, cote, taxe legale Recepţia lucrărilor Probe tehnologice Publicitate Panou p ublicitar, articole de z i a r Cheltuieli diverse sî neprevăzute
!p!i
,633X1
Si!;:
im ±
12275
J227Ş;
12275
12274
12275
12275
55310
12275
__________
19218
56006
56008
56 90 7
4 492 0
11222
18463
18464
457 671
4576 71 457671 457671 457671 457672 457673 4 57 67 3
4 57 67 4
5. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI. Costul estimativ al investiţiei s-a calculat pe baza soluţiilor tehnice propuse în expertiza tehnică pentru fiecare categorie de lucrări care participă la realizarea obiectivului.
5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general.
Costul total al investiţiei pentru obiectivul „Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP FOLTEŞTI, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus" este de 5.552.885 lei (inclusiv TVA), respectiv 1.235.897 euro. Pentru valorile prezentate în moneda EURO s-a folosit un curs de schimb 1 € = 4.4930 lei conform cursului de pe website-ul Băncii Centrale Europene din data de 23 august 2012. Costul total al obiectivului de investiţii este prezentat conform noii structuri a devizului general şi cuprinde cheltuieli de proiectare şi inginerie, obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, consultanţa tehnică, cheltuieli directe de construcţie şi alte cheltuieli precum cele pentru organizarea de şantier, taxe, legale, cheltuieli diverse şi neprevăzute, probe tehnologice şi teste.
5.2 Devizele investiţiei
Devizul general si Devizele pe obiect (conform FIG 28/09.01.2008) Cheltuielile eligibile si neeligibile s-au evidentiat pe elemente de realizare a investiţiei.
Pentru justificarea rezonabilităţii preţurilor pentru lucrări, proiectantul a avut în vedere prevederile HG 363/ 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi in Anexa la Cererea de finanţare este menţiona sursa de preţuri folosită.
DEVIZ GENERAL
5. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI. Costul estimativ al investiţiei s-a calculat pe baza soluţiilor tehnice propuse în expertiza tehnică pentru fiecare categorie de lucrări care participă la realizarea obiectivului.
5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general.
Costul total al investiţiei pentru obiectivul „Modernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP FOLTEŞTI, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus" este de 5.552.885 lei (inclusiv TVA), respectiv 1.235.897 euro. Pentru valorile prezentate în moneda EURO s-a folosit un curs de schimb 1 € = 4.4930 lei conform cursului de pe website-ul Băncii Centrale Europene din data de 23 august 2012. Costul total al obiectivului de investiţii este prezentat conform noii structuri a devizului general şi cuprinde cheltuieli de proiectare şi inginerie, obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, consultanţa tehnică, cheltuieli directe de construcţie şi alte cheltuieli precum cele pentru organizarea de şantier, taxe, legale, cheltuieli diverse şi neprevăzute, probe tehnologice şi teste.
5.2 Devizele investiţiei
Devizul general si Devizele pe obiect (conform FIG 28/09.01.2008) Cheltuielile eligibile si neeligibile s-au evidentiat pe elemente de realizare a investiţiei.
Pentru justificarea rezonabilităţii preţurilor pentru lucrări, proiectantul a avut în vedere prevederile HG 363/ 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi in Anexa la Cererea de finanţare este menţiona sursa de preţuri folosită.
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii investitiei Modern iza rea şi retehnolog izarea plotulu i de irig aţii SPP Fo ltesti din am enaja rea de irigaţii Brateşul de Sus, ju deţu l Galaţi in lei/Eurolacursul= 4.4930 _____________ leí/eurodin23.08.2012
Valoare (fara TVA)
Nr. cr t
TVA
Denumirea capitolelor de cheltuieli mii Lei 1
3
2
mii Euro
mii Lei
4
5
Valoare (inclusiv TVA) mii Euro mii Lei 6
7
PARTEA I CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 1.1. 1.2. 1.3.
2.1. 2.2.
3.1. 3.2. 3.3.
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
7.189
1.600
1.725
8.914
1.984
7.189 SUBTOTAL 1 (SI) CAPITOLUL 2 Cheltuieli nentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
1.600
1.725
8.914
1.984
Obţinerea terenulu i Amenajarea terenului Amena jari pentru proie cţia mediului si aducerea la starea iniţiala
Drumuri de acces Con struire a de reţele exterioar e pt. co nectarea !a utilitati (energie electrica, te lecom unicaţii)
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
SUBTOTAL 2 (S2) CAPITOLUL 3 C:heltuieli nentru nroiectare si asistenta tehnica
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
23.993 49.599 134.723
5.340 11.039 29.985
5.758 11.904 32.333
29.751 61.503 167.056
6.622 13.689 37.181
Studii teren Obţinerea de av ize,acor duri si autorizaţii Proiectare si inginerie
20
3.4. 3.5. 3.6.
4.1. 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6
Organi zarea proced urilor de achiziţie Consultanta Asistenta tehnica
0.000 67.098 51.607
0.000 14.934 11.486
0.000 16.104 12.386
0.000 83.202 63.992
0.000 18.518 14.243
SUBTOT AL 3 (S3) CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investîtia de baza OBIECT SPP-uri
327.020
72.784
78.485
405.504
90.253
Constructii si instalatii Montaj utilaj tehnologic Utilaje,e chipa mente tehnolo gice si funcţionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamen te de transport Dotări Active necorporale
1470.424 0.000 0.000
327.270 0.000 0.000
352.902 0.000 0.000
1823.326 0.000 0.000
405.815 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
SUBTOTAL 4.1
1470.424
327.270
352.902
1823.326
405.815
4.2.
OBIECT REŢEA DE CONDUCTE
4.2.1 4.2.2 4.2.3
Constructii si instalatii Montaj utilaj tehnologic Utilaje, echip amente tehno logice si funcţionale cu montaj
2,573.667 0.000 0,000
572.817 0.000 0.000
617.680 0.000 0.000
3,191.347 0.000 0.000
710.293 0.000 0.000
4.2.4 4.2.5 4.2.6
Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotări Active necorporale
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
2573.667 4044.091
572.817 900.087
617.680 970.582
3191.347 5014.673
710.293 1116.108
Organizare de şantier 1,0 % Lucrări de constructii 1,0 % Cheltuieli conexe organizarii şantierului 0,0%
40.441 40.441 0.000
9.001 9.001 0.000
9.705 9.705 0.000
50.145 50.145 0.000
11.160 11.160 0.000
SUBTOTAL 5.1
40.441
9.001
9.705
50.145
11.160
Comisioane, cote.taxe,costul creditului Comisioane, taxe si cote legale Costul creditului
73.649 73.649 0.000
16.392 16.392 0.000
73.649 73.649 0.000
16.392 16.392 0.000
SUBTOTAL 5.2
73.649
16.392
73.649
16.392
Cheltuieli diverse si neprevăzute : 0,0 % (cap.4)
0.000
0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000
0.000
SUBTOTAL 5.3
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
25.393 114.090 SUBTOTAL 5 (S5) CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentr u probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
9.705
123.794
27.552
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
TOTAL
4492.389
999.864
1060.496
5552.885
1235.897
Din care : C + M
4091.721
910.688
982.013
5073.734
1129.253
SUBTOTAL 4.2
SUBTOTAL 4 (S4) CAPITOLUL 5 Alte chcltuieli 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 5.2.1 5.2.2 5.3
6.1 6.2
Pregatirea personalului de exploatare Probe tehnologice si teste
SUBTOTAL 6 (S6)
DEVIZ NR. 1 Obiect 1: Staţie de pompare in lei/Eurolacursul= 4,4930
Nr. crt.
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
i
0
Valoare (fara TVA)
lei/eurodin23.08.2012
Valoare (cu TVA)
TVA
mii lei
mii euro
mii lei
mii lei
mii euro
2
3
4
5
6
I LUCRĂRI DE CONST RUCT!! 1 Terasamente 2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare) compartimente, finisaje 3 Izolaţii 4 Instalaţii electrice 5 Instalaţii hidromecanice 6 Instalaţii de încălzire, ventilare. PS1 7 Instalaţii alimentare cu gaze naturale 8 Instalaţii de telecomunicaţii
TOTAL I II MONTAJ Montaj utilaje şi echipamente 9 tehnologice
TOTAL II TI! PROCURARE 10 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 11 Utilaje iară montaj şi echipamente de transport 12 Dotări
TOTAL III TOTAL (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III)
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
21.265
4.733
5.104
26.369
5.869
0.000 578.932 870.227 0.000 0.000 0.000
0.000 128.852 193.685 0.000 0.000 0.000
0.000 138.944 208.854 0.000 0.000 0.000
0.000 717.876 1079.08 0.000 0.000 0.000
0.000 159.776 240.169 0.000 0.000 0.000
1470.424
327.270
352.902
1823.326
405.815
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
1470.424
327.270
352.902
1823.326
405.815
PROIECTANT: S.C. IRIGCONSULT ADMINISTRATOR:
22
2). DEVIZ NR. 2 Obiect 2: Reţea conducte secundare CS1 si CS2 inlei/Eurolacursul=
4.4930
lei/eurodin23.08.2012
Valoare (cu TVA)
Valoare (fara TVA) Nr. crt.
TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli
î
0
1 LUCRĂRI DE CONSTRUCTII 1 Terasamente Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură 2 de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare) compartimente, finisaje 3 Izolaţii 4 Instalaţii electrice 5 Instalaţii hidromecanice 6 Instalaţii de încălzire, ventilare, PSI 7 Instalaţii alimentare cu gaze naturale 8 Instalaţii de telecomunicaţii
TOTAL I II MONTAJ 9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
TOTAL II III PROCURARE 10 Utilaje, ecghipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj Utlaje fără montaj şi echipamente de 11 transport 12 Dotări
TOTAL III TOTAL (TOTAL I+TOTAL 11+TOTAL III)
mii Iei
mii euro
mii lei
mii lei
mii euro
2
3
4
5
6
476.128
105.971
114.271
590.399
131.404
2097.539
466.846
503.409
2600.948
578.889
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
2573.667
572.817
617.680
3191.347
710.293
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000 0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
2573.667
572.817
617.680
3191.347
710.293
23
_ Explicaţii pe capitole din Devizul Gene îr al
Nr.crt
Cheltuiala Capitolul 1
1.1 1.2 1.3
Obţinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protect ia mediului, inclusiv refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrări or Total 1 | | ^^...I^.. 1>;ü=
mit lei 0.000 0.000
0.000 0.000
7.189
1.600
7.189
1.600
0.000
0.000 0.000
Capitolul 2
2.1 2,2
Drumuri de acces Constrilirea de reţele e xterioare . conectarea la utilitati (energie electric a, telecor nunicatii, el. de joa sa tensiune) ' ■
0,000 o non
non
0
Capito ul 3 3,1 3.2 3.2.1 3.2.2
Studii de teren (geotelinice, hidrogeologice si ridicări topografice)
23.993
5.340
Total 3.1
23.993
5.340
0.000
0.000
40.917
9.107
0.000
0.000
0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000
0.000
0.000 0.111
Obţinerea de avize,acorduri si autorizatii 1. obţinerea/prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism 2. obţinerea/prelungirea valabilitatii autorizaţiei de construire/desfiintare, obţinere autorizatii de scoatere din circuitul agricol (1% din valoarea
C+M)
3.2.3 3.2.4 3.2.5 3.2.6 3.2.7 3.2.8 3.2.9
3. obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si branşamente la reţelele publice de apa,canal izare,gaze,termoficare,energie electrica,telefonie,etc. 4. obţinere aviz sanitar,sanitar-veterinar si fitosanitar 5. obţinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa 6. Întocmirea documentaţiei,obţinerea numărului Cadastral provizoriu si înregistrarea terenului in Cartea Funciara 7. obţinerea avizului PSI 8. obţinerea acordului de mediu 9. alte avize,acorduri si autorizatii solicitate prin lege (-0,2% din valoarea C+M)
Total 3.2 3.3
Proiectare si inginerie (inclusiv plata know-how): -DAU -P T - D.D.E. - Documente de avize si autorizaţi - Verificatori
Total 3.3 3.4
Cheltuieli privind licitatiile pentru execuţia lucrărilor - multiplicarea - anunţuri, publicitate ,fax -onorariile participanţilor
Total 3.4
0.499 8.183
1.821
49.599
11.039
67.328 48.893 18.502
14.986 10.881 4.118
0.000 0.000
0.000 0.000
134.723
29.985
0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000
24
3.5
3.6
Consultanta: Consultanta Etapa I - CF, declaraţii, ACB Consultanta Etapa 11- decontare
35.966 31.132
8.005 6.929
Total 3.5
67.098
14.934
Asistenta tehnica,inclusiv plata personalului de supraveghere (inspectori de santier)pe parcursul realizarii obiectivului - asistenta tehnica proiectant - plata personalului de urmărire a execuţiei (2x12 luni x 500 euro/luna )
15.663 35.944
3.486 8.000
Total 3.6 Total 3
;V:l
Capitolul 4 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6
Constructii si instalatii Montaj utilaj tehnologic Utilaje,echipamente tehnologice si funcţionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotări Active necorporale
Total 4
11.486 51.607 327.020 : h 72.784 4044.091
900.087
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4044.091
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 900.087
40.441 0.000
9.001
Capitolul 5 5.1 5.1.1 5.1.2
Organizare de şantier 1.0% (cap.4) Lucrări de constructii 1.0% Cheltuieli conexe organizarii şantierului - 0,0% din valoarea C + M
.
