Comenzi seminte www.amia.ro Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa rezulte puritatea si facultatea germinativa. Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna. Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia. Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip pentru cele mai mari. Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas. Vasele se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate semintele sa fie mereu umed.
Dupa trecerea unui num-ar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele incoltite si aflam direct in procente facultatea facultatea germinat germinativa. iva. Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor. Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora. Umectarea
se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete). Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia. Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute. este o continuare a operatiei de umectare. Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand cand se observa observa ca tegumentul tegumentul a inceput inceput sa crape, iar la unele unele apare chiar coltul. In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca. Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda. Incoltirea In coltirea fortata
Calirea semintelor se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza,
conopida, gulii, salata). Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii. Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4°C). Dupi cateva zile de astfel de socuri, semintele se seamana in mod obisnuit. se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Se poate face pe cale chimica sau termica. Pe cale chimica se face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata). Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la Dezin Dezi nfectia
castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete. Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie. Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta. Tratarea pe cale termica (cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa. Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp. Semintele de tomate se tin la 52-54°C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50°C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35°C timp de o ora. Temperatura se controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci. Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata. Prof.univ.dr. Vasile Popescu Zeama bordeleza bordeleza
Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab
alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
CALENDARUL GRADINII DE LEGUME
FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sapat, sau se aduna aduna zapada zapada la radacina radacina lor. lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, patrunjelului, spanacului, spanacului, ridichii ridichii de luna, etc. etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: fructiferi: se sapa si se gunoieste gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre intre cuiburi, cuiburi, 30-40 30-40 cm, la adancimea adancimea de 10 cm; cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul stropitul lor. lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Contro C ontrolati lati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi folositi insecticide insecticide daca vor aparea paraziti: purici, purici, fluturi, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia productia de primavara. primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. suprafata. Semintele Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul fundul vasului, se scurg, scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura
bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi pungi de hartie. La ceapa, ceapa, semintele semintele se recolteaza recolteaza dimineata, pe roua, pentru pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, capsulele, sa iasa i asa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogo gogonelele nelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.
Ceapa seman semanat direct
Data semanat: semanat: 5 - 30 martie; Distanta intre randuri: randuri : 2 x 20 - 44 - 20 x 2 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 32, 5 -3,5 cm; Densitate la semanat: 800 - 1000 mii pl./ha; Adancimea:: 2-3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 6 - 8,5 kg/ha; Morcov
Data semanat: semanat: 1 - 25 martie; Distanta intre randuri: randuri : 4 x 30 / 60 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 3 - 4 cm; Densitate la semanat: 700 - 800 mii pl./ha; Adancimea:: 2-3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 4-6 kg/ha; Patrunj Patru njel el
Data semanat: semanat: 1-30 martie; Distanta intre randuri: randuri : 4 x 30 / 60 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 3 - 4 cm; Densitate la semanat: 700 - 800 mii pl/ha; Adancimea:: 2-3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 4,5 -5 kg/ha;
Pastarn Pastar nac
Data semanat: semanat: 1 -25 martie; Distanta intre randuri: randuri : 4 x 30 /60 cm;
Distanta intre plante pe rand: rand : 5 -6 cm; Densitate la semanat: 450 - 550 mii pl./ha Adancimea:: 2-3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 5-6 kg/ha; Sfecla
rosie
Data semanat: semanat: 20 martie -20 aprilie; Distanta intre randuri: randuri : 3 x 40 /60 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 5-6 cm; Densitate la semanat: 140 -150 mii pl./ha Adancimea:: 2 - 3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 12 -14 kg/ha; Salata
semanat direct seman
Data semanat: semanat: 15 martie 1-iunie; Distanta intre randuri: randuri : 2 x 20 - 40 - 2 x 20 /70 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 13 13 - 18 cm dupa rarit; Densitate la recoltare; 130 -170 mii pl./ha Adancimea:: 2-3 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 2-3 kg/ha; pan nac Spa
Data semanat: semanat: 1 martie -30 aprilie; Distanta intre randuri: randuri : 2 x 20 - 40 - 2 x 20 / 70 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 4-6 cm; Densitate la semanat: 450 - 600 mii pl/ha; Adancimea:: 2-3cm Adancimea Necesar samanta samanta:: 15-20 kg/ha;
idichi R idichi
de lun luna
Data semanat: semanat: 10 martie -30 aprilie; Distanta intre randuri: randuri : 3 x 40 / 70 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 8 -10 cm; Densitate la semanat: 200 - 250 mii pl/ha; Adancimea:: 2,5 cm -3cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 10 -12 kg/ha; Loboda
Data semanat: semanat: 10-30 martie; Distanta intre randuri: randuri : 2 x 20 -40 -2 x 20 / 70 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 3, 5 -4 cm; Densitate la semanat; 600- 750 mii pl/ha; Adancimea:: 1-1,5 cm; Adancimea Necesar samanta samanta:: 10 kg/ha; Marar
Data semanat: semanat: 1 martie - 1aprilie; Distanta intre randuri: randuri : 4 x 28 / 66 cm; Distanta intre plante pe rand: rand : 3 -3,5 cm; Adancimea:: 1,5 cm; Adancimea Densitate la semanat: semanat : 800 - 1000 mii mii pl/ha; Necesar samanta samanta:: 6 kg/ha;
Cartoful
Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substan substante te hranitoar hranitoare. e. Tere Terenul nul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa. In vederea obtinerii de productii mari si timpurii, tuberculii tuberculii trebuie t rebuie sa fie sanatosi, iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti. Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme, recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci. Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara, se vor folosi adaposturi din folie de polietilena. Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. ri j irea Ingri Ing jirea
culturii
de
cartofi
Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele. Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari, prima oara la 10-15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai
devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic etc.
Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.
Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