Total 5.1 Comision, taxe (cota aferenta Inspecţiei de Stat in Constructii, Lucrări publice, cota aferenta Casei Speciale a Constructorilor) si alte taxe care se suporta de entitatea achizitoare 5.2.1 Comisioane, taxe si cote legale : - comision banca finanţatoare (0,5% din cap. 1 + 4 , 5.1 si 5.3) - valoarea primelor de asigurare - taxa I.S.C.L.P.U.A.T. (0,7% din valoarea C + M) - taxa I.S.C.L.P.U.A.T. (0,1% din valoarea C + M) - taxa pentru casa constructorilor (0.5% din valoarea C + M) 5.2.2 Costul creditului
40.441
0.000 9.001
20.459
4.553
28.641 4.092 20.458
6.375 0.911 4.553
5.2
Total 5.2 5.3
Cheltuieli diverse si neprevăzute
Total 5.3 ■ ' * * Total Capitol 5
■
Capitolul 6 6.1
Pregatirea personalului de exploatare
Total 6.1 6.2
Probe tehnologice, încercări, rodaje, expertize la recepţie
Total 6.2 Total Capitol 6 PROIECTANT: S.C. IRIGCONSULT COVURLUI S.R. ADMINISTRATOR: Ing. Cazacu Io
0.000
0.000
0.000 73.649 0.0000 0.000
0.000 16.392 0.000 0.000 25.393
11 ii non ---------------
. .-
11
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
6. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE 6.1. Ipotezele care au stat la baza evaluării:
Obiectivul de investiţii ,M od erniza rea si retehno log izarea plo tu lu i de iriga ţii SPP Foltesti din am enaja rea de iriga ţii Brates ul de Su s, judeţu l Galaţi " se realizează pe terenuri care fac parte din suprafaţa deţinută/administrată de membrii Organizaţiei Utiliza torilor de Apă pentru Irigaţii Foltesti Prut 1 care deţin în proprietate sau au în curs de achiziţie instalaţii de irigaţii, care acopera 57,36% din suprafaţa organizaţiei. Calculul necesarului de echipamente de udare pentru suprafaţa care face o biectul investiţiei este prezentat în Anexa 2. Acest calcul s-a re alizat conform cerinţelor Ghidului solicitantului din Masura 125, pagina 24 pct. 10.1 in care se solicita „Registrul inventar / fişa mijloacelor fixe, pentru certificarea faptului că solicitantul (OUAI / FOUAI sau membrii acestora) deţine echipa mente de udare şi / sau Contract de a chiziţionare a echipamentelor de udare care, împ reună, să certifice faptul că solicitantul deţine şi/sau are echipamente de udare pentru minim 50% din suprafaţa care face obiectul proiectulu i”.
ANEXA 2 Nr. crt.
1
2
3
4
Tipul echipamentului de udat
Tipul echipamentului de irigat
BUC
Dimensiuni, caracteristici tehnice
IATF
1
110 (p x 300 m L
IATF
1
IATF
1
Rampa udare de 50 m l Rampa udare de ! 10
Aripi de irigat HA-12
2
55 conducte / 330 m x 17 asp.
SC DANCSIS SRL
IATF
1
110
IATF
1
110 (p x 400 m L
SC PLANTCONFORT SRL
IATF
1
110 (p x 300 m L
IATF
1
110
IATF
1
110
Aripi de irigat
7
55 conducte / 330 m x 17 asp.
Membru OUAI Foitesti Prut 1
SC AGROCONFORT SRL
SC PRODCONFORT SRL
Aspersor 18 m 1 latime udare
Calcul suprafeţei udate/zi - ha 50 m 1udare x 300 m L = 1,5 ha / schimb x 2 mutări / zi = 3 h a/zi 50 m 1 udare x 300 m L = 1,5 ha / schimb x 2 mutări / zi = 3 ha/zi 50 m tp udare x 400 m L = 2.0 ha / schimb x 2 mutări / zi = 4 ha/zi 330 m L udare x 18 m 1= 0.6 ha / schimb x 2 mutări / zi = 1,2 ha/zi x 2 buc = 2.4 ha/zi / 2 buc.
aripi As persor 50 m
50 m
aripi
5
-
PFA DRUICA ŞTEFAN
TOTAL
IATF
1
90 (p x 200 m L
Aspersor 50 m
IATF
3
100
As persor 50 m
IATF
3
Aspersor 50 m tp 100 tp x 400 m L latime udare
-
24
-
-
50 m (p udare x 200 m L = 1,0 ha / schimb x 2 mutări / zi = 2 ha/zi 50 m (p udare x 250 m L = 1,25 ha / schimb x 2 mutări / zi = 2,5 ha/zi x 3 buc = 7,5 ha/zi 50 m cpudare x 400 m L = 2,0 ha / schimb x 2 mutări / zi = 4 ha/zi x 3 buc = 12.0 ha/zi
60,30 ha / zi irigat x 14 zile timp de reveniere = 844,20 ha acoperit.
26
In concluzie se poate spune ca cei cinci membri ai OUAI Foltesti Prut 1 prin echipamentele pe care le deţin pe baza Registrului inventar / fisa mijloacelor fixe care sunt ataşate la prezenta Cerere de finanţare, a cartectristicilor tehnice, echipamentului de udare (tun aspersor de capat, rampa de udare sau aspersor aripa ploaie) a performantelor de udare ale acestora si randamentului de udare pe o zi (s-a luat in calcul ca se vor face doua mutări pe zi) a rezultat ca suprafaţa totala care se poate iriga intr-o zi de toti membrii este de 60,30 ha. Având in vedere ca timpul de revenire pe aceasi suprafaţa am luat-o ca fiind de 14 zile, rezulta ca instalaţiile detinute pot acoperi o suprafaţa de 844,20 ha in total. Cum suprafaţa plotului de irigat al OUAI Foltesti Prut 1 este de 947 ha rezulta ca membri OUAI deţin echipamente de irigat pentru 89% din suprafaţa amenajata, respectandu-se astfel cerinţele din Ghidul Solicitantului M ăsurii 125. Staţia de pompare SPP FOLTESTI deserveste o suprafaţă de 947 ha.
Investiţia are ca scop reabilitarea şi modernizarea staţiei de punere sub presiune şi a reţelei de conducte îngropate. Din scenariile studiate în expertiza tehnică, proiectantul propune scenariul al doilea ca fiind cel mai eficient şi care corespunde din punct de vedere tehnic şi economic. - perioada 2013-2015 este considerată perioada de referinţă al proiectului, în care investiţia este implementată; - începând cu anul 2016 se vede impactul proie ctului asupra activităţii şi indicatorilor financiari - suprafaţa amenajarii FOLTESTI PRUT 1 este de 947 ha.
- gradul de utilizare a suprafeţei de udare de 947 ha în scenariul 2 815 ha.
este de86%adica . _.
- în cadrul devizului general al investiţiei a fost utilizată TVA de 24%, considerată integral cheltuială neeligibilă; - TVA este o cheltuială eligibila, fiind nerecuperabil pe alte cai deoarece beneficiarul este neplatitor de TVA; ^ - Analiza s*a efectuat în preţuri nominale, influenţate de evoluţia procentuală a principalilor indicatori macroeconomici (Evoluţia PIB, evoluţia preţurilor de consum, evoluţia câştigului salarial net). Această evoluţie a fost me nţinută pe întreg parcursul analizei, având, în general, acelaşi ritm şi rată de creştere anuală; - Evoluţia creşterii preţurilor a fost realizata pe baza creşterii anuale a Produsului Intern Brut şi a creşterii generale a preţurilor din economie; - Rata de actualizare financiară utilizată pentru calculul indicatorilor de performa nţă financiară este de aceeaşi natură ca şi fluxurile la care se aplică; - Pentru analiza finaciară s-a folosit o rată de 12% pentru actualizarea fluxurilor de numerar anuale, conform rec omandărilor din Anexa nr. 3 a Ghidului Solicitantului.
6.2. Analiza financiară a proiectului
Analiza financiară are ca scop demonstrarea faptului ca proiectul de investitii este pe de o parte, necesar din punct de vedere economic si contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale ale Uniunii Europene, iar pe de alta parte pentru a arăta necesita tea intervenţiei financiare nerambursabile pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar. Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este acela de a identifica si măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului si de a determina costurile si beneficiile aduse de acesta, în acest sens, s-a alcatuit o serie de tabele incluse intr-un model Excel care tumizeaza informaţii cu privire la detalierea calculelor pentru costul investitiei, costurile de intretinere si operare pentru investiţia propusa, pre cum si date financiare cu privire la sursele de finanţare, la ana liza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiara a proiectului. Analiza s-a realizat cu preturi economice (fara subvenţii, taxe sau impozite), pentru a se evalua
27
costurile si beneficiile reale. ^5^2===^ Perioada de referinţa pentru analiza este de 25 ani, conform recom andărilor din Anexa nr.3 a Ghidului Solicitantului. Analiza financiara va evalua profitabilitatea fin anciara a investiţiei ce va fi determinată cu indicatorii de performanta financiară precum: fluxul de numerar cumulat, rata interna de rentabilitate a investitiei, valoarea neta actualizata corespunzătoare si raportul cost/beneficii. Aceşti indicatori se regăsesc calculaţi in cadrul mod elului de calcul Excel - Anexa nr.l- Analiza financiara a proiectului a prezentului document.
Cheltuielile si veniturile din exploatare
Cheltuielile şi veniturile de exploatare s-au calculat pentru suprafaţa de 947 ha din care va fi efectiv irigată 815 ha. Cheltuieli de exploatare
Pe lângă costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen lung, asociate întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii modernizate, reprezentând cheltuieli ulterioare etapei de implementare. . _ . . . . . . Costurile de exploatare au fost prognozate pe perioada ulterioară implementării proiectului şi constau în cheltuieli privind costul apei prelevate, cheltuieli cu energia electrica, costuri administrative, costuri salariale. costuri de intretinere si reparaţii a noului sistem de irigaţii. Detaliile privind modul de calcul al costurilor de operare şi întreţinere pentru sistemul de irigaţii sunt prezentate în Tabelul nr.2 al Analizei financiare. Cheltuielile de exploatare vor fi sustinute din veniturile generate din furn izarea apei pentru irigaţii. Venituri de exploatare
Veniturile ce se vor obţine după implementarea proiectului vor fi sub torma unor tarile plătite du către u tilizatorii de ap ă pentru furnizarea apei pentru irigaţii. „ . în ceea ce priveşte tariful pentru furnizarea apei pentru irigaţii, s-a pornit de la ipoteza ca, prin tarif, se urm ăreşte acoperirea co sturilor de intreţinere si operare pentru a menţine un nivel acceptabil al lichidităţilor la sfârşitul fiecărui an. ^ . . . Detalierea tarifelor se regăseşte in Tabelul nr. 3 din Anexa 1. A n a li z a financiara a proiectului, în condiţiile infrastructurii modernizate, veniturile generate de investiţie pe perioada de exploatare au fost estimate în funcţie de volumul de apă livrat şi de tariful pe 1000 mc de apa. ^ Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilităţii proiectulu i de investiţii este necesara previzionarea evoluţiei intrărilor şi ieşirilor aferente acestuia pe termen lung. n Aaarti Având în vedere natura proiectulu i (infrastructură) s-a considerat un orizont de timp de 25 de a . Ipotezele care au stat la baza evaluării sunt prezentate în tabelul următor:
Element Perioada proiectului Suprafaţa irigată Consumul de apă pentru irigaţii
Ip oteze------------------- ------------------------ -------- ----- — ------- ------ ---------. „ -
-
-
Anul 2012 este considerat anul 0 al proiectului, analiza financiata a proiectului având punct de referinţă acest an. Toate ipotezele se referă la un orizont de timp de 25 de ani, respectiv perioada 2 01 3-20 37. Suprafaţa irigată prin proiect este de 815 ha. In situaţia fără proiect, conform datelor furnizate de către beneficiar, volumul de apă contractat este de 96 1.100 mc anual. ^ în urma im plementării proiectului de investiţii, consumul de apă^livrat va fi de 792.908 mc anual, realizându-se astfel o economie de 17,50 % S U p i d -ia ^ a
in g o - L C i
----------------- ------------------------- --------------- ---------------3 ----- —
—
p.
-----------------
----------
28
Element
Ipoteze în cadrul devizului general al investiţiei a fost calculată Taxa pe valoarea adaugată de 24%.
TVA
Beneficiarul este neplatito r de TVA, astfel TVA-ul nerecuperabil pe alte cai este chelt uia la eligibila confo rm art. 71(3) Ut. a) din Regu lam entu l Con siliului nr. 169 8/ 2005;
Costurile de operare şi de întreţinere ce au fost previzionate sunt prezentate în tabelul nr.2 din Anexa 1. An aliza financiară a proiectului. S-au luat în considerare următoarele: Pentru sistemul de irigaţii: Costurile de operare
- costurile cu apa prelevata; - costuri cu energia electrică; - costuri administrative; - costuri salariale. - cotizatie anuala FOUAI de intretinere si reparaţie
Evoluţia creşterii preţurilor a fost realizată pe baza creşterii anuale a Produsului Intern Brut şi a creşterii generale a preţurilor din economie, evoluţia indicatorilor macroeconomici fiind dată de Comisia Naţională de Prognoză pentru perioada 2012-2015, ulterior menţinându-se aceleaşi rate de creştere anuală. Calcularea costurilor salariale a avut la bază numărul de salariaţi angajaţi din 2012, Salariile au fost actualizate cu rata de actualizare. în urma implementării proiectului se reduce numărul de personal necesar, Costurile salariale reducându-se astfel si costurile salariale . în tabelul nr.2 din An exa 1. An aliza financiară a pr oiectului se poate observa ev oluţia variaţiei salariilor com parativ cu anul precedent. Pentru analiza financiară s-a folosit o rată de 12% pentru actualizarea Rata de actualizare fluxurilor de numerar anuale, conform recomandărilor din Anexa nr.3 a Ghidului Solicitantului. ________________________________________________
________
Sustenabilitatea financiară a proiectului
Din analiza fluxurilor de numerar înregistrate la sfârşitul fiecărui an reiese faptul că proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanţare pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi operare ale proiectului - fluxul de numerar anual cumulat este pozitiv incepand din anul imediat următor implementării proiectului asa cum reiese din Tabelul nr. 7 din Anexa 1 - Analiza financiara
Cheltuielile si veniturile din exploatare
Cheltuielile şi veniturile de exploatare s-au calculat pentru suprafaţa de 815 ha care va fi efectiv irigată şi au fost identificate şi previzionate în 2 variante : - pentru activitatea fără proiect; - pentru activitatea cu proiect. Estimarea acestora a fost realizată pentru o perioadă de 25 de ani după implementarea investiţiei.
29
A fost luată în considerare următoarea structură a culturilor agricole irigate:
Structura culturilor agricole în situaţia fără proiect: Cultura agricolă vegetală
Nr.
O.U.A.I. FOLTEŞTI PRUT 1 Suprafaţa (ha) %
2 3 4 5 6 7
GRAU ORZ PORUMB LUCERNA FLOAREA SOARELUI SOIA ALTE CULTURI
213,000 117,000 334,000 22,000 189,000 68,000 4.000
22,49% 12,35% 35,27% 2,32% 19,96% 7,18% 0,43%
8
TOTAL
947,000
100.0%
1
Exploatarea eficientă a ploturilor de irigaţii poate fi realizată prin optimizarea anuală a structurii planului de cultură şi creşterea gradului real de utilizare a sistemului de peste 50% (în ultimii ani sistemul nu a funcţionat datorită lipsei de cereri de livrare de apă pentru irigaţii, neacoperirii de către beneficiari din venituri proprii a cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii). Culturile agricole cu potential de generare a unor venituri superioare in regim irigat sunt soia si porumbul boabe. Lucerna prezintă de asemenea un bun potential economic in regim irigat (datorat preţului producţiei). Cele mai slabe culturi din punctul de vedere al veniturilor ce se obţin in regim irigat este floarea soarelui. Veniturile economice obtinute pe seama culturilor in regim irigat reflecta preturile economice ale input-urilor si output-urilor agricole si sporurile de producţie corespunzătoare obtinute datorita aplicarii irigaţiilor. Veniturile econom ice mari obtinute pe seama grâului si orzului cultivat in regim irigat se datoreaza preţului crescut al acestei culturi pe plan internaţional (asa cum era acesta prognozat la momentul realizarii analizei).
Cheltuieli de exploatare
Costurile de exploatare au fost prognozate pe perioada ulterioară implementării proiectului şi constau în cheltuieli privind costul apei prelevate, cheltuieli cu energia electrică, costuri salariale, costuri administrative, costuri de întreţinere şi reparaţii a sistemului de irigaţii şi cotizaţia membrilor către F.O.U.A.I. Detaliile privind modul de calcul al costurilor de operare şi întreţinere pentru sistemul de irigaţii sunt prezentate în Anexe. Cheltuielile de exploatare vor fi susţinute din veniturile generate din furnizarea apei pentru irigaţii. Detalierea cheltuielilor precum şi structura acestora se regăsesc în anexele următoare: Situaţia veniturilor şi cheltuielilor - f ăr ă proiect; - Situa ţia veniturilor şi cheltuielilor - cu proiect; -
Venituri de exploatare
Veniturile ce se vor obţine după implementarea proiectului vor fi sub forma unor tarife plătite de către utilizatorii de apă pentru furnizarea apei pentru irigaţii. în ceea ce priveşte tariful pentru furnizarea apei pentru irigaţii, s-a pornit de la ipoteza că, prin tarif, se urmăreşte acoperirea costurilor de întreţinere şi operare pentru a menţine un nivel acceptabil al lichidităţilor la sfârşitul fiecărui an. în condiţiile infrastructurii modernizate, veniturile generate de investiţie pe perioada de exploatare au fost estimate în funcţie de volumul de apă livrat şi de tariful pentru 1000 mc de apă. Pentru a avea o imagine de asamblu asupra viabilităţii proiectului de investiţii este necesară
30
previzionarea evoluţiei intrărilor şi ieşirilor aferente acestuia pe termen lung. Având în vedere natura proiectului (infrastructura) s-a considerat un orizont de timp de 25 de ani, după implementarea proiectului Profitabilitatea financia ră a in vestit iei Rap ortul cost/beneficii < 1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de referinţă, iar beneficiile se referă la venitur ile obţinute din exploat area investiţieiProfi tabi 1i Latea
financiară a investiţiei a fost determ inată prin estimarea ratei financiare de rentabilitate a investiţiei RIR pe baza fluxului de numerar net actualizat cu rata de actualizare de 12% şi prin calcularea venitului net actualizat al investiţiei VAN. Indicatorii financiari arată incapacitatea beneficiilor financiare ale proiectului de a susţine costul total cu investiţia. Faptul că VAN este negativ, iar RIR este mai m ic decât rata de actualizare arată că proiectul necesită intervenţie financiară din fonduri nerambursabile pentru a fi viabil. Rata internă a rentabilităţii financiare a investiţiei este calculată luând în considerare costurile totale ale investiţiei ca o ieşire (împreună cu costurile de exploatare), iar beneficiile ca o intrare. Ea măsoară capacitatea veniturilor din exploatare de a susţine costurile investiţiei. De asemenea, s-a determinat şi raportul costuri/beneficii, unde costurile se referă la cheltuielile de exploatare pe perioada de referinţă, iar beneficiile se referă la veniturile obţinute din exploatarea investiţiei.
Indicatorii calculaţi in cadrul analizei financiare se incadreaza in urmatoarele limite: - Valoarea actualizata neta (VAN) este: -1482,169 mii RON < 0; - Rata interna de rentabilita te (RIR) este de 5,30 % < rata de actua liza re (12%) - Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţa asa cum se poa te observa in Anexa 1. Analiza Financiara, tabe lul nr. 7. - Rapo rtul cost/beneficii este 0,893 < /.
VNA are o valoare negativă datorită fluxului de numerar negativ în primii ani de implementare, care datorită procedurii de actualizare, are un impact mult superior faţă de anii următori ai analizei când se înregistrează valori pozitive.
Indicatori de apreciere a eficientei economice
Anexa nr.2 a Ghidului Solicitantului prezintă indicatorii pentru evaluarea performanţei proiectelor de irigaţii din Măsura 125. w Beneficiarul investitiei propuse este ORGANIZAŢ IA UTILIZATOR ILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTEŞTI PRUT 1. Conform celor mentionate in cadrul Anexei nr.2 din cadrul Ghidului Solicitantului, din cei trei indicatori se vor calcula numai următorii indicatori: - reducerea costului energiei electrice - scaderea costului apei Scaderea costului apei reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre costul a 1000 metri cubi de apa in situatia fara proiect si costul apei in situatia cu proiect. Astfel, conform calculelor prezentate in tabelul nr.3 din Anexa nr.l- Analiza financiara a proiectului, rezultatul indicatorului scaderea costului apei este prezentat in tabelul următor:
Specificaţie Costul apei - mii KON / an
Situatia fara proiect 28,464
Situatie cu proiect 23,483
Reducere cost apa după implementarea proiectului 17,50%
In concluzie ORGANIZAŢIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTEŞTI PRUT 1, Judeţul Galaţi prin realizarea investitiei conform Scenariului nr. 2 va beneficia de o reducere a costului apei dupa implementarea proiectului de 17,50%. Estimarea consumului specific de energie electrica s-a realizat in urmatoare le condiţii: Situaţia fara proiect
Consumul anual de apa pentru irigaţii - 961.100 mc. Consum anual de energie electrica - 329.657 KW h /an. Consumul specific de energie electrica, raportat la 1000 mc de apa: 329.657 : 961,100 mii mc/an = 343 KWh /lOOOrnc Situaţia cu proiect
Consumul anual de apa pentru irigaţii 792.908 mc. Consum anual de energie electrica - 216.464 KWh/an. Consumul specific de energie electrica, raportat la 1000 mc de apa: 216.464 KW h : 792,908 mii mc/an = 273 KWh/lOOOmc Reducerea costului energiei electrice se determina pe baza cheltuielilor cu energia electrica si se determina ca raport, exprimat procentual, dintre cantitatea de energie electrica consumata anual in varianta fara proiect si energia electrica consumata in varianta cu proiect.
Costul energiei electrice - miiRON/an
Situatia fara proiect 111,155
Situatia cu proiect 72,988
Reducere cost energie electrica 34,34 % In concluzie ORGANIZAŢIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTEŞTI PRUT 3, Judeţul Galaţi prin realizarea investitiei conform Scenariului nr. 2 va beneficia de o reducere a costurilor cu energia electrica dupa implementarea proiectului de
34,34% (luând in considerare cantitatea de energie electrica consumata anual in varianta fara proiect si energia electrica consumata in varianta cu proiect).
Asa cum rezulta din datele prezentate mai sus, realizarea lucrărilor de investitii va determina reducerea costului a 1000 mc de apa cu 17,50%% si scaderea costului energiei electrice cu 34,34%, fiind astfel respectate prevederile Anexei 2 la Ghidul Solicitantului. Analiza de senzitivitate
Pentru proiectul de investitii s-a efectuat o analiza de senzitivitate la diversele variaţii ce pot aparea datorita economiei de piaţa. Acest tip de analiza isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificări, indeosebi negative, ce pot aparea in cursul exploatarii sale viitoare. Analiza de senzitivitate isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificări ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatarii sale viitoare si se concretizează in variaţii ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara a proiectului - RIR (rata interna de rentabilitate) si VAN (venitul net actualizat). Variabilele care influenteaza sustenabilitatea vroiectului in perioada de exploatare
Sustenabilitatea proiectului este data de valoarea cumulata a fluxului de numerar de la un an la altul. Pentru scenariul de baza luat in considerare in Analiza financiara, proiectul isi demonstrează sustenabilitatea dupa cum reiese din tabelul nr.7. Astfel, pentru determinarea riscurilor privind rentabilitatea investitiei s-au avut in vedere elementele determinante ale fluxului de num erar anual.
32
i6 Având in vedere faptul ca veniturile proiectului ulterior perioadei de implementare sunt determinate pe baza unui tarif de furnizare a apei pentru irigaţii, iar tariful apei s-a determinat pe baza costurilor de intretinere si operare a infrastructurii modernizate, principalele variabile care modifica atat costurile cat si veniturile sunt ipotezele avute in vedere privind ratele de creştere a acestora de la un an la altul, respectiv creşterea PIB, variaţia salariilor reale si creşterea generala a preturilor din economie. Pentru proiectul prezentat, costul actualizat cu investitia depăşeşte veniturile nete actualizate cumulate, rezultând un deficit firesc de autofinanţare a investitiei fiind un proiect de infrastructura de utilitati publice. Acest fapt demonstrează inca o data necesitatea fmantarii nerambursabile a proiectului, astfel nu se poate vorbi despre atingerea rentabilitatii financiare care presupune RIR>12% si VAN>0. In concluzie analiza de senzitivitate privind modificarea acestor indicatori nu este un punct critic pentru proiect, insa informeaza investitorul asupra sensibilităţii acestor indicatori. De asemenea, proiectele a căror rentabilitate financiara depăşeşte 12%, respectiv VAN pozitiv sunt proiecte care nu necesită interventie financiara nerambursabila. Rata rentabilitatii financiare a proiectului, in scenariul de baza, este de 3,57% - rata cu mult inferioara ratei de actualizare de 12%, astfel găsim relevanta si determinarea modificărilor variabilelor cheie astfel incat sa se atinga pragul de rentabilitate. Astfel, pe langa scenariul de baza, s-a realizat un scenariu senzitivitate 1 care vizeaza urmatoarele: _ Scenariul senzitivitate 1- modificarea indicatorilor macroeconomici (PIB, variaţia salariilor reale, creşterea generala a preturilor din econom ie), astfel incat sa se atingă pragul de rentabilitate. In cazul scenariului senzitivitate 1 s-au modificat indicatorii macroeconomici - PIB, variaţia salariilor reale, respectiv cr eşterea generala a preturilor din economie pentru a se atinge pragul de rentabilitate. In urm a modificărilor aplicate, s-au obtinut alte valori, mai mari comparativ cu scenariul de baza, ale indicatorilor dupa cum se poate observa in graficele prezentate mai jos: E v o lu ţia c o m p a r a t i v a a P IB - l u i i n t r e s c e n a r i u d e b az a s i s c e n a r i u s e n z i t iv i t a t e 1
-m — Senzitivitate t — Evoluţie PIB*
&
r f #
&
#
#
f
f
33
Evoluţiacomparativaacâştiguluisalarialreal intre scena riu debazasiscenariusenzitivitate1
h i —
—
Senzitivitate 1
C re şt er ea câştigului salarialreal*
EvoluţiacomparativaaPIB-luidinagriculturaintrescenariude bazasiscenariusenzitivitate1
Senzitivitate 1
B/olutiePIB- agricultura, piscicultura, sivicultura, exploatare
34
Evoluţiacomparativa aa pre turil or dinec onomie intre scenariu debazasiscenariusenzitivitate1
— a— Senzitivitate 1
Creşterea generalaa preturilordin economie*
Analiza de risc
în cadrul acestui capitol au fost prezentate riscurile ce pot apărea pe parcursul derulării implementării proiectului precum şi măsurile ce pot fi aplicate pentru reducerea acestora.
Riscuri identificate în perioada de implementare
Pe perioada implementării proiectului putem identifica următorul risc financiar: • Costurile de investiţie vor fi mai mari decât bugetul alocat. Pentru reducerea acestui risc se pot aplica următoarele măsuri: - Monitorizarea continuă a preţurilor de piaţă - Ajustarea investiţiei - Atragerea de fonduri complementare în cadrul licitaţiilor organizate în vederea achiziţiei lucrărilor de execuţie a proiectului pot apărea următoarele riscuri: • Obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită numărului redus de oferte conforme primite - lucru ce va influenţa în mod negativ planul de acţiune al proiectului; • Nerespectarea termenelor de execuţie stabilite - din cauza unor motive ce depind sau nu de executant;
Riscuri interne:
Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor prevăzute în planul de acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie: a) Etapizarea eronată a lucrărilor; b) Erori în calculul soluţiilor tehnice; c) Executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;
35
d) Nerespectarea normativelor şi legislaţiei în vigoare e) Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi executanţii contractelor de lucrări.
Riscuri externe:
Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului: a) Obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită gradului redus de participare la licitaţii; b) Obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită numărului mare de oferte neconform e primite în cadrul licitaţiilor; c) Creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru materialele folosite în execuţia lucrărilor implicate în proiect;
Administrarea riscurilor interne ale proiectului:
a) în planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune au fost prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului; b) Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare; c) Managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic şi responsabilul tehnic se vor ocupa direct de colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului; d) Responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de execuţie al lucrărilor, având o bogată experienţă în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare a lucrărilor de execuţie. A cesta va presupune organizarea de raportări parţiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte. Acestea vor fi prevăzute în documentaţia de licitaţie şi la încheierea contractelor; e) Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele prevăzute; f) Se va urmări respectarea specificaţiilor referitoare la materialele şi metodele de implementare a proiectului; g) Datorită creşterii gradului de poluare pe parcursul executării lucrărilor de construcţie, se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător .
Administrarea riscurilor externe proiectului:
a) Asigurarea condiţiilor pentru sprijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea obţinerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achiziţie de lucrări; b) Estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor pe piaţă.
7. Sursele de finanţare a investiţiei
Proiectul propus " Mo dernizarea şi reteltnolo gizarea plotu lui de irigaţii SP P Foltesti din am enaja rea de irigaţii Bru teşul de Sus, ju deţu l Galaţi ” se realizează din fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 125 „îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” pentru cheltuielile eligibile şi din surse proprii pentru cheltuielile neeligibile ale proiectului. _ _ Finanţarea pentru valoarea asistentei publice nerambursabile aferenta proiectului va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, si anume: • 80% contribui ie Uniunea Europeana • 20% contributie Guvernul României de la bugetul de stat
36
DATE GENERALE FOLOSITE PENTRU ANALIZA FINANCIARA Descriere Perioada de analiza Anul de inceput al analizei
Costul total cu investiţia (cu TVA*) din care:
Mii RON
:::
Costuri eligibile
Mii RON
Finanţare nerambursabila
Mii RON
Contributie beneficiar
5552.885 ________
4.493,00
81,51% 1018,972 18,49%
î[! p
Costuri rteeligibUe
Mii RON %
Contributie beneficiar
%
Rata de actualizare
40,913 100% 12%
“Modernizarea şi retehnolog izarea plotului de irigaţii: SPP 1 Folţeşti, din amenajarea de irigaţii Brateşui de Sus, judeţul Galaţi”
947 ha Suprafaţa amenajata de irigaţii 815 ha Suprafaţa efectiv de irigat buc. Statie de punere sub presiune SPP 1 Beneficiarul proiectului de investitii va finanţa din surse proprii cheltuielile neeligibile ale proiectului si o parte din cheltuielile eligibile. Pentru prezentul proiect, cheltuielile neeligibile sunt reprezentate de cheltuielile privind cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor si cheltuielile privind banca finanţatoare. Astfel, cuantumul surselor de finanţare ale proiectului de investitii se prezintă in tabelul următor: Surse de finanţare Finanţare nerambursabila din: Buget P rogram FE AD R Bug et Program PE RE Contribuita bene ficiarului din care: Contributia aferenta costurilor eligibile Contributia aferenta costurilor neeligibile din care:
Cheltuieli privind cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor Cheltuieli privind comision banca finanţatoare Total resurse financiare
Mii RON /an
4168,353 4168,353 931,238
4493,00 4493,00 1059,885
Mii RON/an
87,734
931,238
1018,972
Mi i RON /an Mii RON/an Mi i RON/an
Mii RON/an
Mii RON/an Mii RON/an
Mii RON/an
2014
TOTAL
2013 ■v:’:y, -v±i 324,647 324,647 128,647
: UM
40,913
40,913
20,456
20,456
20,457
20,457
453,294
5099,591
5552.885
NO TA : Vi rg ula re pr ez in tă se para to r z ec im ale.
37
A N A L I Z A F I N A N C I A R A A P R O I E C T U L U I - O U A I P r u t I Fo l t es t i IPOTEZE CONSIDERATEvarijliilc pc termen lunt: a principalilor indicatori macroeconomici Evoluţie PIB* Evoluţie PIB agricultura, pis cicu ltur a, si vic ultu ra, exploatare Creşterea generala a pr etu rilo r d in econo mie
UM
%
Timp alocat pentru irigat Număr z ile de irigaţie Tariful de apa prclevata dc de la FO UAI SITUA I IA CU PROIECT Suprafaţa irigata prin proiect Consum anual de apa penlru irigaţii________
2018
2019
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
2024
2025
2026
2027
2014
2015
2016
1.7
3.1
3.6
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
3.9
0.0
0.5
1.5
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
1.9
Ï.9
1.9
1.9
1.9
1.9
3.0
3.3
4.2
4.9
5.2
4.3
4.2
4.7
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
4.3
3.3
3.7
3.3
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2022
2023
2020
2021
2022
/'li g
tí h y
2028
:
%
Creşterea câştigului salarial real* * conform prognozei de priniavara realizata dc Co misia Naţionala de Prognoza-"Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 201 2-20 15” din mai 20 12 l abel nr. I PREMISE DE CALCUL FOLOSITE IN CADRUL ANALIZEI FINANCIARE ____ SITUAŢIA FARA PROIECT Suprafaţa irigata Volum total anual dc apa contractai______________ Cotizatie anuala FOUAI dc intrgtin cre si reparaţie Consuni anual de energie electrica Putere instalata in funcţiune Pulere absorbita
2017
2023
21113
2012
UM
2020
2021
lia mc/an
mu Ron'lia
KWh/an
329657
KW KW ore/an zile
mn
Ron/100 0 mc
ba mc/an
Cotizatse anuala FOUAI de intretinere si reparaţie Consum anual de energie electrica Putere instalata in funcţiune Putere absorbita
KWli/an
KW
675
Timp alocat pentru irigat
ore/an
1500
zile mii Ron/100 Omc HM
150 0.02108
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
mii Ron/an
20.260
22.691
25.414
28.464
31.879
35.705
39.990
44.788
50.163
56.183
62.924
70.475
78.932
88.404
9 9. 013
1 10. 894
124.202
139 .106
155.799
1 74 .4 94
1 95 .4 34
2 18 .8 86
245.152
274.570
307.519
Tariful de apa prelev atade de ta FOUAI
mii Ron/100 Omc
0.02108
0 0 2361
0 .0 26 44
0.02962
003317
0 03 71 5
0 .0 41 61
0.04660
0 .0 52 19
0 05 8 46
0 06547
0.07333
0,08213
0 09198
0.10302
0 11538
0.12923
0 14474
0 16210
0 .1 81 56
0 .2 03 34
0 .22 775
0 .2 55 07
0.28568
0.31997
Volum de apa contractat
mc/an
961100
961100
9611 00
9 61100
961100
96 1100
9 6110 0
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
961100
96 1100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
9 61 10 0
9 61 10 0
Costuri cu energia electrica
mii Rnn/an
79.118
88.612
99.245
111.155
124.493
139.432
1 56 .1 64
1 74 .9 04
1 95 .8 92
2 19 .4 00
2 45 .7 28
2 75 .2 15
30 8.241
3 45 .2 29
3 86 .6 57
4 33. 05 6
4 85 .0 23
543.225
6 08. 41 2
68 1. 422
7 63 .1 92
8 54 .7 75
9 57. 34 8 1072.230 1200.898
329657
329657
329657
329657
329657
3296 57
329657
3296 57
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
3 29 65 7
Număr zile de irig aţie Tariful de apa prelev atade d e la FOUA I Tabel nr. 2 REZULTATE FINANCIARE IN S1TUATIA FARA PROIECT COSTURI DE INTRETINERE SI OPERARE SITUATIA FARA PROIECT Costuri privitul apa
Consum anu al energie electrica
mii Rom/ha
KW
0.06712 216464 750
3 296 57
329657
329657
329657
329657
0.000240
0000269
0.000301
54.703
61.267
68.619
76.853
86 .07 6
9 6. 40 5
107.974
120.930
135.442
1 51 .6 95
1 69 .8 99
1 90 .28 6
2 13 .12 1
2 38 .6 95
2 67 .3 39
2 99 .4 19
335.350
3 75 .5 92
4 20 .6 63
4 71. 142
5 27 .6 79
591 .0 01
661.921
741.351
830.314
0 0671
0.0752
0.0842
0 0943
0.1056
0.1183
0.1325
0 1484
0.1662
0.1861
0 2085
02335
0.2615
0 2929
03280
0 3674
0 4115
0.4608
0.5162
0 5781
0.6475
0.7252
0 8122
0 9096
10188
ha
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
Costuri administrative
mii Ron/an
8.400
9.408
10.537
11.801
13.218
14.804
16.580
18.570
20.798
23.294
26 .0 89
29. 220
32.726
36.653
41.052
45.978
51.495
57.675
64.596
72.347
81.029
90.752
101.643
113.840
127.500
Costuri salariate
mii Ron/an
62.400
69.888
78.275
87.668
98.188
109.970
1 23 .1 67
1 37 .9 47
1 54 .50 0
1 73 .0 40
1 93 .8 05
2 17 .0 62
2 43 .1 09
2 72 .2 82
3 04 .9 56
3 41 .55 1
3 82 .5 37
428.441
479.854
537.436
6 01 .9 29
6 74 .1 60
7 55 .0 59
845.666
947.146
pers. inii Ron/pers /an
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
15.600
17.472
19.569
21.917
24,547
27. 493
3 0 792
34 487
38.625
43.260
48.451
54 .265
6 0. 77 7
68.070
76.239
85 388
95 634
107,110
119 963
134.359
150 482
168 540
188 765
211 417
236.787
Tarif energie electrica Cheltuieli privind intretinere si reparaţii
Cotizatie anuala către FOUAI pt intretinere si reparaţie Suprafaţa irigata
Num ăr angajaţi Cheltuieli salariate medii anuale per angajai
KWli/an mii Ron/kwh mii
Ron/an mii Ron/ha/a n
0.000337 0.000378 0 000423 0 000474 0 000531 0 000594 0 000666 0.000745 0000835 0 000935 0 001047 0 001173 0.001314 0001471 0 001648 0 001846 0 002067 0 002315 0 002593 0 002904 0 003253 0003643
5— —
Cotizatse anuala FOUAI de intretinere si reparaţie Consum anual de energie electrica Putere instalata in funcţiune Putere absorbita
KWli/an
KW
675
Timp alocat pentru irigat
ore/an
1500
zile mii Ron/100 Omc HM
150 0.02108
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
mii Ron/an
20.260
22.691
25.414
28.464
31.879
35.705
39.990
44.788
50.163
56.183
62.924
70.475
78.932
88.404
9 9. 013
1 10. 894
124.202
139 .106
155.799
1 74 .4 94
1 95 .4 34
2 18 .8 86
245.152
274.570
307.519
Tariful de apa prelev atade de ta FOUAI
mii Ron/100 Omc
0.02108
0 0 2361
0 .0 26 44
0.02962
003317
0 03 71 5
0 .0 41 61
0.04660
0 .0 52 19
0 05 8 46
0 06547
0.07333
0,08213
0 09198
0.10302
0 11538
0.12923
0 14474
0 16210
0 .1 81 56
0 .2 03 34
0 .22 775
0 .2 55 07
0.28568
0.31997
Volum de apa contractat
mc/an
961100
961100
9611 00
9 61100
961100
96 1100
9 6110 0
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
961100
96 1100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
9 61 10 0
9 61 10 0
Costuri cu energia electrica
mii Rnn/an
79.118
88.612
99.245
111.155
124.493
139.432
1 56 .1 64
1 74 .9 04
1 95 .8 92
2 19 .4 00
2 45 .7 28
2 75 .2 15
30 8.241
3 45 .2 29
3 86 .6 57
4 33. 05 6
4 85 .0 23
543.225
6 08. 41 2
68 1. 422
7 63 .1 92
8 54 .7 75
9 57. 34 8 1072.230 1200.898
329657
329657
329657
329657
329657
3296 57
329657
3296 57
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
329657
3 29 65 7
Număr zile de irig aţie Tariful de apa prelev atade d e la FOUA I Tabel nr. 2 REZULTATE FINANCIARE IN S1TUATIA FARA PROIECT COSTURI DE INTRETINERE SI OPERARE SITUATIA FARA PROIECT Costuri privitul apa
Consum anu al energie electrica
mii Rom/ha
0.06712 216464 750
KW
3 296 57
329657
329657
329657
329657
0.000240
0000269
0.000301
54.703
61.267
68.619
76.853
86 .07 6
9 6. 40 5
107.974
120.930
135.442
1 51 .6 95
1 69 .8 99
1 90 .28 6
2 13 .12 1
2 38 .6 95
2 67 .3 39
2 99 .4 19
335.350
3 75 .5 92
4 20 .6 63
4 71. 142
5 27 .6 79
591 .0 01
661.921
741.351
830.314
0 0671
0.0752
0.0842
0 0943
0.1056
0.1183
0.1325
0 1484
0.1662
0.1861
0 2085
02335
0.2615
0 2929
03280
0 3674
0 4115
0.4608
0.5162
0 5781
0.6475
0.7252
0 8122
0 9096
10188
ha
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
Costuri administrative
mii Ron/an
8.400
9.408
10.537
11.801
13.218
14.804
16.580
18.570
20.798
23.294
26 .0 89
29. 220
32.726
36.653
41.052
45.978
51.495
57.675
64.596
72.347
81.029
90.752
101.643
113.840
127.500
Costuri salariate
mii Ron/an
62.400
69.888
78.275
87.668
98.188
109.970
1 23 .1 67
1 37 .9 47
1 54 .50 0
1 73 .0 40
1 93 .8 05
2 17 .0 62
2 43 .1 09
2 72 .2 82
3 04 .9 56
3 41 .55 1
3 82 .5 37
428.441
479.854
537.436
6 01 .9 29
6 74 .1 60
7 55 .0 59
845.666
947.146
pers. inii Ron/pers /an
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
15.600
17.472
19.569
21.917
24,547
27. 493
3 0 792
34 487
38.625
43.260
48.451
54 .265
6 0. 77 7
68.070
76.239
85 388
95 634
107,110
119 963
134.359
150 482
168 540
188 765
211 417
236.787
Tarif energie electrica Cheltuieli privind intretinere si reparaţii
Cotizatie anuala către FOUAI pt intretinere si reparaţie Suprafaţa irigata
Num ăr angajaţi Cheltuieli salariate medii anuale per angajai
KWli/an mii Ron/kwh mii
Ron/an mii Ron/ha/a n
0.000337 0.000378 0 000423 0 000474 0 000531 0 000594 0 000666 0.000745 0000835 0 000935 0 001047 0 001173 0.001314 0001471 0 001648 0 001846 0 002067 0 002315 0 002593 0 002904 0 003253 0003643
5— —
TOTAL COSTURI DE OPERAREIS SITUA TIA FARA PROIECT
"■ .... mii Ron/an
«Uiftiásáis 224.880 251.866 ii . !.■■..... ■
282.090 »iî:j 1
......
315.941
353.854
396.316
4 43 .87 4
4 97 .13 9
5 56 .7 96
623 .61 1
6 98. 44 S 7 82 .2 58
« 76 .1 29
9 81 .2 64 1 09 9. 01 6 1230.898 1378.606 1544.038 1729.323 1936.842 2169.263
2721 123 3 . 4 « , 3413.377 ..
■
REZULTATE FINANCIARE GENERATE DE PROIECT DATORATE AMENAJARII SUPRAFEŢEI DE IRIGAŢII COSTURI DE INTRETINERE SI OPERARE SITUATIA CU PROIECT Costuri privind apa
Tariful de apa prelevatad e de la FOUA1 Consum anual de apa pentru irigaţii Costuri cu energici electrica
Consum anual energie electrica Tarif energie electrica
Cheltuieli privind intretinere si reparaţii
Cotizatie anuala FOUAI de intretinere si reparaţie Supraf aţa irigata
mii
Ron/an mii Ron/100 Omc mc/an mii
Ron/an KWh/an mii Ron/kwh mii
32.991
36.950
41.384
46.351
5 1. 913
58. 142
65.119
72.934
81.686
91.488
102.466
114.762
128.534
143.958
161.233
180.5 81
202.251
226.521
253.703
0 02962
0 033 17
0 037 15
0. 0416 1
0 04 66 0 0.05219
0 05846
0.06547
007333
0 08213
0 .0 91 98
0 103 02
0 .1 15 38
0 12923
0.14474
0 16210 0 ,1 81 56
0 20 3 34
0 22 77 5
0 .2 55 07
0 28568
0.31997
792,908
792,908
792,908
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92 ,90 8
7 92 ,9 08
7 92, 90 8
7 92 ,9 08
7 92 ,90 8 792,908
792,908
792,908
792,908
792,908
792.908
792.908
792.908
792,908
792.908
792.908
7 92 .9 08
72.988
81.746
91.556
102.543
114.848
128.630
144.065
161.353
180.7 15
202.401
226.689
253.892
284.359
318.482
356.700
3 99 .5 04
4 47 .4 45
5 01 .1 38
561.275
628.628
704.063
788.550
216.464
216,464
216,464
216.464
216.464
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 .4 64
2 16 ,4 64
216.464
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 .4 64
2 16 .4 64
2 16 ,4 64
216.464
216,464
216,464
86.076
96.405
107.974
1 20 .9 30
1 35 .4 42
1 51 .6 95
1 69 .8 99
1 90 .28 6
2 13 .1 21
2 38 .6 95
2 67 .3 39
299.419
3 35 .3 50
3 75 .5 92
4 20 .66 3
4 71 .1 42
5 27 .6 79
591.001
661.921
741.351
830.314
0 0943
0 1056
0 .1 183
0.1325
0.1484
0 1662
0.1861
0.2085
02335
0 2615
029 29
0 3280
0.3674
0.4115
04608
0 .51 62
0 5781
0 6475
0 7252
0.8122
09096
I 0188
ha
81S
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
mii
11.801
13.218
14.804
16.580
18.570
20.798
23.294
26.089
29.220
32.726
36.653
41.052
45.978
5 1. 495
5 7. 67 5
64.596
72.347
81.029
9 0. 75 2
1 01 .6 43
113.840
127.500
87.668
9 8. 188
1 09 .9 70
123 .16 7
137.947
154.500
173.040
193.805
2 17 .0 62
2 43 .1 09
2 72 .2 82
304.956
341.551
382.537
428.441
479.854
5 37 .4 36
6 01 .9 29
6 74 .1 60
755.059
845.666
947.146
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
21917
2 4.5 47
27 .49 3
30 792
34 487
38625
43.260
48 451
54.265
60 777
68 070
76 239
85.388
95 634
107.110
119.963
134 359
150.482
168.540
188 765
211.417
236.787
«2.7»
305.528
342.192
383.255
429.245
4 80 .7 54
5 38 .4 45
6 03 .0 58
675.425 .
756.476
847.254
948.924 1062.795 1190.330 1333.170
Costuri salariate
Ron/an
ort : u t Kr,)* R! 1)1
29.457
76.853
Ron/an
Cheltuieli salariate medii anuale per angajat
26.301
0000337 0.000378 0 000423 0.000474 0 000531 0.000594 0 000666 0 000745 0000835 0000935 0.001047 0 001173 0.0013 14 0001471 0.001648 0.001846 0 002067 0 002315 0 002593 0002904 0003253 0.003643
Ron/an mii Ron/ha/a n
Costuri administrative
Număr ang ajaţi
23.483
mii
pers. mii Ron/pers /an mii Ron/an
.......
1.72.32S 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
TOTAL COSTURI DE OPERAREIS SITUA TIA FARA PROIECT
"■ .... mii Ron/an
«Uiftiásáis 224.880 251.866 ii . !.■■..... ■
282.090 »iî:j 1
......
315.941
353.854
396.316
4 43 .87 4
4 97 .13 9
5 56 .7 96
623 .61 1
6 98. 44 S 7 82 .2 58
« 76 .1 29
9 81 .2 64 1 09 9. 01 6 1230.898 1378.606 1544.038 1729.323 1936.842 2169.263
2721 123 3 . 4 « , 3413.377 ..
■
REZULTATE FINANCIARE GENERATE DE PROIECT DATORATE AMENAJARII SUPRAFEŢEI DE IRIGAŢII COSTURI DE INTRETINERE SI OPERARE SITUATIA CU PROIECT Costuri privind apa
Tariful de apa prelevatad e de la FOUA1 Consum anual de apa pentru irigaţii Costuri cu energici electrica
Consum anual energie electrica Tarif energie electrica
Cheltuieli privind intretinere si reparaţii
Cotizatie anuala FOUAI de intretinere si reparaţie Supraf aţa irigata
mii
Ron/an mii Ron/100 Omc mc/an mii
Ron/an KWh/an mii Ron/kwh mii
32.991
36.950
41.384
46.351
5 1. 913
58. 142
65.119
72.934
81.686
91.488
102.466
114.762
128.534
143.958
161.233
180.5 81
202.251
226.521
253.703
0 02962
0 033 17
0 037 15
0. 0416 1
0 04 66 0 0.05219
0 05846
0.06547
007333
0 08213
0 .0 91 98
0 103 02
0 .1 15 38
0 12923
0.14474
0 16210 0 ,1 81 56
0 20 3 34
0 22 77 5
0 .2 55 07
0 28568
0.31997
792,908
792,908
792,908
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92 ,90 8
7 92 ,9 08
7 92, 90 8
7 92 ,9 08
7 92 ,90 8 792,908
792,908
792,908
792,908
792,908
792.908
792.908
792.908
792,908
792.908
792.908
7 92 .9 08
72.988
81.746
91.556
102.543
114.848
128.630
144.065
161.353
180.7 15
202.401
226.689
253.892
284.359
318.482
356.700
3 99 .5 04
4 47 .4 45
5 01 .1 38
561.275
628.628
704.063
788.550
216.464
216,464
216,464
216.464
216.464
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 .4 64
2 16 ,4 64
216.464
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 ,4 64
2 16 .4 64
2 16 .4 64
2 16 ,4 64
216.464
216,464
216,464
86.076
96.405
107.974
1 20 .9 30
1 35 .4 42
1 51 .6 95
1 69 .8 99
1 90 .28 6
2 13 .1 21
2 38 .6 95
2 67 .3 39
299.419
3 35 .3 50
3 75 .5 92
4 20 .66 3
4 71 .1 42
5 27 .6 79
591.001
661.921
741.351
830.314
0 0943
0 1056
0 .1 183
0.1325
0.1484
0 1662
0.1861
0.2085
02335
0 2615
029 29
0 3280
0.3674
0.4115
04608
0 .51 62
0 5781
0 6475
0 7252
0.8122
09096
I 0188
ha
81S
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
815
mii
11.801
13.218
14.804
16.580
18.570
20.798
23.294
26.089
29.220
32.726
36.653
41.052
45.978
5 1. 495
5 7. 67 5
64.596
72.347
81.029
9 0. 75 2
1 01 .6 43
113.840
127.500
87.668
9 8. 188
1 09 .9 70
123 .16 7
137.947
154.500
173.040
193.805
2 17 .0 62
2 43 .1 09
2 72 .2 82
304.956
341.551
382.537
428.441
479.854
5 37 .4 36
6 01 .9 29
6 74 .1 60
755.059
845.666
947.146
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
21917
2 4.5 47
27 .49 3
30 792
34 487
38625
43.260
48 451
54.265
60 777
68 070
76 239
85.388
95 634
107.110
119.963
134 359
150.482
168.540
188 765
211.417
236.787
«2.7»
305.528
342.192
383.255
429.245
4 80 .7 54
5 38 .4 45
6 03 .0 58
675.425 .
756.476
847.254
948.924 1062.795 1190.330 1333.170
...
:::
Costuri salariate
Ron/an
ort : u t Kr,)* R! 1)1
29.457
76.853
Ron/an
Cheltuieli salariate medii anuale per angajat
26.301
0000337 0.000378 0 000423 0.000474 0 000531 0.000594 0 000666 0 000745 0000835 0000935 0.001047 0 001173 0.0013 14 0001471 0.001648 0.001846 0 002067 0 002315 0 002593 0002904 0003253 0.003643
Ron/an mii Ron/ha/a n
Costuri administrative
Număr ang ajaţi
23.483
mii
pers. mii Ron/pers /an mii Ron/an
.......
PROIECT CL
Tubei nr. 3 CALCULAREA COSTULUI APEI IN SITUAŢIA FARA PROIECT Costuri de intretmere si operare
UM
Costuri financiare generate de proicct
mii Ron/an mii Ron/an
TOTAL CHELTUIELI DE E XPL OAT ARE l.\'Cu;XEI\COSTVL AP EI
Hortan
m/i
:::
:
1.72.32S 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
.
:
2026
2027
2028
...
2029
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2030
2031
2032
2033
2034
224.880
2 51 8 66
2 82 .0 90
315 941
353.854
396 316
4 43 .8 74
4 97 139
5 56 796
6 23 611
6 98 445
7 82 25 8
8 76 .1 29
981 2 64
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
224.880
2 51. 86 6
2 82. 09 0
31 5. 941
353.854
396.316 4 43 .8 74
4 97 .1 39
5 56 .7 96
6 23 .6 11
698.445
782.258
876.129
981.264
1099.016 1230.898 1378.606 1544.038 1729.323 1936.842 2169.263 2429.574 2721.123 3047.658 3413.377
2035
2036
1099 016 1230.898 1378.606 1544 038 1729 323 1936.842 2169 263 2429.574 2721.123 3047.658 3413.377 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Volum de apa contractat
mc/an
961100
961100
961 100
961100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
96110 0
961100
96110 0
961100
961100
9611 00
9611 00
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
Costul a ¡OOOmc de apa in situatiu fara proiect
Ron/100 Omc
0.234
0262
0.294
0.329
0.368
0412
0.462
0.517
0.579
0.649
0.727
0814
0 912
1021
1.143
1.281
1434
1.607
1.799
2.015
2.257
2.528
2.831
3.171
3.552
272.793
305 528
342.192
383.255
429 245
480 754
538.445
603,058
675.425
756 476
847 254
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
272.793
305.528
342.192
383.255
429.245
480.754
538.445
603.058
675.425
7 56 .4 76
8 47 .2 54
9 48 .9 24 1 06 2. 79 5 1190.330 1333.170 1493.150 1672.328 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
792.908
792,908
792,908
792,908
792,908
792,908
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92, 90 8
7 92 ,9 08
792 ,9 08
792 .908
1.501
2028
CALCULAREA COSTULUI APEI IN SITUATIA CU PROIECT Costuri de intretmere si operare Costuri financiare uenerate de proiect
mii Ron/an mii Ron/an
TOTAL CHELTUIELI DE E XPL OAT ARE INC LU SE IN COS TUL AP EI
■
Volum de apa utilizat pen tru iriga ţii Cos tul a I OOOmc de apa in situatia cu proiect
Tabel nr. 4
mc/an
Ron/100 Omc UM
2012
2013
2014
948.924 1062.795 1190.330 1333 170 1493.150 1672.3 28 1873 008 2097 769 2349 501 2631 441 2947 214 0
0
0 344
0385
0.432
0 483
0 541
0 606
0.679
0.761
0.852
0954
1.069
1.197
1340
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
0
0
7 92 ,90 8 792.908
0
0
0
0
0
0
0
792,908
792,908
792.908
792,908
792.908
792,908
792,908
1 681
1.883
2.109
2.362
2.646
2.963
3.319
3.717
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
Venituri din exploatare Venituri oblimite din furnizarea apei pentru irigaţii
mii Ron/an
3 05 ,3 35
3 41 .9 75
3 83 0 12
4 28 .9 74
4 80 45 1
5 38 105
6 02 .6 77
6 74 .99 8
7 55 ,99 8 8 46 71 8
9 48 .3 24 1062.123 1189 578 1332.327 1492 206 1671.271 1871 824 2096.443 2348.016 2629.778 2945.351 3298.793
VEN IT N ET 1)1N EXPLOATARE
mii Ron/an
32 542
36.447
40.821
45 719
51.205
57.350
64 232
71 940
80 573
90 242
101.071
1 13 .1 99
126 783
1 41 .9 97
1 59 0 36
178 121
199.495
223 435
250.247
280.277
313.910
351.579
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
21125
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
ANALIZA F1NAN CIARA A PROIECTULUI 2013 2014 2012 UM l abei nr. 5 INVESTITIE TOTALA PA RA TVA Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea
Ulii R o ii
7-189
...
PROIECT CL
Tubei nr. 3 CALCULAREA COSTULUI APEI IN SITUAŢIA FARA PROIECT Costuri de intretmere si operare Costuri financiare generate de proicct TOTAL CHELTUIELI DE E XPL OAT ARE l.\'Cu;XEI\COSTVL AP EI
UM
mii Ron/an mii Ron/an
m/i
:::
:::
:
.
:
2026
2027
2028
...
2029
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2030
2031
2032
2033
2034
224.880
2 51 8 66
2 82 .0 90
315 941
353.854
396 316
4 43 .8 74
4 97 139
5 56 796
6 23 611
6 98 445
7 82 25 8
8 76 .1 29
981 2 64
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
224.880
2 51. 86 6
2 82. 09 0
31 5. 941
353.854
396.316 4 43 .8 74
4 97 .1 39
5 56 .7 96
6 23 .6 11
698.445
782.258
876.129
981.264
1099.016 1230.898 1378.606 1544.038 1729.323 1936.842 2169.263 2429.574 2721.123 3047.658 3413.377
2035
2036
1099 016 1230.898 1378.606 1544 038 1729 323 1936.842 2169 263 2429.574 2721.123 3047.658 3413.377 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
Hortan
Volum de apa contractat
mc/an
961100
961100
961 100
961100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
961100
961100
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
96110 0
961100
96110 0
961100
961100
9611 00
9611 00
961100
961100
9 61 10 0
9 61 10 0
Costul a ¡OOOmc de apa in situatiu fara proiect
Ron/100 Omc
0.234
0262
0.294
0.329
0.368
0412
0.462
0.517
0.579
0.649
0.727
0814
0 912
1021
1.143
1.281
1434
1.607
1.799
2.015
2.257
2.528
2.831
3.171
3.552
272.793
305 528
342.192
383.255
429 245
480 754
538.445
603,058
675.425
756 476
847 254
CALCULAREA COSTULUI APEI IN SITUATIA CU PROIECT Costuri de intretmere si operare Costuri financiare uenerate de proiect
mii Ron/an mii Ron/an
TOTAL CHELTUIELI DE E XPL OAT ARE INC LU SE IN COS TUL AP EI
■
Volum de apa utilizat pen tru iriga ţii Cos tul a I OOOmc de apa in situatia cu proiect
Tabel nr. 4
mc/an
Ron/100 Omc UM
2012
2013
2014
948.924 1062.795 1190.330 1333 170 1493.150 1672.3 28 1873 008 2097 769 2349 501 2631 441 2947 214
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
272.793
305.528
342.192
383.255
429.245
480.754
538.445
603.058
675.425
7 56 .4 76
8 47 .2 54
9 48 .9 24 1 06 2. 79 5 1190.330 1333.170 1493.150 1672.328 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
792.908
792,908
792,908
792,908
792,908
792,908
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92 ,9 08
7 92, 90 8
7 92 ,9 08
792 ,9 08
792 .908
792,908
792,908
792.908
792,908
792.908
792,908
792,908
0 344
0385
0.432
0 483
0 541
0 606
0.679
0.761
0.852
0954
1.069
1.197
1340
1.501
1 681
1.883
2.109
2.362
2.646
2.963
3.319
3.717
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2025
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
0
0
0
0
7 92 ,90 8 792.908
0
0
0
0
0
0
0
Venituri din exploatare Venituri oblimite din furnizarea apei pentru irigaţii
mii Ron/an
3 05 ,3 35
3 41 .9 75
3 83 0 12
4 28 .9 74
4 80 45 1
5 38 105
6 02 .6 77
6 74 .99 8
7 55 ,99 8 8 46 71 8
9 48 .3 24 1062.123 1189 578 1332.327 1492 206 1671.271 1871 824 2096.443 2348.016 2629.778 2945.351 3298.793
VEN IT N ET 1)1N EXPLOATARE
mii Ron/an
32 542
36.447
40.821
45 719
51.205
57.350
64 232
71 940
80 573
90 242
101.071
1 13 .1 99
126 783
1 41 .9 97
1 59 0 36
178 121
199.495
223 435
250.247
280.277
313.910
351.579
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
21125
2026
2027
2028
2029
2030
2031
2032
2033
2034
2035
2036
ANALIZA F1NAN CIARA A PROIECTULUI 2013 2014 2012 UM l abei nr. 5 INVESTITIE TOTALA PA RA TVA Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea
7-189
Ulii R o ii
terenului Obţinerea de avize si acorduri
mii Ron
Cheltuieli pentru;
mii Ron
Studii de teren
mii Ron
23993
Studii de fezabilitate
mii Ron
67 328
Proiect telinic si detalii de execuţie Verificare tehnica a proie ctării Consultanta si asistenta tehnica
49 599
67 395
mii Ron
40 441
mii Ron
35 .96 6
mii Ron
Investitia de baza
mii Ron
Alte cheltuieli
mii Ron
8 2.73 9 4044 090
73.649
Probe tehnologice
mii Ron
Total investitie fara TV A
mii R oi i
COSTURI SI VENITURI OPERAŢIONALE GENERATE DE PROIECT Costuri dc intretinere si operare pentru sistemul de irigaţii fara TVA
mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 0 5. 5 28 3 4 2. 19 2 3 83 .2 5 5 4 2 9. 24 5 4 8 0. 7 54 5 3 8 4 45 6 03 05 8 6 7 5 4 25 7 5 64 7 6 8 47 .2 54 9 48 92 4 1062 795 1190.330 1333.170 1493.150 1672 328 1873.008 2097 769 2349,501 2631 441 2947.21*
Total costuri de intretinere si operare a sistemului de irigaţii
mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 0 5. 52 8 3 4 2. 19 2 3 8 3. 25 5 4 2 9. 24 5 4 8 0. 7 54 5 3 8. 4 45 6 0 3. 05 8 6 7 5. 42 5 7 5 6. 4 76 8 4 7. 2 54 9 4 8. 9 24 1 06 2 .7 9 5 1 1 90 .3 3 0 1 3 33 . 17 0 1 4 93 .1 50 1 6 72 . 32 8 1 8 73 .0 0 8 2 0 97 .7 6 9 2 34 9 .5 0 1 2 6 31 .4 4 1 2 94 7. 21 4
3 6 5. 5 60
4 1 26 . 82 9
Venituri din furnizarea apei pentru irig aţii
305.335 341 975 3 8 3 01 2 4 28 97 4 4 80 45 1 5 38 1 05 6 0 26 7 7 6 74 9 98 7 55 9 98 8 4 6 7 18 948.324 1062 123 1189 578 1332 327 1492 206 1671.271 1871 824 2096 443 2348 016 2629 778 2945 351 3298.795
Total venituri din prestar ea furniza rea apei pentru irigaţii
mii Ron/an
VENIT NET DIN EXPLOATARE
mii Ron/an
... .
Tabel nr. 6 SURSE DE FINANŢARE Emanata re nerambursabil» Buget Program FEADR Contributia be ne fic iar ul ui din ca re : Contributia aferenta costurilor eligibile
305.335 3 4 1. 9 75 3 8 3. 01 2 4 28 .9 74 4 80 .4 51
mii Kim/an mii Ron/an mii R un/an mii Ron/an
2013
3 24 . 64 7
4 1 68 ,3 5 3
3 2 4. 6 47
4 1 68 , 35 3
1 28 .6 47
9 31 ,2 38
87,734
931,238
32.542
36.447
*_.
....
40.82 1
4 5.71 9
....
51 205
5 38 .1 05 602.677 6 74 .9 98 7 55 .9 98 8 46 .7 18 948.324 1062.123 1189.578 1332.327 1492.206 1671.271 1871.824 2096.443 2348.016 2629 778 2945.351 3298.792
5 7. 35 0
...
6 4 23 2
... .
71 .9 40
8 0.5 73
9 0.24 2
101.071
2022
20 23
20 24
2025
11 3.19 9 1 26 .7 83 141 99 7 159 036 178.12 1 19 9 49 5 2 23 43 5 25 0.2 47 28 0.2 77 3 13 .9 10 351 57 9
2026
2027
2028
20 29
...
2032
2033
2034
20 35
2036
terenului Obţinerea de avize si acorduri
mii Ron
Cheltuieli pentru;
mii Ron
Studii de teren
mii Ron
23993
Studii de fezabilitate
mii Ron
67 328
Proiect telinic si detalii de execuţie Verificare tehnica a proie ctării Consultanta si asistenta tehnica
49 599
67 395
mii Ron
40 441
mii Ron
35 .96 6
mii Ron
Investitia de baza
mii Ron
Alte cheltuieli
mii Ron
8 2.73 9 4044 090
73.649
Probe tehnologice
mii Ron
Total investitie fara TV A
mii R oi i
COSTURI SI VENITURI OPERAŢIONALE GENERATE DE PROIECT Costuri dc intretinere si operare pentru sistemul de irigaţii fara TVA
mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 0 5. 5 28 3 4 2. 19 2 3 83 .2 5 5 4 2 9. 24 5 4 8 0. 7 54 5 3 8 4 45 6 03 05 8 6 7 5 4 25 7 5 64 7 6 8 47 .2 54 9 48 92 4 1062 795 1190.330 1333.170 1493.150 1672 328 1873.008 2097 769 2349,501 2631 441 2947.21*
Total costuri de intretinere si operare a sistemului de irigaţii
mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 0 5. 52 8 3 4 2. 19 2 3 8 3. 25 5 4 2 9. 24 5 4 8 0. 7 54 5 3 8. 4 45 6 0 3. 05 8 6 7 5. 42 5 7 5 6. 4 76 8 4 7. 2 54 9 4 8. 9 24 1 06 2 .7 9 5 1 1 90 .3 3 0 1 3 33 . 17 0 1 4 93 .1 50 1 6 72 . 32 8 1 8 73 .0 0 8 2 0 97 .7 6 9 2 34 9 .5 0 1 2 6 31 .4 4 1 2 94 7. 21 4
3 6 5. 5 60
4 1 26 . 82 9
Venituri din furnizarea apei pentru irig aţii
305.335 341 975 3 8 3 01 2 4 28 97 4 4 80 45 1 5 38 1 05 6 0 26 7 7 6 74 9 98 7 55 9 98 8 4 6 7 18 948.324 1062 123 1189 578 1332 327 1492 206 1671.271 1871 824 2096 443 2348 016 2629 778 2945 351 3298.795
Total venituri din prestar ea furniza rea apei pentru irigaţii
mii Ron/an
VENIT NET DIN EXPLOATARE
mii Ron/an
305.335 3 4 1. 9 75 3 8 3. 01 2 4 28 .9 74 4 80 .4 51
... .
Tabel nr. 6 SURSE DE FINANŢARE Emanata re nerambursabil» Buget Program FEADR Contributia be ne fic iar ul ui din ca re : Contributia aferenta costurilor eligibile
Contribuita aferenta costurilor nccligibilc din carc: Cheltuieli privind TVA Cheltuieli privind cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor Comisionul Băncii finanţatoare Cheltuieli privind organizarea procedurilor de achiziţie Total resurse financiare
Tabel nr. 7
mii Kim/an mii Ron/an mii R un/an mii Ron/an
2013
3 24 . 64 7
4 1 68 ,3 5 3
3 2 4. 6 47
4 1 68 , 35 3
1 28 .6 47
9 31 ,2 38
87,734
931,238
mii Ron/an mii Ron/an
40,913
mii Ron/an
20.456
32.542
36.447
*_.
....
40.82 1
4 5.71 9
51 205
....
5 38 .1 05 602.677 6 74 .9 98 7 55 .9 98 8 46 .7 18 948.324 1062.123 1189.578 1332.327 1492.206 1671.271 1871.824 2096.443 2348.016 2629 778 2945.351 3298.792
5 7. 35 0
...
6 4 23 2
... .
71 .9 40
8 0.5 73
9 0.24 2
101.071
2022
20 23
20 24
2025
11 3.19 9 1 26 .7 83 141 99 7 159 036 178.12 1 19 9 49 5 2 23 43 5 25 0.2 47 28 0.2 77 3 13 .9 10 351 57 9
2026
2027
2028
20 29
...
2032
2033
2034
20 35
2036
20.457 mii Ron/an
mii
453.294
Ron/an 2012
UM
20 13
5099,5 91
2 01 4
2 01 5 20 16
20 17
2 01 8
2 01 9 20 20
2021
2 02 2
2 02 3 2 02 4
2 02 5
2 026 2 027
2028
2029
203 0 2031
2 03 2
2 03 3 2034 2 03 5
2 03 6
PROFITABILITATEA FINANCIARA A INVESTI I IEI Venituri generate de pro iec t fa ra TVA
mii Ron/an
3 05 .3 35 3 41 .9 75 3 83 .0 12 428.974 480.451 538.105 602. G77 674.998 755.998 846.718 948.324 1062.123 1189.578 1332.327 1492.206 1671.271 1871.824 2096.443 2348.016 2629.778 2945.351 3298.792
Costuri de intretinere si operare totale tara TV A Costuri totale cu investiţia fara TVA
mii Ron/an mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 05 .5 28 3 42 .1 92
Total cheltuieli
mii Ron/an
0,000
3 65 .5 60
Flux de numerar
mii Ron/an
0.000
-365.560 -4126.829 32.542
%
5.30%
Ruta rentabiiitatii financiare a invcstiîici (RIR) Valoarea actualizata neta a investitiei (VAN)
mii
Ron
3 6 5. 55 0 4 1 25 8 2 9
RAPORTUL COST / BENEFICII
_
0
0
0
4 12 6. 82 9 2 7 2. 79 3 3 05 .5 28 3 42 .1 92
36.447
40.821
383 255 429.245 480.754 538 445 6 0 3. 05 8 6 75 .4 2 5 7 56 .4 76 8 47 .2 54 0
0
0
0
0
0
0
0
948.924 1062.795 1190.330 1333.170 1493.150 1672.328 1873.008 2097.769 2349.501 2631 441 2947.21^ 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3 83 .2 55 4 29 .2 45 4 80 .7 54
538.445 603.058 6 75 .4 25 7 56 .4 76 8 47 .2 54 9 48 .9 24 1 06 2. 79 5 1190.330 1333.170 1493.150 1672.3 28 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
45.719
64.232
51.205
57.350
7 1. 94 0
8 0. 57 3
9 0. 242
101. 071
113.199 126.783 141.997
1 59 .0 36 1 78 .1 21 1 99 .4 95 2 23 .4 35 2 50 .2 47 2 80 .2 77 3 13 .9 10 3 51 .5 79
-1482.169
0.893
0.893
0.893 0.893 0,893 0 .8 93 0 .8 93 0.893 0.893 0.893 0.893 0.893
0.893 0.893 0.893 0.893
0.893 0 .893 0.893
0.893
0.893
0.893
0.893
Contribuita aferenta costurilor nccligibilc din carc: Cheltuieli privind TVA Cheltuieli privind cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor Comisionul Băncii finanţatoare Cheltuieli privind organizarea procedurilor de achiziţie Total resurse financiare
mii Ron/an mii Ron/an
40,913
mii Ron/an
20.456 20.457
mii Ron/an
mii
453.294
Ron/an
Tabel nr. 7
2012
UM
20 13
5099,5 91
2 01 4
2 01 5 20 16
20 17
2 01 8
2 01 9 20 20
2021
2 02 2
2 02 3 2 02 4
2 02 5
2 026 2 027
2028
2029
203 0 2031
2 03 2
2 03 3 2034 2 03 5
2 03 6
PROFITABILITATEA FINANCIARA A INVESTI I IEI Venituri generate de pro iec t fa ra TVA
mii Ron/an
3 05 .3 35 3 41 .9 75 3 83 .0 12 428.974 480.451 538.105 602. G77 674.998 755.998 846.718 948.324 1062.123 1189.578 1332.327 1492.206 1671.271 1871.824 2096.443 2348.016 2629.778 2945.351 3298.792
Costuri de intretinere si operare totale tara TV A Costuri totale cu investiţia fara TVA
mii Ron/an mii Ron/an
2 7 2. 79 3 3 05 .5 28 3 42 .1 92
Total cheltuieli
mii Ron/an
0,000
3 65 .5 60
Flux de numerar
mii Ron/an
0.000
-365.560 -4126.829 32.542
%
5.30%
Ruta rentabiiitatii financiare a invcstiîici (RIR) Valoarea actualizata neta a investitiei (VAN)
mii
Ron
3 6 5. 55 0 4 1 25 8 2 9
RAPORTUL COST / BENEFICII
_
0
0
0
4 12 6. 82 9 2 7 2. 79 3 3 05 .5 28 3 42 .1 92
36.447
40.821
383 255 429.245 480.754 538 445 6 0 3. 05 8 6 75 .4 2 5 7 56 .4 76 8 47 .2 54 0
0
0
0
0
0
0
0
948.924 1062.795 1190.330 1333.170 1493.150 1672.328 1873.008 2097.769 2349.501 2631 441 2947.21^ 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3 83 .2 55 4 29 .2 45 4 80 .7 54
538.445 603.058 6 75 .4 25 7 56 .4 76 8 47 .2 54 9 48 .9 24 1 06 2. 79 5 1190.330 1333.170 1493.150 1672.3 28 1873.008 2097.769 2349.501 2631.441 2947.214
45.719
64.232
51.205
57.350
7 1. 94 0
8 0. 57 3
9 0. 242
101. 071
113.199 126.783 141.997
1 59 .0 36 1 78 .1 21 1 99 .4 95 2 23 .4 35 2 50 .2 47 2 80 .2 77 3 13 .9 10 3 51 .5 79
-1482.169
0.893
0.893
0.893 0.893 0,893 0 .8 93 0 .8 93 0.893 0.893 0.893 0.893 0.893
0.893 0.893 0.893 0.893
0.893 0 .893 0.893
0.893
8. Estimarea privind forţa de muncă 8.1. Număr de locuri dc muncă necesare în faza de execuţic - 18 8.2. Număr dc locuri de muncă necesare în faza de întreţinere şi reparaţii -0. întrucât specificul lucrărilor se referă la moderniz area infrastructurii preluate în întreţinere şi exploatare, acestea cad în sarcina personalului be neficiarului care va asigura funcţionarea corespunzătoare a amenajarii.
9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 9.1. Valoare totala a investiţiei
Valoarea totala a investitiei este prezentata detaliat in continuare: Valori exprimate in Mii RON
■ Valoarea totala, inclusiv TVA = 5570,561 Mii RON, din care • Valoare TVA = 1060.496 Mii RON • Valoare totala a proiectului, fara TVA = 4.492,389 Mii RON, din care - C+M = 4.091,721 Mii RON
Valori exprimate in Mii EU RO
■ Valoarea totala, inclusiv TVA = 1.235,897 Mii EURO, din care • Valoare TVA - 236.033 Mii EURO • Valoare totala a proiectului, fara TVA = 999,864 Mii EURO, din care - C+M = 910,688 Mii EURO
0.893
0.893
0.893
8. Estimarea privind forţa de muncă 8.1. Număr de locuri dc muncă necesare în faza de execuţic - 18 8.2. Număr dc locuri de muncă necesare în faza de întreţinere şi reparaţii -0. întrucât specificul lucrărilor se referă la moderniz area infrastructurii preluate în întreţinere şi exploatare, acestea cad în sarcina personalului be neficiarului care va asigura funcţionarea corespunzătoare a amenajarii.
9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei 9.1. Valoare totala a investiţiei
Valoarea totala a investitiei este prezentata detaliat in continuare: Valori exprimate in Mii RON
■ Valoarea totala, inclusiv TVA = 5570,561 Mii RON, din care • Valoare TVA = 1060.496 Mii RON • Valoare totala a proiectului, fara TVA = 4.492,389 Mii RON, din care - C+M = 4.091,721 Mii RON
Valori exprimate in Mii EU RO
■ Valoarea totala, inclusiv TVA = 1.235,897 Mii EURO, din care • Valoare TVA - 236.033 Mii EURO • Valoare totala a proiectului, fara TVA = 999,864 Mii EURO, din care - C+M = 910,688 Mii EURO
9.2. Eşalonarea investiţiei (1NV/C+M) Specificaţie Anul 1 Anul II Anul I+II
ÎNV C+M INV C+M INV C+M
Fara TVA Mii lei 1672,208 1375,440 2820,181 2716.281 4492,389 4091,721
Cu TVA Mii Iei
2073,537 1705,546 3479,348 3368,188 5552,885 5073,734
10. Durata de realizare : 24 luni 11. Capacitaţi ce se vor pune in funcţiune
- modernizarea staţiei de punere sub presiune SPP 1 Foltesti - modernizarea şi retehnologizare infrastructurii de reţea de conducte îngropate ( S = 947 ha )
12. Impactul de mediu şi măsuri de reducere a impactului
Pe baza previzionării impacturilor de mediu încă din faza de elaborare a proiectului s-au prevăzut anumite masuri de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu. Monitorizarea de către beneficiar a principalilor indicatori de calitate a mediului va permite evidenţierea impactului licrărilor de reabilitare iar monitorizarea ce va fi efectuată de către viitorii proprietari ai sistemului de irigaţii reabilitat (OUAI) va evidenţia performanţele proiectului prin prisma evoluţiei calităţii mediului şi vor avea un feed-back în managementul sistemului. Măsurile necesare evitării sau ameliorării efectelor negative asupra mediului, efectele reziduale după aplicarea măsurilor de remediere şi responsabilităţile aplicării acestora se înscriu în trei categorii de aplicare:
44
• Proiecta rea şi realizarea elementelor de baza ale sistemului de irigaţii; • Modificarea modului de operare a sistemului în scopul îmbunătăţirii randamentului utilizării apei şi energiei; • Servicii de consiliere a ferm ierilor asupra celor mai bune p ractici agricole.
13. Concluzii privind modernizarea amenajării
Lucrările de modernizare a suprafeţei de 947 ha prin proiectul“Modernizarea şi
retehnologizarea plotului de irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi” se vor realiza în funcţie de necesităţile beneficiarului de amplasare a culturilor agricole. La
proiectarea şi execuţia lucrărilor se vor respecta toate prescripţiile tehnice în vigoare şi se vor executa, după caz, studiile de teren necesare. Irigarea culturilor, definită ca un proces de reglare a apei în circuitul sistemic sol-plantă-atmosferă, se evidenţiază ca o activitate umană de corectare a comportării hazardate a naturii, având menirea de a atenua efectele dezastruoase ale secetei atmosferice şi pedologice. Ritmul alert de amenajare din perioada de după 1965, de atunci, a implicat unele neajunsuri ale sistemelor de irigaţii: dimensiunea mare a suprafeţei sistemelor impune un regim de exploatare greoi, prin inerţia specifică la pornirea şi oprirea sistemelor: funcţionarea staţiilor de pompare din reţeaua hidrotehnică, umplerea şi golirea reţelei hidrotehnice ş.a. costul real al apei furn izate utilizatorilor este majorat datorită componentei energiei de pompare (peste 60% din costul total ca valoare medie pe ţară); pi erde ri mari de ap ă în reţeau a hid roteh nică de aducţiune - distribuţie, datorită neexecutării soluţiilor de impermeabilizare şi a lipsei mijloacelor de automatizare şi dispecerizare; lipsa echipamentelor şi instalaţiilor moderne de udare a utilizatorilor apei de irigaţii; -
-
-
-
mărimea redusă a resurselor fina ncia re alocate de către guvern pen tru întreţinerea, repararea şi exp loatarea sistemelor, ş.a. -
Rom ânia are aproximativ 13 milioane hectare de terenuri agricole, d in care, o suprafaţă de 9,5 milioane hectare fiind cultivate. Agricultura a reprezentat un sector important în cadrul economiei româneşti, deţinând până în 1990 o pondere de circa 2 4% din totalul forţei de muncă angajate la nivel naţional. Până în 1989 a existat o balanţă comercială general poz itivă a exporturilor agricole, dar aceasta a devenit negativă după revoluţie. în ciuda acestui fapt, prognozele de evoluţia PIBului pe termen mediu (2007-2010) în România sunt pozitive şi mai bune decât cele corespunzătoare mediei aferente noilor state membre UE. în România există suprateţe întinse pe care activităţile economice sunt afectate de factori de risc, dintre care seceta, ex cesul de umiditate, eroziunea solului, inundaţiile sunt cele care, cel mai adesea, pun în pericol producţiile agrico le sau generează degradarea solului, cu consecinţe serioase asupra securităţii alimentare a populaţiei. Studii recente dedicate secetei prelungite din ultimii 15 ani semnalează posibilitatea instalării unui fenomen de aridizare a climei în acestă zonă, ceea ce ar ridica probleme suplimentare pentru agricultura român ească. Abordarea prezentei teme de proiect de catre O RGANIZAŢ IA UTILIZA I ORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢ II FOLTEŞTI PRU T 1. Judeţul Galaţi de stabilire a eficienţei irigaţiei în condiţiile reabilitării şi modernizării amenajării de irigaţii pe care o deţine este o necesitate deoarece odată cu intrarea României în Uniunea Europeană subvenţiile pentru irigaţii sunt mult diminuate si chiar stopate. Având în vedere ac eastă situaţie este necesar să se identifice sistemele de irigaţii viabile sau a unor părţi a acestor sisteme (subsisteme) asupra cărora cei implicaţi în această activitate să-şi poată concentra în modul cel mai util sprijinul şi efortul de reabilitare. Având în vedere aceste deziderate, prin tematica acestui proiect am urmărit atingerea următoarelor
obicctive generale:
45
adaptarea infrastructurii agricole si fore stiere la noile structuri de prop rietate a parute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţi sectorului agricol; - stabilirea unei metodologii necesare evaluării şi analizării aspectelor economice ale amenajării de irigaţii detinute DE ORGANIZAŢIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIG AŢ II FOLTEŞTIP RU T 1. -
Aceste obiective se încadrează în directiva cadru a Uniunii Europene. Având in vedere aceste elemnte, Guvernul României ca si cele europene trebuie să aplice o abordare integrată atât în luarea deciziilor cât si a abordărilor de management pentru a optimiza relaţia apă versus energie, utilizând instrumente de evaluare care să conducă la reducerea consumurilor de apă specifice per unitatea de energie şi invers. Informaţiile cantitative despre legăturile dintre consumul de apă si producerea de energie sunt încă insuficiente. Obiectivele specifice au urmărit: - creşterea eficientei activitatii agricole prin îmbunatatirea aprovizionării cu input-uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate; - ameliorarea calitaii mediului si diminuarea surselor de poluare; iar Obiectivele operaţionale au urmărit: - modernizarea si retehnologizarea sistemului de irigaţii si a altor lucrări de îmbunatatiri funciare care sa asigure funcţionarea optima a sistemelor de irigaţii. Pentru atingerea acestor obiective s-a efectuat o analiză a stadiului actual al problematicii abordate, făcându-se o trecere în revistă a problemelor din amenajarea de irigaţii a ORGANIZAŢ IA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII FOLTEŞTI PRUT 1, a modificărilor climatice şi implicaţiilor acestora asupra consumului de apă de irigaţii. La punctul 6 - Indicatori de apreciere a eficientei economice respectiv Analiza financiara a proiectului se prezintă într-o manieră proprie aspecte privind evaluarea viabilităţii econom ice a sistemului de irigaţii analizat. Aspectele economice ale irigaţiilor depind de o serie de factori complecşi ce interacţionează şi care se află într-o continuă evoluţie şi schimbare, pentru fiecare sistem de irigaţii în parte. Acest lucru este în special valabil pentru situaţia actuală a României, unde schimbările recente de strategie, cum ar fi introducerea noului mecanism de subvenţionare şi aranjamentele de contractare între ANIF/FOUAI şi utilizatorii de apă (pentru furnizarea de apă de irigaţie şi lucrări de întreţinere) influenţează sectorul de irigaţii. Există o serie de factori ce influenţează viabilitatea economică a irigaţiilor, inclusiv: înălţimea de pompare, culturile, amplasamentul şi regiunea, tipul de fermă. Pe lângă aceştia, există şi câţiva alţi factori importanţi ce trebuie luaţi în considerare, cum sunt: randamentele de transport ale reţelei de canale (şi pierderile de apă pe acestea), gradul de utilizare (procentajul din suprafaţa deservită, ce se irigă efectiv), starea actuală a infrastructurii de irigaţii şi preţurile input-urilor agricole (inclusiv preţul energiei electrice) şi output-urilor. S-a urmărit studierea directă a modalităţilor de culegere, prelucrare, utilizare, stocare şi transform are a informaţiilor manageriale. In acest proces un loc aparte îl deţine problem atica metodologică cu care se operează şi transpunerea în practica investigaţională a urm ătoarelor cerinţe: metoda de cercetare trebuie să fie integrală şi să înglobeze totalitatea realizărilor firmei investigate, la zi, în cadrul îmbunătăţirilor funciare; în cercetarea practicii manageriale se va ţine seama de conexiunea generală direcţională si funcţională a fenomenelor şi proceselor specifice managementului firmei respective; atenţie deosebită s-a acordat abordării deterministe a conţinutului managementului firmei cu principalele sale componente ale sistemului de irigaţii precum şi a altor structuri ale sistemului de îmbunătăţiri funciare. Studiile si cercetările privind aplicabilitatea metodei propuse în amenajarea de irigaţii şi stabilirea rezultatelor pentru OUAI FOLTEŞTI PRUT 1. Metodologia de modelare adoptată are ca scop identificarea sistemelor de irigaţii şi părţilor din aceste sisteme, cele mai viabile din punct de vedere economic, unde Guvernul si respectiv Uniunea Europeana îşi poate concentra în modul cel
mai util sprijinul şi eforturile de reabilitare. Pentru acest deziderat, raportul beneficiu/cost) calculat pentru fiecare plot alimentat cu apă de o staţie de pompare de bază a fost considerat ca indicator principal. Gradul de utilizare este un parametru de importanţă critică pentru viabilitatea economică a unui anumit plot/amenajare/sistem de irigaţii. Acesta influenţează volumele de apă ce trebuie pompate (valori mari implică apă mai multă ce trebuie pompată), randamentul de transport al canalelor (grad mic de utilizare înseamnă randamente de transport scăzute) şi costul de fiimizare a apei de irigaţie (grad mic de utilizare înseamnă costuri sporite la nivelul suprafeţei irigate, datorită cheltuielilor de exploatare şi întreţinere aplicate pe hectar, întregii suprafeţe deservite). în acest context, gradul de utilizare reprezintă un parametru util ce poate fi folosit în sprijinul luării deciziilor în ceea ce priveşte raportul B/C şi nivelul viabilităţii economice. în acest scop a fost studiat impactul “M odernizarea şi retehnologizarea plotului de irigaţii SPP Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi” utilizând doua scenarii de variaţie. Rezultatele obţinute din aplicarea modelării în acest plot au demonstrat că cele trei nivele: viabil economice, marginal economice şi neeconomice pot fi definite. în practică, rezultatele au corespuns în general rezultatelor studiilor anterioare, iar observaţiile din teren pentru plot si sistem au confirmat că irigaţia este în mod predominant concentrată pe identificarea zonelor viabile şi marginal viabile chiar d acă subvenţii importante au fost plătite până în prezent utilizatorilor, în ceea ce priveşte metodologia aplicată pentru plotul de irigaţii SPP 1 Folteşti, din amenajarea de irigaţii Brateşul de Sus, judeţul Galaţi s-a avut în vedere următoarele note explicative: Scenariul 1 - Situaţia cu Modernizarea şi retehnolog iza rea staţiei de p unere sub presiune.
Primul scenariu studiat se bazează pe importanţa reducerii consumurilor de energie electrică, precum şi a pierderilor de apă şi este reprezentată de investiţia care cuprinde numai lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiei de punere sub presiune. Această variantă implică retehnologizarea staţiei de pom pare, prin înlocuirea unui număr maxim de agregate din staţia de pompare. Valoarea lucrărilor de investiţii se încadreaza în suma maximă neram bursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect de 1.000.000 Euro, însă având în vedere gradul de uzură a reţelei de conducte îngropate, gradul dc utilizare a suprafeţei de udare în scenariul 1
este de nuinai 53%. Scenariul 2 - Situaţia viitoare cu reabilitare cu Modernizarea şi retehnolog izarea staţiei
de pu ne re sub presiune ş i a reţelei de conducte îngropat. Al doilea scenariu studiat se bazează pe
reducerea moderată a consumurilor de energie electrică şi modernizarea reţelei de conducte, care are aport în reducerea consumului de energie, precum şi a pierderilor de apă şi înlocuirea conductelor care au durata de funcţionare depăşită. Acest scenariu este reprezentat de investiţia care cuprinde lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiei de punere sub presiune şi lucrări de modernizare a reţelei de conducte. Gradul de utilizare a suprafeţei de udare în scenariul 2
este de 86%.
în evaluarea viabilităţii exploatării sistemului OUAI FOLTEŞ TI PRUT 1 s-a ţinut seama de unele caracteristici esenţiale: sursa de apă pentru irigaţii o constituie râul Prut, iar schema hidrotehnică este cea detaliata in proiect.
Din cele doua scenarii propuse, scenariul recomandat este scenariul al doilea, respectiv modernizarea şi retehnologizarea staţiei de punere sub presiune (SPP) şi a reţelei de conducte.
Totodată, rezultatele au arătat că nivelul viabilităţii economice este dependent de o serie de factori şi de interacţiuni complexe dintre parametrii specifici şi condiţiile specifice ale plotului de irigat respectiv a sistemului de irigat. Caracteristicile simplificate în scopul judecării viabilităţii pe baza unui singur parametru, cum ar fi de exemplu înălţimea de pompare, dau erori. A fost esenţial să se dezvolte un instrument de modelare pe computer flexibil şi transparent care permite evaluarea impactului din diferite ipoteze, p entru toţi parametrii importanţi, cum ar fi gradul de utilizare, modelele de recoltă şi transferul randamentului canalului si reţelelor de conducte. Este un
47
fapt recunoscut că aceste ipoteze necesită luarea de decizii dificile şi oarecum subiective în multe cazuri. Totuşi, după cum informaţiile noi sau revizuite devin valabile, acestea pot fi introduse în model şi astfel obţinute rezultate la zi. în această variantă reabilitarea sistemului va aduce o serie de beneficii de mediu şi socio economice cum sunt: 1. Efecte de mediu:
Economii de resurse de apă respectiv reducere costului cu apa dupa implementarea proiectului cu 17,50%; - Economii Ia resursa de energie prin reducere costului cu energia electrica dupa implementarea proiectului cu 34,34 %. Luând in considerare consumul electropompelor vechi -
în situaţia fără proiect şi tariful energiei electrice consumate de electropompele moderne de ultima generaţie în situaţia cu proiect rezultă o importanta reducere a costului specific al energiei electrice.
- Imbunatatirea distribuţiei apei; - Creşterea randamentului hidraulic si energetic. 2. Efecte socio-econom ice:
crearea pe o perioada de 24 de luni a cca. 18 locuri de muncă pentru locuitorii din zonă; - creşterea sporului de producţie prin imbunatatirea calitatii si intensitatii irigării; ~ creşterea eficientei si calitatii managementului; - creşterea veniturilor fermierilor din cuprinsul plotului/sistemului de irigaţii cu cca. 80 % -
pentru fermele comerciale, cu cca. 60% pentru fermele antreprenori ale şi cu cca. 40% pentru asociaţiile agricole în următorii 10 ani; - efectul de creştere a veniturilor se vor concretiza prin creşterea puterii de cumpărare a fermierilor şi în consecinţa va creste numărul de locuri de muncă în industria locală de prelucrare a produselor agricole. Efectele negative de m ediu ale lucrărilor de reabilitare a sistem ului de irigaţii se estimează a fi reduse sau chiar nesemnificative: - creşterea nivelului freatic cu consecinţe asupra protecţiei solurilor împotriva băltirilor şi sărăturării; - poluarea solului şi a apei freatice cu poluanţi proveniţi din substanţele agro-chimice sau îngrăşăminte organice şi din apa de alimentare a sistemului de irigaţii. Utilizarea moderată actuala a acestor produse este de aşteptat să crească odată cu creşterea veniturilor fermierilor ; - efecte negative indirecte asupra sănătăţii populaţiei care consumă apa din fântâni forate în stratul freatic de mică adâncime ca apă potabilă. Metodologia de evaluare a eficientei economice a irigaţiilor consta in a analiza eficienta investiţiilor si eficienta producţiei agricole in regim irigat. Cele doua crtierii nu pot fi separate insa. intr-ucit eficienta economica a investiţiilor este data tocmai de eficienta producţiei agricole obtinuta in perimetrul plotului pentru irigat. De fapt indicatorii de fundamentare economica a proiectului de investitii in irigaţii prezentat de OUAI FOLTEŞ TI PRUT 1, sunt concludenţi din acest punct de vedere. De asemenea cele doua faze, de proiect si de exploatare, a investitiei, nu sunt metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza eficientei producţiei agricole, in perimetrul dat in folosinţa verifica, dupa aceeaşi metoda, indicatorii tehnico-econom ici de proiectare. Nu este mai puţin adevarat ca analiza, avind ca scop evaluarea eficientei economice la nivel de proiect, s-au făcut atit pentru verificare a fundamentării indicatorilor economici, cit mai ales pentru compararea celor doua scenarii/variante de proiect. De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investiţiilor, se mai calculeaza si anumiţi indicatori suplimentari, ce intervin in caracterizarea eficientei investiţiilor in lucrări de hidroamelioraţii, si care diferă de la o categorie la alta de lucrări. De exemplu, la investitia - M odernizarea şi retehnologizarea infrastructurii interioare de irigaţii a plotului OUAI Foltesti Prut 1 (staţia de punere sub presiune şi a reţelei de conducte îngropate), s-au folosit, indicatori ca :
48
- randamentul sistemului de irigaţii; - eflcicnta administrării apei pentru irigaţii pe suprafaţa cultivata; - gradul de uniformitate al distribuţiei apei pe suprafaţa irigata ; - consumul de materii specificc, etc. Analiza indicatorilor eficientei investiţiilor in irigaţii, s-a făcut avind in vedere interde pendenta investiţiilor, cu factorul timp. In scopul unei corecte analize a eficientei economice a investiţiilor, a aparut necesara luarea in considerare a duratelor de timp in care se efectueaza sau functioneaza investiţiile si care este impus de Ghidul Solicitantului din Masura 125 la 25 ani. Treceerea fondurilor din «forma bani» in forma « capitalurilor » si apoi iar in forma « bani », este rezultatul unui proces complex, care se desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideraţie. Intr-o prima etapa, sursa investiţiilor o reprezintă subvenţiile prin ajutorul financiar oferit de Masura 125 si apoi veniturile. Fie ca acestea sunt publice sau private, fie ca sunt ale persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea cazurilor, este nevoie de o perioada mai lunga sau mai scurta de timp pentru formarea resurselor ce vor putea fi utilizate pentru finanţarea investiţiei. Utilizarea acestor resurse, pentru a fi concretizate in investiţie, nu se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara eşalonat, dupa graficul stabilit la punctul 4.1 din etapa pregătirii proiectului de investiţii.
Eficienta economica a irigaţiilor la nivel de proiect Legat de acest aspect, evoluţia indicatorilor de eficienta economica la nivel de proiect al lucrărilor hidroameiiorative, in perioda de dezvoltare maxima a amenajarii pentru irigaţii, vor evolua, dupa cum urmeaza in tabelul - Evoluţia parametrilor de eficienta economica proiectati pentru beneficiarii lucrării de irigaţii Modernizarea şi retehnologizarea infrastructurii interioare de irigaţii a plotului OUAI Foltesti Prut 1:
Nr Crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Specificaţie Valoarea prod.inainte dc amenajare Val prod, dupa amenajare Spor de producţie valoric Cheltuieli înainte de amenajare Cheltuieli dupa amenajare Cheltuieli suplimentare Venit net înainte de amenajare Venit net dupa amenajare Venit net suplimentar
U/M Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha Lei/ha
Perioada de Perioada de 2012-2015 proiectare proiectare - înainte de - dupa 2012 -<2012 2012(2012-2015) 3.714 7.605 204,7 17.724 193,1 9.077 10.119 185,2 5.465 2.344 5.643 240,7 11.527 5.600 209,6 5.884 186,4 3.256 1.962 143,2 1.370 6.197 3.477 168,5 2.107 4.255 183,6
Eficienta economica a investiţiilor in irigaţii, in faza de exploatare
Cea mai mare parte din volumul investitiei este înglobat in sistemul de aductiune si distributie al apei: statie de pompare cu reţele de conducte ingropate; etc. Toate acestea vor fi gestionate de OUAI FOLTEŞTI PRUT 1. Aici, in aceasta intreprindere se gaseste o parte din investitie : - cea mai mare parte si cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare (in cazul irigaţiilor) dar nu se regaseste producţia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna ca o analiza cauzala « efect-efort », nu s-a putut face la acest nivel. Totuşi, considerind întreprinderea de imbunatatiri funciare OUAI FOLTEŞ TI PRUT 1 ca, unitate de sine statatoare, de prestări servicii, cu gestiune proprie, se poate calcula preţul de cost pe unitatea de produs (1.000 m3 apa) in vederea stabilirii unor tarife de livrare către beneficiarii care fac parte din aceast OUAI. - o alta parte a investitiei, (mai mica) cuprinzind ramificaţii ale reţelei de distributie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole/membri beneficiari, unde se obţine de altfel si producţia valorica suplimentara. A calcula « efeienta investiţiilor » in lucrări de imbunatatiri funciare la acest
nivel, este de asemenea incorect intrucit aici se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare.
Ca o concluzie, «in faza de proiectare» in primul rind, amenajarea plotului pentru irigaţii al OUAI FOLTEŞTI PRUT 1 apare ca rentabila. In «faza de exploatare» insa, cel puţin la nivel de sistem hidrotehnic/perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati nu s-au reprodus in totalitate fiind transferati către membri beneficiari / unitatile agricole care compun OUAI FOLTEŞTI PRUT 1. întocmit la data de 23.08.2012 Verificat,
50
